48
DROGURILE LEGALE VERSUS DROGURILE ILEGALE AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi

Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog I aşi

  • Upload
    lilah

  • View
    66

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG. Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog I aşi. DROGURILE LEGALE VERSUS DROGURILE ILEGALE. FENOMENUL “SPICE”. D r . Ionela Calfa Psihoped. Irina Hazincop. - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

DROGURILE LEGALE VERSUS DROGURILE ILEGALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROGCentrul Regional de Prevenire, Evaluare şi

Consiliere Antidrog Iaşi

Page 2: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Dr. Ionela CalfaPsihoped. Irina Hazincop

FENOMENUL “SPICE”

Page 3: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

În timp, s-a dezvoltat metoda distribuţiei directe,

prin magazine de tip “Weed Shop”,“Spice Shop”,

“Magazine de vise”, unde se comercializau aceste

categorii de produse psihoactive, dar şi obiecte şi

materiale care promovează consumul de „droguri

legale”.

În cursul anului 2008, Inspectoratul General al

Poliţiei Române a obţinut date conform cărora, o

serie de cetăţeni români distribuiau prin

intermediul Internetului, produse ce conţineau

substanţe psihoactive, care nu erau plasate sub

control naţional.

Page 4: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Produsele comercializate pe internet şi în unele magazine specializate sub denumirea de „SPICE” sunt disponibile cel puţin din 2006. Deşi publicitatea pentru produsele de tip „SPICE” se poate face cu referire la mirosul plăcut răspândit prin aprindere, atunci când aceste produse sunt fumate, efectele sunt descrise de către unii consumatori ca fiind similare cu cele ale canabisului sau ale amfetaminelor.

Page 5: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi
Page 6: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi
Page 7: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

JWH-018 şi CP 47,497 (compuşi cannabimimetici) în fragmente vegetale (produse de tip „spice”).

JWH-018 – (1-pentyl-3-(1-naphthoyl)indole , C24H23NO) este un cabinoid sintetic cu efecte asemănătoare THC, dar cu o durată de acţiune mai mare.

CP 47,497 – (2- [(1R,3S) – 3 - hydroxycyclohexyl] – 5 - (2-methyloctan – 2 -ylphenol), C21H34O2 ) este o substanţă cu proprietăţi agoniste asupra receptorilor cabinoizi.

Page 8: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Riscuri în plan fiziologic:respiratorii: tuse cronică şi bronşită în cazul persoanelor ce consumă în mod regulat doze mari;cardiovasculare: amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce suferă de hipertensiune sau insuficienţă cardiacă;ale sistemului endocrin: alterarea hormonilor responsabili cu sistemul reproducător şi cu maturizarea sexuală;reducerea capacităţii de funcţionare a sistemului imunitar.

Riscuri în plan psihologic:consumul zilnic poate încetini funcţionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei şi memoria;trebuie menţionate efectele asupra executării unor sarcini complexe care necesită luciditate mentală şi coordonare psihomotorie cum ar fi, aceea de a conduce un automobil. Pot apărea reacţii acute de panică şi de nelinişte;în cazul persoanelor cu predispoziţii patologice pot apărea o serie de tulburări psihiatrice de tip schizofrenic.

Page 9: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Metilmetcatinona, Fluorometcatinona, Metoximetcatinona

în pulberi (produse de tip „sare de baie”).

4-metilmetcatinona (mephedrona) este un drog stimulant

cu puternic efect vasoconstrictor.

Potrivit informaţiilor furnizate de către Echipa de Acţiune

Darlington în domeniul Drogurilor şi Alcoolului, acest drog

poate provoca sângerări nazale, arsuri la nivelul nasului,

probleme ale circulaţiei sângelui, erupţii cutanate,

halucinaţii, anxietate, paranoia, convulsii.

Totodată, conform informaţiilor furnizate de Compania

Crew 2000, consumul acestui drog poate genera şi alte

probleme, cum ar fi reducerea concentrării, reducerea

memoriei de scurta durată, tahicardie, palpitaţii, depresie,

midriază, trismus şi bruxism.

