Upload
others
View
7
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
CAPITOLUL 6.
INFRASTRUCTURĂ, ECHIPAREA TERITORIULUI
6.1. Reţeaua rutieră
6.1.1. Infrastructura de transport rutier de interes naţional
Judeţul Satu Mare este străbătut de trei drumuri europene: E58, orientat vest – est, care
face legătura între Halmeu, Livada iar apoi înspre Baia Mare, Dej şi Suceava; E81, orientat în
principal nord-vest – sud-est, care face legătura între Halmeu, Satu Mare, Zalău şi Cluj-
Napoca şi E671, orientat în principal nord – sud, care face legătura între Satu Mare şi Oradea
iar apoi înspre Arad, Timişoara şi Belgrad.
În plus, din reţeaua de drumuri naţionale fac parte şi următoarele tronsoane: DN 19A
între Satu Mare şi Petea, continuat apoi în Ungaria cu drumul naţional 49 înspre Vaja, iar apoi
drumul naţional 41 şi autostrada M3 înspre Nyiregyhaza, respectiv Budapesta; DN 19 înspre
Negreşti Oaş şi Sighetu Marmaţiei, şi DN 1F între Supuru de Sus, Tăşnad, Carei şi Urziceni
(frontiera cu Ungaria).
Fig. 6.1.1. Reţeaua de drumuri europene şi naţionale din judeţul Satu Mare şi din zonele
învecinate.
Sursa: CNADR
Drumul european E81 a fost reabilitat şi modernizat la sfârşitul anilor ’90, iar de
atunci a fost întreţinut corespunzător, aflându-se la ora actuală într-o stare foarte bună. În
cadrul etapei a VI-a de reabilitare a drumurilor naţionale se află la ora actuală în modernizare
DN 19 între Satu Mare şi Oradea, şi urmează a fi reabilitate, în cadrul aceluiaşi program, şi
DN 19 / DN 1C de la Satu Mare înspre Halmeu şi Baia Mare. De asemenea, în cadrul
Programului Operaţional Sectorial de Transporturi vor fi construite centuri pentru principalele
oraşe dintre Satu Mare – Oradea: Carei, Valea lui Mihai şi Săcuieni.
Pe de altă parte, se desfăşoară lucrări importante de drumuri şi pe axe rutiere aflate în
alte judeţe, însă de mare interes pentru locuitorii din Satu Mare. În judeţul Szabolcs-Szatmar-
Bereg se află în execuţie tronsonul de autostradă M3 între Nyiregyhaza şi Vaja; de asemenea,
până la finele anului 2013 ar urma să fie finalizat şi drumul expres M49 între Vaja şi
Ököritófülpös. În judeţele aflate la sud de Satu Mare se află în reabilitare DN 79 Oradea -
Arad. De asemenea, progresează (într-adevăr, într-un ritm deloc satisfăcător) construcţia
Autostrăzii Transilvania, care va asigura legătura judeţului Satu Mare cu partea centrală a
ţării. În sfârşit, în anul 2011 au început lucrările de modernizare a şoselei Baia Mare – Dej,
care asigură legătura judeţului Satu Mare cu judeţele Maramureş şi Cluj.
Se poate aşadar afirma că după o lungă perioadă de timp în care judeţul Satu Mare s-a
aflat într-un con de umbră din punctul de vedere al modernizării infrastructurii de transport
rutier, la ora actuală situaţia s-a schimbat înspre bine. Odată cu finalizarea lucrărilor
menţionate mai sus, din punctul de vedere al calităţii drumurilor naţionale va rămâne însă
problema secţiunilor DN 19 între Livada, zona Oaşului şi Sighetu Marmaţiei precum şi DN
1F între Carei, Tăşnad şi Supuru de Sus.
Tabelul şi graficul de mai jos sintetizează, numeric, informaţiile prezentate în
paragrafele de mai sus.
