tl.1;it

fO;C:10,

D OCTORUL UREHIA

Ce na0e din Nicol

..m,""""""i" UI "...rrriet% mi.HATTIN,ulptirT.irlImme."".",?,"""un

Editura. LibrIriei LEON ALCALAYBUCURE$TI CAL EA VICrORIEJ No yi

Preujjiwww.digibuc.ro

BIBLIOTECA PENTRTJ TOTI

No. 216

Doctorul URECHIA

CE NASTE DIN PISICA...

B1JCURETI_

EDITURA LIBRARIEI LEON ALOA LA YNo. 37 Calea Victoriet. No. 37

1909www.digibuc.ro

IERED1TATEA FIZIOLOGICA

Ereditatea caracterelor de specie, de rash si a,celor individuate. Exceptii explicabile prindualitatea germenului, prin atavism kit prin ac-puma mediului.

CA un iepure d nastere tot unui iepure,precum un peste altui peste, c un migardi nastere altor mgari, si un orn unui altorn este un fapt vdit si stiut de toat lu-mea. Dar a spune c fiecare animal dnastere la un altul de aceiasi specie ell el,este a afirm cA printele transmite pro-dusului su, caracterele speciei sale. Fap-tul e pozitiv : In caz contrar am vede ie-purele nscand un elefant, pestele o pri-vighetoare, si din albe columbe esind oa-meni pctosi, fapte pe care nu le maicred dect comercianOi de religiune.www.digibuc.ro

4 Doctorul Urechi

Dar nu numai caracterele de specie sunttransmisibile prin ereditate, ci i cele derasa, precum i cele individuate, caracte-rele prin care individul se_ poate distingede celelalte animate de aceia0 specierasa cu dansul. Astfel un negru va trans-mite descedentilor sai, nu numai caracte-rele speciei umane dar i cele ale rasei :el va da natere unui om* tot de rasa, deculoare neagra. Mai mutt el ne va trans-mite 0 caracterele individuate, particularelui, precum i configuratia fetei, trasaturileproprii lui, forma ochilor, a sprancenelor,a nasului i gurei etc., frumusetea sau u-raciunea, marimea ori micprimea corpului,el va transmite copilului mersul, gestul, su-netul vocii sale, el va transmite diverse ca-ractere cari vor face ca copilul sa-i se-mene, i ne vor face s exclamarn : Lektatl Fiecare parinte de-vi va privicopilul, ne va da dreptate c afirmam trans-misiunea prin ereditate a multor caractereindividuate pe langa cele de rasa 0 despecie. Faptul e atat de obipuit, in catnu ne miram cleat atunci cnd descen-dentul nu seamn cu ascendentul

Burbonii i transmiteau fidel o forma denas particulara atat de caracteristic fami-liei lor, in cat calificativul de burbonian awww.digibuc.ro

Cc naf$te din pisic6,.. 5-

ramas pentru a arta acea forma, particu-larmente dezvoltat a acestui ornament.

Mai e necesar s citm buza Habsbur-kilor ?

Ghsesc la Trlat un caz foarte demons-trativ de transmisiunea caracterelor de fa-milie prin ereditate. Trlat ne apune cacum trei secole un membru al unei fami-Iii italiene se fix. in Franta. i ea din a-cel moment intre aceste cloud ramuri rela-tiunile incetar. Acum 15 ani un descendental ramurei franceze duchndu-se la Roma,vizit pe urmasii ramurei italiene. La ve-derea lor fu isbit de o respectuoas sur-prindere ; i se pril ch-si revede mitusilesale franceze pe langh care copilrise; ace-iai acelas nas, toate caracterele uneiasemndri perfecte se conservase In am-bele ramuri, cu toate cele trei secole dedesprtire si cu toate aliantele deosebite".

Prin ereditate Englezii Ii transmit o den-tur care prin marimea i ltimea dintilor,prin dispositiunea lor, arninteste clapele pia-nului cu atAta fidelitate.

dac mai am nevoie s aduc exemplede transmiterea caracterelor fizice, ce sea-r/IA.11A mai mult cu un ovrei, cu un alt o-vrei ? i ovreiul din Podul Iloaei e acelas cuovreiul de pe monumentele asiriane.

Cu aceiasi fidelitate cu care se transmitwww.digibuc.ro

6 Doctorul Urechiti

caracterele externe, se transmit i cele in-terne ; cum s'ar transmite inltimea saumicprimea corporal, daca sistemul ososnu ar fi ereditarmente mic sau mare ?Cele-l'alte sisteme, cele-l'alte organe setransmit de asemenea ; printi cu consti-tutiunea sanguin vor trece copiilor aceapredominantd a diferitelor prti ale sistemuluicirculatoriu care sd dote ze pe descendenti cuaceia0 constitutiune. Sunt in Anglia fami-lii de lupttori, de boxori, cari 19i transmitun sistem muscular dezvoltabil, puternic.Mai mult, dezvoltri partiale ale sistemuluimuscular, de 0 neinsemnate, se not tran-smite. Ap, de obicei nu putem mlrd pieleacapului din cauz cd murhii ei sunt rudi-mentari. Sunt unele persoane la cari a-ceti murhi iau o desvoltare notabild, a,cd ele pot aduce cu putere pielea de pecraniu inainte i. Indrt, executand mirridestul de Intinse. Ei bine, chiar aceastparticularitate se poate transmite prin e-reditate.

Candolle a cunoscut o familie din careun embru putea, prin simpla mirare apielei craniului, s asvarle mai multe cdrtigroase puse pe cap. Tatl, unchiul, buni-cul qi cei trei copii ai sal (generatia a pa-tra) au prezentat aceia0 aptitudine. Indi-www.digibuc.ro

Ct5, nate din pisicA.,. 7

vidul de care e vorba aye& un vat- de al7-lea grad in Franta. Acesta, interogat a-supra aptitudinei in cestiune, prob la mo-ment ca o poseda qi el. Ce pacat c ro-mancierii nu prea citesc tratatele de ere-ditate, caci vi-ar putea schimba vechile cli-euri prin care un tat 10 recunoa9te un

fiu lep5.dat, gi o mam pe o fiica, de multrpita ; in locul vocei sngelui" ar puteapune miFarea pielei craniului ; iar cruceamamei mele" ar pute-o inlocui cu negulor alunita maicei mele. Ce frumoas. 9i nouscena de recunoa7tere s'ar pute face : Nu,Viconte nu eti fiul meu, eu pe al meu demult l'arn pierdut... i Vicontele ar rs-Runde : nu sunt fiul tau, zici ?! prive7tedar ! 0 descoperinduli capul, Vicontelemica cu frenezie pielea de pe craniul sari.La acest sernn Contele ii descbise bratelestrignd : o da 1 acurn te recunosc, acesta-isemnul familiei noastre motenit din tatin fiu l 0 da! miqcrile pielei cranialui tauimi dovedesc c tu eti fiul ce atat amcutat, ce atat am plans. In bratele, meleRaul I in bratele mele ! i contele depusetrei lacrimi pe pielea capului frumosuluiViconte".

Exemple numeroase ne arat fecondita-tea ereditar ; Ribot citeaza, dup Lucas,pe o mama care av 24 de copii, din cariwww.digibuc.ro

8 Doctorul Urechiii

5 fete. Acestea 5 avur un total de 46copii I *i Franta se depopuleaz ! Unul dinfratii acestor 5 surori fecunde ave ofiic care de i Inc tnr in momentulcnd observatia a fost culeas, numir to-tui 16 copii

Longevitatea este atat de dese-ori trans-mis prin ereditate, In cat companiile en-gleze de asigurare pe viat au agenti carecerceteaz dac acela care dorete scontracte asigurarea a avut sau nu ascen-denti cari s fi suferit... de trai mult. Pre-cautiunea e necesar : la Tarbes (Franta)tri pn. acum 5 ani, Ritas losif ns-cut la 1770. Tatl lui a murit la iii ani,mama s'a murise tot la iii ani, iar unfrate al tatlui lor la 113 I Iosif Ritas avudurerea piard. pe un frate al su la114 ani, prin accident. Altmintrelea...

Este inutil de a acumul. fapte ; nu sepoate neg c ereditatea este o lege inputerea creia fie care fiint caut a dadescedenti asemenea ei. Nu voiu impingezelul pn a sustine c sterilitatea este e-reditar, dar voiu afirma, c transmisiuneacaracterelor speciei este evident, de oarece un orn d na$ere pururea unui alt orni. nici odat unui sticlete; admiteti de sigur

Lucrarea aceasta a fost scrisit in 1893.www.digibuc.ro

Ce nWe din pisick. 9

ereditatea caracterelor de ras., caci alt-mintrelea am vede negrii nascand albi iromani producnd japonezi. Mai admiteti,de sigur i c de multe ori copilul pri-rnete o organizatiune extern& i internaasemenea ea aceia a printilor lui, admi-teti ca descendentii sunt reproductiuneaascendentilor ; dar tot de sigur multivor face restrictiuni la aceast ultima afir-matiune, i vor sustine c adesea descen-dentii nu seamn cu parintii lor, vor a-rata c diferenta intre unii i altii poate fimare. Dar ce zice legea ? Legea zice caascendentul tinde s dta un descendent a-semenea lui ; copilul are 4floi ascendenti i-mediati, tatal i mama ; ei bine, a caruiadin acWi doi generatori va fi copilul re-productiunea exacta ? a tatalui ori a ma-me, ? Fie-care din cei doi generatori cautas dea produsului lor copilului ca-racterele sale individuale ; se nate deci olupt Intre tata i mama', fie care tinzandsa transmita produsului, pe langa caracte-rele de specie 0 rasa, caractere comune,

caracterele sale proprii. Daca s'ar pu-tea ca omuI s fie creiat de o singura fi-inta, atunci copilul ar fi imaginea perfectil,copia exacta a creatorului su, dar germe-nul e dublu, sunt doi parinti, parinti Intreoari se tabilqte o lupta, fieeare din eiwww.digibuc.ro

10 Doctorul UrechiA

cutand a transmite copilului caracterelesale individuale. Dac ar fi egalitite per-fectd in actiunea printilor, prod uctul arprezinta un amestec, In proportiuni egale,din caracterele celor doi generatori, carac-terele opuse neutralizAndu se, iar cele i-dentice transmitandu-se,exagerndu-se chiarla product.

Dar se IntAlnWe oare o egalitate deactiune Intre generatori? Nu, influenta u-nuia din printi este totdeauna preponde-rent, astfel c, in definitiv, copilul va se-*mna. mai mult extern ori intern cuunul din generatorli si, mai mult cu ta-tat sau mai mult cu mama so. Evident ;orice produs fiind proportional cu factoriisi, copilul, produs al tatlui i al mainei,trehue s fie proportional cu acqti doifactori.

Mai mult, se poate s apari un carac-ter nou, diferit de acele ale tatlui i alemamei, i cu toate acestea datorit eredi-ttei, tot precum in chimie gsim corpuricut caractere, cu proprietti cu totul alteledecltacelea a generatorilor or. Se intm-pla ins cazuri in cari copilul nu seamnnici cu tatl, nici cu mama sa, ci cu unascendent mai indeprtat, cu ,un ino oristrAmolh Se intampl, zic, ca copilul sailcO, uaractere pe cari 114 le p,rezint p5.,www.digibuc.ro

Ce nave din pisici... 1 l

rintii si directi, dar cari au apartinut u-nuia din mo0 ori strimo0, sau chiar unuimembru depirtat din o ramur colateralla familiei. Se di numele de Atavism re-aparatiunii unui caracter stimoesc. A ex-plic de ce caracterele transmise de mo0, nuse arat la una sau mai multe generatiuni,este greu, dar faptul existi : exemplele deatavism, la oameni sau alte animale suntnumeroase.

De mult, in Andaluzia, se suprimi oilea cdror lin este alb, oprindu,se nurnaicele cu lina neagra. Cu toate acestea sevede, din cand in and, reproduatori ne-gri (Mild producte cu lima alba, reprodu-and astfel prin atavism caracterestrmoqe0i.

Adesea, caii au pe spate finii, dungi a-naloage cu acelea prezintate de Zebra ide Coagga. Zebrul 0 Coagga fiind dintrestrmo0i calului, aparitiunea dungilor, esteun fapt de atavism.

Rasele de boi din Galloway i Suffolk,de 1 50 de ani nu mai au coarne i totu0se na0e, din and in and, ate un vitelcu coarne : atavism.

.

