Cod: P-PAS Procedura de elaborare a Planului de Acţiune al ...liceulauto.ro/fpers/file/procedura PAS.pdf · analiza portofoliului de „produse” - analiza SWOT - stabilirea aspectelor

Procedura de elaborare a

Planului de Acţiune al Şcolii

Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 1 / 21

INTOCMIT VERIFICAT APROBAT

Nume, prenume Data Nume, prenume Data Nume, prenume Data

Melnic Alina 1.06.2008 Purdea Cristina 8.06.2008 Iancovici Wolf Miriana 8.06.2008

LISTA REVIZIILOR

Revizia Descrierea modificării Autor Data reviziei

0 Elaborare iniţială Melnic Alina 01.06.2008

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

Cod document Denumire document

Legea nr. 84 Legea Învăţământului nr. 84/1995, republicată cu completările şi

modificările ulterioare

ROFUIP O.MEdC nr. 4925/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

PLAI TM Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ – Timiş, elaborat pentru

aceeaşi perioada de timp ca şi PAS

PRAI V Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ – regiunea V-Vest, elaborat

pentru aceeaşi perioada de timp ca şi PAS

Ghid PAS v9 Ghid de elaborare a Planurilor de Acţiune /Dezvoltare ale Şcolii

– varianta 9 (iul. 2007)

RA / RAEI Raportul de Autoevaluare / Raportul Anual de Evaluare internă elaborat de

CEAC in anul anterior elaborării PAS

PÎ Planul de îmbunătăţire elaborat de CEAC in anul anterior elaborării PAS

1. OBIECTUL PROCEDURII Prezenta procedură are drept scop stabilirea modalităţii de lucru generale la nivelul şcolii privind planificarea acţiunilor / dezvoltării. Se definesc activităţile necesare pentru:

planificarea proceselor de consultare cu factorii cheie interesaţi;

colectarea şi analizarea datelor şi informaţiilor suport necesare;

formularea concluziilor şi analizarea opţiunilor strategice existente pentru a asigura eficacitatea şi o poziţie durabilă pe piaţă;

stabilirea celor mai importante priorităţi şi direcţii de intervenţie şi acţiune;

formularea obiectivelor, stabilirea ţintelor şi a termenelor;

stabilirea acţiunilor care pot duce la depăşirea problemelor şi atingerea obiectivelor;

stabilirea de comun acord a activităţilor prin care se va verifica punerea în aplicare a acţiunilor şi se va realiza monitorizarea şi evaluarea generală în lumina rezultatelor obţinute.

2. DOMENIUL DE APLICARE Prezenta procedură se aplică la nivel de şcoală, catedră, comisie, compartiment sau serviciu, de către orice persoană a cărei activitate contribuie, direct sau indirect, la fundamentarea şi elaborarea Planului de Acţiune al Grupului Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara.



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 2 / 21




3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

3.1. Definiţii Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ este un plan pe termen lung elaborat în

colaborare pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (ÎPT) în regiune. Cuprinde:

priorităţile regionale;

ţintele care trebuie atinse la nivelul întregii regiuni;

acţiunile care trebuie aplicate la nivelul întregii regiuni;

o abordare strategică de definire a reţelei şcolare;

o direcţie privind calificările necesare în cadrul regiunii.

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ este un plan general pe termen lung pentru dezvoltarea ÎPT în judeţ, precizând modul în care judeţul şi instituţiile din cadrul acestuia:

vor contribui la realizarea priorităţilor şi ţintelor regionale

vor pune în aplicare acţiunile stabilite la nivelul unui judeţ

vor aborda priorităţile specifice /unice de dezvoltare ale fiecărui judeţ, mai ales în ceea ce priveşte zonele de restructurare

vor re-analiza reţeaua şcolară din judeţ în conformitate cu planul regional

vor furniza tipurile, nivelurile şi numărul de calificări adecvate pentru a răspunde nevoilor de competenţe de la nivel local şi regional (atât profesionale, cât şi generale)

vor îmbunătăţi eficienţa lucrului în parteneriat din cadrul judeţului (în special colaborarea cu partenerii sociali)

vor planifica asigurarea eficientă a resurselor în cadrul judeţului.

Planul de Acţiune al Şcolii este un plan de dezvoltare a şcolii, prin care se definesc scopul şi rolul pe care acesta îl va avea în realizarea programului de dezvoltare a ÎPT la nivel naţional, regional şi local. PAS descrie modul în care şcoala:

va contribui la realizarea priorităţilor, ţintelor şi acţiunilor regionale şi locale;

va răspunde cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor individuale;

va îmbunătăţi calitatea educaţiei şi a instruirii oferite de şcoală;

va îndeplini programul de reformă pentru ÎPT

va ajuta la asigurarea unei forţe de muncă calificate în mod corespunzător în zonele de restructurare

va contribui la programele de formare continuă pentru tineri şi adulţi

va lucra în parteneriat cu alte şcoli, parteneri sociali şi organizaţii autorizate în vederea furnizării unor servicii eficiente şi dezvoltării reţelelor locale

va asigura utilizarea eficientă a resurselor (fizice şi umane). 3.2. Prescurtări GSITAT – Grup Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara PRAI V – Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ – Regiunea V Vest PLAI TM – Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ – Timiş PAS – Planul de Acţiune al Şcolii EP – Echipa de proiect (pentru elaborarea PAS) CEAC – Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 3 / 21




4. ACTIVITĂŢI ŞI MODUL DE DESFĂŞURARE A PROCESULUI 4.1.Diagrama flux CINE REALIZEAZĂ ETAPE DOVEZI / DOCUMENTE

Formarea echipei de proiect Director Dispoziţia de

înfiinţare

Identificarea factorilor interesaţi

Aprobare

Da

Nu CA

EP

Listă cu factorii de interes şi domenii

de interes Consultare

Colectare de date / informaţii

Elaborarea planului operaţional pentru anul în curs

Analiza contextului: - misiune, viziune - scurt istoric - profilul prezent al şcolii - analiza rezultatelor anului trecut - contextul naţional - priorităţi, obiective regionale şi locale

