Upload
alex-alexandru
View
295
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
7/27/2019 Cicero - Opera
1/28
CICERO
VIATA SI OPERA SA
7/27/2019 Cicero - Opera
2/28
Viata lui CICERO
7/27/2019 Cicero - Opera
3/28
Cicero in viata publica
Viata publica a lui
Cicero este indeobste
aspru judecata de
istoricii din zilelenoastre. El plateste
pentru cat a fost de
moderat.
7/27/2019 Cicero - Opera
4/28
Trei imprejurari contribuie de obicei la determinarea opiniilor politiceale unui om: obarsia, reflectiile personale si temperamentul.
Cicero n-ar fi putut afla un imbold politic in obarsia sa. Nu apartineaunei familii cunoscute. Era primul din neamul sau care se indeletniceacu treburile publice si numele pe care-l purta nu-l indatora dinainte fatade niciun partid.
Cicero a putut gasi in sanul familiei raspectul fata de trecut, dragostea detara si o preferinta instinctiva pentru forma republicana de guvernamant.Cand a intrat in viata politica, a fost silit sa se hotarasca singur, greaincercare pentru un caracter sovaitor!
7/27/2019 Cicero - Opera
5/28
Cicero se simtea atras dearistocratie datoritapredilectiei acesteia pentru
manierele alese si placerilerafinate; dar cu fnele einu se putea impaca. Astfelca, desi o slujea, tot a
pastrat impotriva-i rc luide burghez nemultumit.
Daca insa aristocratia ii eraputin pe plac, indragea inca
si mai putin guvernamantulpopular. E cel mai raudintre toate, a spus el.
7/27/2019 Cicero - Opera
6/28
Care era prin urmare
forma de guvernamantcare i se parea maibuna? O spune foartelimpede in Republica
lui; aceea care pe toatele uneste intr-o dreaptacumpanire:
Vreau, spune el, ca instat sa existe o putere
suprema si regala, cao alta parte sa fierezervata autoritatiiprimilor cetateni si caunele lucruri sa fielasate in seamaaprecierii si vointeipoporului
7/27/2019 Cicero - Opera
7/28
Putem asadar recunoaste, fara a-lumili prea mult pe Cicero, caviata publica nu i se potrivea.Cauzele pentru care a fost unscriitor fara pereche, nu-iingaduiau sa fie un bun om
politic. Instabilitatea aceea aimpresiilor, sensibilitatea aceeadelicata si irascibila, izvor
principal al talentului sau literar,nu-l lasau indeajuns de stapan pepropria-i vointa.
Cele ce-am spus desprecaracterul lui Cicero explica
motivul primelor sale pareripolitice. In for, el a inceput saapara in timpul stapanirii luiSulla. Aristocratia eraatotputernica pe atunci si abuza
peste masura de puterea ei.
7/27/2019 Cicero - Opera
8/28
Debutul i-a fost plin de
indrazneala si a starnit
valva. In mijlocul teroarei
mute intretinute deamintirea proscriptiilor,
Cicero a cutezat sa
vorbeasca si in tacerea
deplina cuvantul sau a
avut si mai mult rasunet
7/27/2019 Cicero - Opera
9/28
Cicero in viata particulara
Cei care au cititcorespondenta luiCicero cu Atticus siau cunostinta de locul
pe care-l detinchestiunile banesti inmarturisirile saleintime, nu se vor miraca incep studiul vietii
sale particulare incercand sa-mi dauseama de stareaaverii lui.
7/27/2019 Cicero - Opera
10/28
In ce fel si-o agonisise? El marturiseste undeva ca
mijloacele prin care te puteai imbogati pe cale
cinstita la Roma erau negotul, contractarea de
lucrari publice si arendarea impozitelor, darmijloacele acestea, tare prielnice pentru oamenii
zoriti sa se imbogateasca, nu puteau fi folosite
decat de cei care aveau ambitii politice, caci ele
stavileau drumul catre demnitatile publice si inconsecinta nu se potriveau unui om care nazuia
sa-si carmuiasca tara.
7/27/2019 Cicero - Opera
11/28
De unde provenea averea lui Cicero?
Ne aste cunoscuta una dintre formele cele maiobisnuite si, pare-se, dintre cele mai legale prin care se
vedea marinimia aceasta. Exista obiceiul la Roma de a-ti plati dupa moarte si prin diat toate detoriile, pornitedin afectiune si recunostinta, pe care le asumasesi incursul vietii. Era un mijloc aflat la dispozitia clientului
pentru a se achita fata de avocatul care-l aparase si separe ca legea Cincia nu punea vreo stavila moduluiacesta de plata.
