Motivalia Juriului Nobel, 1929 :

+,,In principal pentru marele si.u roman

Casa Buddznbrook, care l-a consacrat definitivca pe un clasic al literaturii contemporane".

Thomas Mann(187s-less)

THovtas MeNw

*

Casa Bud,d,enbrook

D e c li. n u I un e i farni li i

)k )k

Traducere din limba german5 de

Ion Chinezu

I

tfr

fi

le

n

's

I

Thomas Buddenbrookigi lua micul dejun aproape totdeaunasingur in frumoasa sufragerie, fiindci nevast[-sa nu obignuiasI pirlseasci decit foarte tirziu odaia de dormit, din pricinlcI inainte de mas5. suferea adesea de dureri de cap sau nu se

simfea bine in general. Apoi consulul pleca numaidecit inIVlengstrasse, fiindci birourile firmei rimiseserl tot acolo.

A doua gustare o lua deci la mezanin cu maicl-sa, cu Christian,cu ldaJungmann, si astfel, cu Gerda nu se mai intdlnea decdt la()ra patru) cind prinzeau.

Forfota din birouri continua si dea viag[ 9i migcare parteru-lui, dar etajele vastei case din Mengsffasse erau goale 9i pirisitede-a binelea. Mica Erika fusese primiti ca elevi interni in pen-sionul domnigoarei Weichbrodt, iar slrmana Klothilde se mu-tase, cu cele patru-cinci piese de mobilier pe care le avea, intr-opcnsiune ieftini, la vdduva unui profesor de gimnaziu, o oare-care doamnl doctor Krauseminz. Chiar gi Anton,valetul,plri-sise casa gi trecuse la tinerii stipini, unde era mai multi nevoie

de el, gi cdnd Christian zdbovea la club, la ora patru doamnaconsul impreund cu domnigoaraJungmann se agezau singure larnasa rotundd, care nu mai trebuia lungiti nici micar cu o sin-gurl scindur[, si care se pierdea in acest templu vast al ospeqe-

lor, impodobit cu statui de zei.Odati cu moartea consulului Johann Buddenbrook, in

Mengstrasse se stinsese viaga de societate 9i in afari de cutare

sau cutare pastor, stlpana casei nu mai primea algi musafiri de-

cit pe membrii familiei care se reuneau la ddnsa in fiecare joi.[n schimbThomas gi Gerda diduseri primul lor dineu, un &neu

12 / Tsoruras MaNN

servit in sufragerie si in odaia de toate zilele, cu bucltireasi sichelneri adugi din oras si cu vinuri marca Kistenmaker; ospigulincepuse la ora cinci, dar la unspre zece noaptea mirosul ttuca-telor si zawaumpleau inci toati. casa; fuseseri invitate famili-ile Langhals, Hagenstrcim, Huneus, Kistenmaker, Oeverdick

9i Mrillendorp{ negustori si intelectuali, oameni clsitoriji 9iiibertini, seara incheindu-se cu whist 9i o copioasl audilie rnu-zicaJS,.La bursi, o siptimAni intreagi, se vorbi in termenii ceimai elogiosi despre acest eveniment. Toatd lumea recunostea,fhrd doar^si poate, cil tdnfua sofie a consulului gtie sI pri-measc5.... In seara aceea, rd.mi.ndnd singur cu ea in odiile lumi-nate de lurninXri arse aproape pini la capd.t, printre mobileleimpinse in toate plrjile, in abureala grea si dulceagi de bucatealese, de parfumuri, de vinuri, de cafea, de gigeri gi de flori, con-sulul ii strinse mAinile si ii spuse:

- Foarte bine, Gerda! Nu ne-am fhcut de rusine, 9i asta efoarte important... N-am nici un chef si-mi pripidesc vt:emea cubaluri, s[vid tineri gopdind; de altfelpentru asa ceva nici nu avemloc destul. Dar oamenii seriosi trebuie sI se simt[ bine la noi. IJnastfel de ospig cost[ ceva mai mult... dar nu sunt bani aruncafi.

-Ai dreptate, rispunse ea,asezdndu-si dantelele prin caretranspi.rea pieptul cu reflexe de marmurd. $i mie-mi plac maimult dineurile decit balurile. Un dineu are ceva foarte linigti-tor... AstLzi dupd.-amiazd, am ficut muzicd si m-am simqit camnu stiu cum... Acum creierii-mi sunt atit de amo4igi, incAt arputea si trIsneascd chiar,frrd si p[lesc sau sL rosesc.