Tabel 6.1.1. Reţeaua de drumuri naţionale pe categorii şi stare, în 2010, judeţul Satu Mare
(km)
Total drumuri naţionale: 258,496
dintre care, după categorie:
Europene 161,710
Primare 43,649
Secundare 53,137
dintre care, după stare:
Modernizate 69,748
În curs de modernizare 55,162
Modernizarea va începe în 2011 55,716
Nemodernizate, necuprinse în vreun plan de modernizare pe termen scurt sau mediu 77,870
Sursa: prelucrare proprie
Din punctul de vedere a capacităţii de circulaţie interurbane, singurul tronson încărcat
în mod semnificativ este cel de pe relaţia Carei – Satu Mare – Livada. Cea mai mare problemă
a judeţului rămâne însă absenţa unui drum de centură a municipiului Satu Mare, fapt ce
afectează în mod negativ atât traficul în municipiu cât şi o mare parte din traficul interurban şi
de tranzit din judeţ.
Luând în considerare prevederile Legii 363 din 2006 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, judeţul Satu Mare urmează
a fi traversat de o autostradă orientată vest – est (cu ramificaţii atât înspre Petea cât şi înspre
Halmeu). De asemenea, este prevăzută realizarea de drumuri expres sau drumuri cu patru
benzi pe sens pe relaţiile Satu Mare – Oradea, Satu Mare – Zalău şi Satu Mare – Halmeu.
Fig. 6.1.2. Situaţia existentă şi prevederile privind reţeaua de autostrăzi, drumuri expres şi
drumuri naţionale
Sursa: PATN
6.1.2. Infrastructura de transport rutier de interes local
Reţeaua de drumuri judeţene totalizează 811,086 km. Mai jos sunt prezentate câteva
informaţii privind parametrii acestei reţele, aşa cum se prezenta aceasta la sfârşitul anului
2010.
Tabel 6.1.2. Reţeaua de drumuri judeţene pe tip de îmbrăcăminte şi stare în judeţul Satu Mare
Sursa: CJ Satu Mare
Se poate comenta că doar cca. 4% din reţea este reprezentată de drumuri moderne
permanente (cu îmbrăcăminte de beton asfaltic sau beton de ciment), iar peste două treimi din
reţea constă îm drumuri cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare. În contextul traficului rutier în
creştere, atât din punctul de vedere al intensităţii cât şi al tonajului, fără o intervenţie pentru
modernizarea permanentă a cât mai multor tronsoane din reţea, aceasta se va degrada
progresiv.
La ora actuală peste jumătate din reţea este clasificată ca fiind în stare bună, însă
trebuie remarcată situaţia interesantă în care o serie de drumuri judeţene de pâmânt (DJ 109P
între km 27+560 - 30+810 şi DJ 197 între km 17+104 - 21+604) sau pietruite (DJ 194B între
km 8+246 - 9+450 şi DJ 194D între km 3+650 - 8+150) sunt clasificate drept drumuri
judeţene în stare bună.
Printr-un împrumut contractat de către Consiliul Judeţean Satu Mare, au fost aşternute
covoare asfaltice în grosime de 6 cm pe cca. 200 de kilometri de drum judeţean. Lipsa
intervenţiei concomitente asupra podurilor precum şi asupra fundaţiei drumurilor s-a făcut
însă simţită pe porţiunile unde traficul greu joacă un rol important, existând deja secţiuni pe
care s-au observat fenomene de deteriorare.
În privinţa reţelei de drumuri comunale, în lungime totală de 497 km, majoritatea
reţelei se află în stare nemodernizată: drumuri de pământ sau pietruite
Conform articolului 8 din Ordonanţa 7/2010 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, consiliile locale dispun acum
de prerogativul de clasifica (doar prin Hotărâre a Consiliului Local) drumurile vicinale sau de
exploatare în drumuri comunale. În contextul acestei descentralizări decizionale şi
administrative, dispare practic orice rol al consiliilor judeţene în privinţa reţelei de drumuri
comunale. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cadrul drumurilor vicinale şi a străzilor.
În anul 2010 a fost elaborat Studiul de circulaţie aferent PUG al municipiului Satu
Mare. Această lucrare tratează detaliat problematica reţelei de transport rutier aferentă
municipiului reşedinţă de judeţ, inclusiv propunerile de extindere, reabilitări şi modernizări de
străzi de realizat pentru orizonturile de timp 2015 şi 2025.
