Citirea Documentației de Proiect1

LOGO

Citirea documentației de proiectCitirea documentației de proiect

Prelegere

Agenda:Agenda:

Bazele științei de proiectare.1

Marcarea construcțiilor și detaliilor.2

Citirea materialelor grafice.3

Click to add Title4

1

Legea 1513-XII din 16.06.93 "Privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei"

Legiferarea activității:Legiferarea activității:

2

HG nr. 1489 din 12.12.03 ”Privind simplificarea procedurii de eliberare a documentelor de autorizare pentru construcţii”

3

Legea nr. 851 din 29.05.96 ”Privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător”

art. 11 (5) Proiectele de sistematizare şi construcţie a localităţilor, proiectele obiectivelor poluante, proiectele de construcţie şi reconstrucţie a obiectivelor civile, industriale, de alimentaţie publică şi de comerţ sunt supuse în mod obligatoriu expertizei sanitaro-epidemiologice de stat.

p. 1 Documentaţia de proiect (proiectul tehnic şi proiectul de execuţie) pentru obiectivele de construcţie de orice gen şi categorie, elaborată în conformitate cu normativele şi standartele în vigoare şi verificată în modul stabilit nu se supune coordonării sau avizării suplimentare în organele statale de supravegherep. 2 Se vor supune avizării sau coordonării obligatorii doar documentaţia de proiect, elaborată cu abateri de la normele în vigoare şi în cazul adoptării soluţiilor tehnice incluse în proiect, pentru care lipsesc normative aprobate

art. 6(1) Expertiza ecologică de stat este obligatorie pentru documentaţia de proiect şi planificare privind obiectivele şi activităţile economice preconizate care influienţează sau pot influienţa asupra mediului înconjurător şi/sau prevăd folosirea resurselor naturaleart.18 (3) Expertiza ecologică de stat se efectuează ţinând cont de avizele centrelor de igienă şi epidemiologic ale MS

Etapele expertizei igienice a documentației de proiectEtapele expertizei igienice a documentației de proiect

Familiarizarea cu documentația de proiet

Principiile de citire a documentației de proiect

Click to add Title

Click to add Title

Principiile de expertizăPrincipiile de expertiză

Expertiza igienică a documentației de proiect începe cu elucidarea consecutivă a următoarelor întrebări:1. destinația obiectului;

2. este sau nu respectate în procesul de elaborare a documentației de proiect normativele, stabilite de normele și regulile de construcție în vigoare, a suprafețelor pentru un locuitor, vizitator, muncitor, elev, copil etc., precum și prezența calculilor pentru perspectivă;

3. amplasarea obiectului în proiectare față de obiectele preexiztente, lucrările necesare pentru valorificarea și amenajarea teritoriiului în scopul protecției mediului ambiant; distanțele dintre clădiri, zonele de protecție sanitară în funcție de vânturile predominante, etc.

4. orientarea edificiilor și elementelor lor în raport cu punctele cardinale și clădirile preexistente;

5. dimensiunile obiectului (în general și a elementelor constituiente) ;

6. studierea detaliată a edificiilor și instalațiilor (atât a aspectelor exterioare căt și a planificării interioare, construcțiile, utilajul și dotările etc);

7. materialele care vor fi utilizate pentru construcția obicetului proiectat.

Citirea corectă a desenelor este posibilă numai cu utilizarea amplă a informațiilor din partea textuală a proiectului

Citirea corectă a desenelor este posibilă numai cu utilizarea amplă a informațiilor din partea textuală a proiectului

Explicațiile Specificațiile

Memoriul explicativ

Partea textuală a proiectuluiPartea textuală a proiectului

1.Memoriul explicativ informații care nu pot fi prezentate grafic (desenate), însă fără de care este imposibil de a forma impresia generală depsre obiectul proiectat.

2. Caietul de sarcini (explicațile) descrierea desenelor.

3. Specificațiile discifrarea elementelor instalațiilor și utilajelor pe desene.

Axioma expertizei igienice a documentației de proiectAxioma expertizei igienice a documentației de proiect

Cel mai important, dar și cel mai complicat lucru în expertiza igienică a documentației de proiect este CITIREA DESENELOR.

Cel mai important, dar și cel mai complicat lucru în expertiza igienică a documentației de proiect este CITIREA DESENELOR.

Cititea desenelor - abilitatea de conexiune spațială (la nivel de imaginație) a desenelor, abilitatea de a găsi, raporta compara și estima elementele și hotărârile constructive ale obiectului proiectat.