In aceeasi zi,la ora unsprezece sijumltate, cind consululse asezd,la micul dejun, lingi maici-sa, ea ii citi urmitoareascrisoare:

Mrinchen,2 apriie 1857Marienplatz nr.5

Dragi mami,Te rog si md ie4i; e intr-adevdr rusinos ci nu ;i-am scris,

cu toate cd. s-a implinit o siptimdni de c6.nd mi aflu aici. Suntgrozav de prinsd de tot ce e de vizut in acest oras - dar despreasta mai tdrziu. Acum as wea si stiu mai intii daci voud, dragiimei, gie, lui Tom si Gerdei, Erikii,lui Christian,Thildei qi Ideivi merge bine; acesta e lucrul de cepetenie.

Casa Buddenbrook I 13

Ah, cdte lucruri arn vdzrfiin zilele acesteal... Pinacoteca,

Giiptoteca, Hofbrduhaus,Teatrul regal, bisericile gi cate altele!

O si trebuiasci si vi povestesc pe viu grai, ci as muri de obo-seali de as sta si le descriu pe toate. Am {bcut 9i o plimbare cu

trisura in'r,'alea Isanrlui, iar pentru mdine avem de gind si ple-c'irri in excursie la Wiirmsee. Aga merge intrunal Eva e foarte

drigugd 9i domnui Niederpaur, directorul fabricii, e un omplicut" Stim in centml orasului, intr-o piaqi frumoasl cu fdn-

tini la mijlog ca la noi in piagi, si casa noastri e foarte aproape

cle Primirie.In viala mea n-am vir-tt o astfel de clidirel E aco-

periti de sus pinijos cu tot felul de zugriveli bdlpte, cu sfingi

Gheorghe care rdpun balauri, cu chipuri de vechi principi ba-

vareziittmare tinuti qi cu blazoane. Inchipuili-vdlDa,Mrinchenul imi place grozav. Se spune ci aenrl e foarte

bun pentru nervi, si pentru moment, md simt si cu stomacul

perfect... Beau, cu multd plicere, cantititi mari de bere, cu atdt

rnai mult cu cdt apa nu prea e buni; dar cu mdncarea nu mi potir:rp'ica: prea puline zarzavattir gi prea multi {bini, de pildn inaceste sosuri, care sunt o rrrizeriet.l,umea de aici hatrar n-are ce

inseamni o pulpi de vi1el, cici micelarii ciopdr{esc carnea

intr-un hal de te apucijalea cdnd ovezi. $i imi lipsesc grozav

minclrurile de pegte. Fe urmi e o licneali curati si inghili me-reu la salati de castraveqi si de cartofi, cu bere! Stomacul meu

protesteazd zgomotos.

De altfel, puteli sb vd inchipuiqi cu cdte trebuie se te de-

prinzi cind te gisegti intr-o lari strdini. Bunioari banii cu

care nu egti obignuit sau greutatea de a te infelege cu oameniisimpli, cu personalul de serviciu, clci pentru ei eu vorbesc

prea repede, in schimb, pentru mine graiul lor e o adeviratilimbd pdsireasci - gi apoi catolicismul pe care, precum stili, ilurisc, il dispreguiesc...

Aici consulul incepu si ridi, sprijinindu-se cu spatele de

canapea gi lindnd in mdnl o felie de piine pres'iratd cubrinzd

;i mirar.- Da. Tom, tu rini... zise maici-sa, ciocinind de citeva ori

cu degetul mijlociu faga de masi, dar mie imi face mare pldcere

sI vld ci line cu t[rie la credinja piringilor ei 9i detesti fleacu-rile antievanghelice. $tiu c[ din Franga 9i Italia tu ai deprins

l4 / Tuoiraas MaNN

oarecare simpatie pentru biserica papistigeasci, dar asta nu dinreligiozitate,Tom, ci din alti pricini, si ingeleg care anume:insi cu toate ci trebuie si fim toleranfi, in aceste lucruri glumasi diletantismul sunt condamnabile in cel mai inalt grad, gi mivoi ruga lui Dumnezeu si vi dea, si gie 9i Gerdei tale - fiindcIstiu cI nici ea nu are o credingl prea puternicd - s[ vi dea cutimpul seriozitatea de care avegi nevoie. O s5-i ie4i, desigur,maicl-tii aceastl observagie"