D-1 Duval raporli, dupi de Quatrefages,urmatorul caz de atavism. Doi sclavi negridin Virginia se insoari 0, dupi vremeareglementari, femeia nate o fat cu totulwww.digibuc.ro

12 Doctorul Vrechia

alb I Vazand c din abanos esise zpada,arpoaica noastr fu cuprins de o marespaima, spaima de brbatul so, i, desi eadeclar ca nu cunoscuse nid un alb, desise sti deci cu constiinta mai neagr cacerneala (presupun ca constiinta unei ne-gre, and e pur, nu poate fi cleat nea-gr) tqusi ea cerca s ascund de o camdat coriila de tata, sperand c cu timpulfetita se va mai inchide la vopsea. Mare-ifu spaima and barbatul so Ii cera copiladar si mai dlare mirarea cand vzii ca a-cesta, privind fetita alba, se art Incan-tat. nTi-a fost fric de mine pentruc ealba, dar tocmai de aceea eu o iubesc maimult; tatl meu a fost si el alb cu toatec printii si au fost ttt atat de .negrica mine si ca tine", H zise el. Unele spi-

putin tiintifice, ar putea pretinde cacest exeriiplu ne arat, cel mult, c Infamilia negrului, a purta coarne, era lucruereditar ; noi, cu de Ouatrefages i compa-nia companie aleas vom vedea aciun ciudat caz de atavism.

Octaviu, stranepot, nu seaman oare cuCezar ? Pliniu cel tanr cu unchiul sat'Pliniu cel btran ? Turenne cu Mauriciude Nassau, Corneille cu Fontenelle ?Atavism. www.digibuc.ro

.Ce naste din psici.. 13

Atavismul, reaparitiunea unui caracterstrmosesc este un fapt pozitiv ; se pare,cum zice Maudsley, c fiecare printe po-sed latent, extract, esent, din stmosiilui" ideie asupra creia revine marele filo-sof, inteun mod mai elegant, child zice ca.viata unei persoane este continuarea ne-intrerupt a vietei strmosilor si". Ghi-cim dar ce amestec de cara-ctere poatepresint un copil, acesta mostenind nu nu-mai din caracterele printilor si directi,ci si din cele ale mosilor i strmosilor lui.

Socotind numrul ascendentilor directiai unui copil, in timp de ii generatiunitrecute, afim c acel copil a numrat2.048 mosi i strmosi numai in linie dreaptLa a dou-zecea generatie numrul aes-tora e de 2 milioane! Dou milioane deinfluente cari se combat ori se asociazin attea moduri i sa. ne mai mirm elnu totdeauna putem explic origina cut-rui ori cutrui caracter pe care copilul 41prezint I Ar fi mai logic s ne mirm decontrariu, s fim uimiti, cum cu tot acestamestec de influente, se perpetu unelecaractere individuale cu atta tenacitate,cu atata fidelitate.

Mai mult, pe lngi cauzele de neasem-nare provenite din dualitatea germenuluisi din influenta strmosilor, mai gsim a-www.digibuc.ro

14 boctorul Utechi

celea, att de puternice, datorite mediului.S nu uitam c noi nu suntem produsulnurnai al eredittei, s nu nitm pe cel aldoilea factor determinant al evolutiuneiboastre : mediul, mijlocul. Nu vom studi

In detaliu, puternica actiune a mediu-lui, vorn aminti numai c Lamark qi Dar-win au aratat cu prisos cum lumina, tern-peratuta, solul, starea igrometric i elec-trick vnturile, altitudinea, compozitia ae-rului 0 a apei, felul alimentelor, educatiu-nea, societatea, etc., etc., toti agentii cariconstituiesc mediul, au o influient conside-rabil la formarea, la mentinerea, _ori ladisparitiunea unui caracter. Omul, cacelelalte vietuitoare. a trebuit qi trebue sIi modifice organismul astfel ca s 0-1 a-dapteze cu mijlocul In care treste. In in-fluenta mediului asupra organismului gsimcauze de variatiuni nenumrate, de schim-bri continue ; prin influenta puternic amediului se produce o schimbare a unuicaracter, o modificare In organizmul indi-vidului, se creiaz deci un caracter nou.

aceast schimbare, acest nou caracter,putndu-se transmite prin ereditate, ne ex-plicm cum acfiunea mediului nu semargine$te la individ ci prin ere-dilate se prelungeOe la posterita-tea lui. www.digibuc.ro

Ce naste din pisicg... 15

Un exemplu : 0 familie, In care guqa enecunoscut, se strmut. In o localitateunde aceast afectiune este endemic& Me-diul nou, lucrnd asupra organismului, vaface s apar la unii din membrii familiei,gusa. Acest caracter nou, aceast modifi-care a organizmului este transmisibil prinereditate, astfel c dup cateva genera-tiuni mediul lucrand. continuu gtqava fi devenit un caracter ereditar, unracter constant al acelei famiIii : copiii vorfi siguri c. vor mosteni mcar gup..

Iat cum actiunea mediului poate ereo variatiune, un caracter si cum ereditateaintervine ca s-1 transmit& s-1 perpetue,iat modul cum caracterele ulteriormentedobandite se fixeaz prin ereditate.'

La Paraguay, rasa cea mai raspanditde boi se caracteriz prin absenta totalda coarnelor. Aceasti rasa provine din untaur nscut la 1770 lipsit de coarne, frca s se tie cauza acestei prime anomalii.Toat descenden0 acestui taur a fost qieste Meg: coarne, descendent numeroas,de oarece boll fr coarne stint In maremajoritate si la Paraguay.

Un alt exemplu ne va art tot cummediul poate crei o modificare, un carac-ter nou unui organism, caracter care sse goat perpetua, transmiOndu-se grin Q-www.digibuc.ro

16 Doctorul Urechi

reditate, mai ales atunci and organizmula fost supus un timp endelungat cau-zelor modificatoare, fi atunci cdndaceste cauze fi-au prelungit acfiuneaasupra generatiunilor succesive. Pen-truca variatiunea s poat deveni eredi-tar ea trebue sa fie cauzat de o infiu-enta care s fi lucrat asupra organizmuluiintreg, i s-1 fi modificat astfel, In at a-ceasta s prezinte o tendint la produc-tiunea acelei variatiuni.

Aceste restrictiuni : prelungirea actiuneif ortelor modifiatoare i imprimarea actiu-nei lor asupra ntregului organizm eraunecsare, de oarece nefcndu-le s'ar fiputut cere, ca in virtutea eredittii, s. seperpetue unele actiuni locale, unele acci-dente, s'ar fi putut cere ca un individ am-putat s de nWere la copii amputati, oriica copiii unui individ care a murit alcatde o tasur s mar& de acela accident.In exemplul ce doresc s mai aduc gsimo actiune cam analoag, o actiune de scurtdurat, dar ea repetindu-se asupra maimultor generatii a putut deveni ereditar.lat cazul

In Anglia se AA o rasa de caini deturm cari se nasc fr coad, i, fapt bizar,lipsa cozii lor este In stranse legturi cuTeaua stare a finantelor eqlezel de 9di-www.digibuc.ro

Ce naste din pisic... IIF

nioar. Un ministru de finante ne maitiind si el, ca. ai nostri, pe ce pune dri,

pusese o tax pe coada cAinilor, scutindpe cei cari vor fi lipsiti de acest orna-ment si trecuti In categoria ainilor de u-tilitate, deci ne impusi. Pstorii, ca s e-vite plata taxei, luar obiceiul de a ti.coacla cftinilor lor ; si se Intmpl c dupctva vrerne, cteii acestor victime aleministrului de finante, se nscur din gene-satie in generatie fr coad. Unii nu v-zur. In aceast absent& de cozi, in aceastigrev de cozi la ctei, cleat o opozitiuneguvernului, decat o protestare a rasei ca-nine contra relei organizatiuni financiare ;altii considerar renuntarea cteilor la coadca, o nou prob de devotamentul acestoranimale, cari s'au lipsit de acel apendicenumai ca s scuteasc pe stpftnii lor deplata infamei taxe ; s'ar pute zice c vi-audepus coada pe altarul amicitiei. Noi vomvede in fenomenul disparitiei coadei la a-cei caini un nou exemplu de transmitereprin ereditate a unui caracter nou, creatde mediu, mediul fiind in acest caz, cuti-tul ciobanului, Impins de taxa fiscal, im-pins de circumstantele economice.

Influentele exterioare mediul au f-cut i fac ca pielea de pe talpa picioare-jor si se In8-roar, ereditatea a fixat acest

2www.digibuc.ro

18 Doctorul Urechi

caracter. Astazi noul nscut are la tlpi opiele mai groasa.

Obiceiul. unul din factorii mediului, neface s ne servim de preferint5. cu mnadreapti. Mama dreapt ia astfel o prepon-derant asupra celei stngi. Ereditatea afixat acest caracter; astzi dup cum a a-rtat P. Harting Fin msurri 9i cntriri,bratul drept este ereditarmente mai forteca cel stng.

Toat lumea a remarcat srcia, micp-rimea sanului englezoaicelor, toat lumeanu tie Inch% c. mediul este de vin dactinerile miss sunt aproape lipsite de acelepretioase rotonditti, mediul, sub formde corset. Wiliam Buchan a observat cdin cauza corsetului, care pe atunci semirth. astfel In cat s comprime tare s-nul, unele fete se n5.teau cu mamelele lorfoarte putin dezvoltate. Ereditatea trans-mitnd acest caracter generatiilor succe-sive, se explic cum i azi englezoaiceleau nevae s recurg la bumbac pentru aumple golurile corsetului lor.

Moda cere ca doamnele s prezinte formeposterioare cat se ,poate de dezvoltate, dac5.nu In realitate, dar cel putin In aparent.Ceeace doamnele noastre nu pot ave de-cat prin diferite artificii de Imbrciminte,

4ase0e patuTalmente j errkeije Dctscj-.www.digibuc.ro

Cd naste din pisick.. 0mane ; acestea, cum se stie, poseda maijos de talie doti mase rotunde de gr-sime a cror proeminet e atAt de con-siderabil, In al posesoarele !or nu maiau nevoe s cumpere alte globuri pentrustudiul geografiei.

Medlui In care trgiesc Boscimanele aprodus acest caracter, iar ereditatea I-afixat : prob este, e. d. Livingstone a ob-servat c unele femei de origin olandez,cari s'au fixat acolo, au inceput sgi prezinteacea dezvoltare grsoas., atat de apreciatde don Juanii Boscirnani, Asa dar acolo,dnp cateva generatiuni, doamnele noastrear puteA lepd turnura artificial, Ma nicio teami de a contraveni modei.

Sper c aceste exemple au artat cuprisos cum mediul poate crea caractere noisi cum ereditatea intervine In urm. ca sfixeze, transmitandu-le din generatie In ge-neratie.

www.digibuc.ro

Obiectiuni bazate pe neasemnareaposibila dintre copiii succesivi

ai unei familii

S'a mai cercat a combate ereditatea prinargumente trasetrase de Or din nea-smnarea posibil dintre copiii succeswiai unei aceleia0 familii, precum i dintreunii gemeni. AO, s'a zis ca de oarece co-piii succesivi ai unei familii au acei* ge-neratori 9i aceia9i influente ancestrale, artrebul, difpl legea eredittei, sa fie punt-rea identici. Argumentatie gre9it : ade-vrat este ca copiii au acei* generatori,dar fr a mai vorbi de influenta -mediu-lui care poate s se schimbe, care se schimbadela un copil la celalt, cine poate sustinec organizatiunea printilor a rtnas ace-iq dela crearea unui copil pan& la creareacopilului secund ; cine poate pretinde ain acel laps de timp, tatl 9i mama au IA-www.digibuc.ro

Ce nWe din pisidt... 21

mas aceiasi si in aceleasi raporturiproce? Aceste conditiuni neindeplinindu-se,cum cerem s fie asemnare, s fie idea-titate intre copiii unei aceleiasi familii ?Oare modificatiunile cari s'au fcut in fi-zicul ori in psihicul printilor nu trebue ss resfrng intru nimic asupra fiziculuipsihicului copiilor ? Cum cerem ca doi co-pii succesivi din o familie s fie asemeneacnd, dela primul la secund, printii nunumai cal au mai imbtrnit, s'au schimbatdeci, dar au putut fi influentati de o boaloarecare. Cum s cerem ca copilul luneide miere, a epocei fericite, s, fie acelascu copilul lunei de apoi, cu copilul uneiperioade de nenorocire a printilor ?

Mai mult, neasernnarea dintre copiii a-celeiasi familii se explic prin fenomenemai ciudate. Putem intalni indivizi, victimeale alcoolului, dar victime cari s nu fiavut mcar plcerea de a-1 gusta : tatlbe si_fiul pate. E pozitiv c putem in-tlnl copii vicioi, nervosi, epileptici, im-becili, ori chiar nebuni, cari s aib drep-tul s blesteme prea multa sampanie cetatl ori mama lor, cand nu amndoi, au&tut 'en seara nu/4U. Ce inteleapt eracea lege din Cartagina care opre penouii cstoriti de a be, in ziva unirei lor,www.digibuc.ro

22 Doctorul Urechia

altceva decat ap5. ! Sangele ap nu se facedar e pozitiv c alcoolul aceluia care aresa fie peste o luni tata, se preface in epi-lepsie, idiotie, nebunie 0 atatea alte turbu-rari la copil.