Analiza nevoilor: - analiza mediului intern - analiza mediului extern - analiza portofoliului de „produse” - analiza SWOT - stabilirea aspectelor principale care

necesită dezvoltare

Stabilirea modalităţilor de consultare, monitorizare,

evaluare

Verificarea şi evaluarea proiectului

Aprobare

Da Nu Difuzare, implementare,

monitorizare, evaluare, revizuire

Ela

bora

rea p

roie

ctu

lui

Director

EP

CA

Analize de nevoi

Analiza contextului

Doument PAS



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 4 / 21




4.2. Descrierea procesului

Pasul 1: Formarea echipei de proiect

Echipa de proiect va fi formată din următorii membrii:

director;

director adjunct;

consilierul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare;

responsabilii comisiilor metodice ale fiecărei arii curriculare (sau un reprezentant al acestora);

responsabilul cu formarea continuă a pesonalului

un membru desemnat de compartimentele secretariat, administrativ şi contabilitate;

un membru desemnat de asociaţiile sindicale ale personalului din şcoală;

preşedintele Consiliul elevilor (sau un reprezentant al acestuia)

preşedintele Comitetului părinţilor (sau un reprezentant al acestuia)

psihologul şcolii În cazul în care partenerii economici ai şcolii accepta delegarea unui reprezentat pentru a

participa la elaborarea PAS, acesta va fi inclus în rândul membrilor echipei. Coordonatorul echipei este directorul şcolii. Acesta consultă diferitele comisii, catedre sau compartimente funcţionale din cadrul şcolii şi

propune Consiliului de Administraţie componenţa echipei. Consiliul de Administraţie analizează propunerea şi stabileşte componenta finală.

Directorul şcolii emite decizia internă de înfiinţare a echipei şi stabileşte responsabilităţile fiecărui membru.

Pasul 2: Identificarea factorilor interesaţi care pot avea un anumit impact asupra dezvoltării şcolii şi/sau care pot fi beneficiarii serviciilor sau produselor şcolii (elevi, membrii ai personalului, părinţi, reprezentanţi ai partenerilor economici, sociali şi educaţionali, reprezentanţi ai administraţiiei locale etc.)

Pasul 3: Întocmirea planului de elaborarea PAS

Acest plan, care va avea structura din anexa 1, trebui să conţină şi următoarele activităţi:

discuţii cu membrii personalului referitoare la: ce îşi doreşte şcoala să devină în viitor (pentru un orizont de timp de 5 ani), cum îşi percepe şcoala rolul său în cadrul comunităţilor locale, judeţene şi regionale, modul în care contribuţia şcolii trebuie /ar putea fi integrată cu cea a altor şcoli, modul în care aria sa de activităţi ar putea să se schimbe în viitor, de exemplu prin oferirea mai multor servicii educaţionale pentru adulţi; membrii personalului din cadrul organizaţiei trebuie să împărtăşească un scop comun

analiza mediului extern – identificarea seturilor de date care trebuie colectate

aplicarea unui model de autoevaluare – în ce mod se va realiza, care vor fi termenele de realizare, care va fi aria sa de cuprindere?

stabilirea surselor de date /informaţii care se vor utiliza, stabilirea responsabilităţii pentru colectarea datelor şi a termenelor pentru această activitate

planificarea analizării datelor – cine va face acest lucru şi care este termenul limită?

stabilirea de comun acord a unei modalităţi şi a responsabilităţii pentru formularea concluziilor care rezultă din analiza mediului intern şi extern – în ce mod vor fi verificate aceste concluzii cu factorii interesaţi?

mecanismele pentru formularea şi convenirea obiectivelor şi ţintelor

modalitatea de analizare a problemelor care au dus la formularea obiectivelor astfel încât să poată fi stabilite acţiuni pentru depăşirea acestor probleme.



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 5 / 21




introducerea elementelor de planificare operaţională prin implicarea unui număr mare de membri ai personalului, de exemplu prin întâlniri ale echipelor de lucru

modul în care alte activităţi, de ex. activităţile de elaborare a planurilor privind parteneriatele locale sau desfăşurarea autoevaluării, vor fi integrate într-un singur plan de acţiune.

scrierea planului – de către cine, formatul în care va fi distribuit – prin Internet, pe hârtie?

Pasul 5: Elaborarea PAS

Planul de acţiune al şcolii va avea următoarea structură:

Partea 1 - Contextul Formularea scopului /misiunii Profilul prezent al şcolii (scurtă introducere despre şcoală) Analiza rezultatelor anului trecut Contextul naţional Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local

Partea a 2-a – Analiza nevoilor Analiza mediului extern Analiza mediului intern Analiza SWOT– rezumat şi matrice Rezumatul aspectelor principale ce necesită dezvoltare (priorităţi şi obiective generale)

Partea a 3-a – Planul operaţional Obiectivele (specifice) şi ţintele şcolii Acţiuni pentru şcoală (incluzând responsabilităţile, termenele şi resursele) Planul de şcolarizare pentru anul ....... Planul de parteneriat al şcolii pentru procesul de colaborare factorii interesaţi – rezumat Planul de dezvoltare profesională a personalului Finanţarea planului

Partea a 4-a – Consultare, monitorizare şi evaluare Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea elaborării planului Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului

Pentru elaborarea planului vor fi consultate şi utilizate indicaţiile din ghidul de elaborare a

PAS (Anexa 2).

Pasul 6: Verificarea şi aprobarea PAS

În timpul întocmirii PAS şi la sfârşitul procesului de elaborare, trebuie utilizată lista de verificare din anexa 3, pentru a ne asigura că fiecare condiţie este este îndeplinită în mod corect. Verificarea se va realiza atât de către elaboratorul documentului, cât şi de către CA, care poate propune retrimiterea proiectului către echipa de proiect şi îmbunătăţirea acestuia.

Pasul 7: Difuzarea, monitorizarea implementării, evaluarea şi revizuirea PAS Activitatea de monitorizare şi evaluare va fi realizată de persoana nominalizată în Planul operaţional, în baza aprobării CA şi dispoziţiei emise de directorul şcolii.



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 6 / 21




5. Responsabilităţi În tabelul 5.1 se prezintă matricea responsabilităţilor.

ETAPE CADRE / COMPARTIMENTE IMPLICATE

Director EP CA Elaborator document

Utilizator document

Formarea echipei de proiect şi stabilirea responsabilităţilor

D A

Identificarea factorilor interesaţi

D+V R C

Întocmirea planului de elaborare a PAS

D+V R R

Elaborarea PAS D+V+R R A R C

Verificarea PAS D R R

Monitorizarea implementării, evaluarea

şi revizuirea PAS D R A C C

Notaţii în tabel: A – Aprobă C – Contribuie D – Decide asupra efectuării acţiunii R – Răspunde de efectuarea acţiunii V – Verifică 5.1 Directorul

- solicită factorilor interesaţi nominalizarea unor reprezentanţi în echipa de proiect; - decide asupra componenţei echipei de proiect şi a responsabilităţilor acesteia; - instruieşte echipa de proiect - solicită partenerilor şcolii sprijinul pentru desfăşurarea procesului de consultare / informare; - verifică şi evaluează aplicarea planului de elaborare a PAS; - participă la elaborarea PAS prin formularea declaraţiei privind misiunea şi viziunea şcolii,

respectiv definirea strategiilor pe termen scurt şi lung - prezintă proiectul PAS în CA şi CP - decide asupra persoanelor responsabile de realizarea acţiunilor; - aprobă modificarea PAS ca urmare a schimbării survenite în mediul intern / extern.

5.2. Echipa de proiect:

- întocmeşte planul de elaborare a PAS; - verifică şi decide asupra factorilor intersaţi care urmează a fi consultaţi;



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 7 / 21




- verifică şi decide asupra surselor de informaţii care vor fi utilizate; - coordonează procesul de colectare a unor date sau informaţii de la toţi factorii interesaţi - interpretează şi analizează datele sau informaţiile cu privire la mediul intern / extern - întocmeşte rezumate ale analizelor - propune obiective şi ţinte strategice - propune activităţi şi modalităţi de desfăşurare a acestora

5.3. Consiliul de Administraţie al şcolii: - aprobă componenţa echipei de proiect - analizează proiectul PAS, propune domeniile de îmbunătăţire şi aprobă implementarea

acestuia - aprobă echipa de monitorizare şi evaluare a PAS 5.5. Elaboratorul documentului - răspunde de elaborarea documentului; - răspunde de verificarea modificarea documentului; 5.6. Utilizatorul documentului - după caz, participă la procesele de consultare şi colectare a datelor / informaţiilor; - contribuie la modificarea documentului; - răspunde de aplicarea documentului.

6. ÎNREGISTRĂRI Toate documentele utilizate la elaborarea şi difuzarea PAS, inclusiv solicitările acestor documente vor fi înregistrate în registrul de intrări al echipei de proiect şi, după caz, la secretariatul şcolii. 7. ANEXE 7.1. Model pentru planul de acţiune al echipei de proiectare – Cod formular: P-PAS-A01 7.2. Ghid pentru elaborarea PAS – Cod formular: P-PAS-A02 7.3. Listă de verificare PAS – Cod formular: P-PAS-A03 7.4. Listă de difuzare – Cod formular: P-PAS-A04



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 8 / 21




ANEXA 1

MODEL: PLANUL DE ACŢIUNE AL ECHIPEI DE PROIECTARE (PENTRU ELABORAREA PAS)

Ce activităţi trebuie desfăşurate? Cine va coordona aceste activităţi?

Cine va fi implicat?

Când trebuie

finalizate?



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 9 / 21




ANEXA 2 GHID DE ELABORARE A PAS

Partea 1 - CONTEXTUL

1.1. Formularea scopului Aceasta este misiunea şcolii, care trebuie să explice cu claritate motivul pentru care există

şcoala respectivă („raison d`etre”). La stabilirea misiunii se ţine cont de politicile şi practica şcolii. Cuprinde, pe scurt, câteva mesaje importante:

- scopul existenţei şcolii; - valorile promovate; - motivaţia continuării existenţei şcolii în comunitatea locală.

Viziunea şcolii va exprima ce-şi doreşte organizaţia în viitorul apropiat / îndepărtat. În formularea viziunii vor fi prezentate şi principiile generale ale şcolii.

1.2. Prezentarea profilului actual al şcolii În această parte se va face o scurtă prezentare a şcolii: unde este situată, care sunt pieţele

pe care le deserveşte din punct de vedere geografic, în ce domenii operează.

1.3. Analiza rezultatelor anului trecut

În această secţiune se vor prezenta comparativ rezultatele şcolare obţinute în doi ani consecutivi, marcîndu-se şi tendinţele de evoluţie sau involuţie. Vor fi puse în evidenţă câteva dintre realizările şcolii: succese remarcabile ale elevilor, introducerea de noi calificări şi module de formare pentru a satisface cererea de pe piaţa muncii, reabilitarea infrastructurii, achiziţionarea unor echipamente noi care vor duce la îmbunătăţirea facilităţilor de predare şi învăţare.