Deasupra fintinii, pe care o vdd de la fereastra mea - conti-nui bitrdna doamni Buddenbrooklectura - e o statuie a SfinteiMarii 9i uneori i se pune o coroani pe capi atunci oamenii dinpopor inge nuncheazi cu mitdniile in mdnd si se inchini. E dri-got, ntr tLc, dar scris este: ,,Intri in chilia ta si te roagi". Adeseorise vdd cilugiri pe stradi si au o in{h1igare foarte respectabili, darinchipuieste-1i ci ieri, pe Theatinerstrasse a trecut pe lingnmine, in trisuri, o inalti fa1d. bisericeasci, poate arhiepiscopul,in orice cazeravn domn mai in vdrstd. Ei bine, domnul acesta

mi-a tras prin gemuieEul trdsurii o ocheadi ca un locotenentde gardil $tii, doar, mami dragd, ci nu md pri.pidesc dupiprietenii t5i, pastorii si misionarii, dar Trieschke-plingiregrl e

un nimic pe ldngi acest afemeiat prinl al bisericii.

- Pfui! se opri doamna consul, consternatl.- Asta-i Tony, spuse consulul.

- Cum aga,Tom?

- Ei, crezi ci. nu 1-a provocat put-in?... Aga, ca s[-l punila incercare. O cunosc eu pe Tonyl In orice caz ,,ocheada"aceea a amvzat-o grozav... si poate ci nici bitrinul prelat n-avrut altceva.

Doamna Buddenbrook nu intrl in discuqie pe aceasri temt,ci continuS. lectura:

Ieri-seari solii Niederpaur au dat o serati foarte driguli, degieu n-am putut urmiri tot timpul conversalia si tonul l-am gisituneori destul de Aqui,uoque.Erau de fap si un cintirel de 1a OperaRegald, care a cdntat lieduri, 9i un tdnir pictor care mi-a cerut sd-idau voie si-mi faci portretul, dar l-am refuzat fiindci propunerea

Casa Buddenbrook I 15

mi s-a pIrut nelalocul ei. Persoana cu care m-am intrelinut mai cu

plicere este un oarecare domn Permaneder - ai fi crezut vreodatlci cineva poate si aibi un astfel de nume? - negustor de hamei,

un om phcut, glumel, lr;,ai asezat 9i burlac. A fost vecinul meu la

masl 9i am rdmas tot timpul in preajma lui, asta din pricini ci era

singurul protestant din toati societatea, cici, degi e un bun ceti-

lean mrinchenez,famiha sa e originari din Nrirnberg. M-a asigu-rat ci dupi nume cunoagte foarte bine firma noastrl, gi i1i poqi

inchipui,Tom, cdti bucurie mi-a fhcut tonul respectuos cu care-mispunea acest lucru. S-a interesat indeaproape de noi, intrebdn-du-mi cigi frali 9i surori suntem gi altele. A intrebat gi de Erika 9ichiar de Griinlich. Vine uneori la familia Niedelpaur 9i miine va

merge, probabil, cu noi la Wiirmsee.

$i acum adio, dragl mami, nu pot si-gi scriu mai mult. Cuajutorul lui Dumnezeu, cum spui tu, am sd mai rimdn aici trei-pa-tru siptimini si la intoarcere o sd vi povestesc mai pe-ndelete,

personal, despre Miinchen, cdci in scris z[u dacl gtiu cu ce si incep

mai intii. Dar un lucru pot sd-1i spun: imi place foarte mult aici;

ceea ce lipses,te e doar bucitireasa pe care s-o inveli si prepare

niste sosuri cahtmea.Yedr tu, eu sunt o femeie bitrdni, care mi-amtriit traiul, gi nu mai am nimic de agteptat pe pdmdnt, dar atata pots5. zic, cd dac[ om trii gi-om fi sinitogi, gi daci mai titriru Erika atwea si se mirite in acest orag, eu n-ag avea nimic impotrivi...

De asti dati consulul trebuia sd-gi intrerupi din nou deju-rrrrl; se h.si pe speteaza canapelei,rdzind cu pofti.

- E nepreluitd.,mamtr! Cind vrea sI fie gireati e incompa-rabiln! O ador, pentru ci nu e in stare si se prefaci, orice ar fi,chiar la o mie de pogte depirtare...

- Da,Tom, spuse doamna Buddenbrook, e un copil bun 9irur merita sI fie fericiti.