Page 10: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Fluoro-metcatinona (flefedrona) este un drog stimulant cu efecte similare mephedronei. Flefedrona are un scurt istoric al uzului uman şi toxicitatea acesteia nu este bine stabilită, cu toate că pare a fi similară acţiunii mephedronei, care a fost remarcată pentru efecte adverse, cum ar fi hipertermie, convulsii, precum şi alte complicaţii tipice în caz de supradozaj.

4-metoxi-metcatinona (metedrona) este un drog stimulant cu efecte similare MDMA şi amfetaminelor.Efectele subiective raportate sunt similare cu cele ale MDMA şi ale amfetaminelor, generând sociabilitate crescută, euforie, dezinhibare, energie, stimularea calităţilor afrodisiace. Reacţiile fiziologice includ dilatarea pupilei, hipertermie şi transpiraţie crescută. Trebuie remarcat faptul că unii analogi de amfetamine care conţin paramethoxy de grup, provoacă hipertermie severă şi chiar moarte.

Page 11: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Pe lângă punerea sub control a substanţelor identificate cu

potenţial dăunător pentru sănătate ordonanţa prevede

modificarea tabelelor anexă prin Hotărâre de Guvern la

propunerea minstrului sănătăţii.

Prin OUG nr.6/2010 au fost actualizate tabelele anexă ale legii

143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și

consumului ilicit de droguri şi a Legii 339/2005 privind regimul

juridic al plantelor substanţelor si preparatelor stupefiante si

psihotrope prin punerea sub control a 27 de noi substanțe și 9

plante cu proprietăți psihoactive.

Page 12: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Internetul a apărut ca o piaţă nouă pentru substanţele psihoactive, punând la

dispoziţia vânzătorilor cu amănuntul posibilitatea de a oferi spre vânzare

alternative la drogurile controlate adresate publicului larg. Piaţa online are

implicaţii pentru răspândirea potenţială a noilor substanţe psihoactive, iar

monitorizarea ei este un element din ce în ce mai important de identificare a

noilor tendinţe ale drogurilor.

Page 13: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi
Page 14: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Ca urmare a apariţiei noilor tendinţe privind consumul de droguri a fost evidenţiat faptul că modul de clasificare al drogurilor în funcţie de statusul legal, droguri licite şi droguri ilicite, are un efect negativ asupra individului, ducând la un consum de noi substanţe cu proprietăţi psihoactive ce nu sunt aflate încă sub control naţional.

DROGURI LEGALE

Alcoolul

Tutunul

Substanțe noi cu proprietăți psihoactive

Medicamente

DROGURI ILEGALE

Cannabis

Heroina

Cocaina

LSD

Page 15: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Despre droguri…Despre droguri…

DrogOrice substanţă care, introdusă într-un organism viu, poate modifica una sau mai multe din funcţiile acestuia fiind capabila să genereze dependenţă, să provoace schimbări de comportament şi să aiba efecte nocive pentru sanătate şi pentru bunăstarea socială.

Page 16: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Supradoza doza de drog care, introdusă în organism, produce efecte adverse imediate şi vizibile, adesea mai mari decît poate suporta acesta şi care poate produce moartea. Este frecvent legată de folosirea unor combinaţii de substanţe psihoactive.

Sevrajrăspunsul organismului la întreruperea bruscă sau reducerea cantităţii drogului cu care este obişnuit sau la administrarea unui antagonist specific. Simptomele care apar în sevraj sunt manifestări în oglindă a manifestărilor care se prezintă in intoxicaţia acută: tremurături, dureri articulare, în muşchi sau dureri abdominale însoţite de simptome specifice stării de gripă.

Page 17: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Dependenţa de droguri

• tulburare adictiva• stare psihică, uneori fizică şi

socială • caracterizată prin modificări de

comportament şi prin reacţii care presupun întotdeauna un impuls de nestăpânit de a consuma un drog în mod periodic sau continuu, pentru a evita starea proastă produsă de privarea de acesta şi/sau pentru a retrăi senzaţiile hedonice iniţiale

Page 18: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Criterii de diagnosticare a dependenţei

• Substanţa este consumată frecvent în cantităţi mai mari sau pe o perioadă mai mare decât înainte (pierderea controlului).

