CALCULATOARE PENTRU CERTIFICARE · PDF file2 CALCULATOARE PENTRU CERTIFICARE EUROPEANĂ LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Ă INTRODUCERE Vă doriţi ca într-un timp scurt să dobândiţi cunoştinţele

2

LECŢIE DEMONSTRATIVĂCALCULATOARE PENTRU CERTIFICARE EUROPEANĂ LECŢIE

DEMONSTRATIVĂINTRODUCERE

Vă doriţi ca într-un timp scurt să dobândiţi cunoştinţele necesare pentru operarea softurilor unui calculator? Vă puteţi specializa şi perfecţiona mulţumită cursului Eurocor – Calculatoare pentru Certificare Europeană. Cursul se adresează persoanelor care nu au o pregătire anterioară în domeniu şi care doresc să dobândească competenţele digitale utile elevilor, actualilor şi viitorilor angajaţi pentru aplicaţii de birou, cât şi pensionarilor.

Toate acestea sunt posibile mulţumită structurii pas cu pas a acestui curs. Parcurgându-l:Vă veţi familiariza cu toate componentele calculatorului.În cel mai scurt timp, veţi reuşi să procesaţi texte cu ajutorul editorului Word.Veţi învăţa să utilizaţi foile de calcul tabelar cu ajutorul Excel.Veţi studia şi aplicaţia Access pentru utilizarea bazelor de date.Veţi utiliza programul PowerPoint şi veţi realiza prezentări de invidiat. Veţi învăţa să menţineţi în mod eficient legătura cu partenerii de afaceri şi colaboratorii

sau cu cei dragi atunci când sunteţi departe, graţie lecţiilor despre Internet şi E-mail.

Învăţaţi comod! Primiţi acasă, la oficiul poştal sau direct la birou pachetele de curs, pe care le parcurgeţi când vreţi! Studiaţi fără stres, în confortul propriului cămin, în pauza de masă, în weekenduri, după program, vara sau iarna... când şi unde doriţi! Puteţi pune rapid în practică noile cunoştinţe, atrăgând un binemeritat succes!

Vă veţi bucura de o atenţie deosebită! Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care vă va fi alături pe toată durata cursului. Construiţi-vă un viitor mai bun, investind în educaţia dumneavoastră!

Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă mai puţin de

jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din

diverse module, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.

3

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CALCULATOARE PENTRU CERTIFICARE EUROPEANĂ

STRUCTURA LECŢIILOR

Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 14 module. Informaţiile sunt prezentate într-un mod atractiv, iar procesul de

memorare devine simplu şi rapid! Modulele se parcurg uşor, într-un mod relaxat, datorită semnelor grafice

special concepute pentru a marca diverse componente ale lecţiilor.Limbajul este accesibil, obiectiv, iar accentul este pus pe partea practică.Conţinutul caietelor de curs este clar structurat prin explicarea detaliată

a informaţiilor noi şi mulţumită numeroaselor capturi de ecran reprezentative.

Pentru consolidarea cunoştinţelor vă vin în întâmpinare întrebările de verificare, exerciţiile şi temele pentru acasă.

PRIMIREA CURSULUI

La Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi?1. Acasă, la cutia poştală (Cutia poştală trebuie să aibă dimensiunile de

minimum 22x30x1 cm.).2. La serviciu.3. La oficiul poştal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să

fie cea din buletin).

CONTUL DE CURSANT

Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate şi înregistrate. Din contul de cursant se pot accesa şi aplicaţiile TemeOnline sau PlataOnline.

ABSOLVIREA

Odată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi şi testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine şi insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor.

@@

4

LECŢIE DEMONSTRATIVĂCALCULATOARE PENTRU CERTIFICARE EUROPEANĂ

Modulul 1Noţiuni fundamentale de tehnologia informaţiei – I

Modulul 8Calcul tabelar – Microsoft Excel – II

Modulul 2Noţiuni fundamentale de tehnologia informaţiei – II

Modulul 9Gestiunea bazelor de date – Microsoft Access – I

Modulul 3Utilizarea calculatorului şi gestiunea de fişiere – sistemul de operare Windows – I

Modulul 10Gestiunea bazelor de date – Microsoft Access – II

Modulul 4Utilizarea calculatorului şi gestiunea de fişiere – sistemul de operare Windows – II

Modulul 11Prezentări – Microsoft PowerPoint – I

Modulul 5Procesare de text – Microsoft Word – I

Modulul 12Prezentări – Microsoft PowerPoint – II

Modulul 6Procesare de text – Microsoft Word – II

Modulul 13Informare şi comunicare – Internet Explorer şi Outlook Express – I

Modulul 7Calcul tabelar – Microsoft Excel – I

Modulul 14Informare şi comunicare – Internet Explorer şi Outlook Express – II

Programa cursului Calculatoare pentru Certificare Europeană

5


(selecţie din Modul 6, pagina 1)

MODUL 6

Curs de calculatoare pentru certificare european\ 1

MODULUL 6

Procesare de text – Microsoft Word (II)

IntroducereÎn acest modul ve]i înv\]a modul de utilizare a tabulatorilor, diferitele modalit\]i denumerotare a listelor, cum se lucreaz\ cu tabelele, cum se insereaz\ într-un text figurigrafice etc.