Proiecte privind modernizarea reţelei de drumuri locale finalizate, în desfăşurare, sau
cu finanţarea asigurată
În cadrul Programului Operaţional Regional se desfăşoară la ora actuală un amplu
proiect de reabilitare şi modernizare a DJ 109L, pe o lungime de 28,4 km, între Negreşti Oaş
şi Turţ, în valoare totală de 60.574.586 lei. Tot pe axa 2.1 a Programului Operaţional Regional
a fost depus şi proiectul "Modernizare drum de ocolire în zona sud a municipiului Satu Mare
(DJ 194 Moftinu Mare – Ghilvaci – Terebeşti)", în valoare de 22.881.107 lei, iar contractul
de finanţare a fost semnat în martie 2011. Proiectul "Modernizare străzi urbane în oraşul
Livada", în valoare de 9.981.859 lei, se află pe lista de rezervă a proiectelor prioritare pentru
Regiunea de Nord Vest, urmând a fi finanţat doar în măsura în care se vor găsi surse de
finanţare suplimentare.
Prin programul de cooperare transfrontalieră PHARE CBC România - Ucraina 2004 -
2006 au fost realizate modernizarea a 5,533 km din DJ 194A la vest de localitatea Halmeu,
precum şi a 17,08 km din DJ 109 M la est de Halmeu, înspre Batarci şi Tarna Mare. În
privinţa frontierei cu Ungaria, deşi au fost pregătite mai multe proiecte, doar cel privind
"Reabilitarea conexiunii rutiere dintre Sanislău şi Őmböly" a fost aprobat şi finanţat prin
Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013.
În privinţa proiectelor finanţate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală (FEADR), măsura 322, „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de
bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, din judeţul
Satu Mare au fost depuse 45 de proiecte. Dintre acestea, 24 proiecte au fost aprobate, 15
proiecte au fost reportate pentru următoarea sesiune de finanţare, 1 proiect a fost declarat
neeligibil, iar 5 proiecte au fost retrase și redepuse. Valoarea totală a celor 24 de proiecte
aprobate este de 257.693.710 lei. Dintre acestea, 10 sunt efectiv în curs de implementare, cu o
valoare totală de 107.919.190 lei, din care valoarea granturilor FEADR este de 103.284.476
lei. Dintre cele 24 de proiecte aprobate, 18 conţin şi lucrări privind dezvoltarea infrastructurii
de transport rutier local (drumuri comunale şi străzi).
În cadrul programului privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi / sau asfaltarea
drumurilor de interes local clasificate (aferent H.G. 577/1997), în judeţul Satu Mare sunt în
curs de implementare 12 proiecte, în valoare de 36.794.684 lei, din care suma necesară pentru
finalizarea acestora este de 24.060.332 lei. Alocările financiare din ultimii ani s-au dovedit
însă a fi foarte reduse. De exemplu, sumele alocate pentru anul 2010 au fost utile doar pentru
plata unor lucrări executate şi nedecontate în cursul anului 2009. Pe de altă parte, în judeţ sunt
pregătite proiecte pentru încă 10 alte drumuri comunale (în lungime totală de 47,34 km şi cu
valoare estimată de 47.726.870 lei) la nivel de studiu de fezabilitate, precum şi un proiect
(Modernizarea DC 71 pe 3 km în valoare de 5.235.840 lei) la nivel de proiect tehnic. Pe PNDI
– 10.000 km au fot aprobate 33 de proiecte de reabilitare, modernizare drumuri judeţene şi
comunale.
6.2. Reţeaua feroviară
Judeţul Satu Mare este deservit de magistrala feroviară 400, care face legătura înspre
Baia Mare, Dej iar apoi spre Braşov şi Bucureşti pe de o parte, şi spre Cluj-Napoca şi Alba
Iulia pe de altă parte. De egală importanţă este linia 402, înspre Carei şi Oradea, cu
continuarea înspre Arad şi Timişoara.
Urmează apoi, în ordinea importanţei, linia 412, de la Carei înspre Tăşnad iar apoi
înspre direcţia Zalău – Jibou – Dej, porţiunea nordică a liniei 402 între Satu Mare şi Halmeu,
linia 417 de la Satu Mare înspre Livada, Negreşti Oaş şi Bixad, precum şi linia 422, ce
originează din Carei şi conduce înspre frontiera cu Ungaria, asigurând legătura înspre
Debrecen, Budapesta şi restul Europei de vest.