Tata diferite ratiuni cari ne explica ne-asemanarea posibila dintre copiii unei ace-leia0 familii. Pp lang aceste mai sunt Incacloud altele : neidentitatea ovulelor qin eidentitatea influen(elor, externe oriinterne, cari au prezidat la dezvolta-rea embrionard, admitand, lucru greu,c dup na0ere actiunea mediului a fostIn totul aceia0 la copiii succesivi.

Intru ceeace priveste neidentitatea ovu-lelor, va fi destul sa citam urmatoareleranduri ale ilustrului Cl. Bernard, ca sa In-telegem cum aceast neiclentitate consti-tue o cauza puternica de neasemanare in-tre copiii unei aceleia0 farnilii. Iata oespune marele fiziolog ; oul este in starede instabilitate perpetua, el sufera. trans-formatiuni neincetate, cre0e, se desvolta,exercita o atractiune asupra elementelorce-1 inconjoara, se complica... Vedem ast-fel c oul este o flint& care trae0e, uncorp dotat cu o individualitate 0 cu Pviata. intens : el este acela, poate, a ca-rui evolutiune este cea mai activ dintretoate elementele organice. El nu-yi impru-www.digibuc.ro

Ce nate din pisic... 23

mut vitalitatea... 0 In momentul cind estefecundat oul a parcurs deja o existentfertil In incidente" si tocmai neidentita-tea acestor incidente suferite de ovule, ne

neidentitatea produsului lor nea-semnarea copiilor succesivi.

Rmne s cercetm ultima ratiune deneasemnare : neidentitatea influentelorexterne ori interne cari au prezidatla dezvoltarea embrionara, cu alte cu-vinte actiunea mediului, Incepand chiar dinpantecele mamei. Acolo copilul este supusla o multime de influente modifictoare, in-fluente variabile dela o sarcin la alta.Cercetrile experimentale ale lui Daresteau artat c prin cauze fizice exterioarese poate modifica evolutia unui germenfecundat si produce anomalii, monstruosi-tti ori dac este posibil sa producemmonstruozitti modificnd wolutiunea unuigermen fecundat, trebue s considerm caposibil productiunea a simple varietti,adic deviatiuni upare dela tipul specific,compatibile cu viata... Monstruozitatea ceamai grav i anomalia cea mai usoari sunt,in esent, fapte de aceasi ordine, deviati-uni ale tipului specific pro duse prin o schim-bare in evolutiune...; diferenta intre mon-struuzitate i anornalie uoar rezult, e,www.digibuc.ro

24 Doctoral Urechia

sent, din diferenta de identitate a cauzeimodificatoare, i poate, dela epoca actiu-nei sale..., cred dar ca intrebuintnd pro-cedeurile care mi-au servit pentru produc-tiunea mon0rilor, intrebuintn du-le intealtmod, voiu ajunge s produc anornalii u-pare, varietti tot ap de lesne ca ano--malii grave". Dareste a reu0t in adevrsh.' prOduc numeroase monstruozitti prinactiuni externe din cele mai simple : pu-nand oule in situatiuni neobipuite, m4-cndu-le, variind temperatura, zguduindu-leetc. Aceste experiente, aplicate la om, nepermit s intrevedem momentul in carese vor pate& face, pe comand., copii cunasul carn sau cu nasal grecesc, cu guramici sau mare... totul va depinde de oa-recari influente, de oarecari modificari, a-duse in evolutia embrionului, de o loviturinteo anume paqte, de o compresiune peun loc determinat, de o pozitie parti-cular, de o modificare in circulatie.. etc., etc.Acestea trebuesc gsite de acum in colo,dar ceea ce personalmente pot sustine, chiarde acum, fr team de contrazicere, esteca multe din neasrnnrile dintre copiiiunei aceleia0 familik, intre ei, sau dintre ei0 printi, este c multe anomalii uparesau monstruozitti grave i0 au origina innumeroasele 0 variatele tentative de avortwww.digibuc.ro

Ce nate din 25

ce atatea femei fac. D-nul Dareste ne-aprobat c prin actiuni upare se poate mo-difica ast-fel evolutiunea germenului In cats se produc monstruoziati, de ce darn'am admite c agenti mai puternici, cumsunt acei pu0 In joc de femeile cari vors scape de maternitate, ct aloes, rut, sul-fat de chinin, bi ferbinti, lovituri, srituri,etc., etc, pan la undreaua de impletit cio-rapii, de ce, zic, n'am admite c aceqti a-genti pot s aduc i ei turburri cari sne poati explica atAtea neasmnri, atteacaractere nea0eptate, attea anomaliimonstruozitti ?I Nu putem Ins preciza ni-mic, nu putem arta cari anume din ace9tiagenti, care anumit actiune a dat na0erecutArei deviatiuni, cutrui caracter heatep-tat; nu vom Impinge teoria noastr panga explica caracterul plin de amrciune alunui copil, prin sulfatul de chinin cu caremarn sa a cercat al goneasci din shuIei, nici nu vom sustine ea albeata pieleicestui l-alt se datorete numeroaselor bicalde, suferite Inch din timpul vietei saleembrionare, precum nu vom cerca s sta-bilim vre-o relatiune Intre aptituclinea lalucru a cutrei fetite i undreaua cu carea fost Imboldit, alt dat.., dar nu vcl dece nu am ciuta o relatiune care .care Intrwww.digibuc.ro

26 Doctorul Urechi A

cocoaqa cestui 1-alt 9i. ghionturile paterne,de nu 9i materne, ce el a suferit inch' dinfrageda'i viat embrionara ; nu vcl de cenu am admite, printre cauzele de neiden-titate Intre copiii ace1eia9i familii, 9i ne-identitatea de medin in timpul celor 9- luni,mediul putnd fi modificat prin apa de Buda,sulfatul de chinin ori ghionturile printe9ti.

lath' ci putem si admitem, trebue s ad-mitem c. sunt diverse influente cari potpduce o schipbare in evolutiunea embrio-nului 91 deci modificatiuni corespungtoarein fizicul copilului. Trebue s mai cercetmdac qi starea moral 91 intelectual, in carese afli mama in timpul celor 9 luni,nu poate avea 9i ea vre-o influent. asupraintelectului copilului. D-1 de Frarire a a-dunat in cartea sa Influences mater-nelles, pendant la gestation sur lespredispositions morales et intellectu-elles des enfants nurnqroase observa-tiuni prin cari cearc s ne clemonstre cstarea intelectual qi moral In care se a-fl mama in timpul sarcinei se rsfrngeputernic asupra psihicului copilului, c unamodeleaz pe cea-lalt. Pentru d-1 de Fra-rire educatiunea nu Incepe numai dupna9tere, ci cu 9 luni mai inainte de intra-rea copilului pe lume, ea incepe In pnte-cele mamei. Aceasta debut In rolul su dewww.digibuc.ro

Ce nate din 27

institutrice din primele momenta ale evo-lutiunei eMbrionului, si de acest rol ea nuse poate scpa. Dup nastere, poate da co-pilul pe mna unei nemtoaice ori engle-zoaice care s modeleze mintea lui dupmintea lor, inainte de nastere ins, . mamavrek, nu vre, va fi guvernanta, va fi pro-fesoara copilului sii, ea va semna sau celputin va desvolta, in el gusturi bune saurele, insuiri frumoase ori urte, facultiti'Matte sau nu. Pentru sustinerea tezei saled. de Frarire aduce numeroase exemple;voi cita numai urmtorul: o dam ce amcunoscut si care poseda un talent remar-cabil la harpfi, i petrecuse tot timpul sar-cinei ficand inuzic, copilul se nscu cudispozitiunile cele mai miractiloase pentrumuzica. Intealt sarcin starea snitateinu-i permise A, se dea la studiul ei favo-rit, ba chiar dezgustndu-se de el, se pusepe desen si broderie, copilul ce nscu subaceast nou impresiune a presintat i eto adevrat aversiune pentru muzic. 0 atreia sarcin fand. petrecut tot in asette-nea conditiuni, copilul, un fiu de asta-data,a artat dispozitiuni uimitoare pentru de-semn si dezgust pentru muzica". Asa dar,doamnelor, de vreti c, copilal d-voastr safie muzicant distins, nti uitati s frecati cuinversunare clapele pianului ; sau de doritiwww.digibuc.ro

28 Doctorul Urechiti

un viitor pictor de talent, instalati-va inteogalerie de tablouri nu de la Ateneu ; iarde tineti ca fructul domnielor voastre sadevina un poet de geniu, luati volumul luiVlahut vi-I cititi, iar cnd 11 yeti ispravireincepeti-l. Reteta e simpl..., ea poate fiIns supratoare pentru noi, brbatii, caciindat ce nevasta va imita pe Atlas (cusingura diferenta ca. acesta purta globul inspinare) din acest moment nu ne va maifi posibil sa. nu-i satisfacem vre-o dorinta,de oare-ce ea, pe loc, ne va puta, spune:Vezi draga, cat ma superi, cat m intris-tezi I Vrei tu ca Fnica al nostru sa aibun caracter trist, melancolic?" i de-i vomface vre-o observatie asupra cheltuelilorsale exagerate, cu cartea d-lui de Frarirein man, ea ne va putea raspunde, ca. dacea isi calc pe inima, cheltuind bani In cum-paraturi de inele ori brtri, este numai cacopilul sau s nu se rimed un sgarcit, unzgarie bianz.

Irnpins la extrem, educatiunea Inca dintimpurile embrionare, poate servi la multeglume, dar, lasand la o parte exagerarilelui de Frarire, nu putem s nu acordamstarei mintale a mamei din timpul sarcinei,nici o influent& asupra starei mintale a co-pilului ce va naste. Victor Hugo atribuiageniul sat' poetic impresiunilor ce mamawww.digibuc.ro

te naste din pi-ic... 29

sa, insarcinat cu el, simtise In cursul unuilung voiagiu ce ea -Meuse In locuri foartepitore0i. In aceast observatiune, ca incele ale d-lui de Frarire, este de sigur oparte de adevr; ancheta e deschisk

lath' cum putem esplia neasemnareaposibil dintre copiii unei aceleia0 familii.Studiul facut ne arat cauzele cari combatereditatea, i cari o Impedia de a se ma-nifesta. Ereditatea exist, dar nu se poateart deplin, este mascat de circumstan-tele ce vzaram.

La cauzele de neasemdnare studiate pInAaci trebue s mai adS.oglin i urmitoarea:

Codul zonsider tot-d'a-una ea tatd al u-nui copil_ pe individul care a contractat cd-storia, dar asa s fie oare 3n realitate?-andd-1 X se astoreqte, legea considera acea-st asociare, aceast firma DomnulDoamna X ca autoarea tuturor produc-telor astdriei, i noi tim c de multeori and e vorba de copii se adatt-g5. la firma D-nul i D-na X, et com-pania. N'are dreptate codul dud spune a.toate operile eyite din asgtorie stint pro-ductul a doi colaboratori vepic aceiasi :femeia qi brbatul, brbatul legal. ati bar-bati nu dau numele lor, all nu isalesc o-pere la cari nu au colaborat ? Si se vedea-i vechi de tot acest obicei de oare-cewww.digibuc.ro

30 Doctorut Urechirt

la ce citim In Manava-Dharrna-Sas-fra: 0 femee dg pururea naqtere unui fiudotat cu acele* calitti ca acela care 1-aprocreat, de aceea brbatul, ca sg-si asi-gure puritatea descendentii sale, trebue s-sipastreze nevasta cu cea mai mare atenti-une.' i acestea sunt scrise acum mii deani 1 Amestecul amicului casei aduce o mareperturbatinne in cercetarea caracterelor pa-rinteti. In investigatiunile noastre trebuedeci s tinem seeing 0 de aceast cauza deneasemgnare intre copil O. tatl sail legal,cauzg pe care am putea-o trece in rubrica :influenta colaboratorilor, sau numi infliz-enea vecinului, 6..6 vecinul, toti o stim,transform adesea Intetin trio, duetul con-jugal. Vom tine deci seam 0 de aceastcircumstant si o vom aclugg intre cauzelecari ne-au esplicat neasemgnarea dintre des-cendenti si ascendenti : dualitatea germe-nului, i atavismul, acesfea avand de con-secint combinarea i. lupta titre caracte-rele individuale ale generatorilor directi,combinare i lupt cu acelea i intre ace-lea ale moilor 0 strgmosilor. Doug milioa-ne de ascendenti in timp de 20 de genera-tii l dong milioane de influente cari se batpe nasul ori urechile noastre $ sg ne mi-ram cg nasul poate fi turtit ori urechilewww.digibuc.ro

Ce nate din Pisia... 3l

p1eo0ite?1 La aceste cauze de neasemnarese mai adaug s nu uitm actiuneaputernic a mediului, rnediu chiar din pan-tecele mamei, factor care am vzut c poa-te face sd dispar un caracter vechi, pre-cum poate creh un altul nou. De aici re-zult, c dac. caracterele de rasd 0 despecie sunt mai integral transmise, nu etot aa cu caracterele individuale, descen-dentul fiind produsul printilor si directi,a mo0lor 0 strmo0lor, a mediului, sum&mare de influente cari se pot combina innenurndrate feluri, de uncle, o multime demodificdri, de unde continue variatiuni. Ca-racterele de specie 0 de ras constituescun fond comun, un patrimoniu inalienabil

cu greu alterabil pe care diver0i ascen-denti sunt de acord ca s-1 transmit in-tregal descendentilor, dar la care fie-caredin ei caut sd adaoge caractore indivi-duale.