V\ propunem ca la finalul acestui modul s\ trece]i în revist\ exerci]iile legate de procesareade text pe care vi le-am propus în cele dou\ module în care a]i înv\]at cum s\ utiliza]iprogramul Microsoft Word [i, dac\ ve]i avea întreb\ri cu privire la aceste exerci]ii, s\ v\adresa]i pentru eventualele nel\muriri sau explica]ii suplimentare profesoruluidumneavoastr\.

Spor la înv\]at!

I. Indentarea paragrafelorAtributul indentare arat\ distan]a dintre marginile paragrafului [i marginile stânga [idreapta ale textului `n cadrul paginii. Stabilirea distan]elor fa]\ de marginile documentuluise realizeaz\:

1) cu ajutorul op]iunilor de indentare din fereastra deschis\ la activarea op]iunilorFormatParagraf.

În fereastra deschis\, la activarea op]i-unilor Format Paragraf din listeleascunse La stânga (Left) [i La dreapta(Right), se poate alege indentareaparagrafelor la marginea din stânga,dreapta sau la ambele margini ale paginii.Se poate alege de asemenea indentareaSpecial\ (Special) doar pentru Prima linie(First line) a unui paragraf sau o indentareAg\]at\ (Hanging), care indenteaz\ toateliniile unui paragraf, în afar\ de prima linie.Tot din aceast\ fereastr\ se poate alegedistan]a dintre paragrafe Înainte (Before)[i Dup\ (After) sau Spa]iere (Linespacing) dintre rândurile unui paragraf.

Fig. 1

Fiecare modul începe cu o introducere în care sunt prezentate pe scurt principalele aspecte ce vor fi studiate.

6


Definiţiile şi informaţiile importante au fost marcate special pentru a facilita identificarea lor.


Curs de calculatoare pentru certificare european\

Noţiuni fundamentale de tehnologia informaţiei – I Modulul 1

13

II. CalculatorulÎn acest capitol vom face cuno[tin]\ cu no]iunea de calculator, precum [i cu diversele tipuri de calculatoare.

1. No]iunea de calculator

Calculatoarele automate universale, dirijate prin programe, altfel spus automatele Neumann, se numesc computere. Un calculator este alc\tuit din: unitatea central\ a

calculatorului [i dispozitivele de intrare/ie[ire (Input/Output).

Un sistem de calcul (computer) se compune din dou\ elemente principale: componentele fizice (componente hardware) [i componentele logice sau programele (componente software). Aceste dou\ componente sunt indisolubil legate, un sistem de calcul neputând func]iona f\r\ una dintre ele.

Performan]ele `n func]ionarea calculatorului sunt date, prin urmare, atât de componentele hardware, cât [i de cele software. Cei mai importan]i factori care pot influen]a performan]ele computerului sunt:

– viteza procesorului;

– dimensiunea memoriei RAM;

– capacitatea/dimensiunea hard disk-ului;

– dimensiunea memoriei cache;

– viteza de transmitere a datelor pe magistrala de date.

To]i ace[ti termeni vor fi explica]i pe larg pe parcursul acestui modul.

Hardware înseamn\ totalitatea elementelor fizice [i tehnice (electrice, mecanice, magnetice, optice etc.) care fac posibil\ func]ionarea calculatorului. Putem folosi no]iunea

de hardware pentru calculatorul în sine, respectiv pentru toate elementele sale palpabile (cu ajutorul c\rora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca [i prelucra, suporturile

de memorare a datelor, precum [i echipamentele de redare a rezultatelor).

Software (pe scurt soft) înseamn\ totalitatea acelor programe (sisteme de operare, programe de aplica]ii) care dirijeaz\, respectiv fac s\ func]ioneze componentele hardware.

În capitolele urm\toare vom cunoa[te în detaliu elementele componente ale calculatorului.

2. Tipuri de calculatoare

Calculatoarele pot fi clasificate în mai multe categorii, în func]ie de m\rimea [i viteza lor de operare, precum [i de cantitatea datelor gestionate de c\tre ele. Ca urmare a evolu]iei elementelor componente ale calculatoarelor [i a sc\derii continue a pre]urilor acestora, se poate observa o schimbare constant\ între categorii.

7




Calcul tabelar – Microsoft Excel – II Modulul 8

33

2.2 Func]ia AND ({I)

Func]ia AND(X;Y;Z;...) returneaz\, în func]ie de rezultatul evalu\rii expresiilor logiceX, Y, Z etc., una dintre urm\toarele valori:

– valoarea TRUE, dac\ expresiile logice X, Y, Z etc. sunt toate ADEV|RATE;

– valoarea FALSE, dac\, dintre expresiile logice X, Y, Z etc., cel pu]in una este FALS|.

Exerci]iul 26

Afi[a]i dac\ o persoan\ a promovat toate modulele de examen. Într-o foaie de calcula registrului Agenda, pe care o ve]i redenumi Examene (dac\ nu mai este niciunanefolosit\, crea]i una nou\) copia]i, începând cu celula A1, domeniul A1:B3 dinfoaia de calcul Vârsta.

Introduce]i „Modul 1” – în C1. Copia]i ̀ n domeniul D1:I1, prin drag and drop,con]inutul celulei C1. În rândurile 2 [i 3, în dreptul fiec\rui modul trece]i ocifr\ între 0 [i 10 (nota la examen). V\ pute]i orienta dup\ figura 44.