Reţeaua feroviară a judeţului Satu Mare are o lungime totală de 200 de km, dintre care
197 km cu ecartament normal, 2 km cu ecartament larg si 1 km cu ecartament mixt.
Fig. 6.2.1. Reţeaua feroviară a judeţului Satu Mare şi conexiunile cu judeţele vecine
Sursa: CFR infrastructură
În mod excepţional se poate remarca că în acest judeţ nu există linii ferate duble sau
electrificate, situaţie care mai este întâlnită în România doar în judeţele Botoşani, Maramureş
şi Tulcea. De altfel, este interesant de menţionat că, din cele şase judeţe din regiunea de Nord-
vest, doar două dintre acestea (Bistriţa-Năsăud şi Cluj) sunt traversate de căi ferate
electrificate.
Neglijarea gravă la care a fost supus judeţul Satu Mare de către autorităţile centrale
din punctul de vedere al infrastructurii de transport feroviar de-a lungul întregii perioade de
când acest judeţ face parte din România se reflectă nu numai în lipsa investiţiilor majore în
infrastructură, ci şi în lipsa aproape totală a activităţilor de întreţinere a reţelei.
Ca urmare a degradării continue a infrastructurii de transport feroviar, a crescut
numărul restricţiilor de viteză şi a scăzut viteza comercială de deplasare a trenurilor –
crescând aşadar timpii de parcurs. Ca exemplu, în 1995 un tren accelerat (A468/465) făcea
între Carei şi Jibou o oră şi 45 de minute. În 2010, trenul accelerat A1543, cu opriri în aceleaşi
staţii, parcurge distanţa respectivă în două ore şi 20 de minute. Altfel spus, timpul de parcurs
pe această rută a crescut în ultimii 15 ani cu 33%.
Situaţia este similară pentru toate liniile ferate din judeţ.
Tabelul 6.2.1. Duratele de deplasare şi vitezele medii pentru cele mai rapide trenuri cu orar
regulat care fac legătura între Satu Mare şi câteva principale destinaţii din ţară.
Destinaţia
Durata de
deplasare
Distanţ
a Viteza medie
ore minute km km/h
Baia Mare 1 23 60 43
Zalău 2 22 125 53
Cluj-Napoca (via 5 5 283 56
Zalău)
Oradea 2 8 133 62
Timisoara Nord 5 21 311 58
Braşov (via Oradea) 11 13 616 55
Bucureşti Nord 14 46 782 53
Sursa: prelucrare proprie dupa Mersul trenurilor
Se observă că pe majoritatea liniilor există viteze comerciale cuprinse între 50 şi 60
km/h, cu excepţia remarcabilă a liniei Satu Mare – Baia Mare (a nu se uita, parte a uneia
dintre principalele magistrale feroviare a României), pe care la ora actuală cel mai rapid tren
(A1743, care între Satu Mare şi Baia Mare opreşte doar la Seini) obţine o viteză medie
comercială de 43 km/h.
Tabelul 6.2.2. Duratele de deplasare şi vitezele medii pentru cele mai rapide trenuri cu orar
regulat pentru alte relaţii de transport feroviar din ţară:
Relaţia Durata de
deplasare Distanţa Viteza medie
ore minute km km/h
Bucuresti Nord - Ploiesti
Vest 0 40 59 89
Bacau - Suceava Nord 1 59 148 75
Bucuresti Nord - Craiova 2 57 209 71
Arad - Alba Iulia 3 4 212 69
Ploiesti Sud - Buzău 1 2 69 67
Sursa: prelucrare proprie dupa Mersul trenurilor
Nu trebuie uitat faptul că liniile ferate din judeţul Satu Mare se află în mare parte în
zonă de câmpie, iar componenta de relief nu poate fi considerată ca un factor responsabil
pentru cele prezentate mai sus.
În concluzie, se poate afirma fără echivoc că starea infrastructurii feroviare din judeţul
Satu Mare este dezastruoasă, chiar şi după standardele din România.