• Există o dorinţă persistentă sau încercări nereuşite de a controla sau întrerupe consumul de substanţă.

• Se alocă mult timp activităţilor legate de consum : procurarea substanţei ( vizita la mai mulţi medici sau deplasarea pe distanţe lungi)

• Reducerea/neglijarea unor activităţilor sociale, profesionale sau recreative datorită consumului de substanţe.

• Se continuă consumul în pofida cunoaşterii efectelor negative ale consumului de substanţe (continuă să bea în ciuda faptului că îi agravează ulcerul).

Page 19: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

UZ ABUZ DEPENDENŢĂ

Dependenţa psihică (psihodependenţa) este o stare psihică particulară manifestată prin dorinţa irezistibilă a individului de a continua utilizarea drogului şi de a înlătura disconfortul psihic sau de a reexperimenta senzaţiile iniţiale.

Dependenţa fizică constă într-o serie de tulburări fizice care apar la reducerea sau la întreruperea completă in administrarea substanţei. Principalele sale componente sunt: toleranţa şi sindromul de abstinenţa acut.

Dependenţa socială este necesitatea de a consuma drogul ca semn al apartenenţei la un grup social care îi oferă un semn clar de identitate personală. Abandonul consumului poate genera individului crize grave relaţionale capabile să provoace reînceperea consumului cu scopul de a-şi restabili echilibrul social în care se simţea comfortabil.

Page 20: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Învaţă starea de “euforie”

Caută starea de “euforie”

consumă drogul pentru a se

simţi “normal”

Preocupare pentru

atingere “euforiei”

curiozitatecrize personale

Page 21: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

CLASIFICAREA DROGURILORDroguri cu efect inhibitor

al SNC

( încetinesc funcţiile vitale şi reflexele)

- Opiu şi derivaţi

- Medicamente( barbiturice, benzodiazepine, analgezice, hipnotice, sedative )-Alcool -Inhalante-Produse weed –shop

Droguri cu efect stimulant

al SNC

Risc major - Cocaina, Kratom

- Amfetamina şi derivaţi (metamfetamina, etc.): NITRO, PURE, SPICE

Risc

- Nicotina - Xantine (cafea, ceai, cacao, cola, etc.)

Halucinogene

- Dietilamida acidului lisergic (LSD)

- Peyotl (care conţin mescalină)

- Ciuperci halucinogene

- Compuşi sintetici halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP).-Canabis şi derivaţi (cu acelaşi principiu activ: D-9-Tetrahidrocannabinol)-Produse weed –shop:cannabinoizi sintetici, amfetamin-like, plante ca:Pedicularis densiflora, Leonotis leonorus, Lotus bleu, Salvia divinorum, Ketamina

Page 22: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

CANABISUL

Cânepa (din gr. Cannabis) aparţine familiei cannabiacee având o serie de subvarietăţi cum ar fi: Cannabis Indica sau Sativa. Principiul halucinogen conţinut în seminţe/inflorescenţe este cunoscut sub numele de cannabina sau hasisina, şi este reprezentat de tetrahidrocanabinol dotat cu proprietati analgezice, antispasmtice şi hipnotice.

Page 23: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

• Tulburarile legate de consumul de cannabis cuprind urmatoarele:-dependenta de cannabis: nevoia compulsiva de a folosi drogul alaturi de probleme associate consumului cronic al drogului-abuzul de cannabis: consumul periodic care poate cauza probleme legale, profesionale, sociale, accidente rutiere-intoxicatia cu cannabis: efectele directe ale consumului acut de cannabis si reactiile care il acompaniaza cum este senzatia de “high”, euforie, somnolent, afectarea memoriei pe termen scurt, letargie, stimularea apetitului, afectarea judecatii, alterarea perceptiilor senzoriale, alterarea performantei motorii si alte simptome.