În celula J1 tasta]i „Promovabilitate”. În celula J2 introduce]i urm\toarea func]ieprin tastare sau folosind fereastra Insert Function [i apoi fereastra de ajutor afunc]iei AND:

„=AND(C2>5;D2>5;E2>5;F2>5;G2>5;H2>5;I2>5)”.

Copia]i func]ia AND din celula J2 în celula J3, tr\gând de col]ul din dreapta josal celulei J2 (drag and drop).

Fig. 44. Rezultatul exerci]iului

2.3 Func]ia OR (SAU)

Func]ia OR(X;Y;Z;...) returneaz\, în func]ie de rezultatul evalu\rii expresiilor logice X, Y, Z

etc., una dintre urm\toarele valori:

– valoarea TRUE, dac\ cel pu]in una dintre expresiile logice X, Y, Z etc. este ADEV|RAT|;

– valoarea FALSE, dac\ toate expresiile logice X, Y, Z etc. sunt FALSE.

Exerci]iul 27

Folosi]i func]ia OR pentru a afi[a dac\ o familie are mere. Dac\ cel pu]in unuldintre membrii familiei a cump\rat mere într-o zi, atunci în ziua aceea familia aremere. Acest lucru s\ fie confirmat prin vizualizarea cuvântului TRUE în linia zileirespective.

Crea]i o nou\ foaie de calcul în registrul Agenda [i redenumi]i-o Cump\r\turi.

8



Numeroasele print screen-uri reprezintă un suport util în însuşirea teoriei.


Prezentări – Microsoft PowerPoint – I Modulul 11

10

Fig. 10. Fereastra Colors

Pentru fundal, în afar\ de culorile simple, putem alege [i efectele de umplere. ProgramulPowerPoint ne ofer\ o gam\ larg\ de modele pentru fundal. Pentru a le vizualiza [i,eventual, pentru a le modifica, trebuie s\ execut\m un clic pe op]iunea Fill Effects... carese g\se[te `n lista ascuns\ a câmpului din fereastra Background pe care am prezentat-oanterior. Se va deschide fereastra Fill Effects (figura 16).

Fig. 11. Fereastra Fill Effects

9




Procesare de text – Microsoft Word – II Modulul 6

14

Fig. 18 Submeniul Toolbars din meniul View

Dac\ execut\m un clic pe op]iunea Customize (Particularizare) sau dac\ activ\m op]iuneaCustomize din meniul Tools (Instrumente) al barei de meniu, apare fereastra de dialogdin Fig. 18.

{i `n sec]iunea Toolbars (Bare de instrumente) a ferestrei Customize (Particularizare)putem activa sau dezactiva barele de instrumente, putem crea o nou\ bar\ de instrumente,

personalizat\, pe care o putem denumi noi [i în care

putem include ce comenzi (pictograme) dorim sau o putem [terge.

Sec]iunea Commands (Comenzi):

Fig. 19 Sec]iunea Commands (Comenzi)

10


De asemenea, diverse scheme şi tabele vă ghidează învăţarea.



Noţiuni fundamentale de tehnologia informaţiei – I Modulul 1

20

1.2 Placa de baz\

În afar\ de leg\turile dintre pl\ci, pentru func]ionareeste nevoie [i de a[a-numite elemente de comand\[i de ajustaj, care sunt con]inute de placa de baz\.

Cea mai important\ component\ a calculatorului este,deci, placa de baz\. Principalele elemente ale pl\ciide baz\ sunt: procesorul (CPU – unitatea central\ deprelucrare), interfe]ele în care se pot introduce pl\cilede memorie intern\, ceasul sistemului (clock) saumetronomul calculatorului – un circuit electronic ce stabile[te ritmul de lucru al procesorului,r\spunz\tor pentru func]ionarea întregului sistem, diferitele circuite de comand\ [i de ajustaj,precum [i interfe]ele circuitelor periferice de comand\, a[a-numitele slot-uri.

Fig. 8. Structura calculatorului

Slot-ul este acea interfa]\ la care putem conecta pl\cile (cardurile) de extensie, de aceease mai nume[te [i interfa]\ de extensie. Slot-urile sunt conectoare care asigur\ leg\turacu o magistral\ sau cu microprocesorul.

Pe placa de baz\ se afl\ elementele indispensabile din punctul de vedere alfunc]ion\rii (procesorul, memoria). Sarcina pl\cii de baz\ este asigurarea leg\turii

dintre procesor, memorie [i echipamentele periferice de comand\.

Elementele de hardware care nu se afl\ în unitatea central\ se numesc dispozitive periferice.Acestea sunt mijloacele prin intermediul c\rora utilizatorul ]ine leg\tura cu calculatorul.

Un echipament periferic trebuie conectat la placa specific\ lui, amplasat\ într-un slot,plac\ ce va con]ine circuitele necesare func]ion\rii echipamentului respectiv.

Tot în interiorul unit\]ii centrale, lâng\ placa de baz\, se g\se[te blocul de alimentare,care transform\ curentul alternativ în curentul continuu utilizat de c\tre calculator. Înde-pline[te [i func]ii de securitate, deoarece monitorizeaz\ suprasolicitarea, supratensiunea,respectiv semnaleaz\ defec]iunile re]elei. Placa de baz\ [i dispozitivele periferice primesccurent de la blocul de alimentare prin intermediul cablului de conectare.

Fig. 7. Plac\ de baz\

11




Informare şi comunicare – Internet Explorer şi Outlook Express – I Modulul 13

9

S\ vedem câteva caracteristici mai importante ale acestor tipuri de re]ele.