Ca urmare a acestui fapt, fluxurile de călători s-au reorientat dinspre modul feroviar
spre modul rutier, firmele private de transport interjudeţean oferind din ce în ce mai multe
curse ce conectează municipiul Satu Mare cu alte municipii din regiune şi din regiunile
adiacente.
În mod corespunzător, CFR Călători, principalul operator de transport feroviar de
călători din judeţ, a renunţat recent la un număr de trenuri, cum ar fi cele două perechi de
trenuri de tip Săgeata Albastră ce operau pe relaţia Satu Mare – Baia Mare – Dej – Cluj-
Napoca, trenurile internaţionale spre Ungaria şi Ucraina, precum şi la trenul rapid Satu Mare
– Baia Mare – Teiuş – Bucureşti Nord.
Dintre trenurile de rang superior care deservesc judeţul au fost menţinute doar
trenurile accelerat de pe relaţiile Baia Mare – Timişoara Nord, Satu Mare – Oradea –
Bucureşti Nord şi Satu Mare – Baia Mare – Bucureşti Nord.
Recent a fost introdusă însă şi o pereche de trenuri accelerat pe relaţia Satu Mare –
Zalău Nord – Dej – Cluj-Napoca. În mod ironic, pe acest traseu, construit pe liniile secundare
402 şi 412, trenul ajunge la Cluj-Napoca cu 21 de minute mai repede decât pe magistrala 400
prin Baia Mare, în ciuda faptului că relaţia prin Zalău Nord este cu 30 de kilometri mai lungă.
Conform prevederilor Legii 363 din 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, într-un orizont nedefinit se va realize
modernizarea liniilor Satu Mare – Oradea, Satu Mare – Baia Mare şi Satu Mare – Halmeu
pentru circulaţie cu viteze de până la 160 km/h, dar şi construcţia unei noi căi ferate între Satu
Mare şi Petea, precum se arată în imaginea de mai jos.
Fig. 6.2.2. Situaţia existentă şi prevederile privind reţeaua feroviară în judeţul Satu Mare
Sursa: PATN
6.3. Transportul aerian
Satu Mare este unul dintre cele 16 judeţe din România care beneficiază de prezenţa
unui aeroport. Aeroportul Satu Mare a fost înfiinţat în 1936. În 1975 a fost inaugurată pista de
2500 de metri (cea mai lungă din regiunea de Nord-vest), iar actuala aerogară a fost realizată
în perioada 1980 – 1982. Aeroportul a fost deschis traficului internaţional în 1997, şi trebuie
menţionată situaţia interesantă privind operarea, în perioada 1998 – 2000, de pe acest
aeroport, a unor curse directe înspre America de Nord, pe relaţiile Bucureşti Otopeni – Satu
Mare – New York JFK, Bucureşti Otopeni – Satu Mare – Chicago şi Bucureşti Otopeni – Satu
Mare – Montreal Dorval (raţionamentul pentru aceste curse a fost în principal legat de
capacităţile tehnice limitate ale aeronavelor Airbus 310 cu care au fost operate aceste zboruri).
Aeroportul dispune la ora actuală de o platformă de parcare care permite staţionarea
simultană a patru aeronave mediu-curier, dispozitiv luminos de apropiere simplificat
CALVERT şi echipament DVOR/DME. Aerogara are o capacitate de 100 de pasageri pe oră
pe fiecare dintre fluxuri. Pista de decolare-aterizare are o lungime de 2500 m şi o lăţime de 45
m, iar calea de rulare are o lungime de 150 m şi lăţimea de 23 m.
În ultimul deceniu operatorul aerian Carpatair, a operat zboruri de tip feeder spre baza
sa din Timişoara. Ulterior, acestea au fost comasate cu zborurile din Oradea, pentru ca în final
Carpatair să renunţe integral la zborurile sale de la Satu Mare.
Astfel, în prezent pe aeroportul din Satu Mare doar compania TAROM operează
zboruri regulate. Acestea sunt pe relaţia Bucureşti Henri Coandă – Satu Mare şi retur, în
număr de opt pe săptămână, toate operate cu aeronave ATR 42-500 cu capacitate de 48 de
pasageri. Astfel, în anul 2011, sunt oferite prin cursele regulate de pasageri câte 19,968 de
locuri pentru relaţiile Satu Mare - Bucureşti Henri Coandă şi retur.