Caracterele de specie 0 de rash* formeazun monument solid, o piramid, pe care ge-neratiunile 0-o tree una alteia, cercnd aiiscrie pe ea nuinele propriu generatiunii ;timpul, intemperiilemediulcu greu mo-dified piramida, dar upr 0erg inscripthleputin adnc spate.

www.digibuc.ro

Studiul gemenilor i al montrilordublii confirmd i el ereditatea

Studiul gernenilor nu nurnai ca nu da-ram& legea eredittii, dar o Intireste, cad,daca e drept ca sunt unele cazuri in carinu se observ o asemanare mare, sau lacari se vede chiar o neasemnare intregemeni, de cele mai multe ori gsim o i-identitate de organizatiune care face cagemenii s aib acelasi fizic si acelasi mo-ral. Mai mult, chiar cazurile de neasem-nare intre gemeni sunt explicabile, dacconsiderm originea lor. Gemenii pot sprovie fiecare din ate un ovul distinctsau ambii din un singur ovul care s fiavut dou pete germinative. Atunci cndgemenii provin din ovule distincte, nu pu-tern cere ca ei s constitue doua fiinte i-dentice, de oarece ovulele inssinu au fostidentice, de oarece cnm am vazut mai na-www.digibuc.ro

Ce nwe dhi pisicd... 33

inte, fiecare ovul este o fiint care tile-corp dotat cu o individualitate

cu o viat intensi . . . . cu o evolutiuneactiv . . . cu o existent& fertil In inci-dente". and Ins& a fost un singur ovul,suntem in drept s cerem o asemnaremare intre gemeni. AO se 0 intampl& : lamulti din gemeni se observ simili-tudine de organizatiune care se releviprin o asemnare fizic mare, prin o iden-titate de gusturi, de aptitudini, de boale,de facultAti. Este de notorietate public&pand la ce mare punct poate fi impins a-semnarea ce doi gemeni pot aye& in ex-teriorul lor. Galton aduce numeroase ase-menea exemple, el vorbe0e de dou su-rori gemene cari semnau atat, In cat ade-sea una din ele lu succesiv cloud lectii la pianca s lase liber pe sora sa, i profesoa-rele nu bnuiau substitutiunea. Tot Galtonne arat Incurcatura in care se afl por-tarul unui liceu, incuretur cauzat de ma-rea asemnare dintre doi tineri gemeni ;unul era elev la liceu i cand fratele suvened s-1 vaz, portarul nu mai 0i pecare s-1 lase s ias.

Am Ingrijit doi frati gemeni cari se-mnau aa de extraordinar in cat imi erdimposibil s-i disting unul de altul, afardnumai de-i puneam alturi", 2ine doctorul

3www.digibuc.ro

34 boctorul Urechi

Trousseau. La aceti doi gemeni similitu-dinea de organizare brh, nu numai externA ci

intera.; iat ce ne mai spune Trou-sseau de ei: aceast asemAnare fizic mer-ge& mai departe : ei aveau o asemAnarepatologic i mai remarcabil.

unul din ei, pe care-I vedeam pen-tru prima oarA la Neothermes la Paris, bol-nav de o oftalmie reumatismalA Imi ziceh :/I In acest moment fratele meu trebue s aibAo oftalmie ca a mea" i, pentra ch. m In-doisem de aceasta, Imi arAt chte-va zile4n urm, o scrisoare ce primise de la fra-tele sAu, atunci la Viena, i care In adevrIi sera : am oftalmia mea, trebue sh. o ai pea ta". Ori cht de straniu aceasta poate pi-reh, faptul nu rmlne mai pu%in exact ; numi-a fost istorisit ci 1-am vzut i am maivizut altele analoage In practica mea. A-ce9ti doi gemeni mai erau i astmatici, darastmatici la un grad spimantAtor. De ori-gin. din Marsilia, ei nu au putut nici o datasta in oraq fdrA ca s-i apuce accesele lor,nici o datA nu erau bolnavi la Paris. Maimult, er destul ca s vin la Toulon pen-tru ca s le treaci accesul de la Marsilia".

Galton ne dA diverse exemple cari nearat la gemeni aceleai gusturi, acele*aptitudini i facultti. Un punct care aratimarea asemnare dintre unii gemeni, estewww.digibuc.ro

Ce naVe din pisic... 35

similitudinea in asociatiunile lor de idei. . .Ei fac aceleaqi observatiuni in acelea0 cir-cumstante, incep sa ante acelaqi cantecin acelai moment i aa mai nainte ; sauunul incepe o fras 9i cel'alt o sfarqWe..."

S'ar pute crede ca autorii cari, pentrusustinerea unei teze, au nevoe de asem-narea intre gemeni sunt impinO, Hai' voie,sa o exagereze, de aceea observatiunile per-soanelor ne interesate sunt mai pretioase.Iata de ce mai citez urmatoarele linii dinFetis, care in cartea sa Biographie uni-verselle des musiciens" nu s'a gandit desigur nici cum s aduci probe, pentru saucontra erediatii. Iat ce ne spune Fetisdespre Bach : jean Ambroise Bach aveun frate gemen muzicant, ca care se-Ian& atata in cat femeile lor nu-i Puteaudeosebi de cat dura culoarea hainelor. Vo-cea lor, gesturile lor, caracterul lor, stilullor in muzia, total er& absolut la un fel.Aveau unul pentru altal amicitia cea maimare: Dacl unul se linboltavei, peste pu-tin ce-Falt simte& acelai ru, in fine eimuria repede unul dupS. altul".

La acestea voiu adogi o noua" proba,tras din nebunia gemelarl. Nebunia ge-melaa, acea nebunie care isbucnqte si-multaneu la:gemeni, ca acelqi fel de delir,cu aceleqi turburari psicologice, este oprobi de asemnarea, de identitatea orga-www.digibuc.ro

36 Doctorul Urechi

nizarei intime a sistemului br nervos. De-monstrativa este observatia lui Ball referi-toare la doua gemene cari au presintattot-d'a-una o as asemanare fizic in cat egreu sa nu le iei una pentru alta" ; asema-narea nu e numai fizica, ea este i morala ;la un interval de patru zile ambele suroriMebunesc, In urma unei aceleasi dureri.Desl indata desprtite una de alta, delirulMr este identic, i una i cealalta prezintatm amestec de idei ambitioase i mistice,ambele se cred reg-ine, amandoua se pretindca sunt fiecare Maria. Este deci evidentca. exploziunea acestui delir, care s'a des-voltat la patru zile de interval la cele douasurori, este datorita actiunei unei singuresi aceleiasi cauze, o adevarata lovitura mo-ral.; trebue dar sa presupunem la danseleo adanca similitudine de organizare ce-rebrala, pentru ca aceasta reactiune sa sefi produs sub influenta unei aceleiasi cauze,eu un paralelizm atat de izbitor".

Iata dar ca studiul gementlor departede a distruge legea ereditatii, o consolid.Studiul gemenilor ne .arata- ereditatea ma-nifestandu-se i mai cu putere, fapt natu-ral, de oarece germenii sunt supusi la con-ditiuni fie acestea relative la in-fluentele parintesti si ancstrale, fie elerelative la mediu, la inceputul existenteiMr. Similitudinea ce am gasit In organiza-www.digibuc.ro

Ce naqte din pisic5... 7

tiunea adeviratilor germeni ne probeaz0 mai bine constanta aotiune a eredittii.

Er natural ca studiul gemenilor s neconduc la cercetarea, din punctul de ve-dare al eredittii, a unor frati 0 mai strans

.uniti ea gemenii, la cereetarea moi:qtrilordubli. Documentele referitoare la ei suntmai putine, nu atit din cauza rarittii-mon-trilor dublii clt din cauza scurtei lor vieti,fapt care impiedici cercetarea strei lorpsicologice, totu0, in Histoire des anoma-lies" a lui G. Saint-Hilaire, se gsescfapte cari ne arat c, tot ca 0 gemenii,montrii dublii, fiinte nascute la aceea0dat, procreate in conditiuni identice, su-puse la acelea0 influente in tot timpul ges-tatiunei, reunite anatomicete prin diferiteparti, ne prezint o mare analogie in or-ganizatiunea lor extern ori intern, fizicaori psihici. Aceast identitate de organi-zare reese mult din diferitele cazuri ra-portate de G. Saint-Hilaire, dar nici unuldin ele nu e atat de remarcabil, ca acelaprezentat de fratii Siamezi, nscuti la 1811.Ei erau uniti dela ombilic pn la sternum.lat ce ne spune Saint-Hilaire de ei : Ge-meni, creati dup dou tipuri aproape i-dentioe, inevitabilmenti supgi in timpulvietei la acelea0 circumstante fizice 0 mo-rale, cu aceia0 organizatie 0 cu aceia0 e-ducatie, cei doi frati Siamezi au devenit

_

www.digibuc.ro

38 Doctorul Urechi

dota fiinte a cror functiuni, actiuni, vorbe,idei chiar, sunt mai totdeauna concordante,se produc i se svaresc paralel... Bucu-rifle kr, durerile kr sunt comune ; aceleaidorinte apar la acela moment in acesteinimi gemene ; fraza inceput de tinul esteadesea isprvit de cellalt".

Ereditatea fort conservatoare tindesa produci generatii succesive In totul a-semenea una alteia, inediul fort for-matoare caut mereu s modifice, stransforme, sa adapte organizmul cu influ-entele exterioare.

Ereditatea, singur, tinde s perpetue,in eternitate, acelai tip, aceiai organiza-tie ; erditatea tinde si scoat nenumratereproductiuni, dup un clieu primitiv, ve-nic acela ; nimic nu s'ar schimb, nici uncaracter fizic, nici un caracter intelectual,daci. n'ar fi actiunea neincetat a mediu-lui, actiune care produce continue modifi-catiuni, nenumfirate varietti. Fr actiu-nea mediului, monotonia ar fi mare in na-tur ; mediul este factorul care modificclieul, care mai schimb calapodul, dupcare se fac fiintele. Mediul prin caracte-rele noi ce produce, prin variatiunile con-tinue ce provoac, face posibil inaintarea,progresul, evolutiunea, perfectibilitatea.www.digibuc.ro

Prin ereditate se transmit si caractereanormale, patologice

Pana acum, am cercetat m ai ales trans-miterea caracterelor normale; upr vomproba ea 0 cele anormale, patologice, setransmit adesea vai 1 cu aceia0 fi-delitate.

Medicii ne spun cat de tenace sunt, inunele familii, anomalii ca herniile, ori buzacrestata (Bec-de-livre). Chirurgul Demar-quay a operat o femee afectata de buzade iepure. Din 7 copii ai acesteia 4 prezin-tau aceia0 anomalie. Mama operatei sufe-rea 0 ea de buza crestat ; tat& 0 moplacesteia erau in acela9 caz, precum 0 maimulti frati 0 surori. lath% deci o anomalietransmis timp de cinci generatii succe-www.digibuc.ro

40 Doctorul UrechiA-

sive. Dar sunt anomalii cu totul nansem-nate precum pete, negi, mici escrescenteale pielei, cari se transmit din generatiein generatie. Apisis Pisones, ciceribusCicerones,lentibus Lentulos appellatosesse".

Chiar si o afectiune ata de putin im-portant cum stint nodozitdfile pdrului,poate sa fie ereditari.