Page 24: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Studiile recente modifica idea ca consumul de cannabis nu da dependenta psihica. Dupa Institutul National al Abuzului de Droguri din SUA canabisul folosit zilnic da sevraj la intrerupere cuprinzind simptome de iritabilitate, durere gastrică, agresivitate si anxietate

Efecte ale consumului•Cardiovasculare: tahicardie, uşoară creştere a

tensiunii arteriale, acuze sau semne de tip anginos,stări sincopale (leşin), înroşire a feţei, ochilor, pleoapelor.

•Respiratorii: traheo-bronşite de tip iritativ; tuse iritativă; crize astmatiforme; deprimarea respiraţiei; risc crescut de cancer pulmonar.

Page 25: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

EFECTE:•Digestive: uscăciune bucală şi faringiană sau dimpotrivă, hipersalivaţie; dureri gastrice; greţuri, vărsături, diaree; creşterea apetitului pentru dulciuri, şi/sau creşterea apetitului pentru mîncărurile sărate (junk food).•Sistemului Nervos Central (SNC):dureri de cap; ameţeli; tremurături de intensitate variabilă ale mâinilor, buzelor, limbii, pleoapelor; tulburări de coordonare neuro-motorie, apariţia senzaţiilor de plutire; euforie; senzaţie de “încetinire a curgerii timpului”.•Alte efecte: alterarea imunităţii, fetotoxicitate, scăderea producţiei de spermă, tulburări de menstruaţie.

Page 26: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

• Studiile recente modifica idea ca consumul de cannabis nu da dependenta psihica. Dupa Institutul National al Abuzului de Droguri din SUA canabisul folosit zilnic da sevraj la intrerupere cuprinzind simptome de iritabilitate, durere gastric, agresivitate si anxietate

Page 27: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

NICOTINA

• este un alcaloid extras din frunzele plantei Nicotiana Tabacum, se prezintă sub formă de lichid natural incolor, care prin ardere devine maro, iar în prezenţa aerului emană mirosul specific de tutun

• considerată una dintre cele mai folosite substanţe ce dau dependenţă.

– la 10 secunde de la inhalarea fumului, ajunge în creier.

Page 28: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

O ţigară conţine în mod obişnuit 6 – 8 mg nicotină, din care se absorb în organism 1 – 4 mg.

Page 29: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi
Page 30: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi
Page 31: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi
Page 32: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Fumatul pasiv

Page 33: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Cancer pulmonar creşte riscul cu 26%

Spasme coronariene creşte riscul cu 25%

Disconfort şi risc crescutcu 80 % pentru nefumatori cu 53 % pentru fumatori

In afara riscurilor din timpul sarcinii expunerea pasivă la fumul de ţigară determină adăugarea a două riscuri principale la adult

Page 34: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

BronşitaRisc crescut la 72% dacă mama e fumătoare şi la 29 % dacă un alt membru al familiei e fumător

Moartea subita pediatricăCreste riscul de 2 ori

Otita medieRiscul creşte la 21%, 38% ori 48% dacă tatăl, mama sau ambii părinţi sunt fumători

Criza de astm bronşicRisc crescut la 14%, 38% ori 48% dacă tatăl, mama sau ambii parinţi sunt fumători

Cele 4 riscuri principale ale fumatului pasiv la copii

Page 35: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

AMFETAMINE ŞI METAMFETAMINE

Principalele substanţe amfetaminice şi derivatele lor ca efedrina şi propanolamina, sau dextroamfetamina, metamfetamina si metilfenidatul – sunt un grup de compuşi înrudiţi structural, asemănător unor substanţe naturale din SNC.

Page 36: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Pot fi administrate: oral (ingestie), inhalare (fumat), Pot fi administrate: oral (ingestie), inhalare (fumat), sausauparenteral (i.v.). Efectele la administrarea pe cale parenteral (i.v.). Efectele la administrarea pe cale oraloralăăîîncep dupncep dupăă aproximativ 50-60 min. aproximativ 50-60 min. şşi i îîn cn cââteva teva minute minute îînncazul inhalcazul inhalăării sau injectrii sau injectăării.rii.