6.4. Transportul naval
Legea 363 din 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea I - Reţele de transport prevede realizarea unei căi navigabile pe cursul Someşului
între Dej şi frontieră, precum şi amenajarea unui port la Satu Mare.
Fig. 6.4.1. Situaţia existentă şi prevederile privind reţeaua navală în judeţul Satu Mare
Sursa: PATN
6.5. Reţele utilitare
6.5.1. Infrastructura de transport de energie electrică
Judeţul Satu Mare dispune de o reţea de transport de electricitate relativ bine
dezvoltată, fiind traversat de magistrale de transport de 400 kV între Roşiori pe de o parte şi
Oradea, Găgălin şi Mukacevo pe de altă parte şi de magistrale de transport de 220 kV pe
relaţia Vetiş – Roşiori – Baia Mare.
Staţiile electrice Vetiş şi Roşiori au fost modernizate în ultimul deceniu. Trebuie
subliniat că judeţul Satu Mare este traversat de inelul naţional de 440 kV (a cărui finalizare
reprezintă una dintre principalele direcţii strategice ale SC Transelectrica SA în domeniul
investiţional), precum şi de singura legătura electrică de înaltă tensiune între România şi
Ucraina (porţiunea de graniţă dintre Ungaria şi R. Moldova).
Sursa: SC TRANSELECTRICA
În privinţa infrastructurii de transport de energie electrică de interes local, în judeţul
Satu Mare au fost recent finalizate următoarele proiecte: "Extindere LEA 0,4 KV în loc. Tarna
Mare" (beneficiar: Consiliul local Tarna Mare*), "Extindere LEA 0,4 KV în localitatea Viile
Satu Mare, str. Cireşilor, Primăverii, Muzicanţilor*" (beneficiar: Consiliul local Viile Satu
Mare), "Extindere LEA 0,4 KV în localitatea Viile Satu Mare, strada Rozsa*" (beneficiar:
Consiliul local Viile Satu Mare), "Extindere LEA în localitate Corod, comuna Culciu"
(beneficiar: Consiliul local Culciu), "Extindere reţea de joasa tensiune in localitatea Bârsău de
Jos" (beneficiar: Consiliul local Bârsău), "Extindere reţele electrice în municipiul Satu Mare
str. Victoriei – Etapa I" (beneficiar: Primăria Satu Mare) şi "Extinderea reţelei electrice în
cartierul de etnie rromă şi iluminatul public – 300 m" (beneficiar: Primăria Cămin).
Sunt în curs de implementare proiectele: "Extinderea reţelei electrice Apa" (beneficiar:
Consiliul local Apa), "Extindere LEA 0,4 kV Str. Tireamului" (beneficiar: Consiliul local
Carei), "Extinderea reţelei Electrice" (beneficiar: Consiliul local Păuleşti), "Extindere reţele
electrice" (beneficiar: Consiliul local Craidorolţ) şi "Extindere reţele electrice" (beneficiar:
Primăria Ciumeşti).
(* = proiecte implementate prin Programul Naţional Electrificare 2007-2009)
Pe de altă parte, tot în cadrul Programului Naţional Electrificare 2007-2009, au fost
depuse însă nu au fost aprobate spre finanţare proiectele: "Extindere reţele electrice în
localitatea Negreşti Oaş" (Consiliul local Negreşti Oaş), "Electrificare zona Luna Şes
localitatea Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare. Etapa II" (Consiliul local Negreşti Oaş),
"Extindere reţele electrice în comuna Târşolţ, sat Târşolţ (zona târgului şi zona Grui), sat
Aliceni (zona Dumbrava), jud. Satu Mare" (Consiliul local Târşolţ) şi "Extindere LEA 0,4 KV
în localitatea Turulung Vii" (Consiliul local Turulung).
6.5.2. Infrastructura privind asigurarea serviciilor de alimentare cu gaze naturale
Mai jos sunt prezentate date statistice privind numărul de localităţi din judeţul Satu
Mare ce beneficiază de serviciile indicate mai sus. Pentru comparaţie, este prezentată şi
situaţia celorlalte judeţe din regiune, precum şi situaţii cumulate la nivel regional şi naţional.