Apoi citi scrisoarea pi,nl,la capilt...

n

La sfirgitul lui aprilie, doamna Gninlich se intoarse in casa

pirinteasci, gi cu toate ci lisa din nou in urma ei o frdnturi de

viafi, cu toate c[ reincepea vechea existenfl 9i ci avea si ia din

rih

l6 / Tnorr,ras MaNN

nou parte la rugiciuni 9i s-o asculte pe Lea Gerhardt citind, se

vedea cdt de colo c5. era vesel[ si plinl de nldejde.Fratele siu, consulul, care venise s-o astepte la gard- Tory

sosise prin Brichen - si care o condusese in oras cu trisura, prinHolstentor, nu se putu stipdni si-i facl un compliment, consta-tind ci, dupi Klothilde, tot ea a rdmas cea mai frumoasi femeiedin familie. Antonie ii rispunse:

- Doamne, ce nesuferit esti, Tom! Cum pogi sn-gi bali jocin halul ista de o femeie bitrini?...

Totugi, elaveadreptate, madame Gninlich se pistra de mi-nune si, vdzdndu-i pirul blond-cenugiu 9i des, infoiat de amAn-doul pirfile, adus peste urechile mici 9i prins in crestet cu unpieptene lat de bagi, sau expresia dulce a ochilor albagtri-suri,buzaei superioari frumos conturatl, ovalul fin 9i culoarea deli-catl.afegei, nimeni nu i-ar fi dattreizeci de ani, ci douizeci sitrei. Cerceii de aur, foarte eleganli, ce-i atarnau de urechi, iipurtase cindva, intr-o formi pulin diferiti, gi bunici-sa. Cor-sajul ugor, din mitase vaporoas[ de culoare inchisi, cu revere deatlaz gi cu epoleli drepgi de danteli, dldea bustului ei o liniede o moliciune inc6.ntdtoare.

Era, cum spunealn, intr*o dispozilie excelenti, 9i joi, cdndconsulul Buddenbrook, cu soEia sa, domniqoarele Buddenbrookdin Breite Strasse, sogii Kroger, Klothilde si SesemiWeichbrodtcu Erika venirl la masi, ea le povesti cu multl vervi despreMtinchen, despre bere, despre gllugtele indbusite, despre picto-ru1 care a vrut si-i faci portretul 9i despre echipajele de la curtecare fi.cuserS. o impresie adinc[ asupra ei. Pomeni in treac[t gi dedomnul Permaneder 9i daci se intimpla ca Pfiffi Buddenbrooksi-si exprime cind gi cdnd pirerea c[,,o fi ea pldcut[ o cilitoriede felul acesta, dar ci nu se prea vede nici un rezultat practic",Tony se fXcea, cu o demnitate inimitabili, ci n-a auzit nimic,ddndu-si capul pe spate gi incercdnd in acelagi timp s5-9i prop-teascl birbia in piept...

De altfel,luase obiceiul de a alerga pe sclri in jos ori de cdteori auzea clopo(elul de la intrare, si vadi cine a venit. Ce in-semna aceastl curiozitate, numai Ida Jungmann putea si gtie,guvernanta ei, prietena de incredere de atdya ani, care ii gi spu-nea din cind in cind:

Casa Buddenbrook I 17

- Micuga meaTony, copil drag, ai silvezi cd vine! Doar n-ofi chiar aga de bidlran!...

Toati familia ii era recunoscitoare Antoniei pentru voiogia

l)c care o rispdndea in juml ei. Atmosfera din casi avea intr-ade-vir grabnici nevoie de pulini inviorare, gi anume din pricini cirrporturile dintre 9efu1 firmei 9i fratele sdu mai tAnir nu numaicri nu se imbunitifiseri cu timpul, ci, dimpotrivl, se inriutigi-scr5" intr-un mod intristitor. Ca mamI, doamna consul urml-rca cu inima mihniti mersul lucrurilor, 9i numai cu multilritaie de cap izbuteasi menlini pacea intre ei... Ea il indemnarncreu pe Christian si-gi vadi mai stlruitor de birou, dar acesta

ii rlspundea printr-o tlcere disffatl, in timp ce avertismentele

f i-rrtelui siu le primea ruginat, ginditor, cu o nelinigtitl seriozi-tate , {hri obiecAii, gi cdtevazile se ocupa intr-adevlr cu ceva mairnult zel de corespondenga englezS'. Dar in sufletul luiThomasrlispregul gi mdnia fag[ de fratele siu cregteau zi de zi 9i aceste

surtimente nu erau micgorate de faptul ci Christian primea

irccste manifestlri ocazionaJe fard' impoffivire, cu priviri ce r[-t irceau de jur imprejur, nelinigtite, ingdndurate.