Vitez\ 0,01-1000 Mb/s

Distan]\ la alegere

Num\r maximum de calculatoare nelimitat

Fig. 8

Viteza de transfer a informa]iilor în cadrul re]elelor WAN variaz\ în func]ie de tehnicautilizat\. Calculatorul clientului se poate conecta la re]eaua de telecomunica]ie începândcu o vitez\ foarte mic\, de exemplu 10kbit/s (= 0,01 Mbit/s), ajungând pân\ la o vitez\de 622 Mbit/s.

III. Conectarea re]elelorExist\ numeroase modalit\]i de interconectare a calculatoarelor în cadrul unei re]ele,adic\ mai multe echipamente pentru realizarea unei re]ele. Printre acestea amintim de:pl\ci de re]ea, numite [i NIC (Network Interface Card), repeater [i Ethernet Hub.

Cel mai r\spândit tip de re]ea local\ de calculatoare din zilele noastre estea[a-numita re]ea de tip Ethernet.

Re]eaua Ethernet este realizat\, în majoritatea cazurilor, cu ajutorul cablurilor UTP, careseam\n\ la prima vedere cu cablurile telefonice. Condi]ia necesar\ interconect\riicalculatoarelor prin intermediul cablurilor UTP este ca acestea s\ fie dotate cu pl\ciEthernet prev\zute cu un port (interfa]\) UTP adecvat (figura 9).

Fig. 9

Interconectarea mai multor calculatoare în a[a fel încât fiecare calculator s\ „le vad\” pecelelalte este mai eficient\ dac\ realiz\m o re]ea tip stea (star). Pentru a realiza o astfel deconectare a calculatoarelor dintr-o re]ea,putem utiliza a[a-numitele HUB-uri.Calculatoarele se vor conecta direct laHUB prin intermediul cablurilor UTP. Înlocul unui HUB poate fi folosit [i unSWITCH (comutator). SWITCH-urilefunc] ioneaz\ în mod asem\n\torHUB-uri lor, fiind mai scumpe decâtacestea, deoarece dirijeaz\ într-o manier\mai inteligent\ traficul de date.

Fig. 10 Hub Ethernet

12




Informare şi comunicare – Internet Explorer şi Outlook Express – I Modulul 13

12

2. Adresa DNS

Adresa DNS a unui calculator trebuie citit\ de la dreapta la stânga, adic\ de la sfâr[itul spre începutul ei. Vom în]elege imediat cauza acestei condi]ii, dac\ analiz\m urm\torul exemplu:

Fig. 13

În general, o adres\ DNS este compus\ din trei (sau chiar mai multe) denumiri separate între ele de câte un punct, acestea definind cu exactitate loca]ia calculatorului la care se refer\. La finalul unei adrese DNS figureaz\ denumirea domeniului (domain) superior, aceasta fiind compus\, în general, dintr-o pereche de litere specifice ]\rii (sau zonei geografice) în care se g\se[te calculatorul respectiv. În adresa www.eurocor.ro din figura 13, de exemplu, termina]ia ro înseamn\ c\ este vorba de o adres\ a unui calculator din România. În tabelul de mai jos prezent\m câteva termina]ii de adrese DNS specifice [i altor ]\ri:

Fig. 14

Excep]iile de la regula de formare a unei adrese DNS prezentate anterior sunt firmele [i organiza]iile care î[i desf\[oar\ activitatea în SUA, respectiv cele care au o activitate derulat\ pe plan interna]ional; în adresele calculatoarelor din re]elele de]inute de astfel de firme (organiza]ii) nu se va indica în partea de adres\ rezervat\ domeniului superior codul de ]ar\, ci un simbol corespunz\tor sferei de aplica]ie care este specific\ activit\]ii firmei (organiza]iei).

Fig. 15

Sfer\ geografic\ (România)

Denumirea firmei care asigur\ func]ionarea serverului (Institutul EUROCOR)

Denumirea din cadrul firmei a serverului

13



Exerciţiile din acest curs sunt speciale deoarece oferă soluţia descrisă pas cu pas şi ilustrată cu imagini.


Gestiunea bazelor de date – Microsoft Access – II Modulul 10

26

Pentru a crea o interogare, dup\ deschiderea unei baze de date, în fereastra acesteia trebuie s\activ\m op]iunea Queries (Interog\ri) din zona de fereastr\ de sub eticheta Objects (Obiecte),apoi s\ activ\m una din op]iunile: Create query by using wizard (Crearea unui formularfolosind ferestrele de asisten]\), respectiv Create query in Design view (Crearea uneiinterog\ri în modul de vizualizare proiectare) sau s\ activ\m butonul New (Nou) dinbara de instrumente a ferestrei bazei de date, respectiv op]iunea Query (Interogare) dinmeniul Insert (Inserare).

Vom înv\]a acum s\ elabor\m o interogare cu ajutorul ferestrelor de asisten]\.

Exerci]iul 13

Elabora]i, folosind ferestrele de asisten]\, o interogare simpl\ care s\ con]in\ numele[i prenumele pacien]ilor interna]i, respectiv data intern\rii [i data extern\rii lor.

Deschide]i baza de date Eurocor [i selecta]i op]iunea Query din lista de subeticheta Objects.