1.4 . Priorităţile naţionale

În această secţiune se vor prezenta pe scurt domeniile principale pe care se axează agenda reformei ÎPT, după cum se menţionează în documentul numit “Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru învăţământul preuniversitar.”.

1.5. Obiective şi priorităţi regionale şi locale

În prealabil se va formula o frază în care se va specifica regiunea în care este situată şcoala şi se va face o scurtă prezentare a judeţului. În final se va alcătui o listă de priorităţi şi obiective din PRAI – V şi PLA – TM, utilizând formatul de tabel de mai jos:

PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ALE REGIUNII VEST ÎN [anul şcolar]

Prioritatea 1:

Obiectiv 1.1:

Obiectiv 1.2:

Prioritatea 2:

Obiectiv 2.1:



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 10 / 21




PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ALE JUDEŢULUI TIMIŞ ÎN [anul şcolar]

Prioritatea 1:

Obiectiv 1.1:

Obiectiv 1.2:

Prioritatea 2:

Obiectiv 2.1:

Partea a 2-a – ANALIZA NEVOILOR

Colectarea şi analizarea datelor Echipa de proiect trebuie să obţină şi să analizeze date / informaţii cu privire la:

o ce fel de şcoală este (sau doreşte să fie) GSITAT o valorile care sunt importante în cadrul şcolii o pieţele cărora şcolile încearcă să li se adreseze şi dacă aceste pieţe au fost bine identificate,

având în vedere activităţile altor furnizori o dacă aceste pieţe se vor schimba în viitor o în ce fel rolul şi scopurile şcolii diferă de cele ale altor şcoli din regiune o dacă şcoala adoptă cu adevărat principiul orientării spre client o modul în care poate colabora îndeaproape cu o serie de alţi parteneri, inclusiv cu alte şcoli şi

tipul acestor parteneriate şi reţele

Informaţiile trebuie să fie:

Valide: Sprijină în mod direct problema abordată?

Cuantificabile: Pot fi măsurate?

Suficiente: Folosesc un eşantion destul de larg?

Actuale: Sunt destul de recente pentru a oferi o imagine exactă?

Precise: Pot fi verificate?

Fidele: Dacă ar fi colectate din nou, ar fi aceleaşi?

Este important ca un număr cât mai mare de membri ai personalului din cadrul şcolii să fi fost implicat în furnizarea de informaţii care să ajute la realizarea analizei. Datele vor fi întregistrate / asamblate în format electronic, de către persoana responsabilă (de ex. informaticianul şcolii), până la data stabilită în planul de elaborare a PAS. Analiza trebuie să se bazeze pe date doveditoare şi nu pe o opinie singulară. Atunci când este posibil, se va face verificarea informaţiilor prin consultarea mai multor surse.

2.1. Analiza mediului extern Se vor urmări acele aspecte care un impact potenţial asupra planificării în cadrul ÎPT.

Aceasta presupune că vor trebui luate în considerare informaţiile politice, economice, cele privind educaţia şi cele demografice, dar acestea nu trebuie analizate în întregime ci trebuie avute în vedere doar anumite elemente din fiecare categorie. De exemplu, elementele cu adevărat importante din cadrul datelor demografice sunt următoarele:

numărul actual şi previzionat al tinerilor cu vârste între 14 şi 19, pentru perioada dintre momentul actual şi anul final al perioadei pentru care se elaborează planul; se va avea în vedere şi situarea geografică a acestora în raport cu şcoala;

proporţia de persoane de gen masculin şi feminin (acest lucru este semnificativ pentru domeniile de formare specifice şcolii);



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 11 / 21




migraţia populaţiei şi procentele populaţiei în mediul rural şi în mediul urban;

date privind numărul de persoane cu cerinţe educaţionale speciale;

numărul previzionat al persoanelor din grupul ţintă pentru programele de formare a adulţilor autorizate sau care pot fi autorizate

Când se va analiza situaţia economică se vor avea în vedere informaţii referitoare la:

tipurile şi mărimea agenţilor economici (din sectorul public şi privat) din cadrul ariei de cuprindere a ofertei şcolii;

noi investiţii posibile şi noi companii /activităţi care vor apărea în zonă, pentru a putea vedea dacă va exista o cerere pentru noi domenii de pregătire

toate sectoarele aflate în creştere sau în declin, pentru a putea estima nevoile de competenţe şi schimbările care apar în ceea ce priveşte aceste nevoi;

nivelul ocupării forţei de muncă /al şomajului şi dacă acesta s-a modificat în ultimii ani şi / sau se prevede că se va modifica în următorii ani; aceste informaţii ne pot spune dacă pregătirea şi calificările oferite sunt adecvate nevoilor pieţei;

sectoarele specificate ca fiind prioritare în cadrul PRAI şi PLAI până în anul final al perioadei planificate; aceste sectoare pot beneficia de sprijin financiar suplimentar pentru a fi atrase în zona respectivă, drept urmare o forţă de muncă calificată ar constitui un avantaj.

Prin analizarea mediului extern se vor identifica: politicile şi priorităţile de la nivel naţional, regional şi local şi implicaţiile privind planificarea în

ÎPT în şcolile din zonă; mărimea actuală şi previzionată a pieţei muncii şi modul în care va influenţa /ar trebui să

influenţeze numărul şi tipul celor înscrişi în şcoală; nevoile de competenţe previzionate pentru piaţa muncii din regiune (şi cea de la nivel local),

pentru a pute hotărî ce calificări ar trebui oferite şi ce competenţe ar trebui dezvoltate numărul actual şi cel previzionat al tinerilor din zonă, pentru a vedea dacă şcoala va trebui să

răspundă unui număr mare sau unui număr redus de tineri în viitor; factorii interesaţi şi aşteptările acestora, pentru a putea adapta oferta educaţională astfel încât

să răspundem aşteptărilor acestora şi să creştem nivelul succesului şi al satisfacţiei clientului; activităţile altor şcoli şi ale furnizorilor privaţi de formare din zonă, pentru a afla care este

concurenţa în ceea ce priveşte tinerii pe care dorim să-i atragem în cadrul şcolii şi pentru şti câte alte organizaţii are aceeaşi ofertă educaţională (lucru care ne-ar putea ajuta să identificăm şi/sau să întocmim o ofertă unică, prin care şcoala să fie diferită)

performanţa şcolii în raport cu performanţele la nivel regional şi local (aceasta poate fi de asemenea inclusă în cadrul evaluării interne);

evoluţii planificate şi/sau previzionate în zonă care ar putea avea un impact asupra ofertei sau cererii de competenţe;

parteneri actuali sau potenţiali; nivelul şi surse potenţiale de finanţare.

Surse de informaţii recomandate: Printre datele utilizate, cele colectate în timpul elaborării PRAI şi PLAI sunt cele care pot fi

cel mai bine şi rapid valorificate, deci se impune ca o etapă necesară studierea acestora. Alte surse pot fi:

planuri şi documente publicate de către instituţii naţionale şi locale studii realizate la nivel regional, local, la nivelul oraşului /comunităţii sau la nivelul şcolii interviuri şi discuţii cu angajatorii actuali, Camerele de Comerţ, AJOFM etc. chestionare statistici oferite pe pagina de Internet a Statisticilor Naţionale (www.insse.ro), de autorităţile

locale şi agenţiile regionale pentru statistică, AJOFM etc. Deoarece planul trebuie să se bazeze pe o perspectivă pe termen mai lung, trebuie

analizate, pe lângă datele istorice, prognoze şi previziuni.



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 12 / 21




Analiza mediului extern trebuie să cuprindă principalele rezultate şi concluzii cu privire la aspectele studiate. Materialul poate fi organizat şi prezentat sub orice formă, astfel încât concluziile să fie cât mai clare. Recomandăm structurarea analizei în următoarele capitole:

Dimensiunea actuală şi dimensiunea estimată a pieţei muncii Nevoile de competenţe estimate pe piaţa muncii Numărul actual şi estimat de tineri din zonă Factori implicaţi şi aşteptările lor Activităţile celorlalte şcoli şi ale furnizorilor privaţi de instruire din zonă Performanţa şcolii comparativ cu reperele regionale şi locale Evoluţiile planificate şi/sau estimate ale zonei Partenerii actuali şi potenţiali Dimensiunea potenţială a finanţării şi sursele acesteia

2.2. Analiza mediului intern (Autoevaluarea) Autoevaluarea este procesul prin care se analizează propriul nivel de performanţă sau cel

al organizaţiei. Principiile fundamentale sunt următoarele: presupune o modalitate sistematică de evaluare şi îmbunătăţire a performanţei formulează judecăţi privind calitatea ofertei unei şcoli promovează o cultură a îmbunătăţirii continue abordează toate aspectele referitoare la activităţile şcolii, în mod special calitatea experienţelor

elevilor şi standardele pe care aceştia le ating Procesul de autoevaluare implică:

Pregătire: modalitate, standarde şi personal Cunoaşterea practicii: strângerea informaţiilor, colectarea şi analizarea datelor Formularea judecăţilor: evaluarea informaţiilor; sublinierea a ceea ce ne spun aceste informaţii,

stabilirea nevoii prioritare Stabilirea acţiunilor pe baza constatărilor: formularea ţintelor privind îmbunătăţirea şi stabilirea

priorităţilor în ceea ce priveşte aceste ţinte Monitorizare şi evaluare: evaluare critică a planurilor de dezvoltare şi a proceselor de

autoevaluare Autoevaluarea trebuie să cuprindă toate activităţile şi elementele şcolii, inclusiv:

o predarea şi învăţarea o materiale şi resurse didactice o rezultatele elevilor o consilierea şi orientarea oferită elevilor o calificări şi curriculum o resursele fizice şi umane o parteneriate şi colaborare

Informaţiile pot fi colectate dintr-o serie variată de surse, de exemplu prin întrebări, observaţii ale proceselor de predare şi învăţare şi a altor activităţi, informaţii referitoare la orele de curs, chestionare cu opiniile elevilor, documente şcolare. Trebuie însă subliniat că cea mai bună bază pentru analiza mediului intern o constituie Raportul de autoevaluare şi Raportul anual de evaluare internă elaborat de CEAC.

Autoevaluarea este efectuată, de obicei, de către echipele implicate în activităţile supuse examinării. Astfel, de exemplu, fiecare catedră va efectua o analiză a performanţelor elevilor la disciplinele specifice. Membrii catedrelor trebuie să stabilească punctele tari şi punctele slabe pe baza dovezilor şi nu a unor opinii care pot fi foarte subiective. CEAC şi managerii şcolii să efectueze o evaluare generală a şcolii, cu referire la: • calitatea generală a predării şi învăţării • măsura în care sunt implementate metodele de învăţare individualizată sau de învăţare

centrată pe elev



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 13 / 21




• măsura în care modalităţile de promovare pe piaţă (marketing) sunt adecvate • eficienţa cu care sunt alocate şi utilizate resursele (umane şi fizice) • tipul, domeniul şi calitatea parteneriatelor şi a reţelelor • gradul de adecvare a calificărilor şi formării oferite

Când se stabilesc echipele pentru autoevaluare, este important să se ia în considerare

contribuţiile tuturor celor implicaţi şi a tuturor factorilor interesaţi. Analiza internă nu trebuie să fie o activitate efectuată doar de către profesori. Vor trebui aflate opiniile elevilor şi ale părinţilor lor în legătură cu anumite aspecte, se vor căuta dovezi obiective de la angajatori.

Pe termen lung, sunt necesare o serie de date statistice pentru a susţine judecăţile formulate. De exemplu, se pot utiliza cifrele de înscriere, informaţiile centralizate privind mediile generale ale elevilor, raportul personal didactic-elevi, raportul elevi-calculatoare etc.

Analiza portofoliului de produse Calificările oferite şi modul în care acestea sunt predate pot fi uneori stabilite într-o

manieră ad-hoc şi pot depinde în mare măsură de personalul şi resursele disponibile. Ca parte a procesului de analizare a poziţiei strategice a şcolii şi a poziţiei pe piaţă, este

important să se efectueze o evaluare a viabilităţii acestor calificări şi activităţi. Există mai multe instrumente în acest sens, unul dintre acestea fiin „Matricea Grupului Consultativ din Boston”. Pe baza acesteia, produsele sunt încadrate în 4 categorii în funcţie de poziţia lor curentă pe piaţă:

O stea (“star”) – un produs de elită care acoperă un segment mare de piaţă dintr-un sector de activitate aflat în creştere. În domeniul şcolar, un exemplu de acest gen ar fi un domeniu sau un set de activităţi pentru care cererea este foarte mare. Pe măsură ce creşterea unui astfel de sector de activitate se încetineşte, steaua devine vacă de muls (“cash cow”). Scopul şcolii ar fi să investească astfel încât să îşi lărgească segmentul de piaţă pe care îl deserveşte.

O vacă de muls (“cash cow”) – este un produs strategic de elită (care acoperă un segment mare de piaţă) într-un sector de activitate care a ajuns la maturitate sau care se află în declin (creştere mică). Înscrierile sunt stabile, fără o activitate de promovare intensă sau un cost mare al resurselor şi dezvoltării. Surplusurile generate din această activitate pot susţine creşterea sau oferta altor „produse”.

Un copil problemă (“problem child”) sau un semn de întrebare este un produs strategic care a avut un impact mic pe piaţă (acoperă un segment de piaţă redus) într-un sector de activitate aflat în creştere (creştere mare). Există un sprijin mic din partea clientului pentru acest „produs”. Avantajele şcolii faţă de alte şcoli sau avantajele acestui produs faţă de alte produse nu sunt clare. Un copil problemă are nevoie de investiţii substanţiale de comercializare pentru a-şi menţine sau lărgi segmentul de piaţă faţă de ceilalţi competitori. Şcoala şi finanţatorii ei trebuie să decidă dacă sunt pregătiţi pentru o astfel de investiţie (printr-o mai bună promovare, prin dezvoltarea produsului, prin achiziţia de resurse etc) sau dacă abandonează acest sector de piaţă. Motivul poate fi doar existenţa unui număr prea mare de competitori pe piaţă, care oferă acelaşi produs, în regiunea respectivă.

Un câine (“dog”) – un produs strategic cu vânzări/înscrieri limitate (care acoperă un segment mic de piaţă) într-un sector de activitate matur sau în declin (creştere mică). În ciuda faptului că activează de destul de mult timp pe piaţă, un câine nu poate să atragă un număr suficient de clienţi şi se află în urma competiţiei în ceea ce priveşte imaginea, calitatea, rentabilitatea etc. Un câine implică, de obicei dezavantaje legate de cost – în cazul şcolilor, s-ar putea să fie vorba de costuri legate de asigurarea resurselor pentru activităţi care implică cheltuieli mari de investiţie. O şcoală care are un astfel de produs poate încerca să se adreseze unei pieţe specializate sau să se retragă de pe piaţă.



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 14 / 21




Rezultatele posibile ale acestui tip de analiză pot fi rezumate în diagrama de mai jos:

Segment de piaţă

mare mic

Se

cto

r d

e a

cti

vit

ate

cu

cre

şte

re

ma

re Stea (“Star”)

Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de marketing pentru a păstra sau

creşte segmentul de piaţă acoperit

Copil problemă (“Problem child”)

Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de

marketing sau părăsirea piaţa

mic

Vacă de muls (“Cash Cow”)

Strategie de marketing: Utilizarea surplusurilor pentru a ajuta la creşterea

produselor strategice, la menţinerea poziţiei

Câine (“Dog”)

Strategie de marketing: Reducerea eforturilor sau

renunţarea la acest produs

Rezultatele autoevaluării trebuie adăugate analizei SWOT. În cadrul planului operaţional

din planul de acţiune al şcolii vor fi precizate acţiuni pentru rezolvarea problemelor identificate. 2.3. Analiza SWOT După efectuarea analizei mediului extern şi autoevaluării, se va realiza o listă a punctelor

tari şi a punctelor slabe şi se vor identifica oportunităţi şi ameninţări. Toate judecăţile formulate trebuie susţinute de dovezi. Punctele tari identificate trebuie să

nu trebuie să fie doar exemple de activităţi pe care le efectuăm la un standard acceptat. Un punct tare înseamnă că performanţa şcolii este mai bună decât performanţa altor şcoli (reprezintă un punct de reper). Performanţa trebuie comparată cu cea a altor şcoli şi cu performanţa anterioară a şcolii. Trebuie avute în vedere şi standardele de autorizare provizorie şi de acreditare aprobate prin HG 21/2007, respectiv standardele de referinţă aprobate prin HG 1534 /2008.

Rezultatele analizei vor fi prezentate pe domenii de dezvoltare sau în totalitatea lor, sub următoarea formă:

S - PUNCTE TARI

W - PUNCTE SLABE

O - OPORTUNITĂŢI

T - AMENINŢĂRI



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 15 / 21




2.4. Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare Plecând de la analiza SWOT se va stabili un set de obiective. Unele dintre acestea vor fi

implicite ca rezultat al PRAI-V şi PLAI-TM. La acestea se vor adăuga obiective care se referă la aspectele în legătură cu care şcoala va trebui să acţioneze sau aspecte care necesită dezvoltare.