Osburn a cunpscut o familie In care demai multe generatii se transmite o pat&pe ochii: 6 bieti 0 5 fete, frati si surori,prezintau aceasta pat& ; mama lor gene-ratia a doua de. asemenea ave aceapata, precum o aveau si trei surori ale sale,Tatal acestorageneratia a treia moste-nise pata dela mama sa generatia pa-tra care 0 dansa descinde4. din o fami-lie In care de mult er acea pati, tenaceInteadevar 1

Tenace In familii este de asemenea siPolidactilia (prezenta a degete suplimen-tare) precum $ i absenta unor degete. Doc-toral Struthers, citat de Darwin, rapor-teazi cazul unui individ care avea la unadin mainele sale un deget suplimentar, fiiilui prezintau aceiasi anomafie ; copiii aces-tor trei frati a treia generatie aveauate un deget suplimentar la ambele maini;www.digibuc.ro

Ce naste din picicA... 41

unul din acestia se Imbogatise i mai multde oarece prezinth. un deget suplimentarsi la un picior. La a 4 generatie, patrudin descendenti prezintau cite 6 degetela ambele mfiini si 6 la unul din membreleinferioare 1).

Haekel numr 14 indivizi cu degetesuplimentare in o singur familie. Iat 6. ofamifie pe care ar fi costat-o scump ma-nia de a purt.i. inele In toate degetele.Mai frumos este cazul unui Spaniol sexti-digitat, care avusese mai multi copii, sex-tidigitati si ei, atat la maini ct si lapi-cioare si care, In urm, dada nastere laun copil In totul normal. Spaniolul nostrueri aat de convins de puterea eredittiiIn at el nu voi s recunoasca pe oopilulnormal ca fiul sau I Iat. un caz de divortneprevizut de leg%

Relativ la absenta degetelJr In total, orinumai a unor falange, observatia lui Dra-per Mackinder e demonstrativ. Acestaa cibservat lipsa primelor falange transmi-tndu-se prin ereditate timp de 7 genera-tiuni I

Acest caz este exceptional prin faptul cA a-nomalia crete din generatie in generatie; pecAnd de obiceiu, din cauza imperecherei cu unindivid sAnAtos, variatiunile anormale iudividua1q

s4 dispark, www.digibuc.ro

42 Doctorul UrechiS

Cred util si mai semnalez, dup Cuvier,transmiterea fidel, ereditarmente, a uneifunctionri anormale a ochilor. Cuvier nesemnaleaz ea nictalopia, infirmitate careconsist:a in a nu vede bine cleat la o lu-min putin intens, a existat la 85 mem-brii ai unei aceleiaqi familii, in timp de 6generatiuni consecutive 1

Dilatatia stomacului este de asemeneaereditar& Profesortfl Bouchard zice : Sintfamilii in care stomacurile au o tendint con-genitald a se ls, dilath.... e pozitiv, ccidilatatia stomacului se observ la diferitimembrii ai unei familii, Uri ea s puterninvock ca explicare, o comunitate de de-zordini igienice".

IV fi un joo a aoumul exempla, qtiinta,observatiunea fiecruia este plin de faptecari prabeaz transmiterea prin ereditatea unor caractere anormale, patologice.

In inguenta mediului gsim explicatiu-nea formrii, naterei unui numr insemnatde boale, pe cari in urm4 ereditatea letransmite 14 deseedenti. Evident, caci multeboale nu sunt ltceva decat p modificarepermanent:4 a organismului nostru, cauzatde mediu. Podagra, de exemplu, este eaaltceva, cleat o modificare particular& per-manent4 o or&anismului, produs cle me-www.digibuc.ro

r"--Ce naste din pisie,.. 43

diu : excese de alimente azotate ? Aceastilocal& acest nou caract,r al individului este0 el transmis prin ereditate, precum sunttransmise celelalte caractere ale speciei oriale rasei ; In adevr toti stim c podagraeste eminamente ereditar. In acest modse explic naterea 0 ereditatea scrofulei,artritizmului, herpetizmului ori terenului pro-priu evolutiunei tuberculozei.

Mediul, conditiunile de traiu, imprim A o-chilor acea modificare care are de rezul-tat slbirea vederii obiectelor depirtate,miopia. Mediul creazit aceast infirmitate 0ereditatea o transmite descendentilor, totistim cu ce fidelitate adesea. Calezowschia gsit c clin 4.654 cazuri de miopie, 3.847erau ereditare.

Mostenirea cancerului este mai putin cu.noscut, dar ea e tot as de pozitiv. Brocaa citat o familie In care a observat 16 ca-zuri de moarte prin cancer. Napoleon I amurit de cancer, boal care a ucis petatl si pe unchiul su. Impratul Fre-deric al Prusiei moare de cancer larin-geal ; sora mamei sale suferl de aceia0boal. Vrul su, principele Frederic Ca-rol fusese operat de o asemenea tumoare.

La nici un fel de boale nu gisim ere-ditatea manifestandu-se atit de fatal ca lawww.digibuc.ro

44 DoctorurTrechi

acele ale sistemului nervos. Ereditatea a-fectiunilor nervoase este incontestabili 0incontestata.

Diferitele feluri de suferinti de nervi, deneuropatii se pot transmite sub aceia0forma dela o generatie la alta, 0 atunciereditatea e zis similard, sau se poateca germenul nervos sa se modifice, &A setransforme dela o generatie la cealalta 0atunci avem un caz de ereditate nest-milard.

In tabloul urmitor luat de Dejerine ga-sim um exemplu bogat de ereditate simi-larva ; In el vedem boala nervoasa, neuro-patia, transmitandu-se sub aceia0 formacoree ereditazala io membri, disetninatiIn 4 generatiuni succesive. Aceasta boalmerit numele salt de coree ereditard.

Numeroase exemple ne arat ereditateasimilara a convulsiunilor, a spazmelor lacopii. AO, am gsit citata de d-rul Bou-chut o familie compus din io frati si su-rori cari cu totii au avut convulsiuni. 0 fatdin acetia mritindu-se, avh io copii 0din ace0ia 9 au suferit de aceia0 boalanervoasa. Exemplul e atat de bogat In catse pare c mmbrii acestei familii s'ar fiInvoit s ne demonstreze posibifitatea ere-dittei similare a convulsiunilor.www.digibuc.ro

Ce naste din pisica... 43

Xcoree ereditar

I 1 1 t I1 2 3 4 5-10

coree coree coree coree stionlitoaicreditor& ereditarA ereditari ereditar&

i

a) 1 b) Icoree

alin Ato alereditaril

1

fotA WA fatA Mat fatAcoree coree coree coree vulg. stinAtoos&

oi coreeereditarA ereditarA ereditar& ereditarl

Asi pute aduce exemple analoage pen-tru celelalte nevroze, pentru epilepsie, is-terie, etc. Nu o- voiu face, lucrul e preacunoscut de toaa lumea. Nu voiu insist&de asemenea asupra eredittii afectiunilormintale, toat lumea e de acurd ca s. re-www.digibuc.ro

46 Doctorul Urechla,

cunoascA acestei cauze o mare parte laproductia diferitelor forme de alienatiune,Unii au gsit la 9o1)/b din ele ereditateamanifestandu-se,

Voiu mai spune numai cAteva cuvinterelativ la ereditatea tendinfei nernlatura-bile la sinucidere, pentruc aceast ma-nifestare a neuropatiei nu numai c se mq-teneqte, dar ceva mai mult, ea se mani-fest& adese ori la aceeasi vdrsta qi si-nuciderea S8 face prin acelas milloc.13a, unii imping demonstratia ereditatii si-milare mai departe, ei nu se multumesc sse sinucid la aceia0 varst 0 in acela0fel, ei se servesc chiar de acelas cufitor de acelas pistol ca tatl lor 1 Lucrulnu e o simpl glum : Macabruni ne re-lat istoria unei familii in care tatl se o-moar prin o lovitur de pistol. Acesta a-vusese 4 fii cari cu toti se sinucid prin a-celaq mijloc, la aceaia0 varstd. Fiul unui adin ei (generatia a treia deci) gi-a curmatzilele tot .cu un glonte, 0 fr glum, totiacestia s' au sinucis cti acelasi pistol.Iat oameni prevztori : convin0 cg0 vortrece, prin ereditate, tendinta la sinucidereei si-au transmis 0 pistolul necesar execu-tiei. Macabruni nu ne spune dac er s'auservit 0 de acela9 glonte....www.digibuc.ro

Ce naVe din pisicA... 47

Ca A. se vad, cum ereditatea nervoaspoate fi nesimilari, adic cum o afectiunea sisternului nervos se poate transform& in-teo alta la generatia urmtoare, aducemtabloul urmator luat tot de la Djerine. Inel putem vedeA. cliferite cazuri de reditatenesimilara, pe lned altele de ereditate si-milar.

TatA desfrdnat Mama nebund

I I Iflick fiu deertin. fiicA epilept.icitoatli ataxia apoi nebund

Insurat cu mAritatAo femee bArbat

sAnAtoasA sAnAtos

I I Ifi'cA flu derfran. fatA

cle8frlin. ataxic sitrat.nebundluAritaitA eu

bArbatsAnAtos

thee 2 fii flu ilia flu kid{ flicS altii fatA fiu.uremia forio4

sAnkt. epli. oor. efit.'fitfor. sAn. i 1,1es. epit

Predispuuerea la oftici, scrofule, poda-gra, cancer, ernofili, miopi, etc., etc., latgate acele afectiuui cari au de bazi q mo-dificatiuue permaneut a organizmului, suntincontestabilmente ereditare ; sunt i tre,buiau sA fie, trebinau, (34'6 vzut a nunumai caracterele speciei ori ale rasei sunttransmisibile, ci i cele indivicivale, precumwww.digibuc.ro

48 Doctorul UrechiA

0 caracterele noi, variatiunile. modificatiu-nile cauzate der mediu, fie aceste variatiuni,fie aceste caractere noui, favorabile Mdivi-dului, fie ele defavorabile, precum sunt boa-lele. Ereditatea nu alege lutre caractereledobandite; ea transmite caracterele rele ca9i pe cele bune. ereditatea transmite ori-ceamefioratie precum i ori-ce 'deterioratie.

www.digibuc.ro

IIEREDITATEA i'SICOLOGla

Instincte. Simturi. Obiceiuri,gusturi, pasiuni. Inteligentd:

Din faptele citate, la cari se pot acliognenurnrate altele, s'au stabilit urnitoarelepuncte : Transmiterea prin eredi-

. tate a caracterelor fizice, animale, cumodificafiuni datorite mediului $i cuexceptiuni explicabile prin dualitateagermenului $iprin actiunea ascenden-filor departafi ;

II-lea. Crearea de caractere noul,saumodificarea celor vechi prin actiuneamedialui tran.5meterea acestora priawww.digibuc.ro

50 Doctorul Urechi

ereditate, fenomen care face posibilvarktfiunea,evolatiunea,progresul,per-fectibiWatea.

Aceste dolt& puncte, cu toate consecin-tele lor, sunt aplicabile i caracterelor in-telectuale, psihice.

Din generatie In generatie ereditateatransmite caracterele intelectuale, cu mo-dificrile, cu adaosurile ori sciderile dato-rite mediului. Si nici nu se pute s fiealt-fel, de oare-ce este stabilit el org-anelese transmit cu varietatile de structur in-dividual, bune sau rele. Creerul se va tran-smite deci i el cu variettile de structurindividual& bune sau rele. Or, cum e or-ganul, a i functiunea sa, deci oum e ore,erul a.,s i minte, spiritul. Ascendentul trans,mitand un creer cu perfectiile sau itnper-fectiile sale de structur individual& vatransmite fortamente inseparabila func,tiune a acestui organ, mintea, cu perfec-ttile ori imp.erfectiile individuale, dependintede acea structur. Creerul, sistemul nervos,fiind supus legilox eredittii, fuhctiunile luinu pot de cht s urmeze acelea0 legi e-reditatea fiziologia are de consecint ne,aprat ereditatea psicologicV (Ribot).

Sunt grbit s intru In amnunte relati-ve la caracterele intelectuale superioare,dar totty treb,u9 s4 amiptes tt eta Ade,www.digibuc.ro

Ce naSte din pisica... 51

litate se transmit instinctele, forme infe-rioare ale inteligentei. Nimeni nu poatenega transmiterea prin ereditate a instinc-tului albinelor cari continua de a face mie-re, a pasarilor, cari continua de a-pi con-strut cuiburi, numai pi numai prin eredita,te. Nici nu se pute s fie alt-fel, de oarece Darwin a demonstrat c instinctele stinto sumci de obiceiuri ereditare. La In-ceput mediul a obligat pe animal la uneleacte, acte cari, repetindu-se des, au deve-nit un obiceiu, actiunea din conptient de-veni inconptienta, fatal, cu aparent spon-tanee. Influenta mediului hind puternic piprelungit, aceste obiceiuri eau fixat prinereditate pi au format acele acte cari azisunt cu totul mecanice, automatice, fatale ;a$ s'au format instinctele. Mediul pi eredi-tatea sunt factorii cari ne explic napterea,constituirea pi conservarea instinctelor, pitot acepti factori ne mai arat cum ele sepot modifica. In ori-ce instinct se all pelang elementul fatal, datorit ereditatii, pi71 un element variabil, datorit variatiunilorconditiunilor exterioare." Acest element estefoarte mic relativ cu cel-l'alt (ereditatea)dar tot* exist. i el, putandu-se repetiidentic cu el Ins*, In timp de sute de miide generatiuni, ajunge prin a deveni pi elereditar pi fatal (Ch. Richet).www.digibuc.ro

52 Doctorul Urechi

Frica instinctiv ce au unele psri 0.alte animale de orn este rezultatul unei ex-periente individuale, care, repetat, a ajunsobicei 0 in urrn instinct ereditar. Leroya observat ca in prtile uncle se vneazmult vulpea, puii acestui animal sunt multmai prudenti, mult mai vicleni ca cei carise nasc in regiunile unde omul nu-i sup-ra. Doctorul Pritchard citat de Rarnbosson,in Les lois de la vie", arat cd ltratulainilor este un obiceiu, un instinct dobn-dit in urm, cci clinii slbatici nu latr.Doi caini adu0 din prtile occidentale aleAmericei in Anglia, de d-rul Mackenzie nultrar nici odat, pe cnd un caine nscutdin acetia in Europa, invat s. latre.