În ce priveşte reţeaua de gaze naturale, observăm că în judeţul Satu Mare există 22 de
localităţi în care se distribuie gaze naturale, din care 5 sunt municipii şi oraşe. Judeţul
contribuie cu 12% la lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale din
regiune, respectiv 13% din volumul de gaze naturale distribuite, acestea fiind utilizate pentru
uz casnic în proporţie de 56%.
Tabelul 6.5.1. Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale şi volumul gazelor naturale distribuite
în 2009
Localităţi în care
se distribuie gaze
naturale
(număr)
Lungimea totală
simplă a conductelor
de distribuţie a
gazelor naturale (km)
Volumul gazelor
naturale
distribuite
(mii m3)
TOTAL 835 33338 9773444
Nord - Vest 135 5220 767910
Bihor 18 479 32385
Bistriţa-Năsăud 16 639 70155
Cluj 40 2050 397968
Maramureş 27 1048 107664
Satu Mare 22 618 101268
Sălaj 12 386 58470
Sursa: INS, Anuarul statistic al României 2011
Menţionăm aici că există o staţie de preluare a gazelor din Ucraina şi conducte
magistrale de transport a acestora.
Judeţul nu este conectat la reţeaua de energie termică, încălzirea locuinţelor
realizându-se cu surse proprii de către locatari utilizându-se: centrale de apartament,
convectoare, sobe cu combustibil lichid (gaz lichefiat, înmagazinat în butelii), lemn de foc.
Judeţul dispune de o reţea de străzi urbane în lungime totală de 453 km, din care 61%
sunt modernizate, restul fiind cu îmbrăcăminţi uşoare. Ponderea străzilor modernizate este
redusă comparativ cu situaţia existentă la nivel de regiune, doar judeţul Maramureş
înregistrând o valoare mai mică.
Tabelul 6.5.4. Principalele amenajări urbanistice în 2009
Suprafaţa
intravilană
a oraşului
Lungimea
străzilor
oraşului -
din care:
modernizate
Suprafaţa
spaţiilor
verzi -
-ha- km- ha-
NORD-VEST 71952 3703 2260 2460
Judeţul Bihor 13957 785 521 405
Judeţul Bistriţa-Năsăud 4349 301 210 163
Judeţul Cluj 14537 750 564 866
Judeţul Maramureş 25660 1207 545 533
Judeţul Satu Mare 10058 453 277 379
Judeţul Sălaj 3391 207 143 114
Sursa: INS, Anuarul statistic al României 2011
Spaţiile verzi acoperă în judeţul Satu Mare o suprafaţă de 379 ha, suprafaţa de spaţiu
verde ce revine pe cap de locuitor situându-se încă sub nivelul cerut de UE de 20m2.
6.6. Analiza SWOT în domeniul infrastructurii
Puncte tari Justificare
Satu Mare este cel mai apropiat municipiu
reşedinţă de judeţ din România de reţeaua
autostradală europeană.
Distanţa între Satu Mare şi autostrada M3 este
de 99 kilometri.
În plus, autostrada M3 este în construcţie în
continuare între Nyiregyhaza şi Vaja.
Reţeaua rutieră de interes european şi naţional
este în stare bună sau în curs de modernizare.
27% din reţea este modernizată, 21% este în
curs de modernizare (finalizarea având loc în
vara 2011), iar pentru 22% din reţea
modernizarea va începe în 2011.
Satu Mare are singurul aeroport din
Transilvania cu o pistă cu lungime de 2500 de
metri.
Lungimea pistelor celorlaltor aeroporturi din
Transilvania este de cca. 1800 m, cu excepţia
Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, care
are o pistă de 2100 m.
Dispune de o reţea de transport de electricitate
relativ bine dezvoltată
Judeţul este traversat de magistrale de transport
de 400 kV între Roşiori pe de o parte şi
Oradea, Găgălin şi Mukacevo pe de altă parte
şi de magistrale de transport de 220 kV pe
relaţia Vetiş – Roşiori – Baia Mare
Acoperirea ridicată a localităţilor cu instalaţiile
de alimentare cu apă potabilă
Se regăsesc în toate oraşele şi în 42 de comune
din cele 59 existente la nivelul judeţului
Rată ridicată de conectare la sistemul public de
alimentare cu apă potabilă în oraşe
Rata de conectare atinge 90% în mediul urban
Puncte slabe Justificare
Municipiul Satu Mare, principalul nod rutier al
judeţului, are probleme deosebite în
gestionarea volumelor de trafic rutier.