Pentru fiecare obiectiv identificat trebuie stabilită o ţintă pe termen lung, care ne va ajuta să stabilim dacă obiectivul respectiv a fost atins.

Este necesar: să se stabilească legătura cu misiunea şcolii, obiectivele regionale şi locale şi constatările

rezultate în urma evaluării mediului intern şi extern să ne asigurăm că acestea vizează o perspectivă pe termen lung /o perioadă lungă de timp să formulăm clar obiectivele / ţintele şi să le comunicăm cât mai multor factori interesaţi să ne concentrăm pe intervenţii cheie să stabilim obiective şi ţinte SMART:

• SPECIFICE – precizează ce anume trebuie realizat, în colaborare cu cine şi până când • MĂSURABILE – cuprind o ţintă cantitativă sau care se poate măsura în mod cantitativ • POSIBIL DE ATINS – dificile, dar realiste • RELEVANTE – trebuie să contribuie la îndeplinirea misiunii. Se adresează problemelor

identificate în cadrul analizei SWOT • ÎNCADRATE ÎN TIMP – trebuie realizate într-o anumită perioadă de timp Partea a 3-a - PLANUL OPERAŢIONAL

3.1. Contextul În această parte se vor prezenta pe scurt elementele generale care au condus la stabilirea

obiectivului. De ce aspectul respectiv reprezintă o direcţie în care trebuie să acţionăm? Care sunt cauzele care stau la baza dificultăţilor / problemelor?

3.2. Acţiunile Acţiunile sunt paşi practici, pe termen scurt care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor şi

ţintelor. Personalul şi alţi factori interesaţi trebuie implicaţi în stabilirea acestor paşi. Atunci când se stabilesc acţiunile care trebuie întreprinse, se vor lua în considerare:

cauzele problemei care au dus la stabilirea acelui obiectiv care sunt acţiunile care pot fi întreprinse pentru rezolvarea problemei sau pentru atenuarea ei? cine sunt factorii implicaţi în ceea ce priveşte acest obiectiv? care sunt schimbările care vor contribui la atingerea acestui obiectiv? cine sunt persoanele cele mai în măsură de a pune în aplicare aceste acţiuni?

În cazul fiecărei acţiuni trebuie avut în vedere rezultatul aşteptat. Acesta poate fi acelaşi cu ţinta pe termen lung sau poate fi unul diferit. În multe dintre cazuri, rezultatul aşteptat poate fi atins pur şi simplu prin îndeplinirea acţiunii.

Atunci când se alocă responsabilităţi, trebuie să existe acordul persoanele identificate. Este de dorit ca aceste persoane să fie cele mai potrivite pentru realizarea acţiunii respective.

3.3. Planul de şcolarizare O serie de acţiuni care trebuie întreprinse va fi legată de calificările care vor fi oferite în

următoarele 12 luni. Aceste acţiuni trebuie specificate în cadrul tabelului pentru “Planul de şcolarizare” al cărui format este prezentat în continuare.



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 16 / 21




MODEL DE FORMAT PENTRU PLANUL OPERAŢIONAL

PRIORITATEA :

Obiectiv:

Ţinta:

Context: (Scurtă descriere a problemei şi a motivelor pentru care reprezintă un aspect care necesită îmbunătăţire)

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (Ce anume trebuie să

se întâmple?)

Rezultate aşteptate (măsurabile) Data până la care

vor fi finalizate (orizontul de timp)

Persoana /persoanele responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de finanţare

Evaluare



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 17 / 21




MODEL DE FORMAT PENTRU PLANUL DE ŞCOLARIZARE

Nivel de calificare

Domeniu / profil Calificare Anul şcolar „n-1”

Anul şcolar „n” (Realizat)

Anul şcolar „n+1” (Proiecţie)

Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 18 / 21




3.4. Planul de parteneriat al şcolii pentru procesul de colaborare factorii interesaţi În această secţiune trebuie incluse acţiunile legate de:

lucrul cu întreprinderile (acordul de parteneriat)

contribuţia la reţeaua de orientare profesională 3.5. Planul de dezvoltare profesională a personalului În această secţiune trebuie incluse acţiunile legate de:

activităţile privind dezvoltarea personalului stabilite în urma autoevaluării

detalii privind dezvoltarea profesională a personalului Este util să rezumăm nevoile privind dezvoltarea profesională a personalului într-un tabel

separat, care să poate fi prezentat Inspectoratului Judeţean şi Casei Corpului Didactic şi pentru a contribui la planificarea sesiunilor de dezvoltare profesională a personalului din regiune.

3.6. Finanţarea planului

Se vor lua în calcul eventuale modalităţi de a obţine resurse pentru acţiunile propuse. Ele

trebuie să fie realiste. Probabil că o finanţare suplimentară substanţială nu va fi pusă la dispoziţia şcolii, astfel încât este necesar să ne gândim cum putem utiliza resursele existente pentru a obţine rezultatele scontate.

Partea a 4-a - CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Această secţiune poate avea dimensiuni relativ reduse, putând fi scrisă şi sub formă de tabel. Va fi nevoie să scriem trei paragrafe.