Azistm actualmente la formarea unuinou instinct la ainii din Bucure0i. Demulte ori am observat cum c, de abia in-tri hengherul, cu telul 0 cruta sa, pe o.strad, i indat cinii fug care mai de carepe la casele lor. Ociat ajun0 aci ei inceps latre, s urle sinistru. E posibil ca prinacest urlet particular cinii sa se in0iin-teze unii pe altii de pericolul ce'i amenint,dar deonde $tiu ei cd e pericol, de underecunose ei *in hengher on inamic demoarte ?

Experient anterioar ? dar noi tim c celce a gustat. odat telul hengherului rare-www.digibuc.ro

Ce naste din pisica... 53

ori se intoarce la casa sa, alt-fel de altransforrnat in manusi. Prima experient nuserve0e clinelui la nimic, de oare-ce nu ise d ocaziunea de a profit& de ea, 0 ex-perienta unuia nu serveste celor-lalti, caciputini azist la ea, iar cei ce au ptit-o, nuau luat bunul obiceiu de a o scrie In me-moriele lor pentru ca s poat servi ge-neratiunilor viitoare. Trebue deci s cu-tni alt unde-va explicatiunea spaimei 0fugei cAinilor la aparitiunea hengherului.Hengherul face o continua'. selectiune IntrecAini, el prinde pe aceia crora nu le efric de el, cari nu fug, 0 Iasi pe aceiacari o iau la sntoasa 0 se- adpostesc lacasele lor. Aceast operatiune, aceast se-lectiune se repet dese-ori si de multi ani,ea a lucrat asupra numeroase generatiunide cini, la fie-care generatiune au sepat,au supravietuit mai ales cainii cari au stiuts fug de hengher 0 de careta sa, si a-cest caracter, aceast calitate frica 0fuga de hengher -- devenind o conditiuneatat de favorabill conservatiunei speciei,nu e de mirare ca ea s treac din gene-ratie In *generatie, si s devin inconstient,automatic, s devin un instinct datoritmediului social : telul hengherului.

In exemplul precedent vzurin mediullucrand la formarea unui nou instinct, inwww.digibuc.ro

Doctorul Urechi

cel urmAtor Il vom vedeA distrugAnd peuntil din cele mai vechi, ti vom vedeA, f-cAnd sA disparA instinctul care Impinge pevitelul abiit ndscut, s sugA. De multe oriam observat la vcitria Regelui, de pe mun-tele Piatra Ana, viteii de ras elvetianApAscAnd toate ziva, In libertate, alAturi demamele lor, i mA miram de faptul cA a-ceqti vitei nu puneau botul, din cAnd In cAndla canaua maternA. Intr'o zi intrebai pe In-grijitoril de acolo, cum de nu le e fricA cA,lAsAnd viteii cu vacile ImpreunA, aceqtiavor goli ploqtele materne, a9a cA la mulssA nu se mai gAseascA nici o ceari delapte. Spre marea mea mirare mi se rAs-punse cA despre asp. 'nu era nici o teamA,cAci acei vitei nu sug,nu ftiu sa suga,niciodata nu au supt i ea ei se hrneau culaptele ce li se dAdeA, de bAut. IatA cA uninstinct atAt de vechiu, de inrAdAcinat, deeseatial, ca acela al sugerei, dispAruse, dis-pAruse prin f4ptul el generatii i generatiide vitei fuseser hnpedicate de a suge, qihrAnite cu laptele ce li se dedeA de bAut.Medicul dar ne explicA cum acqti vitei, finde siclr, a0eaptA ca n i9te nobild per-soane, sA li se punA mas,a sA li se ser-veascA cea9ca lor de lapte. SA nu ne mi-rArn dacA inteo zi vom auzi c ei au re-clamat i putinA cafea.www.digibuc.ro

Ce nate din pisic5... 55

La om nu avem de cercetat ereditateaunor instincte propriu zise, ci mai ales mcq-teairea unor obiceiuri, gusturi i pasiuni.Transmiterea prin ereditare a unor obiceiurieste incontestabili. Curios este In aceast.privint exemplul, citat In toate prtile dup5.Girou de Bouzareingues. Girou cunoscuseun om care ave obiceiul urmtor : In tim-pul somnului el ridica. un pumn deasupranasului ls repede s cad pe acestapendice. Fini su moteni acest tic, o fata acestaia (generatia a 111-a) prezint. totIn timpal somnalui un obiceiu analog.

Diversele cafitti ale simturilor stint Inch;ereditare ; miele popoare slbatice Ii trans-mit o patere de vedere extraordinarMongolienii vd satelitii lui Joe, ne spuneRibot. Am amintit cAt de ereditar estemiopia i toti cunoatem acea finet a mi-rosului slbatecului, atat de mare in cAt,*tat de ea, el 4i poate urmri inamiculp.recurn cAmele urmre0e vAnatul. nu-mai cei glumeti se Intreab ce e mai (leadmirat, finetea, mir-osului slbatecului, oritria mirosului inamicului su.

Am auzul putin cam slab, r464 ereditarcare m'a suprat din tinerete" zice Scho-penhauer.

Posibilitatea de a rbd frigul sau cil-aut.a, mare, depinde 4 o stare a simlibilitbleiwww.digibuc.ro

56 Doctorul UrechiA

pielei, evidamente ereditark Laponul carese culc pe zapad, ori africanul care sepr.jWe la soare datoresc qi. unul i. altuleredittii putinta de a rezist acelor tempe-raturi extreme.

Nu inzist, oricine poate aduce nume-roase exemple de transmitere prin eredi-tate a diferitelor instincte, obiceiuri 9i. ca-litti ale simturilor.

Cte-va detalii relative la moqtenirea u-nor pofte fizice, unor sentimente, unor pa-siuni 0 vom putea int.& in cercetarea trans-miterei calittilor superioare ale mintii.Cu anevoe este fiecarui a se feri de ce

este sa fie" a spus de mult Miron Costin.Vorbe pline de 'adevar ; cine nu a pututconstat, din exemplele culese in lumea ce-1inconjoar, ori din cele relatate din istoriecat de des printii tranmit descendentilorlor poftele, aplecrile, sentimentele, pati-mele ce ins.si au avut ; cat de des ei trans-mit modul lor de a fi, caracterul lor, ge-neratiunilor urmatoare. In aceast vulgari-zare am avut specialmente in vedere ere-ditatea la on), de aceia 0 in chestiunea cevoim s atingem acum nu ne v.om referiInuit la ceia ce se gse9te la celelalte a-nimale ; vom amintl numai cateva aplecri,nravuri, pasiuni ereditare la ele. AO, cate de adevrat, la propriu li la figurat ve-www.digibuc.ro

Cc 11We din pisic... 57

chiul proverb : Ce naste din pisicl soarecimnnc I Antica inimicitie clintre cline 0pisic este de sigur ereditar. Cine n'a v-zut cate un pisoi abia nscut, zbarlindu-sesi scuipAnd cu o nostim Inversunare, In-data ce s'a apropiat de el vre-un caine. I-himicitia lor nu deriv din experienta per-sonal& ci e o mostenire de la mo0 si str-mosi.

Zilele acestea trece pe strada mea uncarutas care duce in cruta sa un leu siun mistret. Regele dobitoacelor si cu str-bunut porcului nostru, de si acum umpluticu pae, -conservau totusi o mindra Infti-pre. IntorcAnd coltul stradei, calul venlastfel In 01 puta vedei fiarele din carul.Atunci se Intmpl un lucru extra-ordinar :acel mizerabil de cal, cal de carutas, aceacaricatura de tat, acea umbra mai gsi Inchinuitu-i trup destula fort ca s sar in-fiorat In toate partite, sforind puteruic.Injurturi, lovituri, strigte, crutasul In-cearc zadarnic totul spre a-:1 linistl. Nereusind cn violenta, omul nostru spera, sa-siinsele calut ascunznd inofensivele flare subo ptur ; stratagem inutil, spaima caluluinu se potoll, si sriturile, asvrlituriie salecontinund, crutasul se viza nevoit s des-carce dobitoacele Impiate. Ce se Intam-plase ? Se Intamplase ca frica de acele fiarewww.digibuc.ro

58 boctorul Urechia

se conservase, prin ereditate, Inca puter-nica la acest cal, de 0 multe generatiunidesprteau sarmanul cal al crutaplui denobil sai strsno0, de cali slbatici cari fu-seser. odinioar expu0 fiarelor. Cartitaulnostril eri. o victim a eredittii. Tot astfelse explicVsentimentul de groaza de carisunt cuprinse pasrile de curte I pui, cur-cani, etc., cand aud, fie 0 pentru primaoark strigaul vre-unui uliu. Spalding, carea fficut curioase experiente asupra pasari-lor abia evite din ou, ne spune, !litre alteleca Inteo zi dedeA de mancare In palma saunui pui de curck nscut numai de io zile,cnd, un uliu ce er Inchis intr'un dulap,scoase obisnuitul am tipt. Bietul curcanse repezi ca o sgeat in cea-l'alt partea odiei 0 rimase nemi9cat 0 mut de frica".Dar oare nu tot prin ereditate se poateexplic cum puiul abi e0t din gloace a-learga la croncnitul cic:Itei 0 alearg Ina-inte ca experienta si'i fi artat c4 aceastactiune li va procur ceva de mancat.

Nu sunt departe de a crede c o mareparte din aversiunea ce au cainii pentruoamenii ru Imbrcati, cerptori, etc., estemoqtenit. D-rul Huggins poveste0e &A uncline al sail ave o mare antipatie contramcelarilor, acest sentiment se regseh pu-ternic la tatil 0 la bunicul acelui caine. Nuwww.digibuc.ro

Ce naste din pisicA.,. 59

m'av mira ca aceast antipatie de families fi fost moqtenit de la un strmo carefurand vre-un ciolan de la o mcelrie, sfi mancat dela stpanul prvliei o bi-tae in cat si nu o fi putut uita neam deneamul su.

Nu voiu s lungesc aceast list, dar to-tu0 trebue si adaog c proprietarii deherghelii tiu bine sea de fidel se transmitprin ereditate unele obiceiuri rele, unelenravuri. A e cu acela de a mu9ca oricu acela de a svarli.

Cati oameni nu moqtenese i ei nAra-vuri dela printii lor I Cate antipatii sausimpatii ar rmane neexplicabile dac nuam MIA c ele's ereditare. Sunt familii incari frica de unele animale, animale cutotul inofensive, 9oareci, gandaci, etc., iaproportiuni epice. Fric ereditar. Cunosco dam care ar prefer1 s intre In coliviaunui tigru mai bine cleat In o odae undes fie vre-un parece. _Erica aceasta a mo-tenit-o dela mama sa, pentru care nu enimic mai grozav ca un biet oarece.

D-1 S., unul din cei mai bravi ofiteri en-glezi care vanase tigrul i elefantul In A-sia, avea o frica extraordinar de ctemici de apartament. Intr'o zi, pe cand co-lonelul nostru se afli Intr'un magazin, uncteluq incepit s latre; atunci eolonelulwww.digibuc.ro

60 Doctorul Urechi

nici una nici doui, i hop pe comptuar. VAinchipuiti rsul asistentilor. In urrnA colo-nelul dAd explicatia fricei sale ; el o mo9-tenise dela mama sa, care fusese rmwatAde un asemenea came, fapt care o spe-rime tare. Magnan a citat i el cazul uneipersoane care aye& o spaim atat de marede cftini tn cdt avM atacuri de nervicdnd vedM vreunul. AceastA repulsi-une er ereditarA, tatl i mama sa o pre-zintase i ei.