Cititea desenelor - abilitatea de conexiune spațială (la nivel de imaginație) a desenelor, abilitatea de a găsi, raporta compara și estima elementele și hotărârile constructive ale obiectului proiectat.

Notarea documentației de proiectNotarea documentației de proiect

Tipul

Pagina

Title

Tipul desenului este notat cu LITERE MARI în partea de jos pe dreapta a paginii de album al proiectului

Paginarea filelor de album. Fiecare tip de proiect poate că cuprindă câteva pagine, care se notează prin cifre arabe – AC-7, OB-5 etc.

ThemeGallery is a Design Digital Content & Contents mall developed by Guild Design Inc.

Tipului desenului este notat cu litere mari în partea de jos a colii, în dreapta Tipului desenului este notat cu litere mari în partea de jos a colii, în dreapta

Limba rusă

AC- архитектурно-строительные и конструктивные;

ВК – водопровод и канализация;

ОВ – отопление и вентиляция;

ЭС – электроснабжение;

СТ – слаботочные устройства (радио, телефон, телевидение, сигнализация и т.п.);

ГС – газоснабжение.

Limba română

Volumul informațiilor expuse în deseneVolumul informațiilor expuse în desene

În materialele grafice sunt redate detaliat numai elementele determinante ale

tipului de proiect, alte informații, sunt prezentate schematic, în volum minim, numai pentru a înțelege construcția și

montarea schemelor.

În materialele grafice sunt redate detaliat numai elementele determinante ale

tipului de proiect, alte informații, sunt prezentate schematic, în volum minim, numai pentru a înțelege construcția și

montarea schemelor.

Sistemul unic de module:Sistemul unic de module:

o Anul fondării - 1962;o Scopul implementării - tipizarea și standardizarea

producerii în construcție;o Valoarea unui modul - este egal cu 100 mm;o În funcție de scară, în documentația de proiectare se

permit:• module mărite – 2M, 3M, 6M, 12M, 15M, 30M și

60M

• module fracționale – 1/2M, 1/5M, 1/10M.

Marcarea construcțiilor și detaliilorMarcarea construcțiilor și detaliilor

Simbolul Sensul

Piesă elaborată sinestătător, în cadrul proiectului dat. Cifra indică numărul piesei.

Piesă elaborată sinestătător, în cadrul proiectului dat. Nuărătorul - indică numărul piesei, numitorul – numărul paginii proiectului.

Piesă tip. Cifra indică numărul piesei.

Piesă tip. Numărătorul - indică numărul piesei, numitorul – numărul paginii proiectului.

GOST399-86

Piesăe standard. Numărătorul - indică categoria documentului normativ, numitorul -

TD-78PC-08-09

Indică cifrul documentului.

8

8

6

5

5

3

4

2

4

6

Citirea elementelor graficeCitirea elementelor grafice

Prezentarea grafică se bazează pe știința de proiectare, adică a

modalității de prezentare pe plan a punctelor, liniilor, figurilor și

obiectelor.



obiectelor.



obiectelor.



obiectelor.

Tipurile de proecție:Tipurile de proecție:

Proiecție centrală Proiecție paralelă

1- ochiul (centrul de proiectare), 2 – razele de lumină care conturează pe hârtie obiectul proiectat, 3 – obiectul proiectat, 4 – imaginea obiectului proiectat, 5 – suprafața hârtiei (planul de proiectare.

Caracteristicile proiectării centraleCaracteristicile proiectării centrale

1

2

3

4

5

Pe proiectele centrale liniile paralele care direcționate în adâncime, sunt percepute de către ochi drept сходящимися , obiectele - micșorate, adică modalitatea firească de vizionare a obiectelor.

După proiecțiile centrale este imposibil de a estima dimensiunile reaale ale obicetului-naturii fără a face calcule speciale sofisticate.

După proiecte centrale nu este posibilă confecționarea sau construcția obiectului-natură.

În arhitectură și construcție proiecțiile centrale se folosește pentru redarea vizual obiectul sau pentru a crea impresia arhitectoral-estetică.

Proiecția centrală a unui obiect cu dimensiuni mari sau a lanșaftului poartă denumirea de proiecție liniară, sau observațională sau desen de perspectivă.

Exemplu de proiectare centrală:Exemplu de proiectare centrală:

1- luminător, 2- acoperis din beton armat, 3- perete din beton armat, 4- elemente capitale ale acoperișului (bălci), 5- coloane, 6- demisol, 7- dușumea din beton armat, 8- temelia, 9- sol.

Caracteristicile proiectării paralele:

1

2

3

4

5

Centrul ei este îndepărtat până la infinit, liniile de proiectare merg paralele, deaceea obicetele situate în adâncime își păstrează dimensiunile și proporțiile.

În cazurile când liniile de proiectare merg perpendicular pe planul de proiectare, obținem proiecție paralele dreptunghiulară sau ortagonală.

În cazurile când liniile de proiectare merg sun un anumit unghi pe planul de proiectare, obținem proiecție paralelă unghiulară.

Imaginea efectuată în proiecție paralelă unghiulară poarte denumirea de proiecție axonometrică.

Proiectul axonometric, executat fără utilizarea instrumentelor de desen liniae, poartă denumirea de desen tehnic.

Exemplu de desen axonometric a unui edificiu din construcții montabile.Exemplu de desen axonometric a unui edificiu din construcții montabile.

• Axonometria, este aplicată atât pentru obicetul în întregime, cât și pentru elementele lui constructive sau încăperi.

• În axonometrie se redau deasemenea comunicațiile sanitaro-tehnice interioare: apeduct, telefonie, canalizare, gazificate, ventilație, electrotehnice etc.

• În proiecțiile axonometrice a edificiilor se redau și secțiunile (tăierile) parțiale, de exemplu elementele constructice a clădirii.

Caracteristicile proiectelor axonometrice:

1

2

3

4

5

Ca și proiecțiile centrale, se utilizează pentru prezentarea spațială a obiectului.

În cazul prezentării obiectului în proiecție axonometrică pe fon de alte clădiri sau pe lanșaft poarte denumirea de perspectivă paralelă.

Facilitează foarte mult citirea materialelor grafice ale documentației de proiectare.

În proiectarea axonometrică obiectul este prezentat astfel încât se vizualizează nu mai puțin de 2 proiecții laterale, precum și partea de sus sau jos a obiectului.

Este prezentarea spațială a obiectului, permite recunoașterea lui, evaluarea amplasarii versus altor construcții sau părți ale lor, precum și demensiunile lor.

Desenul liniarDesenul liniar

Reprezentarea obiectului în proiecție paralelă dreptunghiulară sau ortogonală.

Este partea principală a documentației de proiectare. Spre deosebire de desenele axonometrice este lipsit

de expresivitate. Citirea desenelor liniare este foarte dificilă, cere

cunoștințe speciale, cu precădere înțelerea proiecțiilor și multor semne convenționale etc.

Clasificarea desenelor liniare în funcție de caracterul obicetelor proiectare Clasificarea desenelor liniare în funcție de caracterul obicetelor proiectare

Arhitectoral-constructive (case de locuit, cămine, școli, IMSP, întreprinderi industriale, alte construcții și instalații civile)

Constructiv-inginerești (poduri, tunele, estacade, baraje, stații electrice etc.)

Topografice (hărți, planuri topografice, planuri de situație)

Constructoare de mașini (camioane, tractoare, aparate, unelte, instalații etc.)

Sanitaro-tehnice (apeducte, rețele de canalizare, ventilația, sisteme de termoficare și gazificare, etc)

Scheme electro- și radiotehnice

Grafice și diagrame

Important de cunoscut:Important de cunoscut:

În afară de procedeele și exigențele generale de

prezentare grafică, pentru fiecate tip de desen liniar sunt

caracteristice particularități și semne convenționale specifice.

Scara:Scara:

Deimensiunile reale ale obicetului proiectat se determină ținând cont de sacră.

Scara este prezentată ca raportul dintre două cifre – 1:100, 1:1000, 10:1, 2:1 etc.

Dacă prima cifră este unitatea – scară este de micșorare/diminuare – cea dea două cifră arată de câte ori dimensiunile relatate pe desen sunt mai mici în comparație cu cele reale.

Dacă cea dea doua cifră este unitatea - scară este de majorare – prima cifră arată de câte ori dinemisiunile din desen sunt mărite în comparație cu cele reale.

Scara liniară Scara liniară

Se utilizează pe hărți, planuri topografice. Cifrile plasate de asupra liniei de scară, indică

lungimea liniei naturii, în unități respective (cm, dm, m, km).

Segmentul din stânga, este subdivizat în zece segmente, ceea ce permite mărirea exaccicității scării până la 0,1 unitate de măsură.

Scara transversalăScara transversală

Se aplică atunci când se cere exacticitate majoră a măsurărilor. Se folosește astfel:

Cu compasul se ia cât mai exact porțiunea de linie de pe desen; Picoirul drept al compasului se pune pe scara transversală astfel încât cel stâng

să se situeze în limitele primii subdiviziuni, împărțită cu linii oblici în 10 sectoare și deplasă ambile branșe ale compasului în sus până când, piciorul stâng nu va coincide cu intersecția uneia din liniile orizontale cu una oblică.

Calculile se fac astfel: Segmentul pe care stă piciorul drept al compasului, indică numărul întreg al

unităților de măsură folosițe, numărul liniei oblice – zecimalele, iar numărul liniei orizontale - sutimile .

Exacticitatea măsurărilor – 0.01.

scara unitățilorscara zecimilor

scar

a su

timilo

r

Dimensiunile Dimensiunile

Pe desenele arhitectoral-constructive, paralel cu scara se indică valoarea numerică a dimensiunilor, deoarece hârtia are proprietatea de ași modifica dimensiunile.

Dimensiunile sunt redate în milimetre, însă fără denumirea lor.

În cazul folosirii altor unități de măsură (nu mm), atunci indicarea unității de măsură este obligatorie.

Dacă toate elementele prezentate pe o pagină sunt elaborate la aceeași scară, acest fapt se indică prin ștampilă, iar în cazurile când la scări diverse ele trebuie redate în partea de jos a fiecărui desen.

Tipurile de dimensiuniTipurile de dimensiuni

1

BAZALE Dintre liniile sau suprafețele în raport cu care se fac toate măsurările – de exemplu nivelul dușumelii I etaj pe planul vertical.

2

DE GABARIT Indică dimensiunile maximale ale edificiilor sau componentelor lor – lungime, lățime, înălțime.

3

GEOMETRICE Dimensiunile pieselor și elementelor constructive concrete.

Indicarea dimensiunilor pe deseneIndicarea dimensiunilor pe desene

Linii ajutătoare (выносные линии) Linii de cotă (размерные линии) Triunghi de referinţă (oтметочный треуголиник ) – pentru indicarea

nivelului elementelor constructive ale edificiilor de la linia zero. L, l – lungimea B, b – lățimea H, h – înălțimea Ø, D, d – diametru R, r – radius A, a – latura unui poligon corect P, p – perimetru S – suprafața V – volumul Q – capacitatea de încărcare/ridicare, sarcină maximă

(грузоподёмность)

Notarea planurilorNotarea planurilor

Elaborarea documentației de proiect a clădirilor, indiferent de destinație, începe cu elaborarea axelor de divizare, care determină dimensiunile părților lor constituiente și elementelor constructive.

Axele corespund cu pereții externi și interni, coloanele, adică se dau în 2 direcţii reciproc perpendiculare.

Pentru înțelegerea corectă a desenelor semnificație majoră se acordă marcării fațadelor pe axele corespunzătoare, în limitele cărora ele sunt amplasate.

Axele paralele faţadei principale, se marchează cu litere mari, începând cu A, de la faţada principală spre cea posterioară.

Axele perpendiculare se notează cu cifre arabe, de la stânga la dreapta.

În cazul edificiilor arhitectural sofisticate, cu mai mut de 4 faţade, notarea faţadelor intermediare poate fi inițiată cu axele corespunzătoare, de exemplu, B-K, D-C, 4-9 etc.

Luctările de șantier încep cu fixarea prin țărușe a axelor clădirii după ce se face conexiunea lor în teritoriu, prin utilizarea reperelor geodezice.

Tipurile de linii utilizate în prezentarea graficăTipurile de linii utilizate în prezentarea grafică

Nr.ord.

Linia Denumirea Grosimea Utilizarea

1 continuă de bază

S = 0,6-0,8 mm contururile elementelor, de exemplu, pereții capitali

2 continuă subţire (de la½ până la ⅓ S)

pereţii interni, sobe, uși - ½ S;celelalte elemente - ⅓ S;faţadele; linii ajutătoare şi de cote

3 continuă ondulată

(de la½ până la ⅓ S)

4 întreruptă (de haşurare)


contururile invizibile - ½ S;

5 întreruptă punctată


liniile de explorare - ½ -⅓ S

6 întreruptă punctată îngroşată


Liniile de desfășurare (razvertchi) elementelor suprapuse, liniile de simetrie

7 întreruptă rărită (de la S până la 1½ S)

Direcţia suprafeţelor secţiunilor (tăieturilor, profilului) clădirii, încăperii

8 continuă subţire şerpuitoare


Comunicațiile

Redarea sectoarelor , loturilorRedarea sectoarelor , loturilor

În activitatea practică medicul igienist cel mai frecvent se întâlneşte cu: Hărţile geografice – la studierea teritoriului arondat, zonelor de protecţie

sanitară a bazinelor acvatice, depărtarea de răspândire a emisiilor atmosferice de la întreprinderi, avizarea proiectelor de planificare şi sistematizare a localităţilor. Pentru facilitarea citirii hărţilor executate la scară largă este utilizată reţeaua de coordonate, care împarte teritoriul în celule (pătrate), notate cu 2 cifre - nr. pe orizontală şi verticală unite prin tire.

Hărţi topografice – proiecţia topografică a lanșaftului pe plan poartă denumirea de orizontală (плоское горизонтальное проложение местности) sau plan topografic.

Planuri de situaţie – în cazurile când pe planul topografic nu este redar relieful, dar numai contururile obicetelor naturale și artificiale (păduri, râuri, mlaștini, pășuni, grădini, edificii etc.) ele poartă denumirea de contururi sau planuri de situație.

Planuri generale - prezentarea grafică a obiectivului proiectat cu indicarea clădirilor și edificiilor existente, proiectate, reconstruite și celor ce vor fi demolate, obiectivele de înverzire și amenajare a teritoriului, soluțiile principale referitor la comunicațiile inginerești (apeduct, termoficare, canalizare, elecrificare etc) și de transport.

Planul tipograficPlanul tipografic

• Medicul igienist pentru rezolvarea competențelor sale foloseşte cel mai frecvent harta geografică şi cea topografică executate la scară mare – 1:10000 și 1:25000, pe care terenul este redat în detalii, până la indicarea unor edificii mari sau fântâni .

• Citirea dimensiunile orizontale și distanțelor pe hărțile topografice nu generează dificultăți. Redarea reliefului însă a impus procedee speciale, cel mai simplu dintre care este indicarea cu cifre a altitudinilor celor mai relevante puncte deasupra planului.

Planul de situațiePlanul de situație• Planurile de situație indică

amplasarea obiectivului proiectat în raport cu alte obiective ale zonei.

• În plan trebuie să fie indicată roza vânturilor.

• În funcție de obiectivul elaborat se indică perimetrul zonei de protecție sanitară, locul de captare a apei potabile, amplasarea instalațiilor de epurare a apelor reziduale, locul de evacuare a apelor reziduale.

• Semnele convenționale folosite pe planurile de situație pot fi de 2 tipuri:

1. de contur – executate la aceeași scară;

2. Внемаштабные pomi, edificii, clădiri, piloni, lățimea magistralelor auto etc.

Senmele convenționale utilizate pe planul topografic și de situațieSenmele convenționale utilizate pe planul topografic și de situație

oraș șosea, linie telegraf

lac, mlaștină

livadă uzină,stație electrică

drum de țarăpod de lemn

copac singuraticpădure tăiată

teren arabil, grădină

Școală drum de câmp și de pădure, linie el.

pădure combinată, drum, casa pădurar.

râpă, nisipuri

teren arabil grădină

șc

st/eltutun

fermă, turn de silos cărare, izvor, fântânî

pădure rară râpă cale ferată, gară, depresiune

râu, direcția apei, pod plutitor

tufișuri dese carieră pod metalic baraj arbuști rari, câmpie orizontalile

Plan generalPlan generalFișa explicativă a planului general trebuie să conțină:• suprafața totală a terenului, • suprafața spațiilor verzi, • % terenului ocupat de

construcții. În cazul întreprinderilor industriale

și agricole:• caracteristica materiei prime,

combustibilului etc.• descrierea procesului tehnologic• date despre capacitatea

întreprinderii, numărul de muncitori,

• sursele de aprovizionare cu apă, V de apă utilizat pentru scopuri tehnologice, nr. muncitorilor expuși noxelor prof.

• caracteristica și numărul dotărilor social-sanitare,

• Înălțimea clădirilor,• nivelul apelor freatice.