Page 37: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Efecte negative:

crampe musculare; tremur puternic; crize de panică; confuzie, nelinişte,irascibilitate; hiperactivitate depresie, paranoia; halucinaţii optice şi acustice; hipertermie corporală, încetinirea pulsului; hipertensiune arterială; accidente vasculare cerebrale; anorexie (lipsa poftei de mîncare); scădere ponderală;tulburări respiratorii;comportament agresiv omucidal sau suicidal; dependenţă în special psihică dacă este consumat de numai 4 ori, modificările produse asupra creierului pot fi evidenţiate mult timp, 6 – 7 ani de la consum.

Page 38: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Ecstasy

• derivat al amfetaminelor;

• se prezintă sub formă de pulbere, capsule, dar cel mai des sub formă de comprimate;

• Numeroase cauze de crize cardiace, convulsii şi/sau moarte au fost raportate în urma consumului de ecstasy.

Page 39: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

cea mai comună este sub formă de mici pătrăţele de hârtie/sugativă denumite blotter decorate cu desene artistice;

pătrăţele de gelatină;

Microtablete de LSD

Forme sub care LSD (Dietilamida acidului lisergic) -ul este vândut:

Page 40: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

Efecte negative :

halucinaţii,

panică, stări de transă care pot conduce la sinucidere, automutilare, acte criminale,grave tulburări neuropsihice, flash-back-uri- pot surveni la 24-48 de ore, sau chiar la câteva săptămâni distanţănu de puţine ori consumatorii fac o “călătorie proastă “, fără întoarcere.

Page 41: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi
Page 42: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

INHALANŢII

FIZICE stimulare fizică ameţeală (asemănătoare cu cea din intoxicaţia cu alcool); dureri de cap; vorbire nearticulată, incoerentă; dificultăţi de coordonare a musculaturii;lipsa poftei de mâncare; somnolenţă; dispariţia sensibilităţii; pot produce morţi subite prin toxicitate cardio-vasculară şi respiratorie şi leziuni hepatice şi renaleDependenţă fizică

PSIHICE• stimulare psihică iniţială cu

euforie, senzaţie de plutire• iluzii, halucinaţii • nervozitate, amorţire;• Dependenţă psihică

Efectele :apar aproape instantaneu; durata este de doar câteva minute

Page 43: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

ALCOOLUL

depresor al sistemului nervos central este produs printr-un proces de fermentare (celulele de

drojdie acţionând asupra carbohidraţilor din grâu şi fructe) sau prin distilare.

Page 44: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

• Alcoolul este considerat a patra problemă de sănătate după bolile cardiovasculare, bolile mintale si cancerul.

•Consumul cronic scurtează viaţa cu 15 ani; cauzele principale ale decesului sunt bolile cardiovasculare, cancerul, accidentele, suicidul

Page 45: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

EFECTE PE TERMEN LUNG:

pierderea memoriei; dificultăţi cognitive; demenţă alcoolică; disfuncţii sexuale; gastrită, ulcer gastro-duodenal; ciroză alcoolică; diabet afecţiuni cardiovasculare; scade rezistenţa organismului la infecţii risc de avort spontan sau naştere prematură,

malformaţii şi greutate mică la naştere, riscul de a dezvolta în adolescenţă o formă de dependenţă

Page 46: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

ALCOOLUL ŞI SISTEMUL NERVOS CENTRALALCOOLUL ŞI SISTEMUL NERVOS CENTRAL

INTOXICAŢIE ALCOOLICA - SINDROM DE ABSTINENŢA

BOLI NUTRIŢIIONALE

WERNICKE-KORSAKOFF

DEGENERARE CEREBELOASA

POLINEUROPATIA

NEVRITIĂ OPTICA

BOLI DEGENERATIVE

DEMENŢA ALCOOLICA

Normal

Alcool

Page 47: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

SINDROMSINDROMULUL ALCOOLIC FETAL ALCOOLIC FETALSINDROMSINDROMULUL ALCOOLIC FETAL ALCOOLIC FETAL

Page 48: Centrul  Regional  de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog  I aşi

telefon/fax: 0232 217 999e-mail: [email protected]

Web: www.antidrogiasi.ro

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi