De cnd amerindienii au transformat boabele arborelui de cacao n pudr de cacao, oamenii sunt obsedai de ciocolat. De sute de ani este consumata devenind din ce in ce mai populara si chiar o adevarata arta. Cu lapte, cu stafide, cu alune, alb, neagr sau n orice alt combinaie posibil, ciocolata reprezint una dintre cele mai dulci plceri ale epocii moderne. n fiecare an, productorii de ciocolat inventeaz noi i noi arome ntr-o varietate de modele de prezentare. IstoricCiocolata a aprut n America Central acum circa 2000 de ani din cultura arborelui de cacao.Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nou. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie, deoarece nimeni nu tia la ce folosesc.n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma, conductorul aztecilor, obinuia s bea o butur preparat din semine de cacao, numit "chocolatl". Montezuma obinuia s bea aproape cincizeci de cni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceast butur regal, pe care acesta a gsit-o cam amar pentru gustul su.Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, s aprecieze miraculosul preparat, servit cu precdere de aristocraie. Ei nu au dezvluit Europei secretul acestei buturi timp de un secol. Clugrii spanioli au fost cei care au fcut public modul de preparare a acestei buturi ce a fost rapid apreciat la Curtea Regal din Frana i apoi din Marea Britanie.Fructele de cacao serveau ca moned de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea buturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru nlturarea oboselii i cu gust foarte plcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri n 12 ani, nflorete n tot cursul anului, avnd aproape 100.000 flori n buchete, dar din care doar 0,2% dau fructe.n 1847, o companie englez a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai trziu, suedezul Daniel Peter aduga lapte condensat dnd natere primului baton de ciocolat cu lapte.La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai sczut dect cea a corpului uman. Mai trziu, n 1930, n Romnia ia natere o fabric de ciocolat, ce exporta bomboane dup reetele renumitei Case Capa din Paris ce a primit brevet pentru inventia ciocolatei solubile.PreparareCacaua provine din fructul arborelui de cacao, fiind produsul final al unui proces ce implic prjirea i pisarea boabelor. Iniial era preparata ca un amestec ntre pudra de cacao i o butur. Spaniolii au fost cei care au adugat un ingredient-cheie care avea s transforme pudra de cacao, amruie la gust, n ceva dulce: trestia de zahar. Acest adaos avea s transforme ciocolata ntr-o adevrat vedet n Lumea Veche! In plus spaniolii i-au imbogatit aroma cu ajutorul vaniliei si scortisoarei si au descoperit ca bautura este mai gustoasa servita fierbinte.In secolul al XIX-lea pudra de cacao a fost amestecata cu untul de cacao pentru a da produsului finit o consistent mai buna. O companie englez produce prima ciocolat solid de mncat - ciocolata fondant fin, iar n 1876, elveianul Daniel Peter a introdus laptele n ciocolat, crend un adevrat deliciu: ciocolata cu lapte. Doctorul personal al Reginei Anne, a inventat o reet secret i a vndut-o mai trziu frailor Cadbury, care au fcut din producerea ei o adevrat avere. Astazi, mai exista inca cativa producatori care detin propriile plantatii de cacao, insa plantatiile Europene si Americane au disparut. Acum fermierii independenti sau grupurile cooperative din Africa si Indonezia sunt cei ce produc majoritatea proviziilor de ciocolata din lume. In timp ce tehnologia poate grabi productia, arborele de cacao este inca cultivat manual, iar producatorii trebuie sa obtina cacao de la fermieri.ProprietatiPrevine bolile de inim. Ciocolata este recunoscut i pentru faptul c favorizeaz scderea nivelului de colesterol din snge i c menine elasticitatea pereilor vaselor sanguine, datorit coninutului bogat de antioxidani. Consumul unui ptrel de ciocolat neagre reduce cu 40 la sut riscurile de boli cardiovasculare i, implicit, cele de infarct miocardic i de accident vascular cerebral. Antidepresiv natural. Ciocolata acioneaz la nivelul creierului cu efecte asemntoare medicamentelor, combtnd depresia. Teobromina i tiramina din compoziia ciocolatei sunt substanele care stimuleaz activitatea neurotransmitorilor. n plus, magneziul care se gsete n ciocolat are efect relaxant i favorizeaz transmiterea influxurilor nervoase de la nivelul creierului. Ajut la arderea caloriilor. Datorit teobrominei, substan cu proprieti asemntoare cafeinei, ciocolata accelereaz rata metabolismului bazal i astfel stimuleaz arderea caloriilor.Are efect antirid. Ciocolata neagra protejeaz pielea de efectele nocive ale razelor ultraviolete, prevenind astfel apariia ridurilor. S-a descoperit c antioxidanii naturali din boabele de cacao au efect antiinflamator i antioxidant. Ajuta la dezvoltarea creierului. Se pare ca dupa un atac cerebral, ciocolata neagra poate ajuta creierul, protejand nervii celulelor de viitoare atacuri. De asemenea, imbunatateste memoria, datorita unei substante numite epicatechina.Iti da senzatia de satietate. Fiindca este bogata in fibre, ciocolata neagra iti mentine senzatia de satietate, asa ca vei manca mai putin Calmeaza tusea. Teobromina din ciocolata are puterea de a ameliora tusea, calmand un nerv de la nivel cerebral care produce acele episoade suparatoare.Protejeaz ficatul. Tot datorit antioxidanilor, ciocolata neagr are capacitatea de a limita creterea presiunii sanguine n cavitatea abdominal Idei preconcepute Nu exist nici o legtur convingtoare ntre consumul de ciocolata si obezitatea. Ciocolata nu cauzeaz o crize de ficat, grsimile din cacao fiind nesaturate si usor de digerat . n general, ciocolata nu este un aliment alergenic. Contrar a ceea ce de multe orise aude, ciocolata nu creeaz dezechilibre de ordin dermatologic. Nu exist nici o dovad c mancatul ciocolatei provoac migrene sau dureri de cap. Nu este cariogena: cacao contine tanin, care contribuie la prevenirea cariilor prin atenuarea procesului de formare a placii dentare, fluor, care consolideaz smalul dentar i proteine din lapte. Una dintre cele mai mari inventii ale omenirii este, fara doar si poate, ciocolata. Aceasta ramane un aliment controversat, considerat de unii specialisti benefic pentru sanatate si de altii un desert care ar trebui sa se regaseasca rar in meniul zilnic. Ciocolata are o multime de proprietati benefice pentru corp desi marea majoritatea a oamenilor o consuma pentru gustul inconfundabil.