Munca incordati pe careThomas o desfhgura 9i starea nervilor

siri nu-i dideau rigaz sI asculte cu ribdare sau interes amlnuntele

irrsistente pe care Christian le dldea in leglturi cu diversele simp-

tome ale bolilor 1ui, 9i in fap maic[-sii 9i a surorii sale le numea cu

niduf ,,rezultate neroade ale unei respingltoare autoanahze".

Durerea, acea durere vagi pe care o simgea in piciorul sting,ccdase de cdtva timp, in urma aplicirii mai multor leacuri ex*

tcrne, dar greutilile de deglutilie reveneau inci des la masi 9i,tlc curind, se adiugX 9i o trec[toare dificultate de respiralie, unirrceput de astm pe care o slptimdnl'de n7e Christian o crezuse

ttrberculozi, gi, incregindu-gi nasul, se cdznea s[-i descrie cdt mai

rurninunfit natura gi efectele. Cerurd sfatul doctomlui Grabow.

Acesta constati ci inima 9i phmnnii fwcgioneazd foarte bine,

iur accesele intermitente de sufocare provin dintr-o lenevire a

rrnor mugchi gi pentru inlesnirea respiraliei prescrise in primulri.nd intrebuinlarca unui evantai gi in al doilea rind un prafvcrzti,ce trebuia aprins, iar fumul lui inspirat. Christian intre-buinla evantaiul gi la birou, iar cind geful ii fbcu observagie, el

il

+?

18 / THorraas M.q.].rN

rispunse cI la Valparaiso din pricina cildurii rofi funclionariiaveau cite un evantai.

-JohnnyThunderstorm... Dumnezeule!Dar intr-o zi, dupl ce se foise nelinistit si grav un ristimp pe

scaun, isi scoase si prafirl din buzunar gi fbcu un fum atdt de pu-ternic 9i cu un miros atet de greu incdt mai mulgi funqionariincepuri sd tugeascl, iar domnul Marcus se ingilbeni de-a bine-lea... R[zboiul izbucni pe faEd,, se iscd un scandal, o cearti in-spS.imintitoare care at fi dus la o rupturi imediati., daci doamnaBuddenbrook nu i-ar fi potolit, daci prin cuvintele sale chibzu-ite ea n-ar fi adus incl o datl lucrurile pe ftgagul cel bun.

Dar asta nu era totul. Consulul nu vedea cu ochi buni niciviaga pe care Christian o ducea in afara casei, mai ales in compa-nia avocatului doctor Giesecke, fostul lui camarad de scoali. Nufusese nici el, Thomas, ugI de biseric[ si nu infelegea se stricechefi.rl nimi.nui. igi aducea aminte, fard.indoiali, dJpicatele ti-neretilor si stia prea bine ci orasul sdu natal, acest port comer-cial, unde cetilenii atat de respectabili in ce privegte afaceriletreceau pe strdzi cu nigte aere de incomparabili onorabilitate,tzbind cu v6.rfi.rl bastoanelor in trotuar, nu era deloc patria mo-ralitllii imaculate. Pentru zilele petrecute pe scaunele de birou,oamenii se desplgubeau nu numai prin mAnciruri suculente sivinuri grele... Dar un vil gros de corectitudine burghezl acope-rea aceste compensagii, si dacl pentru consulul Buddenbrooksuprema lege era,,plstrarea aparcngelor", de fapt el nu fbceadecAt si impirtiseasci concepgia de viagd a concetlfenilor sIi.Avocatul Giesecke era dintre ,,intelectualii" usor adaptabili lafelul de viald. a,,negustorilol', dar in acelagi timp se numlra siprintre ,,libertinii" notorii,lucru pe care nici nu-l ascundea. Ins[,la fel cu ceilalgi oameni de viafl care voiau sI triiascl in tihni, elgtia si-gi dea un aer corect, sI se fereasci de scandal, sd pdstreze,in materie de principii politice 9i profesionale, reputagia uneiseriozitigi incontestabile. Nu de mult fusese darn publicirlfiilogodna lui cu una din domnigoarele Huneus. Dobindea deciprin clsitorie o situagie in cea mai bun5. societate din oras si ozestre serioasi. In ce priveste treburile municipale activa cu unzel deosebit si se spunea cd pusese de pe acum ochii pe un loc in

Casa Buddenbrook I 19

consiliul or[genesc, ba p5,n5,1a urml chiar pe locul bitrinului

1 rrimar, doctorul Oeverdieck.