7/27/2019 Cicero - Opera
12/28
Tot omul dorea sa para ca are numerosi prieteni ,
trecand o multime de nume in testamentul sau, si
f ireste ca aparea mai ales numele cele mai de vaza.
Cluvius, un bancher bogat din Puzzuoli isi lasa avutul
lui Cicero si lui Cezar. De asemenea, arhi tectul Cyrus
numi printre mosteni tori i sai si pe Cicero.
Este cu atat mai vartos de presupus ca un mare orator
ca Cicero, cauia ii erau indatorati atatia oameni , si de
care toti romani i erau mandr i, trebuie sa fi fost deseoriti tularul unor asemenea generozitati postume. Vedem
din scrisori ca a figurat ca mosteni tor al mul tor
persoane care nu par sa fi detinut vreun loc insemnat
in viata lui.
7/27/2019 Cicero - Opera
13/28
Nu e mai putin vrednic de laudepenru faptul ca a fost cinstit si adus o viata de familie linistita.
Si aici vadea virtuti a caror pildanu o dadeau contemporanii sai.
E probabil ca tineretile i-au fostaspre. Era pe deplin hotarat sa
ajunga un mare orator, si iata unlucru ce nu se putea obtine cuusurinta. Stim de la el cat deaspra era pe atunci uceniciaelocinei.
Spre a izbandi, ne spuneel, trebuie sa renunti la
toate placerile, sa fugi de
toate distractiile, sa-ti iei
ramas bun de la desfatari,
jocuri, serbari, ba poate si
de la frecventarea
prietenilor. (Cicero)
Acesta este pretul platit de elsuccesului. Ambitia de careera stapanit l-a ferit decelelalte patimi, si i-a fost de
ajuns.
7/27/2019 Cicero - Opera
14/28
Se credea ca avea aproape 30de ani cand s-a insurat. Era pe
sfarsitul stapanirii lui Sulla, inperioada primelor lui succeseoratorice. Nevasta-sa, Terenia,apartinea unei familii distinse siavute. Ii aducea drept zestre
120.000 de drahme si suntemin masura sa stim ca mai aveacase la Roma si o padure langaTusculum. A fost o casatoriebuna pentru un tanar care la
inceputul carierei politice aveamai mult parte detalent decatde avere.
7/27/2019 Cicero - Opera
15/28
Terentia a mai inrurit intrucatva si viata politica a
lui Cicero. L-a sfatuit sa ia masuri energice in
perioada marelui consulat, iar mai tarziu tot ea abagat zzania intre el si Clodius, din ura pentru
Clodia pe care o banuia ca vrea sa-i cucereasca
barbatul.
Se pare ca a ramas straina si poate nepasatoare
la gloria literara a sotului ei. In niciuna dintre
frumoasele opere ale lui Cicero, unde numele
fiicei, fratelui si fiului sau revin asa de des,nevasta-sa nu e pomenita.
7/27/2019 Cicero - Opera
16/28
Ne-a ramas un intreg volum de scrisori ale lui
Cicero catre Terentia; volumul acesta contine
povestea casniciei lui. Izbitor, de indata ce-l
deschidem, este faptul ca pe masura ceinaintam scrisorile se scurteaza; ultimele nu sunt
decat foarte laconice bilete. Si nu numai ca scade
lungimea scrisorilor dar si tonul nu mai este
acelasi, iar marturiile de afectiune se fac din ce ince mai rare.
Si totusi trecusera 20 de ani de cand Cicero era
insurat; dar se afla pe atunci tare nefericit si separe ca nenorocirea ii face pe oameni mai duiosi
si ca familiile resimt nevoia de a se strange mai
mult, in ceasurile cand sunt lovite de soarta.
7/27/2019 Cicero - Opera
17/28
Cicero fusesetocmai osandit lasurghiun. Plecanepadit de mahniredin Roma, undestia ca i se ardecasa, ca ii sunt
urmariti prietenii, cai se jigneste familia.Terentia se purtasefoarte energic;
suferise pentrusotul ei si suferisevitejeste.
Afland de felul cum
Cat sund de nefericit!
Trebuie oare ca o
femeie atat de virtuasa,
de cinstita, de gingasasi devotata sa fie astfel
chinuita din pricina
mea!
Fii incredintata, ii scrie el
altadata, ca nu am
nimic mai scump decat
pe tine. In clipa aceasta
imi pare ca te vad, sinu-mi pot opri
lacrimile..
Si adaoga mai patimas:
7/27/2019 Cicero - Opera
18/28
Exista de asemeneabanuiala ca Terentiaa putut fi geloasa
din cauza afectiuniipe care Cicero ovadea fiicei sale.
Afectiunea acesta
trada excese sipreferinte care oputeau jigni si nuera ea femeia care
sa le rabde fara a seplange.