Executa]i un clic pe butonul din bara de instrumente a ferestrei bazeide date. Se va deschide fereastra New Query (Interogare nou\) – figura 36 –în care trebuie s\ executa]i un clic pe op]iunea Simple Query Wizard (Asisten]\pentru o interogare simpl\), apoi un clic pe butonul OK.

Fig. 36

Se va deschide în continuare o fereastr\ de asisten]\ în care va trebui s\ muta]i,din lista de sub eticheta Available Fields: în lista de sub eticheta SelectedFields: – conform figurii 37 – cele patru câmpuri ale tabelei Date personalecare dori]i s\ apar\ în interogare, apoi executa]i un clic pe butonul Next. Mutareao ve]i face ap\sând butonul dup\ ce a]i selectat în prealabil câmpul doritdin lista Available Fields:.

Fig. 37

14





27

În ultima fereastr\ de asisten]\ care se deschide, programul propune pentrunoua interogare numele Date personale Query (Interogarea Date personale).Nu modifica]i aceast\ denumire, activa]i butonul radio Open the query toview information (Deschiderea interog\rii în scopul consult\rii datelor) –figura 38, apoi executa]i un clic pe butonul Finish.

Fig. 38

Dup\ efectuarea exerci]iului, pe ecran ve]i vizualiza fereastra de mai jos(figura 39):

Fig. 39

3.2 Proiectarea [i modificarea unei interog\ri

O interogare de tipul celei prezentate în exerci]iul anterior, creat\ cu ajutorul ferestrelorde asisten]\, folosind set\ri implicite ale programului, nu corespunde întotdeauna cerin]elorutilizatorului. Dac\ dorim s\ personaliz\m o interogare creat\ cu ajutorul ferestrelor deasisten]\, avem posibilitatea de a efectua urm\toarele modific\ri:

••••• ad\ugarea unui câmp provenit dintr-o alt\ baz\ de date;

••••• sortarea datelor conform unui criteriu de filtrare stabilit anterior;

••••• ad\ugarea altor criterii de sortare a datelor.

Ca [i în cazul unui formular, modificarea unei interog\ri poate fi efectuat\ folosindmodul de vizualizare Design View. În acest mod de vizualizare, în partea superioar\ aferestrei interog\rii, sunt vizibile sursele de date, din care provin câmpurile ce figureaz\în interogare (în cazul nostru doar tabela Date personale (figura 40).

15





33

Exerci]iul 19

Elabora]i o interogare cu denumirea Numar pacien]i, care s\ indice num\rul depacien]i interna]i. Pentru aceasta:

Crea]i o interogare nou\, care s\con]in\ doar câmpul Pacient IDdin tabela Date personale. Numi]iaceast\ interogare Numar pa-cien]i.

Deschide]i interogarea Numarpacien]i în modul de vizualizareDesign View [i executa]i un clic pebutonul (Totals).

Din lista ascuns\ a câmpului To-tal: din coloana Pacient IDselecta]i func]ia Count. Verifica]idac\ este bifat comutatorul Show:.

Rula]i interogarea ap\sând butonul(Run). Rezultatul interog\rii va fi4. Închide]i interogarea Num\rpacien]i salvând modific\rile.

Exerci]iul 20

Elabora]i o interogare cu denumirea Femei_barbati, care s\ indice num\rul de femei,respectiv num\rul de b\rba]i interna]i în spital.

Crea]i o interogare nou\, cares\ con]in\ câmpurile PacientID [i Sex din tabela Date perso-nale. Denumi]i interogareaFemei_barbati.

Deschide]i interogarea în modul devizualizare Design View [i activa]ibutonul Totals.

Din lista ascuns\ a câmpuluiTotal: al coloanei Pacient IDselecta]i func]ia Count.

Din lista ascuns\ a câmpuluiTotal: al coloanei Sex selecta]ifunc]ia Group By.

Bifa]i în ambele coloane men]io-nate mai sus comutatorul Show:(figura 49).

Rula]i interogarea Femei_barbati – figura 50.

Fig. 48

Fig. 49

Fig. 50

16





8

1.6 UNIX, Linux

UNIX este un sistem de operare popular, cu mai mul]i utilizatori, care a fost realizat laînceputul anilor 1970 de c\tre firma Bell Labs. UNIX este un sistem scris în limbajul deprogramare C. Acest lucru înseamn\ c\ poate fi lansat în execu]ie pe orice platform\ careinclude un translator de C. Sistemul de operare UNIX era difuzat sub form\ de surs\ decod, astfel încât to]i cei care au primit o copie a lui l-au putut transforma conform ideilor[i concep]iilor proprii.

Dintre variantele acestui sistem, cea denumit\ Linux a devenit foarte cunoscut\. LINUX,spre deosebire de alte sisteme de operare care ruleaz\ pe PC-uri, nu are doar sarcinimultiple, ci [i mai mul]i utilizatori, care pot folosi concomitent acela[i sistem, fiecaredintre ei având posibilitatea lans\rii în execu]ie simultan a mai multor aplica]ii.

Linux este un sistem de operare adecvat atât pentru îndeplinirea func]iei de server, cât[i pentru îndeplinirea func]iei de client. Cu ajutorul s\u pot fi lansate în execu]ie [i

aplica]ii pe 32 bi]i.

Datorit\ flexibilit\]ii [i puterii sale, UNIX a devenit liderul sistemelor de operare utilizatepe sta]iile de lucru [i pe calculatoarele server de mare performan]\.