NenumArate exemple ne aratA ca eredi-tare i alte sentimente, alte pasiuni, alteviciuri. i frecuentA tare trebue sA fie trans-miterea sentimentelor pArinte0, bune saurele, dacA ea a fost recunoscutA chiar dinprimele timpuri. In cArtile sacre ale Hin-duOlor e scris cA lipsa de sentimentenobile, vorba asprA, cruzimea i uitarea da-toriilor aratA omul care 10 datorete zileleunei mame demne de dispret." Tot acestecarti sacre ne povAtuesc sA ne ferim dediferite defecte la familia cu care vrem sAne aliem. Intre catele, ele ne spun sA fu-gim de femeia nesuferitA prin vorbirea preamultA, consiliu ce nu-1 cred de prisos niciin timpurile noastre.

Numai ereditatea ne poate explicA cumfamilli timp de mai multe generatii se dis-www.digibuc.ro

Ce naVe din pisia.. 61

ting prin o absenta complect de simt mo-ral, absenta care le face celebre n ana-lele asasinilor, incendiarilor, hotilor si altorilustratiuni ale curtilor cu jurati.

Numeroase exemple ne arat pasiuneasexual& foarte adesea transrnis. prin ere-clitate. In cartea lui Moreau sunt nume-roase exemple : urmtorul mi se pare ca-racteristic : Tatal brbatului Doamnei X,femee cu moravuri simple, er un ornfoarte frumos i sntos, dar avnd o pa-siune fr margini pentru vin i femei.Fiul acestuia, de abi adolescent, impingeila extrem aceste doua viciuri. El debutprin a futh una din amantele tatlui0 se mina' cu butura i femeile. Fiul ace-stui om (generatia III-a) muri tank, darUri s se poat lepada de ace1ea0 viciuri,pe cari le avusese tatl i moqul sat!.

cand e vorba de pasiuni, de vicluriereditare, ar fi o grepl de neertat dacnu am adLtee aminte at de dese ori be-tia se transmite din generatie in genera-tie. In toate artile care trateaz desprealcoolizm se gsesc nnmeroase exemple defamilii Intregi de betivi ; 0 care din noinu am pute aduce observatiuni personalecare sa demonstreze c5. betia e un viciucare se mo9tene0e ? Construesc, dup ob-www.digibuc.ro

62 Doctorut Urechi

servatiunile d-rului Grenier, genealogia a2 familii cari pot fi inscrise in Gotha be-tivilor la locul de on oare.

bunic bunica/alcoolic alcoolied

tatfilalcoolio

fiu flualcoolio al000lio

bunic bunicakootio al000lto

bunicaalcoo-

Ue6

at4a/coolic

fiu&coolieimbed{

mama

De vom rbisfol istoria vom gasi numeroaseexemple probAnd ereditatea a diverse sen-timente, viciuri 0 pasiuni ; istoria ne vaart mo0enirea curajului 0 a pusilanimi-atei, a sentimentelort nalte precum qi acelor joase ; istoria ne va araci. familii Incare egoizmul, vanitatea, cruzimea, bunta-tea, zgarcenia, prodigalitatea, orgoliul, etc.etc., erau transmise din generatie In ge-neratie. Tot neamul Appiilor fu mndru, totiCatonii severi. Familiile Tudor, Valois, Me-dicis, Romanou n'au rmas ele celebre princruzimea membrior lor ? Desframl, erotiz-www.digibuc.ro

Ce naste din pslcL. 63

mul, aberatiunile sexuale au stigmatizatneamuri ilustre : Tiberiu, Caligula, Claudiu,Nerone s'au distins prin viciurile for ne-mai pomenite. Lubricitatea lui Octaviu Ce-sar a trecut la cele dou& Julii. Nerone,care se marita cu un sclav, are cui se-mn, el e fiul Agripinei, al Apripinei, fiicaincestuoas a lui August pi a fiicei lui,Julia, incestuoasi ea ins.* eu fratele gaitCaligula. Mai mult : amorul Agripinei pen:tru fiul ei, Nerone, e bine cunoscut. Fru-mos neam, putem s ne mandrim cu str-mopii nostri. i istoria roman& a Imprati-lor i "aceea a impriteselor mai cu seana,e plin de asemenea 'exemple.

Pe cine s mai citez din tati acepti des-frinati, desfranati din neam In neam ? Da-cA mai pomeni de Mesalina a cireimama, Lepida, fu incestuoas& cu fratele su,dael voiu adog& pe Faustinele, mam&fat, i pe fiul acestei din urm, pe Comod,cel cu 300 concubine, cred ca voiu fi adusdestule exemple cari s arate transmisiu-nea prin ereditate a desfr&ului, a erotizmu-lui pi cari sa ne ftnfitipeze istoria roman&dinteun- punct de vedere mai putin plicti-cos. Noroc cA nu se transmit numai viciu-rile, sentimentele rele i pasiunile josnice,ci pi cele frumoase, ci pi cele mai nobile ;ereditatea nu alege. Cu drept a zis Scho-www.digibuc.ro

64 Doctorul Urechla

penhauer : Virtutea nu se Invata, precumnioi geniul". Curagiul lui $tefan cel mareera unul din bunurile cari formau patrimo-niul familiei sale. MWenit de la tatal lui,el 11 transmite fiului sill. Bogdan, de la a-cesta curagiul trece la a patra generatie,la tefnit Voda.

In discursul sau de receptiune la Acade-mia franceza d-1 Herv spune de ducele deNoailles: Fatea parte din una din acelefamilii In care se \Tad succedandu-se, dingenera4ie In genergie. Mareali de Franta,miniStrii 0 ambasadori, familii cari 10 fac'oonoare de a varsi sangele lor pentru tara.'

Voiu sfar0 aceste exemple de ereditatea unor gusturi, sentimente 0 pasiuni, prinacela al principelui de Bismarck. Acestaeste descendentul unui lung' Or de cava-leri violeati 0 vicleni, mari vanatori, maribautori, mari mancacio0. Am fost purureamari mancacio0 In familia noastra" ziceBismarck, 0 ar fi trebuit s adauge : maribautori, violenti 0 vicleni.

Acela care, dupa toate faptele citate, arnega transmisiunea prin ereditate a diver-se gusturi, antipatii i simpatii, viciuri, pa-siuni, ar pti-o, caci i-a0 aduce atatea alteexemple In cat, cople0t, ar cere ertare, ju-rand a e convins.www.digibuc.ro

Ce n*e din pisic... 65

Am constatat pn acum ci prin eredi-tate se transmit caracterele fizice, de spe-cie, de rasa' i chiar, In mare parte, celeindividuale. Prin ereditate natura se copia-zi, se reproduce neincetat, conservand ast-fel diferitele tipuri, diferitele cl4euri devietuitoare. Prin ereditate natura scoatenenumxate editiuni din opera sa, . editiunicontinuu revzute de mediu. Dar prin ere-ditate nu se conserv numai caracterele fi-zice, ci i cele psihice ; numeroase exemplene-au artat mqtenirea instinctelor, precurn0 a diferitelor calitti ale simturilor, prinereditate, generatiunile 10 trec una alteiaobiceiuri, gusturi, sentimente, pasiuni, vi-ciuri. Acestea artate ne mai rmine svedem dac calittile superioare ale spiri-tului nu se mo0enesc i ele, spirit, minte,inteles In sensul cel mai larg ; inteligent,simtirnant, vointa.

Dac cercetam neamurile oamenilor cariprin arte, literatur, tiin%e, cari prin o ra-mur oarecare a activit.tei intelectuales'au distins, vom vede adesea ereditateamanifestndu-se. Nu am pretentiunea caputinele nume ce voiu cit s probezetransmisiunea faculttilor creerului, probae fcut : Lucas, Galton, Ribot, De Candol-le, Jacoby, etc., au adunat un numr att

3www.digibuc.ro

66 Doctorul UrechiA

de insemnat de fapte in cat e indiscuta-bil transmisiunea caracterelor intelectuale.Proba e Melia, eu voiu ad uce aci numaicate-va din exemplele cele mai demonstra-tive.

E lungA lista muzicantilor de talent, com-pozitori ori executanti, cari au mo0enit, oriau transmis calitAtile lor.

Amati este din o familie de violoni0i ;fratele sAu, doui fii 0 un nepot s'au distinsIn aeea parte.

Beethoven a mo0enit strAlucitele salecalitAti de la tatAl 0 bunicul sAu, toti mu-zicanti.

Bellini are de unde mWeni : tatAl 0 bu-nicul sAu (gener. III) au fost muzicanti.

Bononcini, Palestrina, Hiller, Meyerbeer,Haydn ne pot incA probA cA talentul mu-zical este ereditar. Uitam pe Mozart, caremoqtenWe dela tatAl sAu aptitudinea muzi-calA 0 o transmite fiilor sAi.

Nu voiu sA lungesc inutilmente lista ; Inautorii citati, lectorul va gsi o sumA denume, dar trebue sA mai amintesc pe re-numitul Sebastian Bach, cel mai ilustru dinacest neam de ilWrii muzicanti. FamiliaBach, Incepe la 1550 cu un amator demuzicA obscur 0 se stinge numai anii tre-cuti. Neamul acesta ne prezintA unul dinwww.digibuc.ro

Ce na*te din pisic... 67

cele mai frumoase exemple de transmisiu-ne prin ereditate a unui talent. In timpde 300 de ani s'au succedat 8 gene-rafii cart au dat peste 100 muzicanti

Plecand In sus de la cel mai i-lustru, de la Sebastian Bach, vedem c ta-tl, moqul, strmoul i tatl strmoului luiau fost muzicanti. Patrimoniul muzical s'atransmis tot adogit de ctre 4 generatii ;Sebastian, generatia 5-a, motene9te capi-tal 0 doband, i aceasta cantitate de ta-lent, acumulat prin ereditate, i mrit prinmediu, ne explic marele geniu al lui Se-bastian, fie ca compozitor, fie ca execu-tant.

Sebastian Bach aveA 16 unchi, i 12veri toti muzicanti ; Insurat de dou ori cucantatrice ele Ins0 nu e mirat (am-bii generatori posedand talente muzicale)ca cei ii fii 9 fete ale S. Bach sfie cu totii muzicanti. Fii acestora s'au dis-tins 9i ei in aceast ramur.

Dac aceqti prea numero0 muzicanti nuv'ar fi ostenit auzul v'a0 fi citat pe Lerianoastr ai crei frati i surori au avut toticinci voci, toti cinci talent muzical mo9te-nit de la printi. Teodorina ava 0 ea deunde moteni talentul su dramatic ; eaeste din o familie care a numrat i numrwww.digibuc.ro

68 Doctorul UrechiA

distinsi artisti. Neuitatul Wiest el-A de neammuzicant ; el impn tara cu kapelmaestriisi profesori de muzic, fii ai si. Se puteoare ca numai la noi sa nu gsim legea e-redittei manifestAndu-se ?

Dac prsim muzica pentru pictur, g-sim acelas fenornen ; si aici ereditatea semanifest, si aici vedem nu indivizi ci fa-milii distingAndu-se.

Ribot citeazd dup Galton, si eu dupRibot, urmtorii artisti : Potter, Teniers,Van Dyck, Rafael, Vernet, cari mostenesctalentul de la printii bor.

Titian este din o familie care numr 9pictori distinsi. Marillo e inc din neam depictor. Van der Velde marele pictor demarin, av ca rivali pe tatl si pe fiulsu, trei generatii 1

GenealRgia familiei Basanno pledeaz5.si ea cu elocint ereditatea calittilor in-telectuale ; cei patru frati Bassano, totipatru, pictori distinsi, avur de tat pe Gia-como Bassano mare pictor, care si el mos-tenise talentul lui de la tatl s.0 F. Bas-sano, pictor distins si el.

Dac am cortinub, a cercet lungile listede familii ilustre prin Pare cari caractere,oare cari calitti intelectuale, am gsi unnumr mare de poeti cari si ei ne-ar aratawww.digibuc.ro

Cc naste din pisicA... 69

c precum caracterele fizice se transmitdin generatie in generatie, tot astfel si celeintelectuale, psihice se mostenesc. A arfi cu Ariost, Aristofane, Eschyle, SophocleTasso, Byron, Corneille, Racine, Chenier,Musset 0 multi altii. Lista invtatilor, aoamenilor cu vre-un talent oarecare ne a-rat de asemenea transmisiunea caractere-lor intelectuale. Istoria ne vorbeste de fa-milli in cari, odat cu nuinele se tree des-cendentilor si caractere psihice pretioase.Familiile Fox, Pitt, Cromwel, Stuart, Guise,Valois, Cond, Noaillles, ne aduc probe in-semnate.