1 – blocuri locative existente, 2 – blocuri de locuit proiectate, 3 – căile de acces, 4 – liniile roșii proiectate, 5 – căile de acces intracartir, 6 – spații verzi, 7 – terenuri pentru odihnă, 8 – tratuare, 9 – apeduct, 10 – canalizare, 11 - conductă de termoficare, 12 – rețea de iluminare

Indicarea comunicațiilor sanitaro-tehnice și electrice pe planul general

Indicarea comunicațiilor sanitaro-tehnice și electrice pe planul general

1 – apeduct comunal, 2 – apeduct industrial, 3 – canalizația menajere, 4 – canalizație industrială, 5 – canalizare pluvială, 6 – drehaj subteran, 7 – contuctă cu destinație specială (gaz, combustibil etc.), 8 – apeduct apă caldă podaiuscii, 9 – apeduct apă caldă obratnii, 10 – conductă apă caldă, 11 – conductă termoficate, 12 – conductă electrică de tensiune înaltă, 13 - conductă electrică de tensiune joasă, 14 – conductă electrică de iluminare, 15 – telefon, 16 – sinnalizarea, 17 – fântână existentă, 18 – fântână ăn proiectare.

Prezentarea proiecțiilor pe desenePrezentarea proiecțiilor pe desene• Numărul minimal de ... – 4 (piramida), de obicei este mai mare, de exemplu, cubul are 6, prisma sixtagonală – 8 etc.

• În disenele arhitectoral-constructive cel mai fercvent se prezintă 6 proiecții: sin față sau principal (proiecția frontală), proiecția din dreapta, proiecția din stânga, proiecția din spate, proiecția de sus sau planul și proiecție din partea de jos.

• În construcția mașinilor proiectare pot fi utilizate un număr mult mai mare de proiecții.

• În cazurile cînd toate proiecțile sunt prezentate pe o singură pagină astfel încât aceleași puncte sau detalii ale obiectului se află pe diferite proiecții pe aceleași linii sau continuarea lor, astfel de proiect se numește complex sau suprapus, iar în construcția mașinilor – epiur.

• În desenele complexe proiecțiile se amplasează astfel: • proiecția se sus – sub proiecția frontală; • proiecția din stânga – în dreapta celei frontale; • proiecția din dreapta – în stânga celei frontale; • proiecția de jos – deasupra celei frontale; • proiecția din spate – mai la dreapta proiecției din dreapta, alături cu proiecția sin dreapta.

• Proiectul complex oferă informații foarte importante: amplasamnetul reciproc al părților constituiente, dimensiunile și formele lor, asprectul lor în adâncime etc.

• Pentru facilitatea înțelegerii desenelor complexe și almplificarea exprivității lor în cazul formelor sofisticate alături se redă axonometria lui.

Desfășurarea proiecțiilor (a) în desenele complexe (b)1- proiecția frontală, 2 – p.de sus, 3 – p.din stânga, 4 – p.din dreapta, 5 – p.de jos,, 6 – p.din spate, 7 – obiectul în axonometrie.

Сечения, разрезы, разломы, обрывыСечения, разрезы, разломы, обрывы

•Forma transfersală și textura obiectelor sau elementelor constructive (pereți, pod, dușumea etc.) se redă prin utilizarea ...

• În acest sens se recurge la tăierea imagunară a elementului (detaliului) cu unu sau mai multe planuri, jumătățile obținute se îndepărtează, iar pe plan se prezintă tot ceea ce a tăiat planul secțional.

• în funcție de amplasarea planurilor secționale destingim următoarele tăieturi: frontale, de profil, orizontale.

•Secțiunile interieriler edificiilor se numesc arhitectorale sau conturale, iae a construcțiilor – consrtuctive.

Elemente ale secțiunelor de contur (a) și secțiunilor constructive (b).

Notarea secțiunii – încercuire, literă încercuită

Bloc locativ, fațada.Bloc locativ, fațada.

Bloc locativ, plan orizontal.Bloc locativ, plan orizontal.•Planurile clădirilor și încăperilor se execută la înălțimea de 1,5 m de la dușumea.

•După ele putem evalua configurarea, suprafețele, utilajele, sistemele iginerești interioare, instalațiile și utilajele staționare, dimensiunile orizontale, amplasarea ferestrelor, ușilor, nișilor și altor elemente și ditaliilor importante.

•Destinația funcțională a încăperilor se notează în explicațiile atașate sau în inscripțiile de pe desen.