Prin sta]ii de lucru în]elegem calculatoarele independente, conectate în re]ea [iechipate cu mijloace necesare efectu\rii unei sarcini de un anumit tip; în general,

acestea sunt cuplate la un server.

1.7 Novell NetWare

Sistemele de operare Novell NetWare permit realizarea unor re]ele locale pe baz\de server, în cazul c\rora serviciile de re]ea sunt asigurate de servere destinate

acestui scop.

Utilizatorii re]elei se conecteaz\ la re]ea ca simpli clien]i, prin calculatoarele proprii. To]iutilizatorii lucreaz\ pe calculatoarele personale (client), cu propriile sisteme de operare.Pentru utilizarea re]elei este nevoie de un software de client.

NetWare ofer\ servicii complexe, de la gestiunea fi[ierelor [i printare, pân\ la salvareade date [i coresponden]a electronic\. Conlucreaz\ în mod eficient în re]ea cu alte sistemede operare.

Rezumat

1. Prin software în]elegem totalitatea programelor de comand\ (sisteme de operare)[i a programelor de aplica]ii (respectiv documenta]iile acestora) care asigur\func]ionarea componentelor hardware ale calculatorului.

2. Prin sistem de operare în]elegem acel program de baz\ sau pachet de programecare administreaz\ resursele sistemului de calcul, respectiv face posibil\ folosireaacestora de c\tre utilizatori, oferind acestora atât interfa]a necesar\ pentru a lucracu sistemul de calcul, cât [i asisten]\ în utilizarea programelor de aplica]ii.

1 (15)

Un simbol special arată că anumite teme se leagă de idei prezentate anterior. În acest caz, le regăsim şi în Modulul 1, la pagina 15.

17




Procesare de text – Microsoft Word – I Modulul 5

41

La finalul fiecărui capitol aveţi o secţiune de rezumat şi una de întrebări de verificare pentru a vă consolida cunoştinţele.

Rezumat

1. Dac\ dorim s\ format\m un text, trebuie s\ activ\m unele comenzi de formatare,cum ar fi: modificarea m\rimii literelor, a culorii acestora etc. În cazul în careexist\ deja textul pe care dorim s\-l format\m, acesta trebuie mai întâi selectat,deoarece efectul unei comenzi se aplic\ fie pe un obiect selectat, fie începând dinpunctul în care se g\se[te cursorul.

2. Pentru selectarea textului se poate folosi mouse-ul sau tastatura. De exemplu, pentrua selecta un cuvânt, execut\m dublu clic pe el, pentru a selecta un paragraf,execut\m triplu clic pe el, pentru a selecta un rând, execut\m clic în stânga lui etc.Pentru a selecta întregul document, ap\s\m combina]ia de taste Ctrl + A, pentru aselecta textul aflat `ntre punctul în care se g\se[te cursorul [i începutuldocumentului, ap\s\m combina]ia de taste Shift + Ctrl + Home etc.

3. Pentru a efectua rapid anumite modific\ri legate de formatarea textului, folosimbara de instrumente Formatting.

4. Putem modifica rapid m\rimea caracterelor executând un clic pe s\geata butonului

din bara de instrumente pentru formatare [i alegând valoarea dorit\ din

lista ascuns\ care apare astfel.

5. Putem modifica tipul de caracter (font) executând un clic pe s\geata butonului

din bara de instrumente pentru formatare [i alegând fontul dorit

din lista ascuns\ care apare astfel.

6. Putem modifica stilul caracterelor executând un clic pe butonul dac\ dorim

s\ îngro[\m textul, pe butonul dac\ dorim s\ scriem înclinat [i pe butonul

dac\ dorim ca textul selectat s\ fie subliniat.

7. Putem schimba culoarea caracterelor ap\sând s\geata butonului din bara

de instrumente pentru formatare [i alegând culoarea dorit\ din lista ascuns\ care

apare astfel; putem scoate în eviden]\ un text cu ajutorul culorilor, ap\sând

s\geata butonului din bara de instrumente pentru formatare [i alegând

culoarea cu care dorim s\ subliniem textul din lista ascuns\ care apare astfel.

8. Pentru sublinierea unui text cu diferite tipuri de linii, aplicarea unor efecte speciale

de eviden]iere a textului sau pentru alte modalit\]i de formatare a caracterelor,

putem folosi toate sec]iunile ferestrei Font, care se deschide activând op]iunea

Font... a meniului Format din bara de meniu.

9. Pentru a formata paragrafe, putem schimba distan]a acestora fa]\ de marginile

documentului, indentarea, spa]ierea între rânduri etc. folosind fereastra Paragraph,

care se deschide activând op]iunea Paragraph... din meniul Format al barei de

meniu.

10. Pentru a copia/muta fragmente de text, trebuie s\ select\m mai întâi fragmentul de

text pe care dorim s\-l copiem/mut\m, apoi s\ activ\m comanda Copy/Cut; pe urm\

amplas\m cursorul în locul în care dorim s\ apar\ textul respectiv (dac\ e vorba de

alt document, activ\m mai întâi acest document) [i în final activ\m comanda Paste.

18


11. Comenzile Cut/Copy/Paste pot fi activate din meniul Edit al barei de meniu, din

meniul de context al obiectului selectat (clic dreapta), din bara de instrumente:

Cut = , Copy = , Paste = sau din tastatur\: Cut = Ctrl + X, Copy = Ctrl

+ C, Paste = Ctrl + V.