Sotul ei o surprinde
odata sustragand2000 de sester i
In pofida celor 63 deani ai sai, s-a ganditsa se recasatoreascasi a gasit o foartetanara fata, Publilia,pe care tatal ei inaindede a muri oincredintase tutelei lui.O casatorie intre un
tutor si pupila lui esteun adevarat subiect decomedie.
Terentia, care trebuia
sa se razbune, repetapretutindeni ca seindragostise ca unnerod cu tanaraaceea.
7/27/2019 Cicero - Opera
19/28
Opera lui CICERO
7/27/2019 Cicero - Opera
20/28
Cicero a alctuit o oper imens. Se potdistinge n primul rnd discursurile
ciceroniene n numr de 58, care reprezint ofericit armonizare ntre talentul nativ,(ingenium), cultura vast (doctrina) i practicaforului (usus forensis). Discursurile acoper o
perioad de 38 de ani (81-43 . Hr.) deactivitate retoric pus n slujba ceteanului ia cetii, "de la interesul sau nevoia crora
niciodat nu m-au sustras odihna, plcerea sausomnul" (Pro Archia poeta, VI, 12).
7/27/2019 Cicero - Opera
21/28
ntre aceste discursuri se disting : In Verrem(mpotriva lui Verres) - o serie de apte discursuri
inute n 70 .Hr. mpotriva lui C. Verres,guvernatorul nedemn al Siciliei (73-70 .Hr.), careera acuzat de a fi comis abuzuri foarte grave imalversaiuni n timpul guvernrii Siciliei; seremarc de asemenea In Catilinam (mpotriva lui
Catilina, Catilinarele), poate cele mai cunoscutecuvntri ciceroniene pronunate mpotriva lui L.Sergius Catilina, dup descoperirea conspiraieiacestuia mpotriva republicii; celebre sunt i cele 14
discursuri pronunate mpotriva lui MarcusAntonius, In Marcum Antonium, care dorea surmeze politica lui Caesar.
7/27/2019 Cicero - Opera
22/28
Cicero se va dedica ntru totul filosofieidup anul 56 .Hr., cnd, dezamgit de
situaia politic, caut un rost alexistenei sale n scris, propunndu-i sdea Romei o literatur filosofic proprie,
n msur s o elibereze de sub tutelaspiritual a Greciei. Opera sa filosofic,chiar dac nu reprezint un corpusdoctrinar, trebuie apreciat pentruadaptarea modelelor filosofiei greceti laspiritualitatea i mentalitatea roman i,
mai ales, pentru impunerea unui limbajfilosofic latin, la crearea cruia Ciceroare un merit incontestabil.
7/27/2019 Cicero - Opera
23/28
Dintre lucrrile sale cu caracter filosofic,
merit menionate: De republica (Despre stat) -
dialog politic pe tema celei mai bune forme deguvernare i a calitilor conductorului ideal;
De legibus (Despre legi) - tot un dialog politic
pe tema legislaiei i a tipului ideal de
constituie; De natura deorum (Despre naturazeilor) - scriere pe tema existenei i esenei
divinitii; De divinatione (Despre divinaie) -
abordnd tema divinaiei ca har i art a
prezicerii viitorului; i n sfrit De fato (Despre
destin) - o expunere asupra problemei
destinului
7/27/2019 Cicero - Opera
24/28
Cicero are i o vast coresponden (peste800 de scrisori) scris ntre anii 68 i 43.Hr., care este n acelai timp un dosarintim al scriitorului i o adevrat fresc avieii Romei din vremea sa. Omul Cicero nise descoper aici cu o surprinztoare
sinceritate prin atitudinile politice icivice, prin viaa zilnic din for sau dinfamilie.
7/27/2019 Cicero - Opera
25/28
Opere filozoficeDe Inventione, De Optimo Genere Oratorum,
Topica, De Oratore, De Fato, Paradoxa
Stoicorum, De Partitione Oratoria, Brutus,Orator, De Re Publica, De Consulatu Suo, De
Legibus, De Finibus, Tusculan Disputationes,
De Natura Deorum, Academica, Cato Maior de
Senectute, Laelius de Amicitia, De Divinatione,De Officiis, Commentariolum Petitionis.
7/27/2019 Cicero - Opera
26/28
ScrisoriAd Atticum, Ad Familiares, Ad Quintum, Ad
Brutum,
7/27/2019 Cicero - Opera
27/28
Prezentare realizata de
NOUR VIORELA OANA clasa a XI-a B
7/27/2019 Cicero - Opera
28/28
Surse de documentare:
- Cicero si prietenii sai de
Gaston Boissier
- internet