In orice parte a culturii intelectuale, inarte, litere, stiinte, gsim legea ereditteidomnitoare. A acumul exemple pesteexemple ar fi usor pentru mine caci Ri-bot, Galton, de Candolle, ni le dau cu pri-sos, ar fi ins obositor pentru lector, totusinu m pot opri de a aminti !titre familiilestiintifice la cari calittile intelectuale eraueredit,re, familiile Franklin, Galileu, S-tHilaire, Gregory (15 membrii remarcabilica matematici ori fizici) Haller,. Herschel,Stuart Mill, Say, Saussure. Nu m pot opride a cit deosebit familia lui Jussieu, ca unexemplu si mai probant de ereditate a ca-littilor intelectuale. Aceast familie ne a-rat trei generathmi de botanisti distil*.www.digibuc.ro

70 Doctorul Urechi

Iat dar c. i In tiine ilustratiunile nusunt izolate, i In tiint nu gsim indivizici familii. Generatiunile succesive 1i trans-mit capital tiintific continuu Imbogdtit,capital care trece din generatie In genera-tie i care ca i bulgrele alb de zdpad. ros-

RobertWarvin (Gcner. I-a)Simplu curios de lucrurile naturef, putin geolog.

1 1 1 1Robert nccunoscut necunoscut _Maxine (gener. II-a)bota nistI botanist doctor

Ii

Robert Waring (gener. III-a)Franci8 Carol X. membrnObserv. Mort la 20 la soc. reg. docItorde mora. ani darvuri ale totti5il5slanimale- o scriere Carol (gcner. 1V-a)

lor apreciata marcle naturalistamesd= losofi fi

1

Geo. 'fie (gener. V-a)naturalist

togolit, devine din ce In ce mai mare, astfelcd din putin, din individul obscur, din amato-rul necunoscut, deriva o mare ilustratiune.Din Robert Darwin, un simplu curios dewww.digibuc.ro

Ce naste din pisicL. '71

lucrurile naturei, se trage Carol Darwin,glorie nepatat a secolului. Tabloul nea-mului lui ne arata aceasta cresfere conti-nua a capitalului stiintific.

Faptul transmisiunii unui total de carac-tere fizice si psihice ne explici asemana-rea, animala si intelectuala, ce prezinta !ti-tre ei membrii unei aceleasi familii, 'saila unei aceleasi natiuni.

Ca si individul, ca si familia, natiu-nea prezinta un total de caractere fizicesi psihice, o sutra de caractere care-i cons-tituesc caracterul national. Acesta nu seconserv In mase decat prin ereditate, su-pus Ina. 0 el la modificarile, adaosurile oriscaderile, produse de mediu.

Existenta unui caracter national nu sepoate nega, mai ales de noi cari am pu-tut cunoaste de aproape pe cel grecese,tiganesc, unguresc si evreiesc.

Timeo Danaos et dona ferentes"zice poetul latin acum multi ani, vrandsa arate c lipsa de bun credint, cinselaciunea si duplicitatea constituescfondul caracterului elen. A perzistat carac-www.digibuc.ro

72 D o ctorul Urechia

teristica Elenului, la Grecul modern, a per-zistat, prin ereditate. Italianul continua azice Greca fede, nula fede".

Anticul Elen a devenit Grec ; i.-a schim-bat numele, dar nravul ba gratie ere-ditatii.

Oare in Ungurul de azi ereditatea nu aconservat o bun parte din Hunul de odi-nioara ?

Si cum putem explica, altfel de cat prinereditatea unui caracter national, faptul ca.Spaniolul, fie hidalgo, fie mturtor, estecoprins de aceiai grandomanie ?

Si cui datoresc Evreii faptul de a fi IA-mas Evreii, de nu eredittei care le-a pas-trat, nWirbit, patrimoniul lor de calittii de defecte ?

Existenta unui caracter national, esteindiscutabila permanenta sa este rezulta-tul 0 in ace14 timp proba experimentala eredittei psihologice in mase". (Ribot).

www.digibuc.ro

OBlECTIUNI

Suntem fortati de faptele artate s ad-mitem ereditatea caracterelor intelectualeqi morale precum am admis, mai nainte,ereditatea celor fizice.

Rrnne s rspundem la oarecari obiec-tiuni, la oarecare restrictiuni, ce s'au fcutla faptele constatate mai sus.

Unii au spus : .A. este, am vzut o sumde oameni cari au motenit calittile lorde la printi qi le-au transimis fiilor lordar cunoatem pe cutare ori cutare orn dis-tins, al crui tat er un om obscur, darcunaWem i pe individul cestlalt, o a-devrat pocitur intelectual cu toate ceste fiul unui orn de talent, a unui invtatori a unui artist cu renume.

Obiectiuni legitime, da, adesea omul detalent a avut printi obscuria li de multewww.digibuc.ro

74 Do ctorul Urechi

ori savantul renumit a dat naSere unuiimbecil. Vom cerc insa a explica 0 prinmul qi al doilea caz, aratand, cu aceastaocaziune, actiunea factorului al doilea, almediului.

Caracterele motenite de la ascendentipot fi adanc modificate de mediul in careindividul traWe, mediu natural sau mediulsocial.

Faptul ca un savant, c un literat, caun artist a avut parinti obscuri, nu cons-titue o obiectiune care sa darame legea e-redittii, caci nu trebue sa cerem ca WOascendentii unui savant ori ai unui artistsa-0 aiba scris numele In cartea de aur acivilizatiunii". Toate familiile ilustre au a-vat un inceput obscur, dar a fost deitul cafondatorul lor s fi posedat o mica, o foartemica dispozitiune care o ramur oarecarea culturii, s fi avat un mic, un foarte miccapital intelectual, pentru ca acest capitaltransmis din tata In fiu prin ereditate, 9imark prin educatiane, la fiecare generatie,s devina atat de mare In cat sa fac str-luck pe ultimul sau posesor. Bulgrele dezapada Incepe mic, dar rostogolit dincopil in copil ajunge la mari proportiuni.Tot astfel se petrece cu averea intelectu-Oa : capitalul e mic la inceput, dar gene-www.digibuc.ro

Ce naste din pisic5... 75

ratiunile urmtoare, prin munc, prin edu-catiune, il sporesc continuu, pn a face dinel o mare avere intelectual. Au nu e totasa si cu averea bneasc ? Primii Rot-schild vnd chibrituri ; strnepotii lor im-prumut Statele. Asemnarea merge maideparte : averea intelectual ca si cea Yd.-neasc Incepe adesea de la putin, si din ge-neratie In generatie creste mereu, fcndca posesorul su s reias din ce in cemai mult asupra nivelului comun, pan segseste un mostenitor risipitor al avereiintelectuale, ori al celei bnesti, si dinastiaintelectual ca si cea financiar sfrsestecu un faliment.

Prin faptul c debuturile unei farnilii i-lustre au fost obscure, legea eredittei nueste daramat, cci, Inca odat, e destulca fundatorul averei intelectuale s fi avutsmnta necesar, pentru ca aceasta des-voltandu-se, In generatiunile viitoare, prineducatiune, prin mediu, s ne dea pe des-cendentul ilustru. Robert Darwin simplucurios de secretele natur i 1-a dat pe str-nepotul su Carol Darwin, marele filosofnaturalist, onoarea secolului al XIX-lea.Scnteia intelectual a strmosiului careabia licreh sub cenusa ignorantei, a a-prinsla suflarea generatiunilor succesive--www.digibuc.ro

16 Doctorul Urechill

incendiul care va luminh misterele naturii.Nici a doua obiectiune nu poate dramh

legea eredittii, cci faptul ca cutare im-becil, opt ori extrappt" este descen-dentul unui savant, unui talent recunosctit,este un fapt explicabil tocmai prin eredi-tate.

Ce ati zice de individul care vrand A,aib caini de rasa ogarilor ar imperechaun ogar cu un mops ? Ce ati zice de a-cela care vrand s aib cai de curse arImperechia un cal de ras cu unul de sac& ?AV rade, yeti rade 9i de pretentiunea sa-vantului, ori talentatului scriitor, care d*dorWe s aib copii inteligenti, talentatitotu0 se Insoar cu domnipara X, fic deMean, In a crei familie nu se afl alt ta-lent de cat acela de a in9el la cantar lacare scrierea s'a mrginit la confectiona-rea cunoscutului afi ; ra sosit icre proas-pete !"

Veti rade i'llti yeti da dreptate ; In a-devr, la ce ne putern Vept din impere-chiarea unui savant cu o bcneas, a u-nei glorii artistice cu o glorie colonial.

Cand e vorba de porci sau de cai, a-plicarn reguli rationale, cutm s ne pro-curm, cu orice pret o rasa pur, fr vi-ciuri, fr defecte, care s ne dea pro-www.digibuc.ro

Ce naste din pisic5... 77

ducte sntoase si viguroase. In cstoriilece vedem zilnic, se petrece cu totul alt-fel.Brbatii se Insoar pentru parale, mitoca-nul ori punga9ul care a stiut s se imbo-gteasc poate s-si alieze copiii cu celealai nobile familii. Nu te mai mir deciiubite amice, (=lac& rasa omeneasc dege-nereazi din ce in ce intru ceea ce privesteforma, spiritul si moravurile !" Cine ar zicec aceste cuvinte stint scrise cu 150 deani inaintea lui Cristos, si de un poet, deTheognis I

i iat cum, faptul a copiii unor sa-vanti si ai unor oameni inteligenti stint a-desea prosti, nu este o prob contra ere-dittei, ci o prob de ereditate, de ere-ditate maternk

Mai mult : Presupunnd c ambii genera-tori, c ambii ascendenti, posed calittileintelectuale cerute, presupunnd c in timpulvietei sale embrionare, copilul nu a fostsupus la nici o actiune care s fi pututcontrara ereditatea, presupunnd toateaceste circumstante indeplinite, totusi nuvom pute afirm cu sigurant c acel co-pil se va distinge In o ramur oare-care aculturii intelectuale, cci intervine al doileafactor factor puternic intervine me-diul in care copilul se va desvolt, mediulwww.digibuc.ro

78 Doctorui Urechl

natural si mai ales mediu social. Intervineeducatiunea acas, la scoal, in societate,educatiunea prin exemple. consilii, educa-tiunea prin ochi, prin urechi, prin toatesimturilei educatiunea in sensul cel mailarg ; intervine atmosfera intelectualinoral In care va respira copilul. Nu edestul ca acesta s se nasc ca un creersuperior, trebue ca mediul s permit bu-na i deplina desvoltare a germenilor pusiin creerul su de care mosi i stmosi. InRusia, despotismul Tarilor a creiat un me-diu intelectual fatal desvoltrii mintii orne-nesti. Azistm la o experient pe cAt decolosal pe atat de Intristtoare ; despo-tismul muscalese a creiat un rnediu carepoate s tin& umanitatea pe loc, dac nuchiar s o de indrt, un mediu care tindes Impiedice desvoltarea ori crei ideiinalte, oricrei aspiratiuni generoase, ori-crei infloriri a inteligentei. Knutul, depor-tarea, spnzurtoarea au creiat o atmnsferIn care mintea nici nu poate trl, in carenici un germen nobil nu poate incolti. Prinknut, deportare i spanzurtoare o Insern-nat parte a inteligentei acestui popor afost eliminat, a fost zmuls ca o buruianru fctoare ; s'a fcut astfel un drenagiucolosal al eleinentelor celor mai distinse alewww.digibuc.ro

Ce naste din pisicA... 79

natiunii. Combinarea acestor doi factori :mediul, care oprima orice inteligentA, cuselectiunea ce politia face, selectiune dean-doasele (cAci ea eleminA elementele celemai nobile ale natiunei) va duce la cel maitrist rez Altat poporul rusesc, dac aceastArevolttoare experient va mai dur multtimp. Dar s revenim intr'un mediu maiprielnic desvoltrii mintii omenesti, Intr.' unmediu In care s. nu Se impiedice inflorireagermenilor frum* ce printii au trans-mis descendentilor bor. SA vedem In acestcaz ce anume calitAti transmit parintii caris'au ridicat asupra nivelului comun prin ospecialitate oare care a creerului. Faptelene arat cA in general ei nu transmit co-piilor specialitatea lor, ci o aptitudine maimare de a se instrui, ci o putere intelectu-alA superioard.: iar directiunea cAtre carese va desvolta este determinatA de flume-roasele circumstante cari constituesc me-diul.

Sunt ins exemple cari ne obligA sAl ad-mitem transmisibilitatea unei aplicari catreo anumitA ramurA a culturei, s admitemereditatea uncrr specialitAti intelectualeprecum aplecarea la muzicA, ori aplecareala matematice. Urechia muzical5., aptitudi-ilea muzical, constitue o superioritate in-www.digibuc.ro

80 Dgctorul Urechi

telectuala, particulara care adesea se trans-mite la copii tot sub forma' de aptitu-dine, de ureche muzicala. Familia Bach,compusa de muzicanti d