12. Pentru aranjarea textului în pagin\ putem folosi fereastra Page Setup care se

deschide activând op]iunea Page Setup... din meniul File al barei de meniu. Din

aceast\ fereastr\ putem modifica marginile documentului (sus – Top, jos – Bottom,

stânga – Left, dreapta – Right), m\rimea spa]iului alocat antetului (Header) sau

subsolului (Footer), dimensiunile (recomand\m setarea dimensiunii foii pe A4) [i

modul de a[ezare (pe vertical\ – Portrait sau pe orizontal\ – Landscape) al foii de

hârtie pe care va fi scos documentul la imprimant\.

13. Pentru a introduce informa]ii (text, imagini, data curent\, numerele paginilor etc.)

sau pentru a modifica informa]iile existente în antetul sau în subsolul unor pagini

ale documentului, trebuie s\ activ\m op]iunea Header and Footer din meniul View

al barei de meniu.

14. Pentru numerotarea automat\ a paginilor, vom activa op]iunea Page Numbers...din meniul Insert al barei de meniu.

15. Pentru a scoate un document la imprimant\, deschidem fereastra Print activândop]iunea Print Preview din meniul File al barei de meniu, `n care trebuie s\ facemset\rile dorite.

Întreb\ri de verificare

1. Cum select\m un cuvânt cu mouse-ul? Dar întregul text din tastatur\?

2. Cum schimb\m m\rimea literelor unui paragraf?

3. Cum modific\m tipul caracterelor dintr-un rând?

4. Cum putem scrie un cuvânt îngro[at, înclinat [i subliniat?

5. Cum putem schimba în ro[u culoarea caracterelor dintr-o fraz\? Dar pentru aeviden]ia un cuvânt cum proced\m?

6. Explica]i cum proceda]i pentru a copia la începutul unui document nou un rândaflat la sfâr[itul altui document.

7. Explica]i cum proceda]i pentru a modifica marginea de sus a documentului lavaloarea de 3,5 cm.

8. Cum putem introduce în antetul unei pagini ora exact\?

9. Cum proced\m pentru a numerota automat un document?

10. Explica]i ce set\ri trebuie f\cute pentru a scoate la imprimant\ 3 exemplare dinpagina 5 a unui document.



Procesare de text – Microsoft Word – I Modulul 5

42

11. Comenzile Cut/Copy/Paste pot fi activate din meniul Edit al barei de meniu, din

meniul de context al obiectului selectat (clic dreapta), din bara de instrumente:

Cut = , Copy = , Paste = sau din tastatur\: Cut = Ctrl + X, Copy = Ctrl

+ C, Paste = Ctrl + V.

12. Pentru aranjarea textului în pagin\ putem folosi fereastra Page Setup care se

deschide activând op]iunea Page Setup... din meniul File al barei de meniu. Din

aceast\ fereastr\ putem modifica marginile documentului (sus – Top, jos – Bottom,

stânga – Left, dreapta – Right), m\rimea spa]iului alocat antetului (Header) sau

subsolului (Footer), dimensiunile (recomand\m setarea dimensiunii foii pe A4) [i

modul de a[ezare (pe vertical\ – Portrait sau pe orizontal\ – Landscape) al foii de

hârtie pe care va fi scos documentul la imprimant\.

13. Pentru a introduce informa]ii (text, imagini, data curent\, numerele paginilor etc.)

sau pentru a modifica informa]iile existente în antetul sau în subsolul unor pagini

ale documentului, trebuie s\ activ\m op]iunea Header and Footer din meniul View

al barei de meniu.

14. Pentru numerotarea automat\ a paginilor, vom activa op]iunea Page Numbers...din meniul Insert al barei de meniu.

15. Pentru a scoate un document la imprimant\, deschidem fereastra Print activândop]iunea Print Preview din meniul File al barei de meniu, `n care trebuie s\ facemset\rile dorite.

Întreb\ri de verificare

1. Cum select\m un cuvânt cu mouse-ul? Dar întregul text din tastatur\?

2. Cum schimb\m m\rimea literelor unui paragraf?

3. Cum modific\m tipul caracterelor dintr-un rând?

4. Cum putem scrie un cuvânt îngro[at, înclinat [i subliniat?

5. Cum putem schimba în ro[u culoarea caracterelor dintr-o fraz\? Dar pentru aeviden]ia un cuvânt cum proced\m?

6. Explica]i cum proceda]i pentru a copia la începutul unui document nou un rândaflat la sfâr[itul altui document.

7. Explica]i cum proceda]i pentru a modifica marginea de sus a documentului lavaloarea de 3,5 cm.

8. Cum putem introduce în antetul unei pagini ora exact\?

9. Cum proced\m pentru a numerota automat un document?

10. Explica]i ce set\ri trebuie f\cute pentru a scoate la imprimant\ 3 exemplare dinpagina 5 a unui document.

19





48

Sumarul modulului 6

Procesare de text – Microsoft Word (II)

I. Indentarea paragrafelor ...................................................................................... 11. Tabulatorii ........................................................................................................... 3

1.1 Fixarea tabulatorilor .................................................................................... 41.2 {tergerea tabulatorilor ................................................................................. 41.3 Completarea spa]iilor libere cu ajutorul tabulatorilor .............................. 6

II. Folosirea listelor .................................................................................................... 61. Marcatorii ............................................................................................................ 72. Numerotarea ....................................................................................................... 93. Numerotarea listelor pe mai multe niveluri ..................................................... 10