• În cazul edificiilor în mai multe niveluri tipizate, de obicei se prezintă numai etajul tip, iar particularitățile etajului țocol sau parterului sunt prezentate lateral pe același desen vis-a-vis de peretele corespunzător sub formă de panglică, car elucidează diferențele în comparație cu etajul tip.

Bloc locativ, secțiunea 1-1 (plan vertical)

Senmele utilizate pentru indicarea elementelor constructive

Ușă în 2 părți Ușă unilaterală pe dreapta Ușă unilaterală balasantoare pandus

Dulap montabil Scare, în plan, secția inferioară

Scară, secție intermediară Lift, separat prin perete

Conductă de fum Canal de ventilație Dușuri WC

gol pentru fereastră a- paln, b – secțiune

gol pentru fereastră a- paln, b – secțiune

Perepliot fereastră dublă Perepliot fereastră ordinar

Senmele convenționale utilizate pentru indicarea materialelor de construcție

beton beton armat argilă sol

cărămidă, ceramică, piatră artificială

sticlă lemn, secțiune longitudinală lemn, secțiune transversală

metal materiale nemetalice soluții

nisip, gips, mortar csilolită, plăci de DSP material termo- și sonoizolator

cauciuc

faneră material termo- și sonoizolator

piereți ruberoid și alte materiale hidroizolatoare

Edificiu industrial, fațadaEdificiu industrial, fațada

Edificiu industrial, planul.Edificiu industrial, planul.

Edificiu industrial, secțiunea A-AEdificiu industrial, secțiunea A-A

Elementele sistemului de termoficareElementele sistemului de termoficare

razverdca

plan

axonometria

1 - țeva de razvodnaia, 2- venteli, 3 – stoiac pritocinii, 4 - stoiac otvodnoi, 5 – calorifer, 6 – magistrala vozvratnaia, 7 – peretele drept

Instalațiile și sistemele sanitaro-tehnice:Instalațiile și sistemele sanitaro-tehnice:

Instalațiile și sistemele sanitaro-tehnice în proiectul arhitectoral-constructiv constituie o parte constituientă cu elemente de marcare specială a desenelor.

Elementele tehnicii sanitare sunt redate de obicei pe planuri sau secțiunile edificiilor sau încăperiloe. În cazurile respective conturile piereților, golurilor, separatoarelor, scărilor, sobelor , ciuvetelor etc., precum și conturul instalațiilor tehnologice a încăperilor de producere, la cer vor vi conectate comunicațiile inginerești sunt relatate, ca excepție, cu linii neîntrerupte nu de grosimea 1S, dar cu grosimea ⅓S, iar elementele tehnicii sanitare – prin linii continui cu grosimea 1S.

Desemnarea grafică a instalațiilor sanitaro-tehnice.Desemnarea grafică a instalațiilor sanitaro-tehnice.

1 – scaun de WC, 2 – pisuar de perete, 3 – pisuar latrină, 4 - lavoar bucătărie, 5 – lavoar, 6 – cadă de baie, 7 - hafuz, 8 – trap dușumea, 9 – conductă de aer metalică, 10 – conductă de aer nemetalică, 11- ventilator centrifug, 12 – calorifer, 13 – boiler cu gaze, 14 – sobă, 15 – sobă de termoficare cu gaze, 16 – aragaz, 17 – boiler electric, 18 – frigider electric, 19 – tagan cu gaze, 20 – duș, 21 – sifon, 22 – hidrand antiincendian, 23 – cran pentru stropit, 24 – rubinet ...., 25 – fântână de vizită, 26 – fântână de vizită ci hidrant, 27 – stoiac apeduct, 28 – de canalizare, 29 – deflector, 30 – disprăfuitor centrifug (ciclon și scruber), 31 – filtru aerian.

pe planuri pe scheme generale

Semnele convenționale pentru desemnarea schemelor electrice:Semnele convenționale pentru desemnarea schemelor electrice:

1- conexiunea firelor, 2 – încrucișarea firelor, 3 – bec incandescent, 4- tub luminiscent, 5 – lampă cu arc, 6 – întrerupător, 7 – priză, 8 – contor electric, 9 – nulizarea (conexiune cu pământul), 10 – clemă.

LOGO

Russu Raisa, d.ș.m., conferențiar universitar, catedra Igienă și epidemiologie FPM a USMF ”Nicolae Testemițanu”

[email protected]

Documents

Citirea Documentației de Proiect1