Municipiul Satu Mare nu dispune de o centură.
Există doar două legături rutiere fixe peste râul
Someş în judeţ, ambele situate în municipiul
Satu Mare.
Judeţul Satu Mare nu are în exploatare sau în
execuţie nicio axă rutieră rapidă (autostradă
sau drum expres).
Nu au fost realizate şi nici nu sunt prevăzute în
viitorul apropiat astfel de infrastructuri de
transport
O pondere mică a drumurilor judeţene şi
comunale sunt modernizate.
Din reţeaua de drumuri judeţene şi comunale
doar cca. 7%, este reprezentată de drumuri
moderne în 2009
Infrastructura de transport feroviar este într-o
stare proastă.
Pentru majoritatea relaţiilor de transport
feroviar de pasageri există viteze comerciale
cuprinse între 50 şi 60 km/h
Legătura feroviară cu Dej, Cluj-Napoca şi în
consecinţă cu aproape întreaga ţară este foarte
lungă faţă de distanţa în linie dreaptă.
Distanţa Satu Mare - Cluj-Napoca este pe calea
ferată de 253 km (în varianta cea mai scurtă,
via Baia Mare şi Dej), iar pe şosea de doar 174
km.
Intersecţiile între căile rutiere şi feroviare sunt
în general la nivel şi în stare proastă.
Datorită denivelării exagerate, se formează
cozi exagerate la traversarea căilor ferate de pe
reţeaua de drumuri naţionale (cel mai grav caz
fiind pe DN 19 la Botiz).
Există foarte puţine curse aeriene regulate de
pasageri
Singurul operator aerian ce operează astfel de
curse este compania Tarom, cu zboruri directe
înspre aeroportul Bucureşti Henri Coandă.
Oportunităţi
Judeţul Satu Mare are o poziţie geostrategică foarte avantajoasă. Nu numai că se învecinează cu
judeţe din alte două ţări, dar se află pe potenţiale axe de transport terestru vest-est (între Europa
de vest pe de o parte şi nordul României pe de altă parte) şi nord-sud (între Marea Baltică şi
Marea Neagră).
Administraţia la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ şi la nivel judeţean este deschisă la
schimbare şi la implicarea în proiectele mari de infrastructură.
Satu Mare poate juca rolul de centru de distribuţie logistic pentru piaţa din România pentru
produse provenite din nordul şi vestul Europei.
Există o relaţie bună cu judeţele învecinate din România, Ungaria şi Ucraina
Satu Mare are posibilitatea de a deveni un centru de transport aerian de importanţă regională, ce
poate deservi oraşe din România (Satu Mare, Baia Mare, Oradea), din Ungaria (Mateszalka,
Nyiregyhaza) şi Ucraina (Berehove, Mukacevo).
Existenţa proiectului drumului expres transfrontalier Vaja - Satu Mare - Baia Mare, inclus în
planul de dezvoltare a reţelei rutiere rapide din Ungaria.
Posibilitatea dezvoltării transportului pe apă prin transformarea râului Someş în cale navigabilă.
Ameninţări
Dezvoltarea axei rutiere rapide Debrecen - Oradea - Zalău - Cluj-Napoca - Târgu Mureş -
Braşov / Iaşi ca principală axă vest - est pentru jumătatea nordică a României.
Degradarea şi mai accentuată a infrastructurii de transport feroviar
Posibilitatea degradării accentuate a axelor rutiere DN 1F Carei - Tăşnad - Supuru de Sus şi DN
19 Livada - Negreşti Oaş - Sighetu Marmaţiei, drumuri naţionale care la ora actuală nu sunt
prinse în nicio strategie de reabilitare sau modernizare.
Depăşirea capacităţii de circulaţie pe anumite tronsoane de drumuri naţionale, în special în
vecinătatea municipiului Satu Mare.
Preluarea rolului de aeroport de importanţă regională de către aeroporturile din Oradea sau din
Baia Mare.