III. Barele de instrumente ........................................................................................... 13

IV. Elaborarea de tabele ............................................................................................. 171. Inserarea unui tabel ........................................................................................... 172. Moduri de selectare `ntr-un tabel ..................................................................... 193. Margini (borduri) ............................................................................................... 194. Setarea l\]imii coloanelor [i a `n\l]imii rândurilor .......................................... 235. Ad\ugarea, [tergerea, unificarea [i divizarea celulelor ................................. 25

5.1 Inserarea celulelor ....................................................................................... 255.2 {tergerea celulelor ....................................................................................... 265.3 Unificarea [i divizarea celulelor ................................................................ 26

V. Elemente de grafic\ `n Microsoft Word ............................................................ 261. Inserarea imaginilor din ClipArt `n documente .............................................. 272. Inserarea pozelor ............................................................................................... 283. Formatarea imaginilor inserate `ntr-un document .......................................... 294. Bara de instrumente Picture (Imagine) ............................................................ 295. Elaborarea unor obiecte grafice noi – bara de instrumente

Drawing (Desenare) .......................................................................................... 306. Importarea unor obiecte grafice din alte programe ........................................ 33

VI. ~mbinarea coresponden]ei, adresarea plicurilor, etichete de scrisoare ....... 361. ~mbinarea coresponden]ei ................................................................................. 36

VII. Func]iile de c\utare [i `nlocuire .......................................................................... 39

VIII. Verificarea ortografiei ........................................................................................ 40

IX. Desp\r]irea `n silabe ............................................................................................. 41

X. Aranjarea textului pe coloane ............................................................................. 42

XI. Majuscul\ `ncorporat\ ......................................................................................... 43

XII. Inserarea simbolurilor .......................................................................................... 44

Tema pentru acas\ ........................................................................................................ 47

2

La finalul caietelor de curs regăsiţi un sumar al fiecărui modul.

20


Temele pentru acasă vă ajută să vă evaluaţi cunoştinţele dobândite din fiecare modul.



Gestiunea bazelor de date – Microsoft Access – I Modulul 9

38

1. Crea]i în subdirectorul Access din directorul Eurocor de pe hard diskul (C:) o baz\ de date cudenumirea Tema9. În baza de date Tema9, elabora]i o tabel\ în care s\ fie stocate datelereferitoare la c\r]ile din biblioteca dumneavoastr\ personal\. Aceast\ tabel\ va avea structuraprezentat\ mai jos:

••••• Defini]i câmpul Carte ID ca fiind cheie primar\. Explica]i pe formularul de tem\ cuma]i f\cut acest lucru.

••••• Salva]i tabela cu denumirea Carti.

••••• Înc\rca]i tabela cu datele asociate unui num\r de cel pu]in 5 c\r]i, în a[a fel încâtanii achizi]ion\rii acestora s\ fie în intervalul 2001-2008. În ceea ce prive[te tematicalor, între c\r]ile selectate trebuie s\ figureze mai multe genuri literare: roman poli]ist,poezie etc.

Observa]ie: Când introduce]i datele în tabela Carti, în modul Datasheet View, pentru ocarte pe care a]i împrumutat-o cuiva, ve]i bifa c\su]a care apare în câmpul Imprumutata(pentru c\r]ile împrumutate apare valoarea TRUE).

••••• Indexa]i câmpul Autor astfel încât s\ admit\ duplicate.

••••• Aranja]i în ordine cresc\toare, dup\ numele autorilor, tabela Carti. Explica]i pe formularulde tem\ cum a]i procedat în cazul ultimelor dou\ cerin]e.

2. Elabora]i în baza de date Tema9 o tabel\ cu numele Colegi, care s\ aib\ structura prezentat\în figura de mai jos:

••••• Defini]i câmpul ID ca fiind cheie primar\ a acestei tabele.

••••• Înc\rca]i tabela cu datele asociate unui num\r de cel pu]in 7 persoane.

Pentru a introduce date în tabela Colegi:

••••• Indexa]i câmpul Nume astfel încât s\ nu admit\ duplicate.

••••• Aranja]i înregistr\rile din tabel în ordine cresc\toare dup\ câmpul Nume.

Tema pentru acas\ 9

21


Tel. 021 33 225 33; www.eurocor.ro

Temele se pot rezolva pe formularele speciale inserate în caiet (dacă se trimit spre corectare prin poştă) sau online, în contul de cursant de pe site-ul www.eurocor.ro. Un profesor personal vă îndrumă pe toată durata studiului.

În societatea tot mai dinamică de astăzi, utilizarea calculatorului a devenit o necesitate. Indiferent de domeniul în care profesaţi, acum aveţi şansa de a urca încă o treaptă pe scara succesului. Începeţi chiar

astăzi cursul Eurocor CALCULATOARE PENTRU CERTIFICARE EUROPEANĂ! Este un curs care se adresează atât celor care doresc să se iniţieze în acest domeniu, cât şi celor care lucrează deja cu

aplicaţiile prezentate în cadrul cursului, dar au nevoie de sistematizarea şi extinderea cunoştinţelor.Spor la studiu!

EXEMPLU

Documents

CALCULATOARE PENTRU CERTIFICARE · PDF file2 CALCULATOARE PENTRU CERTIFICARE EUROPEANĂ LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Ă INTRODUCERE Vă doriţi ca într-un timp scurt să dobândiţi cunoştinţele