Dar prietenul slu, Christian Buddenbrook, acelagi Christian('rrre pe wemuri se dusese ftrd. sd. govdie la madetnoiselle Meyerrlc la Grange 9i ii oferise buchetul de flori, spundndu-i: ,,O, ce

lir"rmos ali jucat,domnigoari!", Christian devenise, din pricinacirracterului siu 9i in urma atdtor ani de pribegie, un libertin de

o speqi mult mai naivi 9i mai uguratici, iar in chestiunile de inimiinclina tot aga de pulin sI-9i stipineasci sentimentele, sd pro-ce deze cu discregie 9i cu demnitate ca gi in alte privinqe. A9a de

lrildl, tot ora;ul fbcea haz de legitura lui cu o figurantd de la'l'catrul de var[ 9i doamna Stuht din Glockengiesserstrasse, care

sc inv6.rtea prin casele cele mai bune, povestea tuturor cucoa-

nclor dornice s-o asculte ci,,Krischan" iar a fost vdzut cu,,aia"

..lc la ,,Tivoli", in plini stradd,ziua-n amiaza mare.

Nici asta nu i se lua in nume de riu... Lumea era de un scep-

ticism prea cuminte pentru a manifesta vreo serioasi indignarerrrorah. Christian Buddenbrook gi, si zicem, consulul Peter

l)dtrlmann, pe care ruina completi a intreprinderii il inpingearlc asemenea s[ se poarte in felul acesta' inofensiv de fapt, se

bucurau de simpatia multora, fiind oameni veseli, iar in socie-

trrte de birbali erau chiar indispensabili. Doar ci nimeni nutrebuia si-i ia in serios,in chestiuni serioase nimeni nu se bizuia

pc ei si era semnificativ ci in tot oragul,la club,la bursi, in port,toati lumea nu le spunea decdt pe numele de botez,,,Krischan"si ,,Peter", iar oamenii rluticiogi, ca alde Hagenstrom, i9i per-rniteau sI rddi nu atit de povegtile gi glumele lui Krischan, cdt

tlc Krischan insugi. Lui Christian putin ii plsa de ei 9i, dup[ oclipn de visare stranie 9i nelinigtiti, trecea' ca de obicei, la altlordine de idei. Dar fratele siu, consulul, ingelegea prea bine; gtia

cI Christian oferea un punct vulnerabil dugmanilor familiei... 9iexistaseri destule puncte mlnerabile gi pdnn atunci' Inrudireacu familia Oeverdieck era foafte indeplrtati 9i dupn moartea

primarului ea ave s[-9i piardi orice valoare. Krogerii nu maijucau nici un ro1, triiau foarte retragi gi aveau fel de fel de istoriiurite cu biiatul lor...Mezahanfa riposahrlui unchi Gotthold era

socotiti drept un lucru neplicut... Sora consulului era o femeie

I.

r

20 / Tnorvr.q.s M,rNN

divo4ati, chiar dacl nu ffebuia plrisitl cu totul nidejdea ci se

mai poate mIrita... Iar fratele siu era o figuri ridicoli, cu ale ch-rui clovnerii oamenii de afaceri isi omorau timpul hber,rdzdndcu ironie sau cu bunivoinli. Pe deasupra, Christian se mai in-gloda 9i in datorii, iar la sfhrgitul trimestrelor, cdnd nu mai aveaun ban in buzunar, se lXsa intrefinut - to^td.lumea o gtia - dedoctorul Giesecke... fhcind de rds firma...