Primul paragraf va trebui să fie un rezumat al procesului de consultare parcurs în etapa de

elaborare a planului: cu cine ne-am consultat, când şi cum am făcut acest lucru? Al doilea paragraf va trebui să se refere la monitorizarea şi evaluarea la nivel de echipă /

la nivel operaţional. Personalul şcolii va trebui să:

să monitorizeze implementarea acţiunilor

să evalueze dacă aceste acţiuni au avut efectul dorit/aşteptat

să revizuiască acţiunile în lumina progresului realizat

să raporteze în mod regulat progresul înregistrat managerilor, personalului şi altor factori interesaţi

să se bucure de succes şi să înveţe din greşeli În cadrul acestui paragraf trebuiesc precizate: cine va fi persoana responsabilă, cine va fi

implicat, termenele de realizare şi modul în care vor fi înregistrate rezultatele. Ultimul paragraf va trebui să se refere la activitatea de monitorizare realizată de către

management. Această activitate va presupune atât participarea managerilor cât şi a CA Etapele finale ale monitorizării şi revizuirii presupun folosirea constatărilor şi concluziilor în

vederea reactualizării continue a planului şi întocmirea planului operaţional pentru anul următor.



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 19 / 21




ANEXA 3

LISTĂ DE VERIFICARE PRIVIND ÎNTOCMIREA PLANULUI DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

Nr. crt.

Componentă Realizat

Obs. Da Nu

1. Planul este complet (sunt completate toate secţiunile din cuprins şi conţine toate anexele)

2.

Planul are un aspect profesional:

Un singur document cu copertă /pagină cu titlu

Conţine o pagină de cuprins

Conţine pagină de cuprins pentru anexe

Are paginaţie pentru anexe

Nu conţine greşeli de ortografie sau de tipărire

Aranjarea în pagină este clară şi permite citirea uşoară a documentului

3.

Planul este scris într-un limbaj clar şi accesibil şi persoanelor care nu lucrează în domeniul învăţământului şi/sau este inclus un glosar care să explice orice termeni de specialitate sau din domeniul învăţământului, ex: ISJ ADR etc.

4.

Reiese clar faptul că planul este actualizat în ....... şi adoptă o perspectivă pe termen mai lung până în .......

Analiza nevoilor se referă la situaţia previzionată până în anul ............

Obiectivele şi ţintele sunt prevăzute pentru o perioadă de timp până în anul ....... cu ţinte intermediare

5. Reiese clar faptul că PLAI a fost actualizat pe baza documentării din PLAI şi PRAI actualizate în .......

6.

Planul conţine o analiză a nevoilor de formare profesională iniţială care include:

Cererea previzionată de forţă de muncă şi nevoile beneficiarilor(angajatori, elevi)

informaţii relevante privind dezvoltarea ÎPT şi în special nevoile de competenţe pentru domenii /sectoare

conţine concluzii clare în legătură cu implicaţiile privind viitorul ÎPT

prognoza ofertei de formare profesională prin IPT pe baza previziunilor cererii de forţă de muncă în perspectiva 2013 şi validarea anuală a acesteia pe baza trendurilor identificate din surse statistice oficiale şi administrative.

7.

Planul conţine o evaluare a capacităţii sistemului IPT din şcoală de a răspunde nevoilor identificate Au fost formulate concluzii şi recomandări clare pe baza analizei efectuate şi nu doar un set de afirmaţii. Este inclusă analiza SWOT

8.

Planul identifică un set de priorităţi care:

se bazează pe concluziile din analiza nevoilor

se concentrează pe intervenţiile cheie Planurile nu trebuie să conţină nici o prioritate la atingerea căreia nu pot contribui, ex: înfiinţarea unui observator regional sau local



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 20 / 21




Nr. crt.

Componentă Realizat

Obs. Da Nu

9.

Planul conţine un set clar de obiective şi ţinte care sunt corelate cu priorităţile Acestea:

Furnizează informaţii pentru o planificare locală coerentă care să asigure existenţa unei oferte de formare coordonate într-o anumită zonă geografică

Răspund nevoii de a oferi formare profesională continuă pentru adulţi şi tineri

10.

Există obiective şi ţinte SMART

Se referă la un anumit aspect specific de dezvoltare, dar în perspectiva anului ...... (aceste obiective nu trebuie să fie obiective pentru un singur an)

Conţin o ţintă măsurabilă (în mod ideal o ţintă care poate fi măsurată în mod simplu)

Mijlocul prin care va fi măsurată este unul clar

Obiectivele sunt posibil de atins în perioada de timp prevăzută şi cu resursele disponibile estimate, fiind în acelaşi timp suficient de ambiţioase şi solicitante astfel încât să încurajeze acţiunile de îmbunătăţire

Obiectivele sunt relevante pentru IPT

Ţintele de atins specifică perioada de timp

11.

Fiecare obiectiv este însoţit de un set de acţiuni adecvate

Acţiunile sunt realiste şi posibil de atins, dar în acelaşi timp ambiţioase

Sunt formulate în mod clar şi lipsite de ambiguitate

Au fost identificaţi partenerii

A fost stabilit pentru fiecare acţiune care va fi conducătorul/ persoana responsabilă pentru acţiunea respectivă precum si perioada de timp în care acţiunea va fi realizată

S-a analizat care sunt implicaţiile din punct de vedere al resurselor

12. Există informaţii care demonstrează faptul că elaborarea planului s-a realizat printr-un proces de colaborare şi consultare

13. Planul conţine un capitol privind efectuarea monitorizării şi evaluării



Cod: P-PAS

Ediţia: I /06.08

Revizia: 0/06.08

Pagina: 21 / 21




ANEXA 4 LISTA DE DIFUZARE

Nr. copiei

Data difuzării

Date privind deţinătorul copiei

Numele departamentului Primitor

Numele, prenumele funcţia

Semnătură

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

Documents

Cod: P-PAS Procedura de elaborare a Planului de Acţiune al ...liceulauto.ro/fpers/file/procedura PAS.pdf · analiza portofoliului de „produse” - analiza SWOT - stabilirea aspectelor