Dispregul plin de url pe care Thomas i-I ardtafratelui slu, sipe care acesta il rLbda cu o nepisare ingindurati, se manifestain toate amdnuntele neinsemnate, ce nu ies la iveali decit intremembrii aceleiasi familii, silif sI stea impreund. zi de d. Cdndvenea vorba, de pildi, de istoria familiei Buddenbrook, se puteaintAmpla ca pe Christian si-l apuce inspiragia - e adev[rat ciasta nu se prea potrivea cu mutra lui - de a vorbi serios, cu dragsi cu admiragie despre oragul natal, despre strd.mogi. Consulul se

grdbea sd curme, cu o remarci rece, firul conversafiei. Nu puteasuferi asta. I1 dispreguia atdt de mult, incdt nu-i ingiduia si-i fiedrag ceea ce ii era drag si lui. Prefera si-l audi vorbind despreaceste lucruri in ppaiul lui Marcellus Stengel. Se intAmplase caThornas sI citeascd o lucrare de istorie pe care, impresionat adincde ea, o hudase in cuvinte pline de simgire. Christian, care nuera o minte independenti si niciodatd n-ar fi descoperit singuraceasti carte, dar avea o fire impresionabih, gata sL primeasciorice influengd, din afari,pregitit 9i sensibilizat prin vorbeie fra-telui siu, o citi de asemenea, o gisi minunati 9i i9i exprimi citse poate de exact impresiile... Din clipa aceea cartea. incet[ simai existe pentru Thomas. Nu maj vorbea decAt cu nepi.sare siriceald, despre ea. Se {hcea ci a risfoit-o doar in treacit. ii lisafratelui siu plicerea de a o admira singur...

NI

Consulul Buddenbrook se intorcea in Mengstrasse venindde la cercul de lecturi pentru domni,*A,rmonia", unde petrecuseo or[ dup[ a doua gustare de dimineagi. Intri prin dos, inainti

Casa Buddenbrook I 21

gribit dinspre gridini prin gangul pavat, ce se intindea de-alungul unor ziduri nipidite de verdeagd 9i lega curtea din fali cu

eca din fund, trecu prin vestibul, intrebind la buc[tIrie dacd,fra-

tcle sdu e acas[ 9i lisind vorb[ s[ i se dea de veste de-ndati ce va

sosi. Apoi stribitu biroul unde la pupitrele lor funclionarii se

rrplecari gi mai adinc asupra socotelilor, intrd in cabinetul siu

1 rrrrticular, i9i a$tnd psJdria gi bastonul, igi imbrncl haina de lucru

si se duse apoi la locul sdu de ling[ fereastrl, fag[ in fale cu dom-nul Marcus. Doui dungi se addnceau intre sprincenele-i neobig-ntrit de blonde. Mucul aurit al unei gigdri rusegti fumate pdni lacupit i se plimba nelinigtit de 1a un colg al gurii la celilalt. Migc[-rile cu care lui in mdnl nigte hdrtie gi cele necesare pentru scris

t:rtu atAt de scurte 9i smucite incdt domnul Marcus igi trecu, in-cctisor, doud degete peste mustlli si arunci o privire lungi 9i:;crutl"toare spre asociahrl siu, in timp ce funclionarii mai tinerist: uitau unul la altul cu sprincenele ridicate. $efiri era minios!

Dupi o jum[tate de ceas, rlstimp in ca.re nu se auziserl decdt

st'irlditul condeielor gi tusea mlrunti s,i circumspectX a domnu-lrri Marcus, consulul privi peste perdelugelevern de ia fereastrlsi-l zdri pe Christian venind spre casi. Fuma. Sosea de la clubrrnde luase o gustare 9i fbcuse o scurti partidn de clrji. Cu pi-lirria cam pe o ureche, el igi bnlXbnnea bastonui galben pe care-lrrdusese ,,de dincolo" gi al cirui miner de abanos reprezenta unlrrrst de calugirigi. Se vedea cdt de colo cI e slnitos tun 9i foartelrirredispus. Fredondnd un song intrl in birou, aruncd. un...,,'nitlirnineafa, domnii mei!" - degi era o dupd-amiazl insoritl de

lrrimivari - 9i se indrepti spre locul s[u,,,si hcreze un pic".I )ar in aceeagi clipi consulul se ridici de pe scaun 9i trecdnd pe

lirrgl el ii zise,ftrd. a-l privi:

-Te rog... doui vorbe, dragul meu!

Acesta il urm[.Tiecuri cu pagi repejori prin vestibul.Thomasi;i impreunase miinile la spate. Firi siwea, Christian ficu ace-

lusi lucru, in timp ce i9i intoarse spre fratele siu nasul acela mare,

osos, incovoiat, proiectindu-se <lintre obrajii scofilcili, deasu-

lrrir mustiqii roscate, de modl englezeascd,, ce-i acoperea gura.l)c cind treceau prin curte,Thomas ii spuse: