Integrarea peisajului în procedura EIM în România · Calitatea studiilor de impact din România din punct de vedere al evaluării peisajului ..... 70 III.2.2. Analiza valorilor

Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță

5

CUPRINS

PREFAȚĂ ...................................................................................................... 7

CUVÂNT ÎNAINTE .................................................................................... 10

Lista Figurilor ............................................................................................... 12

Lista Tabelelor .............................................................................................. 13

Lista Anexelor .............................................................................................. 13

INTRODUCERE .......................................................................................... 15

CAPITOLUL I. ASPECTE DE ORDIN TEORETIC .................................. 23

I.1. Peisajul și Evaluarea Impactului asupra Mediului ............................. 23

I.2. Perspective și percepții asupra evaluării impactului asupra peisajului

.................................................................................................................. 26

I.3. Evaluarea Impactului asupra Mediului: definiții, principii, raportul

final........................................................................................................... 28

I.4. Evaluarea Impactului asupra Mediului din perspectiva peisajului:

studiu comparativ România - Elveția ....................................................... 31

CAPITOLUL II. METODE, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE ...................... 39

II.1. Chestionare de opinie ....................................................................... 41

II.1.1. Avantajele utilizării chestionarelor de opinie ............................ 41

II.1.2. Dezavantajele utilizării chestionarelor de opinie ....................... 42

II.1.3. Tema chestionarelor de opinie ................................................... 44

II.1.4. Determinarea dimensiunii eșantionului și criteriile de selecție a

respondenților ....................................................................................... 46

II.1.5. Colectarea răspunsurilor ............................................................ 47

II.2. Descrierea metodei de corespondență canonică (CCA) – Analiza

multivariată a datelor ................................................................................ 47

II.3. Cercetarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra

Mediului din perspectiva peisajului ......................................................... 50

II.3.1. Selecția rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului 51

II.3.2. Relaționarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului

asupra Mediului cu Convenția Europeană a Peisajului ........................ 51


6

II.3.3. Evaluarea impactului vizual asupra peisajului – practici curente

și modele de bună practică ................................................................... 53

II.3.4. Liste de control privind valorile peisajului ................................ 55

CAPITOLUL III. ANALIZA INTEGRĂRII PEISAJULUI ÎN PROCEDURA

DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ....................... 58

III.1. Corespondența canonică a percepției conceptelor de peisaj în cadrul

procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului ............................. 58

III.1.1. Percepția și utilizarea conceptelor de peisaj în cadrul procedurii

de Evaluare a Impactului asupra Mediului ........................................... 65

III.2. Analiza conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra

Mediului din perspectiva peisajului ......................................................... 69

III.2.1. Calitatea studiilor de impact din România din punct de vedere al

evaluării peisajului ............................................................................... 70

III.2.2. Analiza valorilor de peisaj din aria de impact a proiectelor ..... 72

III.2.3. Analiza impactului vizual al proiectelor ................................... 73

III.2.4. Analiza integrării peisajului în procedura de evaluare a

impactului asupra mediului în România și Elveția ............................... 74

III.3. Practici de urmat din sistemul elvețian de Evaluare a Impactului

asupra Peisajului ....................................................................................... 76

CAPITOLUL IV. PERSPECTIVE DE INTEGRARE A PEISAJULUI ÎN

PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

ÎN ROMÂNIA .............................................................................................. 79

IV.1. Localizarea studiilor de caz ............................................................. 81

IV.2. Descrierea peisajului din arealul studiilor de caz ............................ 82

IV.3. Analiza Impactului Vizual .............................................................. 84

IV.4. Aplicarea listelor de control privind valoarea peisajului................. 99

CONCLUZII .............................................................................................. 104

PERSPECTIVE DE CERCETARE ........................................................... 109

ANEXE ...................................................................................................... 111

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................ 131


7

PREFAȚĂ

,,Integrarea Peisajului în Procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului

în România” reprezintă un subiect actual, o problemă de mare interes în

comunitatea științifică de mediu din România. Această procedură (de evaluare

din perspectiva peisajului) încă nu este prea clară și bine conturată la noi în

țară. Cartea aduce în atenție exemple mai bine definite (e.g. analize ale

rapoartelor de mediu din Elveția), clarifică termeni, concepte și mai ales face

o evaluare a peisajului sub toate aspectele lui naturale, culturale, economice.

Subiectul lucrării reflectă preocupările autoarei încă din perioada studiilor de

master, finalizate prin teza de doctorat susținută în anul 2014, la Universitatea

din București, Facultatea de Geografie, în cadrul Școlii Doctorale Simion

Mehedinți. Pe perioada studiilor doctorale autoarea a beneficiat de o bursă

Sciex în cadrul laboratorului ECOS (Ecological Systems Laboratory), Ecole

Polytechnique Fédérale de Lausanne. Aici doctoranda s-a bucurat de o

atmosferă academică deosebită beneficiind atât de îndrumarea profesorului

Alexandre Buttler cât și de infrastructura laboratorului. Cercetarea efectuată

în laborator a fost selectată printre cele mai bune 21 studii din 545 realizate în

cadrul programului Scientific Exchange Programme NMS.CH.

Lucrarea este construită logic, pornind de la întrebările de cercetare adresate

de autoare și terminând cu perspectivele de cercetare pe care aceasta și le

propune. Astfel, autoarea analizează calitatea evaluării peisajului în România;

modul în care prevederile Convenției Europene a Peisajului sunt luate în

considerare în rapoartele de mediu; cum influențează percepția experților EIM

evaluarea concretă a impactului asupra peisajului; care sunt valorile peisajului

ce trebuie analizate înainte de implementarea unui proiect. O atenție deosebită

a fost acordată modului în care poate fi îmbunătățit procesul de evaluare a

peisajului (prin EIM) în România. Aceste analize sunt realizate prin


8

interpretarea critică a conținutului rapoartelor de mediu, evaluarea percepției

practicienilor EIM și testarea unor metode de analiză utilizate de comunitatea

științifică. Un alt model de analiză pentru autoare l-a constituit abordarea

comparativă între România și Elveția. Astfel, autoarea a investigat sistemul

EIM elvețian dar și opiniile practicienilor de aici. Prin această abordare a putut

să identifice probleme dar și soluții ce pot fi transferate studiilor naționale.

Studiul confirmă că peisajul este analizat după cum este perceput de fiecare

specialist, indiferent de țară. Totuși, specialiștii din România identifică

peisajul mai ales prin prisma componentelor biotice, pe când cei din Elveția

pun accent și pe valoarea culturală a acestuia. În opinia specialiștilor din

România, impactul asupra peisajului trebuie analizat din perspectivă vizuală,

astfel că aici identificăm un domeniu în care cercetătorii trebuie să intensifice

eforturile în a realiza modele de analiză cantitativă care să poată fi integrate

în procedura EIM.

O concluzie a lucrării este aceea că exemplele de bună practică oferite de

sistemul elvețian pot fi adaptate pentru România, oferind posibilitatea unui

progres în acest domeniu. În acest fel, cu siguranță nu vom mai avea rapoarte

acceptate de autoritățile de mediu care să afirme că “în spiritul definiţiei

peisajului”, evaluatorul nu are fireşte capacitatea să exprime o concluzie

obiectivă faţă de ,,impactul peisagistic cauzat de construcţiile propuse”. Acești

evaluatori pot utiliza cercetările publicate de specialiștii din România și nu

numai, pentru a exprima o concluzie obiectivă față de impactul adus peisajului

de proiectul evaluat.

Cartea “Integrarea Peisajului în Procedura de Evaluare a Impactului asupra

Mediului în România” se poate constitui într-un ghid metodologic. Lucrarea

este accesibilă, prezentată într-un stil clar, printr-un limbaj adecvat pentru

lumea eterogenă a practicienilor EIM. Sunt convinsă că aceștia vor găsi în


9

această lucrare soluții la multe din problemele cu care se confruntă. În același

timp, studiul este util și pentru cercetătorii din domeniul Ecologiei Peisajului,

care vor putea găsi motivații pentru a produce noi studii dedicate acestui

subiect, precum și îndemnul de a încerca apropierea de practicienii EIM.

Ileana Pătru-Stupariu 1,2

București, Septembrie 2016

1 Universitatea din București, Institutul de Cercetare ICUB; Centrul de

Cercetare Transdisciplinar Peisaj, Teritoriu, Sisteme Informaționale CeLTIS,

Splaiul Independenței nr. 91-95, 050095, București, România

2 Universitatea din București, Departamentul de Geografie Regională și

Mediu, Facultatea de Geografie, Bd. N. Bălcescu nr. 1, 010041, București,

România


10


11

CUVÂNT ÎNAINTE

Prezenta lucrare a fost susținută în 2014 ca teză de doctorat la Școala

Doctorală „Simion Mehedinţi” a Facultății de Geografie, Universitatea din

București și reprezintă rezultatul pasiunii mele pentru Științele Peisajului.

Lucrarea a putut fi realizată cu ajutorul acelor persoane care au contribuit la

demersul cercetării temei alese. În primul rând, aș dori să adresez cele mai

sincere mulțumiri pentru coordonarea oferită, doamnei prof. univ. dr. Ileana

Pătru-Stupariu. Apreciez foarte mult îndrumarea, încrederea, răbdarea și

sfaturile acordate pe parcursul întregului stagiu doctoral. Țin să mulțumesc și

domnului prof. univ. dr. Alexandre Buttler pentru suportul acordat în timpul

stagiului de pregătire urmat în cadrul laboratorului său, Ecological System

Laboratory, Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne, unde am avut

oportunitatea de a aprofunda științific tema aleasă. Aș dori să-mi exprim

recunoștința domnului prof. univ. dr. Laurențiu Rozylowicz pentru sugestiile

constructive în realizarea acestei teze. De asemenea, doresc să mulțumesc

pentru colaborare domnului prof. univ. dr. Cristian Braghină, director al Şcolii

Doctorale „Simion Mehedinţi”, domnului prof. univ. dr. Cristian Iojă, precum

și întregului colectiv din cadrul centrelor CELTIS, CCMESI și a membrilor

organizației IALE România. Aduc mulțumiri agențiilor de mediu din România

și Elveția pentru datele și informațiile oferite, necesare elaborării acestei

lucrări, dar și experților EIM care au răspuns chestionarului efectuat. Nu în

ultimul rând, adresez mulțumiri familiei mele și prietenilor speciali din viața

mea care mi-au oferit înțelegere și suport moral atunci când am avut nevoie.

Cercetările științifice care au stat la baza elaborării acestei teze au fost

realizate ca parte a programului Scientific Exchange Programme, Sciex

Program NMS-CH, 12.139-Sciex-N-6.


12

Lista Figurilor

Figura nr. 1 – Filtrele dintre observator și peisaj

Figura nr. 2 – Evaluarea Impactului şi Ciclul Proiectului

Figura nr. 3 – Procesul de aplicare a chestionarului de opinie online

Figura nr. 4.1 – Graficul dispersiei analizei CCA – Model 1

Figura nr. 4.2 – Graficul dispersiei analizei CCA – Model 2

Figura nr. 5 – Evaluarea limbajului în rapoartele EIM analizate din Elveția și

România

Figura nr. 6 – Rezumatul evaluării scopului ELC în rapoartele EIM analizate

din Elveția și România

Figura nr. 7 – Evoluția capacității de producție a Parcurilor Eoliene din

România

Figura nr. 8 – Localizare Parc Eolian Topleț și Parc Eolian Sfânta Elena,

județul Caraș-Severin, România

Figura nr. 9 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1 pentru Parcul Eolian

Topleț

Figura nr. 10 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1 pentru Parcul

Eolian Sfânta Elena

Figura nr. 11 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Skyline Barrier Parc

Topleț

Figura nr. 12 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Skyline Barriers Parc

Sfânta Elena


13

Figura nr. 13 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Extrusion Parc Topleț

Figura nr. 14 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Extrusion Parc Sfânta

Elena

Figura nr. 15 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1. Intersect Parc

Topleț

Figura nr. 16 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1. Intersect Parc

Sfânta Elena

Lista Tabelelor

Tabelul nr. 1 – Ansamblul aspectelor analizate în rapoartele EIM

Tabelul nr. 2 – Matricea întrebărilor și a răspunsurilor (Elveția, N=60,

România, N=64)

Tabelul nr. 3 – Mențiuni cu privire pa valorile peisajului în rapoartele EIM


Lista Anexelor

Anexa nr. 1 – Chestionar: Integrarea peisajului în procedura de Evaluare a

Impactului asupra Mediului

Anexa nr. 2 – Email-ul adresat potențialilor respondenți

Anexa nr. 3 – Lista Rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului

analizate


14

Anexa nr. 4 – Fișă de cercetare adaptată pentru punerea în aplicare a

Convenției Europene a Peisajului în procedura de evaluare a impactului asupra

mediului.

Anexa 5.1 – Liste de control – valorile peisajului - Parc Eolian Topleț

Anexa 5.2 – Liste de control – valorile peisajului – Parc Eolian Sfânta Elena

Anexa nr. 6 – Aplicații și baze de date utilizate


15

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze situația actuală a modului de evaluare

a impactului asupra peisajului generat de proiecte propuse și să contribuie la

evoluția cercetării ştiinţifice în ceea ce privește integrarea Peisajului în

procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului din România.

Peisajul include o varietate de valori, cum sunt cele estetice, culturale, fizice,

psihologice, de sănătate, economice etc. În general, "peisajul" în sine nu are

definită o valoare monetară și astfel capacitatea de protecție este una scăzută.

Reglementări legale clare de protecție privesc mai ales poluarea aerului, apei,

subsolului, flora și fauna. În timp ce toate aceste elemente sunt parte

componentă a peisajului, acesta din urmă reprezintă mai mult decât suma lor.

Conform Convenției Europene a Peisajului, acesta: “desemnează o parte de

teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul

acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani” (Council of Europe,

2000).

Din perspectiva științei peisajului, la nivel internațional s-a trecut încă din anii

1960 de la analize bazate pe conceptele teoretice şi descriptive la analize

complexe din punct de vedere cantitativ, în acest mod creându-se disciplina

Ecologia Peisajului. Aceasta are ca scop organizarea peisajului bazată pe

interrelațiile dintre componentele naturale, om şi dinamica temporală a

acestora (Pătru-Stupariu, 2011).

În prezent, multe țări și organizații internaționale folosesc procedura de

Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) în vederea implementării sau

nu a proiectelor care ar putea da naștere la un impact semnificativ asupra

mediului (Sadler, 1996). Performanța generală a procesului EIM depinde de

mulți factori (Lee et al., 1994), printre cei mai importanți fiind calitatea


16

raportului EIM. Cu toate acestea, așa cum au arătat multe studii (ex. Lee,

2000), calitatea acestui raport este cel mai adesea nesatisfăcătoare.

Deoarece aspectele legate de peisaj lipsesc sau sunt prezentate pe scurt în

cadrul procedurii EIM, problema deteriorării peisajului nu este ușor de

evaluat. Din această perspectivă, în trecut, peisajul era inclus în mod frecvent

doar în studiile fizico-geografice (Pătru-Stupariu, 2011). La momentul actual,

sistemul EIM românesc este folosit mai ales pentru a obține

autorizații/avize/acorduri de mediu, cele mai multe studii EIM examinând vag

peisajul, în cele mai multe dintre acestea menționându-se doar că

„implementarea proiectului nu va afecta peisajul”.

Rapoartele EIM cuprind evaluări subiective ale esteticii peisajului, fără a se

concentra pe sub-sistemele culturale, sociale și ecologice. Elemente

cantitative sau legate de funcționalitatea peisajului lipsesc din această

procedură și este foarte dificil de identificat obiectivitatea și corectitudinea

analizelor peisagistice (Niță et al., 2015). În România, analiza peisajului s-a

transformat în cursul anilor `80 într-un concept cantitativ (Tudora, 2009).

Astfel, a fost introdusă treptat în analize aplicarea metricilor peisagistice. Un

exemplu concludent este indicele presiunii umane (Pătru-Stupariu, 2011),

acest indicator peisagistic devenind tot mai utilizat în diferite studii de

cercetare (Pătru, 2001; Dumitraşcu, 2006; Niculae, 2011).

Prezentul studiu analizează situația României în ceea ce privește integrarea

peisajului în procedura de Evaluarea a Impactului asupra Mediului, precum și

percepția experților români și din străinătate în domeniu.


17

Semnificația și scopul studiului

În privința abordărilor ce vizează analiza impactului asupra peisajului în

procedura EIM, se consideră faptul că specialiștii implicați în elaborarea

studiilor EIM au o responsabilitate deosebit de importantă atunci când

efectuează o evaluare peisagistică, pentru că trebuie să asigure corectitudinea

alegerii unei metodologii adecvate, adaptată conform circumstanțelor speciale

(Landscape Institute și I.E.M.A, 2013).

Pentru moment, la nivel național nu există proceduri care să îndrume actorii

EIM în realizarea unei evaluări obiective a impactului unui proiect asupra

peisajului. Necesitatea unor cercetări suplimentare în România, privind

analiza impactului asupra peisajului în EIM rezultă din atenția deosebită la

nivel European asupra efectelor schimbărilor asupra peisajului în timp și

spațiu, dar și ca urmare a ratificării Convenției Europene a Peisajului.

Scopul principal al acestui studiu este de a identifica modul în care este

realizată în prezent evaluarea impactului asupra peisajului la nivel național.

Totodată, acest studiu se concentrează și asupra percepțiilor generale ale

specialiștilor EIM din România în ceea ce privește conceptul de peisaj, atât

din literatura de specialitate cât și din concepțiile și cunoștințele practicienilor.

De asemenea, practicile de elaborare a studiilor de impact sunt analizate în

detaliu din punct de vedere peisagistic pentru Elveția și România cu scopul de

a identifica punctele forte ale sistemului EIM elvețian în vederea sugerării

unor posibilități de îmbunătățire a analizelor de peisaj din România.

Obiectivele studiului

Obiectivul general al acestei cercetări este de a contribui la dezvoltarea unei

metodologii, specifice cadrului național. Studiul vine să acopere o nișă încă


18

neexploatată în analiza peisajului în România și are următoarele obiective

specifice:

examinarea stării și calității evaluării impactului asupra peisajului în

România;

identificarea modului în care experții care participă în procedura de

Evaluarea a Impactului asupra Mediului înțeleg și utilizează

conceptul de "peisaj";

determinarea utilizării eficiente a conceptelor peisagistice și a

metodelor analizei efectelor asupra peisajului din studiile EIM;

identificarea legăturii dintre conținutul și obiectivele ELC cu analiza

peisajului într-un raport EIM;

diseminarea exemplelor de bună practică în ceea ce privește

integrarea peisajului în procedura EIM;

propunerea de măsuri de îmbunătățire a procesului EIM din România

în ceea ce privește analiza impactului peisagistic prin examinarea

punctelor forte și punctelor slabe ale unui anumit sistem EIM;

evoluția și îmbunătățirea nivelului de practică în analiza impactului

asupra peisajului, prin dezvoltarea unor metode de studiu de caz;

extinderea analizei critice asupra evaluării peisajului la nivelul

cercetării științifice și a aplicării practice.

Întrebări de cercetare

În derularea studiului au fost luate în considerare următoarele cinci întrebări

de cercetare:

1. Sunt calitatea și nivelul evaluării impactului asupra peisajului în

EIM din România suficient de bune pentru a ghida luarea deciziilor în

aprobarea autorizațiilor de mediu?


19

2. Este EIM în România concludentă în promovarea obiectivelor

Convenției Europene a Peisajului?

3. Cum poate influența percepția experților EIM o evaluare a

impactului asupra peisajului?

4. Care sunt implicațiile, inclusiv valorile peisajului, ce trebuie avute

în vedere într-o analiză EIM?

5. Cum poate fi îmbunătățit procesul EIM din România în vederea

îmbunătățirii calității evaluării impactului asupra peisajului?

Prin aceste întrebări dorim să răspundem unei probleme majore: "Cum se

poate îmbunătăți sistemul practic de analiză a peisajului în EIM din

România?". Discutarea acestei probleme practice conduce la ilustrarea

termenilor și conceptelor teoretice necesare în abordarea evaluării impactului

asupra peisajelor dar și a metodelor utilizabile pentru o apreciere mai obiectivă

a acesteia.

Domeniul de aplicare și limitările studiului

Acest studiu se concentrează asupra percepțiilor generale ale EIM privind

impactul asupra peisajului în România, atât din literatura de specialitate cât și

în rândul practicienilor. Pentru EIM, calitatea raportului de evaluare a

impactului asupra mediului este vitală, astfel că abordările practicienilor

trebuie să fie obiective și să ajute la minimizarea impactului asupra peisajului.

Astfel, acest studiu compară (atât în ceea ce privește literatura de specialitate

cât și din perspectiva practicienilor români și elvețieni) punctele slabe și

punctele tari ale sistemului EIM românesc și elvețian pentru a avea în vedere

analogiile ce pot să fie realizate, dar și domeniile de îmbunătățire pentru


20

România cu privire la abordarea conceptelor de peisaj. Pentru ca procesul EIM

să fie unul clar și transparent, sunt necesare:

1. identificarea, predicția și evaluarea efectelor generate de dezvoltare

sau de schimbare a utilizării terenurilor;

2. analiza elementelor de mediu din cadrul evaluărilor impactului de

mediu (aer, apă, sol, etc.) prin utilizarea unor tehnici general acceptate

sau standarde legislative;

3. evaluarea impactului asupra peisajului, inclusiv a efectelor vizuale

potențiale în urma implementării unui proiect. Această analiză este

mai dificilă întrucât nu există un ghid național în acest sens și de

asemenea, diversitatea peisajelor dar și a naturii proiectelor

implementate conduce la abordări diferite și relativ subiective.

Rolul judecății experților EIM intervine în special în evaluarea valorii

peisajului sau a patrimoniului cultural, și mai ales în decizii ce privesc

importanța schimbărilor pentru societate. În toate cazurile, sunt necesare

concluzii ferme care să se bazeze pe metode obiective, și implicit

raționamentul aplicat în diferite etape EIM să poată fi urmărit și analizat și de

către publicul interesat. Totodată, aceste aprecieri trebuie să fie realizate de

către profesioniști calificați și cu experiență în domeniul peisagistic.

Diferențe de opinii în ceea ce privește hotărârile adoptate pot exista chiar și în

rândul specialiștilor calificați. Pentru a se evita situațiile în care evaluarea

impactului asupra peisajului nu este una obiectivă, ar trebui să fie implicată în

astfel de analize mai mult de o persoană specializată, numărul celor implicați

depinzând de gravitatea impactului ce poate fi adus peisajului.

Literatura de specialitate cu privire la metoda studiilor de caz este clară și face

referire la posibilele beneficii dar și a limitelor sale (Sommer și Sommer,


21

1986; Webb et al., 1966; Zeisel, 1990). Cu toate acestea, în cadrul practicii

peisagistice, studiile de caz reprezintă un mod util pentru practicieni în

vederea evaluării succesului sau eșecului implementării procedurii EIM.

Structura lucrării

În conformitate cu scopul urmărit, lucrarea este structurată în patru capitole,

primele două capitole tratând aspecte teoretice și metodologice, în timp ce

ultimele două capitole se concentrează pe descrierea și interpretarea

rezultatelor obținute. Lucrarea conţine un număr de 6 anexe, bibliografie de

specialitate și legislaţie în domeniu. De asemenea, aceasta cuprinde și două

liste care conțin figurile și enumerarea tabelelor utilizate. Astfel, lucrarea este

organizată după cum urmează:

CAPITOLUL I ilustrează o imagine de ansamblu a literaturii de specialitate

privind conceptele și procedurile analizate, expunerea problemei - integrarea

analizei peisajului în evaluarea impactului asupra mediului, precum și

provocările de integrare a peisajului în EIM din România.

CAPITOLUL II oferă detalii cu privire la metodologia utilizată în cadrul

studiului prezentată într-o manieră științifică.

CAPITOLUL III prezintă rezultatele obținute și interpretarea acestora,

scoțând în evidență domeniile în care România ar putea învăța sau aplica

modele internaţionale pentru a îmbunătăți sistemul EIM național. În această

parte a lucrării este ilustrată situația actuală a analizelor peisagistice în

rapoartele EIM, și este prezentată analiza statistică a Corespondenței

Canonice ca metodă a ilustrării percepției specialiștilor asupra integrării

peisajului în procedura EIM. Cea mai mare parte a acestui capitol a fost

publicată în lucrarea Niță, A., Buttler, A., Rozylowicz, L., Pătru - Stupariu, I.,

2015. Perception and use of landscape concepts in the procedure of


22

Environmental Impact Assessment; case study – Switzerland and Romania.

Land Use Policy 44, 145 - 152.

CAPITOLUL IV ilustrează în paralel două studii de caz, care evidențiază

efectele asupra peisajului în urma implementării proiectelor. Astfel, utilizând

metode GIS specifice de analiză a impactului vizual, precum și prin aplicarea

listelor de control în ceea ce privește valoarea peisajului, se realizează o

expunere a punctelor esențiale ce trebuie să fie avute în vedere atunci când se

realizează o astfel de evaluare peisagistică.

CONCLUZIILE prezintă recomandări și discuții pentru sistemul național de

evaluare a impactului asupra peisajului, această secțiune încheindu-se prin

trasarea contribuțiilor acestei cercetării, in timp ce secțiunea

PERSPECTIVELE DE CERCETARE oferă informații despre direcțiile de

cercetare viitoare în domeniu avute în vedere de către autor.


23

CAPITOLUL I. ASPECTE DE ORDIN TEORETIC

I.1. Peisajul și Evaluarea Impactului asupra Mediului

Definirea peisajului reprezintă o temă larg discutată la nivel academic. Ca

termen ştiinţific, peisajul a fost introdus în geografie în secolul al XIX-lea de

către Al. von Humboldt care a identificat peisajele în funcţie de omogenitatea

asociaţiilor vegetale (Pătru-Stupariu, 2011).

La nivel național, acest concept a fost definit de către Mihăilescu (1968) ca

„ansamblul caracterelor exterioare specifice ale unui teritoriu și arăta că

geografia este descrierea și explicarea ştiinţifică a peisajelor”. Totodată,

Tufescu (1971) afirmă faptul că peisajul geografic „reprezintă rezultatul

interacţiunii diverselor elemente și fenomene geografice care se condiţionează

reciproc într-un ţinut oarecare”. De asemenea, Drăguţ (2000) definea peisajul

ca „o structură spaţială exprimată printr-o fizionomie proprie, individualizată

ca urmare a interacţiunii factorilor abiotici, biotici și antropici, care este

valorificată în mod diferenţiat în funcţie de modul în care este percepută”. Ca

o definiție națională ce percepe peisajul într-o manieră holistică amintim

definiția dată de Pătroescu et al., (2000): ,,Peisajul este o porţiune dintr-un

spaţiu, este o rezultantă a interacţiunii în timp între mediul fizic iniţial,

exploatarea biologică și acţiunea omului. Deci la integrarea elementelor aflate

în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieţii umane, organizarea

societăţii, dezvoltarea acesteia”.

Peisajul cultural este un concept din ce în ce mai utilizat la nivel european,

acesta clasificându-se în peisaj etnografic, istoric, arheologic, etc. Legătura

dintre natural și cultural a fost subliniată chiar de către Simion Mehedinți în

lucrarea Coordonatele etnografice. Civilizația și cultura (1930).


24

Având ca punct de plecare deteriorarea din punct de vedere al calității și

diversității peisajului din Europa și pentru o mai bună colaborare a statelor

europene în ceea ce privește protecția și conservarea peisajului, în anul 2000

a fost semnată Convenția Europeană a Peisajului. România a ratificat această

convenție la 8 iulie 2002. Făcând referire la definiția peisajului conform

Convenției, relația dintre peisaj, individ și bunăstarea socială este o relație

complexă care ridică probleme ample (Council of Europe, 2006).

Înființarea Asociației Internaționale de Ecologie a Peisajului (IALE) a avut

loc în anul 2009 și a condus la trasarea unor noi tendințe, încercând să

dezvolte, prin prisma ecologiei peisajului, analiza, planificarea și gestionarea

peisajelor din lume (www.landscape-ecology.org). Astfel, prin intermediul

activităților științifice, academice, educaționale și de comunicare rezultate în

urma eforturilor IALE se încearcă extinderea mai multor direcții în această

sferă, punându-se accent pe: ilustrarea modificărilor mediului rural / urban în

cadrul peisajului cultural; utilitatea peisajului în probleme discutate la nivel

mondial, precum schimbările climatice; gestionarea optimă a peisajului în

vederea dezvoltării durabile (Pătru-Stupariu, 2011). Toate aceste aspecte se

află într-o strânsă relație cu analizele realizate pentru proiectele ce pot avea

un impact semnificativ asupra peisajului.

În procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), integrarea

conceptului de peisaj ar putea fi un real succes în cazul în care evaluarea

impactului este tratată într-o manieră holistică și nu abordată într-o manieră

simplistă. În acest mod, numărul problemelor care pot duce la conflicte între

dezvoltatori, mediu și publicul interesat s-ar diminua, evitând în unele cazuri

să se ajungă la probleme grave cu caracter atât fizic, social cât și politic.

Studiile de impact ar trebui să fie concepute în această tendință pentru a

contribui la această nouă filozofie, într-o concepție armonioasă și integrantă a


25

peisajului. Această concepție permite să ofere factorilor de decizie elementele

de bază necesare pentru alegeri corecte și eficiente (Panizza și Piacente, 1993).

În acest sens, unii cercetători și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul

în care peisajul este integrat, respectiv analizat, în cadrul procedurii EIM (de

exemplu, Byron et al., 2000, Wood, 2008, Antonson, 2011 și Niță et al.,

2015).

Cu toate acestea, lipsa de referiri la analiza impactului asupra peisajului în

evaluările de mediu conduce la necesitatea de a consulta arhitecți peisagiști.

Calitatea peisajelor este evaluată fie ca parte a unui proces de planificare

strategică, fie în legătură cu o dezvoltare specifică implementării unui proiect,

care va avea un impact semnificativ asupra peisajului. Termenul de "evaluare

a peisajului" poate fi folosit pentru a desemna fie: evaluarea vizuală

(Landscape Institute și I.E.M.A., 2002), fie evaluarea fiecărui aspect al

peisajului ce include, de obicei, componente descriptive și evaluative distincte

(Swanwick, 2002).

Pluridisciplinaritatea peisajului conduce la o abordare subiectivă atunci când

vine vorba de o evaluare a acestuia. Cu toate acestea, informațiile existente

pot fi utilizate în mod eficient pentru a indica valoarea peisajelor, potențialele

conflicte între grupurile interesate în procesul de luare a deciziilor, precum și

pentru a identifica nevoile și oportunitățile pentru educarea publicului în ceea

ce privește potențialul peisagistic și consecințele probabile ale alternativelor

de planificare (Zube, 1987).

Întrucât evaluările impactului asupra peisajului sunt destinate să ajute la

conservarea și punerea în valoare a aspectelor environmentale, o evaluare

completă și complexă a peisajului este necesară și poate fi considerată ca o

etapă indispensabilă în procesul EIM și al planificării peisajului.


26

I.2. Perspective și percepții asupra evaluării impactului asupra peisajului

Percepția asupra peisajului poate fi interpretată ca un produs al tranzacțiilor

între persoane fizice și peisaje, unde forma și modul de utilizare sunt surse

importante de informare în contextul acestui proces (Zube, 1987).

Reprezentarea și înțelegerea peisajului reprezintă un subiect de interes încă

din perioada Renascentistă și pentru o lungă perioadă de timp, metodele

folosite în acest sens au constat în proceduri dezvoltate pe experiențele și de

multe ori de interesele personale (Zube et al., 1982). De obicei, valoarea

peisajului are legătură cu oportunitățile prezente, în timp ce pentru alții

valoarea poate fi asociată cu oportunitățile viitoare. Astfel, percepția este

diferită în funcție de funcționalitatea peisajului (Ittelson, 1973; Zube, 1987).

Există o variabilitate mare atunci când este analizat și perceput un peisaj,

aceasta datorându-se probabil culturii, educației sau patrimoniul dobândit

(Berkes, 1999; Bierwert, 1999; Nazarea, 1998). Unele dintre cele mai serioase

diferențe de percepție este cea dintre experți și public (Kaplan, 1973;

Anderson, 1978). Acest lucru se limitează însă la domeniul lor de expertiză și

cunoștințele specialiștilor, care reprezintă resurse de neprețuit atunci când sunt

utilizate într-un mod corespunzător (Kaplan, 1979).

Cercetare științifică reunește un număr semnificativ de teorii diferite în ceea

ce privește percepția oamenilor asupra peisajului, iar implicarea părților

interesate în problemele de peisaj este una esențială (Scott, 2011). Spre

exemplu, Partoune (2008) încearcă să explice diversele percepții asupra

peisajului prin metafora filtrului, care este împrumutată din legile fizicii,

aceasta fiind tot mai frecvent utilizată (Belayew et al., 1995; Brunet, 1974;

Paulet, 2002; Schmitz, 1999).

Astfel, așa cum este ilustrat și în Figura nr. 1, atunci când ne referim la peisaj,

simpla menționare a componentelor morfologice ale mediului nu este


27

suficientă. Când se discută despre obiectivitate în analiza peisagistică,

percepția reprezintă un element definitoriu, acest lucru fiind determinat de

cunoașterea dimensiunilor culturale, sociale și istorice ale percepției,

construită de subiectivitatea umană (Berque, 1995; Partoune, 2008).

Figura nr. 1 – Filtrele dintre observator și peisaj (Paulet, 2002)

Totodată, plecând de la definiția peisajului dată de Convenția Europeană a

Peisajului, adică “o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie”

(Council of Europe, 2000), percepția peisajului diferă în funcție de domeniul

de activitate al observatorului, existând perspective diferite, de la științele

naturii (geografie, ecologie, geologie, biologie, agronomie, silvicultură,

peisagistică, turism) la alte științe cum sunt: artele plastice, arhitectura,

urbanismul, istoria, antropologia, etnografia, etnologia, sociologia etc. În timp

ce geografii subliniază relațiile dinamice dintre contextul fizic locuit de om,

mediul biologic și acțiunea umană, specialiștii din domeniul altor științe ale


28

naturii (ex. ecologiei) analizează peisajul prin modele complexe care

examinează diferitele forme de viață în habitatul lor (Ventura, 2008). Chiar

dacă percepția poate să difere în funcție de țară și cultură, activitățile antropice

exercită un impact semnificativ asupra peisajului, astfel că identificarea

percepțiilor culturale specifice peisajului poate avea implicații importante

pentru strategiile politice privind planificările peisagistice (Lewis, 2005).

Analiza percepției experților reprezintă un instrument important pentru a

evalua eficiența și aplicabilitatea procedurilor precum Evaluarea Impactului

asupra Mediului, în mare parte datorită faptului că există diverse părți

implicate. În acest context, evaluarea semnificației statistice a variabilelor care

contribuie la percepția mediului este relevantă (Peterlin et al., 2008).

I.3. Evaluarea Impactului asupra Mediului: definiții, principii, raportul

final

“Evaluarea Impactului asupra Mediului face parte din procedura de autorizare

fiind un proces menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de

fiecare caz în parte și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe

și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale unui proiect

asupra sănătății oamenilor și mediului” (Anexa nr.1 la OG 91/2002).

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) a fost concepută ca un

instrument de decizie la sfârșitul anilor ’60, ca răspuns la dezvoltarea continuă

a industriei și a capacității științei, implicit a dezvoltării durabile și a

diminuării problemelor de mediu (Petts, 1999). EIM s-a dovedit a fi un

instrument eficient și a devenit o cerință legislativă în multe țări.

Prima lege cu privire la protecția mediului a apărut în România în 1973. La

acea vreme nu existau prevederi specifice privind evaluarea impactului asupra

mediului. Înainte de 1989, în timpul regimului comunist, România a efectuat


29

unele studii cu privire la probleme de impact asupra mediului. Cu toate

acestea, studiile au fost în principal teoretice și rezultatele lor au avut rareori

influență directă asupra dezvoltării anumitor investiții. Rezultatele cercetărilor

nu au putut fi accesate de publicul larg, fiind considerate confidențiale

(Bellinger et al., 2000). Între 1990-1995, au fost adoptate o serie de acte

normative care includ cerințe specifice procedurii EIM, de exemplu Ordinul

nr. 619/1992 privind procedura de elaborare și conținutul minim al studiilor și

analizelor de impact asupra mediului, includea cerințe ce vizau informarea și

consultarea publică.

Dispozițiile procedurale specifice privind EIM au fost reglementate prin

Ordinul Ministerului Mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea procedurii de

evaluare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului. De

asemenea, a fost adoptat Ordinul nr. 278/1996 care stabilește procedura de

certificare a experților pentru a efectua rapoartele de evaluarea a impactului

asupra mediului și auditul de mediu. Când România a început să se

pregătească pentru aderarea la Uniunea Europeană a fost necesară o

armonizare a legislației, și astfel în anul 2002, Directiva EIM a fost transpusă

pentru prima dată în legislația națională (HG nr. 918/2002). Ulterior, în scopul

de a transpune pe deplin Directiva EIM, acest document legislativ a suferit

mai multe modificări, în prezent fiind în vigoare HG nr. 445/2009 (Monitorul

Oficial al României nr. 481, 2009).

În conformitate cu normele europene, legislația română prevede că Evaluarea

Impactului asupra Mediului trebuie să se realizează în faza de pregătire a

documentației, care constituie fundamentul de fezabilitate a proiectului.

Evaluarea impactului asupra mediului este menită să identifice, să descrie și

să evalueze în mod adecvat, efectele directe și indirecte ale unui proiect asupra

următorilor factori (Duţu et al., 2010, HG nr. 445/2009):


30

om, faună și floră;

aer, apă, sol, climă și peisaj;

bunuri materiale și patrimoniu cultural;

interacțiunea dintre factorii menționați mai sus.

În funcție de impactul pe care îl au asupra mediului, proiectele se pot clasifica

în:

activități cu impact nesemnificativ asupra mediului;

activitățile cu impact limitat, și respectiv;

activități cu impact semnificativ asupra mediului.

Evaluarea Impactului asupra Mediului se realizează în mai multe etape,

ilustrate în Figura nr. 2. Pentru fiecare din aceste etape, au fost adoptate

ghiduri metodologice pentru detalierea procedurii care trebuie urmată pentru

realizarea etapei respective.

Elaborarea raportului de Evaluarea a Impactului asupra Mediului este o

etapă foarte importantă a acestei proceduri și trebuie să cuprindă conform HG

nr. 445/2009 următoarele informații furnizate de către inițiatorul proiectului:

Rezumat

Cadrul politic, juridic și administrativ

Descrierea mediului înconjurător

Descrierea proiectului propus în detaliu

Impactul asupra elementelor de mediului

Analiza socio-economică a impactului produs de proiect

Identificarea și analiza alternativelor

Măsuri de diminuare a impactului

Planul de management de acțiune / atenuare


31

Programul de monitorizare

Figura nr. 2 - Evaluarea Impactului și Ciclul Proiectului (United Nations Environment

Programme, 1998)

După examinarea Raportului final privind studiul EIM precum și după

dezbaterea publică a acestuia, autoritatea publică competentă pentru protecția

mediului decide să emită sau nu actul de mediu privind implementarea

respectivului proiect.

I.4. Evaluarea Impactului asupra Mediului din perspectiva peisajului:

studiu comparativ România - Elveția

EIM a fost dezvoltat și introdus în anii 1960 ca un instrument pentru a

îmbunătăți implicarea publicului în luarea deciziilor (Kvaerner et al., 2006).

Atât în Elveția cât și în România, procedura tradițională EIM evaluează mai


32

multe aspecte ale mediului și are la bază raportul de evaluare a impactului

asupra mediului. Identificarea aspectelor care ar putea deteriora peisajul este

cunoscut ca fiind un proces dificil și a fost supus criticilor din cauza lipsei de

transparență și de reproductibilitate (Lindblom, 2012). Chiar dacă procesul

EIM ar trebui să fie standardizat la nivel european (Glasson și Bellanger,

2003), aceasta diferă în funcție de modul în care conceptele de mediu sunt

percepute de către experți sau părțile implicate în proces.

Convenția privind Evaluarea Impactului asupra Mediului în context

transfrontalier (Espoo, 1991) reprezintă primul tratat multilateral ce stabilește

obligațiile părților de a evalua impactul asupra mediului al anumitor activități

într-un stadiu incipient de planificare. De asemenea, aceasta prevede obligația

generală a statelor de a informa și de a se consulta reciproc cu privire la toate

proiectele majore luate în considerare, susceptibile de a avea un impact

negativ semnificativ asupra mediului în afara frontierelor. Elveţia a ratificat

această convenţie în 1996, iar România în 2001.

Procedura EIM a fost înregistrată legal în Elveţia încă din 1983, în cadrul Legii

Federale privind Protecția Mediului (Environmental Protection Act, EPA),

precum și în Ordonanța privind Studiul Impactului asupra Mediului (OEIE)

din 19 octombrie 1988 (OFEV, 2009). În Elveția, autorii proiectelor care ar

putea afecta în mod semnificativ mediul sunt obligați să furnizeze un studiu

de impact asupra mediului încă din anul 1986. În 1990, acest proces a fost

introdus în mod legal și în România, legislația în acest sens fiind actualizată

semnificativ în 1997 și 2002 (Nistor et al., 2003). De atunci, conștientizarea

în ceea ce privește Evaluarea Impactului asupra Mediului în România a

crescut, dar din cauza lipsei de experiență sau a insuficienței echipamentului

tehnic și personalului calificat, precum și a cadrului instituțional neadecvat

acest proces are încă nevoie de îmbunătățiri (Duțu et al., 2003).


33

În anii ’90, studiile ce au ca subiect peisajul românesc erau caracterizate în

principal de abordările teoretice, descriptive, axându-se pe interacțiunile

componentelor naturale ale mediului, fiind deseori incluse în teze cu subiecte

fizico-geografice (Pătru-Stupariu, 2011). În prezent, există din ce în ce mai

multe studii științifice de peisaj ce fac parte din publicații cu recunoaștere

internațională și care sunt legate de analiza cantitativă a modelelor spațiale de

peisaj (e.g. Huzui et al., 2012), de conflicte de utilizare a terenurilor (Tudor et

al., 2014), de peisajul cultural (e.g. Stoiculescu et al., 2013), sau legate de

conservarea biodiversității (e.g. Iojă et al., 2010, Pătru-Stupariu et al., 2013).

Convenția Europeană a Peisajului (2000) impune recunoașterea juridică a

peisajelor ca o componentă esențială a cadrului de viață, stabilirea de politici

specifice peisajului și de instrumente aferente în scopul protecției,

managementului și amenajării acestuia, integrarea peisajul în politicile de

amenajare a teritoriului, de urbanism și în cele culturale, de mediu, agricole,

sociale și economice, stabilirea de măsuri de conștientizare a societății, de

participare a populației și de formare a specialiștilor în domeniu. Statele

semnatare se angajează:

să identifice peisajele din ansamblul teritoriului propriu;

să analizeze caracteristicile acestora, precum și dinamica și

factorii perturbatori;

să le urmărească transformările și să evalueze peisajele astfel

identificate, ținând seama de valorile particulare atribuite lor de

către părțile interesate și populația implicată;

să definească obiective de calitate a peisajului pentru peisajele

identificate și evaluate, după consultarea publică.


34

Pentru ca politicile peisajului să aibă efect, fiecare parte se obligă să introducă

instrumente care au ca scop protecția, managementul și/sau amenajarea

peisajului (Council of Europe, 2008).

Adoptarea Convenției reprezintă un pas înainte pentru planificarea și protecția

peisajului în România, cât și în Elveția. Cu toate acestea, metodele de practică

actuală privind evaluarea impactului asupra peisajului arată faptul că acest

concept este deseori tratat superficial ori evaluat ca totalitatea celorlalte

elemente de mediu. Prin urmare, este esențial să se introducă obiective și

valori de calitate a peisajului în studiile de impact pentru a se asigura că

proiectele sunt cât mai consecvente cu aceste obiective (Council of Europe,

2008).

România a ratificat Convenția Europeană a Peisajului prin Legea 451/8 iulie

2002. Această convenție a intrat în vigoare și în Elveția începând cu luna iunie

2013, până la această dată existând legii specifice federale și regionale,

precum: “Federal Law on the Protection of Nature and Landscape” (LPN, RS

451, 1 Iulie 1966), și, la nivel cantonal, “Spatial Planning Act” și “Nature,

Landscape and Heritage Protection Act”. De asemenea, “Swiss Landscape

Draft” și “Landscape 2020”1 reprezintă documente specifice privind politica

de încadrare a peisajului elvețian, documentație asemănătoarea lipsind pentru

peisajul românesc (Depoorter, 2003). Totodată, există diverse studii elvețiene

care abordează peisajul în ceea ce privește percepția și planificarea acestuia,

cum sunt: Schmid (2001), Buchecker (2003), Soliva et al. (2008), Bauer et al.

1 Acest document expune 32 de obiective specifice de calitate pentru peisaj și

utilizarea acestuia, fiind împărțit în opt domenii de acțiune: Peisajul și utilizarea

terenurilor; Peisajul politic din teritoriu; Peisaj și râuri; Speciile și habitatele naturale;

Integrarea omului în peisaj: percepție și experiență; Participare; Instrumente

economice și de utilizare a resurselor; Cercetare și Perspective.


35

(2009), Waltert et al. (2011), Sayer et al. (2012) și Tobias și Müller Wahl

(2013).

Cu toate că în legislația din România se regăsesc anumite acte normative

privind amenajarea teritoriului și urbanismului (Legea nr. 350/2001,

modificată prin mai multe acte normative, printre care și Legea nr. 190/2013),

o legislație specifică pentru identificarea, evaluarea managementul peisajelor

nu a fost adoptată și nici nu există un ghid în vederea integrării peisajului în

procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului, aceasta în ciuda faptului

că prin lege a fost ratificată Convenția Europeană a Peisajului (Ministerul

Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2008).

Deși evaluarea impactului asupra peisajului nu este clar definită, în legislația

românească apar referiri la peisaj în acte normative precum (Ministerul

Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2008):

- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției Europene a

Peisajului;

- O.G. nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin

Legea nr. 462/2001, modificată și completată prin Legea nr. 345/2006:

Art. 2 (termeni): “mediu - ansamblul de condiții și elemente naturale

ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale

peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și

anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune,

cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori

materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența

bunăstarea și sănătatea omului; proiect - documentație privind

execuția lucrărilor de construcții sau alte instalații ori amenajări, alte


36

intervenții asupra cadrului natural și peisajului, inclusiv cele care

implică extragerea resurselor minerale;

Peisaj - zonă terestră ce se poate delimita clar, cu o structură și

caracteristici specifice, cu valori și structuri naturale specifice,

incluzând și elemente ale culturii umane, unde elementele naturale și

cele create prin activitate umană se influențează reciproc (definiție

introdusă prin Legea 345/2006)”.

Anexa 1 (e): „Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al

căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice

în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul

timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă

peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.

Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii

armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor

și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale

terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și

culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă

publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează

activitățile științifice și educaționale”.

Parcurile naturale ce corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat:

arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului

și recreere".

Anexa 1 (f): „Rezervațiile biosferei sunt acele arii naturale protejate

[…] ce se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de

ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone

umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu

peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională

a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot


37

fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este

bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării

durabile și armonioase”.

- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea

nr. 265/2006:

Art 70: „Pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos, autoritățile

administrației publice locale, precum și, după caz, persoanele fizice și

juridice au următoarele obligații: a) să îmbunătățească microclimatul

urban, prin amenajarea și întreținerea izvoarelor și a luciilor de apă

din interiorul localităților și din zonele limitrofe acestora, să

înfrumusețeze și să protejeze peisajul, să mențină curățenia stradală.”

Art 96 (contravenții) (3): „obligațiile autorităților administrației

publice locale privind îmbunătățirea microclimatului urban, prin

amenajarea și întreținerea izvoarelor și a luciilor de apă din interiorul

localităților și din zonele limitrofe acestora, de a înfrumuseța și

proteja peisajul, de a menține curățenia localităților.”

- O.U.G. nr. 202/2002 privind gospodărirea integrata a zonei costiere.

Art 2 (scopul ordonanței) (c): „reglementarea utilizării durabile a

zonei costiere pe baza principiilor care asigură protecția mediului,

peisajului, moștenirii culturale, istorice și arheologice.”

Art 28 (activitățile de turism) (4): „Arhitectura noilor construcții din

zona costieră trebuie să se încadreze în arhitectura locală și să nu

afecteze peisajul.”

Anexa 1 (definiții) (7): „Gospodărirea integrată - amenajarea și

utilizarea durabilă a zonei costiere luând în considerare dezvoltarea

economică și socială în strânsă interdependență cu marea, în vederea


38

menținerii, pentru generațiile prezente și viitoare, a echilibrului

biologic și ecologic fragil al zonei de coastă și a peisajului;”

(13) Mediu: a). resursele naturale abiotice și biotice cum sunt aerul,

apele subterane și de suprafață, solul, clima, fauna și flora și habitatul

acestora; b). bunurile care fac parte, din mediul construit și din

patrimoniul cultural; c). aspectele caracteristice ale peisajului; d).

calitatea vieții și a mediului de viață, în măsura în care au sau pot avea

influență asupra bunăstării și sănătății omului.”

- Legea nr. 347/2004 – Legea muntelui.

Art 3.1 (scopul politicii montane): „Politica montană are ca scop

valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului

și a biodiversității, precum și dezvoltarea de activități.”

- Legea nr. 190/2013 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2011 pentru

modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea

teritoriului și urbanismul

Art 9 (c): “gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului,

componentă de bază a patrimoniului natural și cultural și a resurselor

naturale”.

În concluzie, având în vedere faptul că problematica peisajului este relativ

puțin menționată în legislația românească, impactul asupra peisajului este greu

de luat în considerare numai prin invocarea celor câteva dispoziții legislative

menționate mai sus. Introducerea unor reglementări minimale în legislația

românească derivate din ratificarea Convenției Europene a Peisajului și care

să facă referire la evaluarea impactului asupra peisajului este strict necesară.


39

CAPITOLUL II. METODE, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE

Metodologia utilizată în cadrul prezentului studiu a avut la bază următoarele

etape principale: faza pregătitoare de birou, etapa de teren și cea finală care a

constat în analiza datelor obținute, interpretarea rezultatelor și trasarea

concluziilor.

Conform Armaș (2006), metodele geografice se pot clasifica în numeroase

categorii, în funcție de diferite criterii; spre exemplu după specificul relațiilor

investigate, acestea fiind metode cantitative și calitative, după natura relațiilor

dintre cercetător și obiectul investigat, referindu-se aici la metodele directe și

indirecte; după scop, și anume recoltare și prelucrare, investigare și prognoză,

de cercetare și aplicare / implementare a rezultatelor.

Astfel, clasificarea metodelor de analiză folosite în cadrul acestui studiu poate

fi detaliată în două categorii generale, și anume: metode cantitative și metode

calitative. Acestea dispun de tehnici și instrumente de studiu, ce au fost

adaptate la specificul problemei vizate în cadrul acestui studiu de integrare a

peisajului în procedura EIM.

Printre cele mai utilizate metode de studiu în geografie se numără: metoda

observației, metoda cartografică, metoda inductivă și deductivă, metoda

analizei și sintezei, metoda istorică, comparativă și dinamică, metoda

experimentală, metoda modelării, metoda informațional-geografică, metoda

desenului după natură (Armaș, 2006).

În prezenta cercetare au fost folosite în principal ancheta sociologică, metoda

analizei documentelor, cea a studiului de caz, analize matematice și statistice,

tehnici GIS.


40

Una din principalele metode folosite în această lucrare este metoda anchetei

sociologice. În cadrul prezentului studiu, această metodă a avut ca instrument

de cercetare chestionarul online care a urmărit colectarea de informaţii în

rândul specialiştilor EIM cu privire la percepţia acestora asupra peisajului. În

acest sens, traseul operaționalizării este definit de către sociologul Chelcea

(2001) citat de Trașă (2012), acesta menționând următoarele: ,,dacă ancheta

reprezintă o metodă, chestionarul apare ca tehnică, modul de aplicare ... prin

autoadministrare, ca un procedeu, iar lista propriu-zisă de întrebări

(chestionarul tipărit) ca instrument de investigare”. În ultimele decenii, cele

mai multe organizații au ajuns să fie dependente de tehnologia informației.

Tüten (2000) este de acord că această dependență este proporțională cu

utilizarea sondajelor online. S-a demonstrat că acestea, comparativ cu

sondajele desfăşurate prin poştă sau personal au rezultate similare, oferind

avantajul distribuției și a ciclurilor de răspuns rapide (Yun și Trumbo, 2000;

Tüten et al., 2000).

Documentele în accepţiunea ştiinţelor sociale semnifică un obiect sau un text

care oferă o informaţie despre un fenomen social. Metoda analizei

documentelor, folosită și în cadrul acestui studiu, încearcă să realizeze o

verificare a stării și calităţii rapoartelor de evaluare asupra mediului sub aspect

peisagistic. Printre scopurile analizei de conţinut, se pot aminti: compararea

conţinutului documentelor, descrierea tendinţelor, precum și prezentările

documentelor, dar și testarea ipotezelor despre strategiile care se regăsesc în

documente.

Metoda studiului de caz este utilizată în cadrul prezentului studiu și

reprezintă o metodă activă de mare valoare euristică dar și aplicativă, ce

permite apropierea instruirii de modelul vieţii reale, al activităţii practice

sociale sau productive (Voicu, 2008). Conform Oprea (2008), studiul de caz


41

reprezintă o ,,metodă de confruntare directă a participanților cu o situație reală,

autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situații și

evenimente problematice”.

Metode statistice și matematice au fost întrebuinţate în scopul de a obţine

rezultate relevante atât în ceea ce priveşte percepţia experţilor (realizându-se

o analiză a corespondenţei canonice în software-ul R, cât și evaluarea

impactului vizual pentru două studii de caz realizate cu ajutorul software-ului

GIS). Sistemul Informaţional Geografic (GIS) este o tehnică de lucru extrem

de folosită în cercetarea științifică, oferind rezultate valoroase în foarte multe

activităţi practice (Bălteanu et al., 2010).

Septimiu Chelcea citat de Bulgaru (2002) afirmă că metodele, tehnicile și

instrumentele de investigare “se subsumează perspectivei teoretico-

metodologice, astfel încât autonomia acestora este relativă”. Instrumentele

cercetării reunesc totalitatea uneltelor necesare realizării unei anumite munci

științifice, în vederea atingerii scopului propus (Armaș, 2006).

II.1. Chestionare de opinie

În cadrul prezentei cercetări, chestionarul a fost un instrument utilizat în

vederea colectării de date necesare privind percepția specialiștilor din

România și Elveția în ceea ce privește conceptul de peisaj și integrarea

acestuia în procedura EIM. În cele ce urmează voi descrie o serie de avantaje

și dezavantaje ale utilizării acestui instrument, precum și detalierea procesului

de aplicare a acestuia în rândul specialiștilor.

II.1.1. Avantajele utilizării chestionarelor de opinie

Studiile care au la bază chestionarele de opinie și în principal cele distribuite

online au aceeași însemnătate precum cele care sunt realizate în versiune

tipărită, cu avantajul că acestea permit respondenților să aibă propriul lor timp


42

pentru a finaliza ancheta. Totodată, în cazul în care este administrat anonim,

chestionarul online ar putea fi mai bun în ceea ce privește întrebările sensibile,

datorită faptului că intervievatorul nu este prezent pentru a administra

întrebările direct (Brace, 2004). În conformitate cu Tüten et al., (2000), unul

dintre avantajele utilizării chestionarului online este că oferă rezultate de înaltă

calitate la prețuri accesibile. În plus, studiile desfășurate online sunt uneori

privite ca "ecologice", datorită utilizării formatului online nu se folosește

hârtie (Yun și Trumbo, 2000) și de asemenea, acestea prezintă de cele mai

multe ori un design plăcut, putând oferi și rezultate statistice imediate.

Fiind un instrument calitativ, chestionarele online au în vedere mai puțin

declarațiile generale care ar putea fi obținute printr-o examinare cantitativă a

unor probe de mari dimensiuni, și pun accentul mai mult pe fenomenologia

asociată cu experiența participanților (CHSSC, 2008).

Ca și avantaje în urma utilizării acestui instrument online în cadrul prezentei

cercetări pot fi amintite: eficacitatea sporită în ceea ce privește timpul de

aplicare, posibilitatea completării chestionarului și de către alți specialiști

recomandați într-un timp foarte scurt (tehnica bulgărelui de zăpadă), accesul

la date și supravegherea acestora pe toată perioada procesului, precum și

distribuirea online a materialului, evitându-se consumul de hârtie.

II.1.2. Dezavantajele utilizării chestionarelor de opinie

Cho și LaRose (1999) susțin faptul că flexibilitatea de pe internet precum și

ușurința creări unor identități false conduc la probleme de confidențialitate și

pot face rezultatele sondajului să nu fie de încredere. Mai mult decât atât,

există posibilitatea ca multor oameni să nu le placă primirea unor e-mail-uri

nesolicitate și astfel, aceștia pot refuza să răspundă solicitării

(www.surveysystems.com). În vederea abordării problemei de intruziune,

unele programe de studiu online au inclus opțiunile eliminare a link-ulului în


43

cadrul mesajului care este trimis. În acest fel, cei care se simt afectați de

primirea unei astfel de solicitare pot părăsi ancheta.

De asemenea Andrews et al. (2003) afirmă faptul că sondajele electronice

prezintă atât provocări tehnice cât și administrative care nu există în cazul

celor face-to-face. De asemenea, acesta susține că, în ciuda eforturilor

realizate în trecut, perspectivele de proiectare, testare și folosire a

tehnologiilor web, prelevare de probe și de distribuție rămân provocări în orice

cercetare care folosește chestionarul online.

Deși utilizarea internetului este în continuă ascendență, aceasta nu este

universală. Mulți cetățeni din diverse medii încă nu dispun de facilități de

internet sau de abilități foarte avansate în acest domeniu, în special persoanele

în vârstă. Deci, sondaje online nu reflectă populația ca un întreg și, probabil,

sunt cele mai utilizate într-un mediu corporativ sau atunci când se știe faptul

că cei mai mulți din populația țintă vizată pentru completarea chestionarelor

au acces la internet. Andrews et al. (2003) consideră oportună efectuarea unei

analize atente a populației de studiu pentru a determina dacă abordările de

prelevare de date privind percepția sunt adecvate.

O altă provocare în ceea ce privește chestionarele online este aceea că există

posibilitatea primirii mai multor răspunsuri la același chestionar din partea

aceleiași persoane din diverse motive, printre care și deținerea mai multor

adrese de e-mail. Pentru a preveni acest lucru, cele mai multe studii au

posibilitatea de a filtra mai multe răspunsuri, însă în cazul celor anonime nu

se pot urmări respondenți prin adresa lor de e-mail. Cu toate acestea, dorința

de a dezvălui informații crește atunci când chestionarele sunt anonime,

datorită atenuării problemelor de confidențialitate, care poate ajuta la

construirea unei relații de încredere.


44

Chestionarele online aplicate specialiștilor EIM folosite în acest studiu nu au

prezentat dezavantaje majore, întrucât toți specialiștii în cauză au acces la

internet, aceștia figurând și în diverse baze de date electronice (spre exemplu,

http://www.sia.ch). De asemenea, deși nu a fost realizat un contact direct cu

respondenții (face-to-face), legătura s-a realizat prin e-mail sau telefonic, ori

de câte ori a fost nevoie.

II.1.3. Tema chestionarelor de opinie

Datele de calitate bună sunt esențiale pentru elaborarea unei cercetări bazate

pe chestionare (Burges, 2001), astfel, colectarea de date online a fost făcută

cu atenție, în concordanță cu proceduri care au fost documentate în literatura

de specialitate. Detalierea procesului de colectare a datelor este prezentat mai

jos pas cu pas. În linii mari, decizia cu privire la ceea ce trebuie să cuprindă

chestionarul online a avut la bază obiectivele și întrebările de cercetare 1-4

discutate anterior (vezi Introducere). Opinia experților, sau judecata

profesionistă, reprezintă un tip de metodă utilizat pe scară largă în cadrul

procesului EIM. Acest tip de metodă este de obicei folosită pentru a aborda

impacturile specifice ale unui proiect propus asupra componentelor de mediu

(Canter și Sadler, 1997).

Pentru colectarea de date privind percepția experților români și elvețieni

asupra peisajului și utilizarea acestui concept în studiile EIM din ambele țări

au fost stabilite 20 de întrebări (Anexa 1), care au fost formulate în scopul de

a colecta informații și feedback calitativ și cantitativ cu privire la

caracteristicile generale ale sistemelor naționale investigate, de evaluare a

impactului asupra mediului, mai ales în ceea ce privește integrarea peisajului

în implementarea acestei proceduri. În acest sens, s-a urmărit percepția

specialiștilor cu privire la: peisajul în general, proceduri ce trebuie să aibă în

vizor impactul anumitor proiecte asupra peisajului, indicatori des utilizați în


45

evaluarea peisajului și cunoștințele acestora referitoare la legislația ce are ca

scop protecția și dezvoltarea durabilă a acestuia. Indicii sau indicatorii se

referă la caracteristicile sau a resurselor de mediu selectate. Aceștia sunt

utilizați în studii de impact și se referă la informații, fie numerice sau

clasificate reprezentative pentru diferite resurse de mediu. Utilizarea acestora

conduce la descrierea mediului afectat, precum și la predicția și evaluarea

impactului asupra peisajului. (Canter și Sadler, 1997). De asemenea, au fost

colectate date despre experiența specialiştilor ce au răspuns la chestionar,

precum: vârsta, naționalitatea, profesia, anii de experiență în domeniu, locul

de muncă și nivelul de educație. Figura nr. 3 prezintă etapele principale care

au fost realizate în timpul procesului de colectare de date online.

Figura nr. 3 – Procesul de aplicare a chestionarului de opinie online


46

II.1.4. Determinarea dimensiunii eșantionului și criteriile de selecție a

respondenților

Determinarea unei mărimi adecvate a eșantionului reprezentativ din populația

totală în cercetarea calitativă reprezintă o etapă metodologică de judecată a

evaluării calității informațiilor colectate, a scopului acestora de utilizare, a

strategiei de eșantionare folosită precum și a produsului de cercetare urmărit

(Sandelowski, 1995). Thompson et al. (2004) consideră că nu există nici un

"număr magic" sau limite în acest sens.

Ideea folosită în acest studiu a fost de a avea un model clar al rezultatelor și

astfel, chestionarul a fost administrat unui număr de 500 de specialiști români

și elveţieni (arhitecți, biologi / ecologi, dezvoltatori, auditori de mediu,

ingineri de mediu, geografi / geologi), implicați în procesul EIM. Astfel,

pentru a se califica în calitate de respondenți, subiecții vizați au trebuit să

îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele criterii:

- a lucrat în domeniul protecției mediului în calitate de consultant

EIM;

- a fost afectat sau consultat într-un fel sau altul într-un proiect în care

a fost făcută EIM;

- a luat parte în calitate de membru al unui grup de interes în timpul

unei EIM;

- a fost implicat sau în prezent lucrează într-un studiu academic, de

cercetare sau de formare a EIM.

În baza criteriilor menționate mai sus, respondenții au fost identificați folosind

o combinație de eșantionare în lanț sau abordare de eșantionare a bulgărelui

de zăpadă (Patton, 1990). Această tehnică presupune mai multe etape care

pornesc de la unul sau câțiva indivizi vizați și se întinde pe baza de contacte

sugerate de către cazurile inițiale (Neuman, 1997).


47

Potențialele surse de identificare a adreselor de e-mail și a datelor de contact

au inclus atât în cazul chestionarului adresat specialiștilor români cât și a celor

elvețieni, următoarele:

1. agenții de mediu (locale / cantonale și naționale / federale), de

exemplu: www.anpm.ro sau http://www.bafu.admin.ch;

2. Site-uri web ale firmelor de consultanță EIM sau ONG-uri din

România și Elveția;

3. Site-uri web ale departamentelor de mediu din universități și

organizații relevante care operează în domeniul evaluării impactului asupra

mediului (de exemplu: http://www.sia.ch).

De asemenea, motorul de căutare Google (Google.ro, Google.com și

Google.ch) a fost folosit pentru a căuta sursele mai sus menționate. Fiecare

din cei 500 de potențiali respondenți au primit un e-mail cu explicația aplicării

chestionarului (Anexa nr. 2) precum și link-ul către acesta.

II.1.5. Colectarea răspunsurilor

Pentru colectarea răspunsurilor pentru fiecare naționalitate a fost acordată o

perioadă de 3 luni. Această perioadă a fost suficient de lungă, permițând

respondenților din România și din Elveția să răspundă solicitării primite prin

e-mail. Răspunsurile au fost apoi monitorizate pentru o perioadă de o lună,

după care au fost trimise mesaje de reamintire. Asistență și feedback au fost

întotdeauna furnizate respondenților atunci când a fost necesar.

Rezultatele chestionarului sunt prezentate în capitolul al III-lea.

II.2. Descrierea metodei de corespondență canonică (CCA) – Analiza

multivariată a datelor

Pentru a analiza date privind percepția experților români și elvețieni asupra

peisajului și utilizarea acestui concept în studiile EIM din ambele țări au fost

folosite răspunsurile obținute prin intermediul chestionarului online.


48

Chestionarul a cuprins întrebări care au permis integrarea răspunsurilor într-o

analiză statistică. Întrebările referitoare la integrarea peisajului în EIM (de

exemplu, variabile de răspuns) au surprins ceea ce ar trebui să se aibă în vedere

atunci când este realizată o analiză peisagistică (partea biotică, culturală,

elemente antropice etc.), de asemenea, dacă această analiză trebuie să se

identifice într-un capitol distinct în rapoartele EIM (ca un proxy al importanței

analizei în evaluarea impactului proiectelor).

Totodată, în cadrul chestionarului s-au regăsit și următoarele aspecte: o

întrebare directă cu privire la importanța evaluării impactului asupra

peisajului; obligativitatea analizei impactului asupra peisajului în diferite

rapoarte de evaluare (precum: rapoarte EIM, rapoarte de bilanț de mediu,

rapoarte de evaluare strategică de mediu); importanța analizei în comparație

cu impactul unui proiectul asupra calității aerului, biodiversității, sănătății

umane, solului și apei); metodele de evaluare a peisajului (exemplu:

matematic, vizual), cunoștințele asupra unor indicatori peisagistici (precum:

indicatorul de naturalitate, indicatorul presiunii umane, indicele de

fragmentare, indicatori de natură perceptivă, etc.), familiaritatea cu Convenția

Europeană a Peisajului precum și cu alte acte normative de protecție a

peisajului.

În cadrul sondajului online, au fost puse întrebări care pot explica alegerea

răspunsurilor (adică variabile explicative), cum ar fi: naționalitatea

respondentului, profesia, nivelul de educație, locul de muncă, anii de

experiență în domeniu, gradul de folosire în munca de zi cu zi a sistemului

GIS (Sisteme Informatice Geografice) și vârsta respondentului (ca un proxy

pentru o experiență de ansamblu).

Pentru a investiga relația între variabilele explicative și cele de răspuns a fost

folosită metoda statistică de Analiză a Corespondenței Canonice (Canonical


49

Correspondence Analysis – CCA ). CCA reprezintă o tehnică multivariată de

coordonare constrânsă, utilizată în cele mai multe cazuri de către ecologi

(Borcard et al., 2011), dar, de asemenea și în domeniul științelor sociale

(Palmer, 1993; Greenacre, 2010). CCA caută axele ortogonale care

maximizează varianța variabilelor de răspuns (de exemplu răspunsurile

specialiștilor), în timp ce sunt constrânse de către variabilele explicative

(Greenacre, 2010). În acest studiu, unitatea statistică este reprezentată de

specialiștii individuali, și cel mai util rezultat este diagrama biplot de

coordonare care arată distanța chi-pătrat între specialiști în cazul în care

poziția fiecărei întrebări este controlată prin contribuția sa la axele CCA

(Quetier, 2010). Reprezentarea variabilelor canonice evidențiază întrebările

care contribuie cel mai mult la variația explicativă a rezultatelor sondajului și

diferențiază în acest fel specialiștii (relația dintre variabilele de răspuns și

variabilele explicative nefiind aleatoare).

Setul de date utilizat în CCA a constat în răspunsurile chestionarului, iar

matricea de răspuns rezultantă a cuprins 23 de variabile de răspuns cu privire

la percepția peisajului și integrarea sa în EIM, precum și 14 de variabile

explicative, reprezentând răspunsurile privind experiența respondenților.

Pentru a compara răspunsurile specialiștilor români și a celor elvețieni au fost

derivate două modele CCA. Primul model CCA a fost conceput pentru a oferi

o coordonare a tuturor variabilelor de răspuns și explicative, ținând cont de

naționalitatea specialiștilor, în timp ce al doilea model CCA a fost un model

redus, după îndepărtarea efectului de țară (fără ca naționalitate să fie o

variabilă explicativă) și a altor variabile explicative nesemnificative. Primul

model conduce la înțelegerea diferențelor existente între cele două țări

analizate, în timp ce al doilea model ilustrează imaginea de ansamblu a

răspunsurilor date. Semnificația statistică a analizei CCA (anume semnificația

modelelor generale, axelor și a fiecărei variabilă explicativă) a fost testată


50

folosind teste de permutare (1000 permutări), unde alfa = 0,05. CCA a fost

realizată utilizând pachetul vegan (Oksanen et al., 2013) în software-ul R ( R

Core Team, 2013).

II.3. Cercetarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului

asupra Mediului din perspectiva peisajului

Cercetarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului

reprezintă o metodă des utilizată în domeniul științific (Antonson, 2011; Bassi

et al., 2012) și se referă în principal la analiza informațiilor provenite de la

proiectele existente pentru care a fost realizat un studiu de impact. Poate că

cea mai simplă abordare pentru a realiza predicția impactului unui proiect nou

este aceea de a utiliza analogii sau comparații la efectele experimentate sau la

acțiunile conexe ale altor proiecte similare existente (Canter și Sadler, 1997).

Informațiile de monitorizare privind impactul real pot fi folosite ca o analogie

la efectele anticipate ale proiectului propus. Astfel, în timp, a avut loc o

creștere extraordinară în ceea ce privește informațiile legate de impacturile

tipice ale diverselor tipuri de proiecte (Carter și Sadler, 1997). Această

examinare a literaturii de specialitate privind EIM implică asamblarea

informațiilor cu privire la tipurile de proiecte și la impactul lor specific. Acest

tip de informație poate fi foarte util pentru delimitarea timpurie a efectelor

potențiale; acesta poate fi, de asemenea, utilizat pentru a cuantifica

schimbările anticipate specifice și pentru identificarea măsurilor pentru

minimizarea efectelor adverse.

Totodată, acest studiu utilizează metoda de cercetare a documentelor existente

pentru examinarea generală a stării și calității rapoartelor EIM în România și

are în vedere evoluția și îmbunătățirea nivelului de practică în evaluarea

impactului asupra peisajului, precum și, extinderea analizei critice asupra


51

evaluării peisajului la nivelul cercetării științifice și a aplicării practice,

obiective principale ale acestei lucrări.

II.3.1. Selecția rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Pentru a înțelege modul de utilizare al conceptelor de peisaj în studiile EIM,

au fost identificate în primă instanță 100 de rapoarte din România și 100 din

Elveția și apoi au fost selectate aleator 20 de studii EIM pentru fiecare țară

care au fost realizate între anii 2008 și 2012 (Anexa 3). Studiile au fost preluate

prin căutarea în baze de date ale autorităților de mediu. În ceea ce privește

România, aceste baze de date sunt publice și pot fi accesate fără restricție, în

timp ce pentru cele din Elveția rapoartele EIM au fost furnizate de autoritățile

federale sau cantonale.

Aceste studii de caz au fost selectate din domenii de activitate cu un impact

evident asupra peisajului, cum ar fi: industrie, infrastructură, turism și parcuri

eoliene.

II.3.2. Relaționarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului

asupra Mediului cu Convenția Europeană a Peisajului

În vederea observării modului în care conținutul rapoartelor EIM sunt

relaționate cu Convenția Europeană a Peisajului, studiile de caz selectate au

fost examinate în ceea ce privește abordarea conceptelor peisagistice în

procedura de evaluare a impactului asupra mediului și respectarea

prevederilor acestei convenții.

Prin urmare, a fost luată în considerare legătura cu textul convenției prin

identificarea în rapoartele analizate a obiectivelor sale și a punctelor specifice

prevăzute în articolele 5 și 6 din Convenție, unde este prezentat modul de

punere în aplicare a acesteia (articolul 5: Măsuri generale și Articolul 6:

Măsuri specifice - CoE , 2008). Fiecare document a fost examinat cu privire


52

la modul în care conceptul de peisaj a fost înțeles și cum a fost utilizat. Pentru

aceasta, a fost utilizat un set de criterii legate de vocabularul specific, scopul

și măsurile cheie prevăzute în Convenție (Tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1 – Ansamblul aspectelor analizate în rapoarte EIM (Niță et al.,

2015)

Aspecte specifice investigate

Utilizarea conceptului de peisaj

Termeni proxy folosiți pentru peisaj

Promovarea instruirii și educației peisagistice

Identificarea și evaluarea peisajului

Monitorizarea impactului asupra peisajului

Legătura cu Convenția Europeană a Peisajului

Oportunități de îmbunătățire a calității peisajului

De asemenea, pentru determinarea modului în care scopul Convenției

Europene a Peisajului (ELC) a fost reflectat în documentele analizate, au fost

folosite o serie de clase (Roe et al., 2008), după cum urmează:

- Explicit (de exemplu, documentul implică dimensiunile complete a

conceptului de peisaj și reflectă în mod clar obiectivele articolelor 5

și 6);

- Implicit (de exemplu, limbajul utilizat nu poate face legături clare

între "peisaj" și obiectivele ELC, dar scopul se regăsește, reflectându-

se în mare măsură);

- În parte (de exemplu, documentul reflectă o parte sau unul dintre

cerințele articolelor 5 și 6);


53

- Vag (scopul ELC este mai puțin clar exprimat decât în cazul clasei "în

parte", existând anumite mențiuni legate de peisaj, care ar putea fi

legate de obiectivele Convenției);

- Deloc (nu este nimic perceptibil, care ar putea sugera peisajul

conceptual sau că îndeplinirea obiectivelor ELC este inclusă în

proiectarea studiului EIM).

II.3.3. Evaluarea impactului vizual asupra peisajului – practici curente

și modele de bună practică

Metodele de evaluare a impactului asupra peisajului sunt în primul rând utile

pentru evaluarea resurselor estetice sau vizuale. Analiza Impactului Vizual

asupra Peisajului (LVIA – Landscape Visual Impact Assessment) se

efectuează în mod normal ca o temă separată sau ca un subcapitol distinct în

cadrul unei EIM, legături între procesul de EIM și LVIA existând la aproape

fiecare etapă.

Analiza Impactului Vizual asupra Peisajului este folosită pentru a ajuta la

localizarea și proiectarea modificărilor propuse, astfel încât efectele negative

asupra peisajului să fie evitate, reduse sau compensate. Conform Institute of

Environmental Management & Assessment și Landscape Institute (2013),

există două elemente componente ale LVIA care pot fi analizate independent

dar și în interrelație:

• Evaluarea efectelor asupra peisajului care se referă la modificări

aduse peisajului ca resursă (îndeosebi a peisajelor protejate prin lege), la

contribuția aspectelor de peisaj sub incidența stării de apartenență, la calitatea

vieții, precum și la modul în care schimbarea poate afecta componentele

individuale ale peisajului;

• Evaluarea efectelor vizuale care vizează modul în care schimbările

în peisaj pot afecta diverse persoane sau grupuri de persoane. Acest lucru


54

înseamnă evaluarea schimbărilor ce se produc la nivel vizual din anumite

puncte de vizibilitate.

Aceste componente trebuie să fie bine definite într-o evaluare bună, astfel

încât alți experți și membri ai publicului să înțeleagă diferențele ce urmează

să apară în peisaj.

LVIA este concentrată pe prezicerea prin intermediul unei analize întemeiate

a importanței efectelor pe care un anumit proiect le poate avea asupra

resurselor de peisaj și asupra facilităților sale vizuale. În cadrul acestei analize,

o atenție deosebită trebuie să se acorde atât impactului pozitiv cât și celui

negativ asupra peisajului. Spre deosebire de alte studii de impact, LVIA se

bazează mai mult pe experiența judecății profesionale și mai puțin pe

măsurători. Prin urmare, o abordare structurată și sistematică a LVIA este

necesară, și astfel, evaluarea ar trebui să fie întotdeauna susținută de date

cantitative, dovezi clare, deducții logice și argumente motivate.

Sistemul Informațional Geografic (GIS) poate fi utilizat în mai multe etape ale

procesului EIM. Aceste sisteme de gestionare a datelor poate capta,

administra, manipula, analiza, modela și cartografia date spațiale în vederea

rezolvării unor probleme complexe de planificare și management (Canter și

Sadler, 1997). Orice cerere și/sau operare GIS conține cinci elemente

esențiale: achiziție de date; preprocesare; gestionare a datelor; manipulare și

analiză; generarea producției (Star și Estes, 1990). Achiziția se referă la

procesul de identificare și colectarea datelor necesare pentru aplicare. După

colectarea datelor, procedurile utilizate pentru a converti un set de date într-

un format adecvat pentru intrarea în sistem se numește preprocesare.

În acest mod, prin cartografierea arealelor identificate din potențiale puncte de

vizibilitate se poate face legătura cu impactul vizual al propunerii de

dezvoltare. Așadar, cartografierea vizibilității ar trebui să fie un element cheie


55

în analiza efectelor vizuale, această tehnică putând fi utilizată în diferite etape

ale procesului de evaluare, precum în etapele inițiale ale EIM, dar și în

proiectarea realizată pentru a determina potențialul de vizibilitatea al unui sit

în comparație cu o evoluție similară situată pe un areal alternativ. Astfel,

această metodă poate fi folosită pentru a ajuta la luarea în considerare a

alternativelor de proiectare prin stabilirea vizibilității potențiale a diferitelor

opțiuni, dar și în etapa de evaluare detaliată, putând fi folosită pentru

explorarea vizibilității unui aspect specific sau a unor aspecte diverse ale

dezvoltării.

La momentul actual, în România, nu există un ghid de realizare a acestei

analize a impactului vizual asupra peisajului, însă la nivel internațional liniile

directoare ale acestei evaluări, precum și exemple de bună practică sunt deja

trasate în îndrumare, cum sunt:

• Evaluarea Caracterului Peisagistic: Ghid pentru Anglia și Scoția

(Swanwick, 2002);

• Reprezentarea vizuală a parcurilor eoliene: Ghid de bune practici

(Scotish Natural Heritage, 2006);

• Linii directoare pentru Peisaj și Evaluarea Vizuală ediția a 3-a

(Landscape Institute și I.E.M.A., 2013).

II.3.4. Liste de control privind valorile peisajului

Evaluarea valorilor peisagistice constituie elementul central în evaluarea

impactului asupra peisajului, în scopul de a înțelege impactul proiectelor

specifice. În evaluarea peisajului o gamă mult mai largă de domenii trebuie să

fie inclusă, inclusiv peisajul cotidian care presupune un nivel cu valoare mai

scăzut și generale (Erikstad et al., 2008).


56

Au existat mai multe încercări de definire sau mai bine spus, tentative de

estimare a valorilor peisajului, după cum urmează: valoare estetică (Beza,

2010; Rosley et al., 2013; Sevenant și Antrop, 2009), valoarea culturală sau

de patrimoniu și identitate (Bos, 2015, Lourenço-Gomes et al., 2013,

Tengberg et al., 2012), valoarea de existență a peisajului (Davidson, 2013) sau

alte valori ale peisajului (Bergeron et al., 2014, Fagerholm et al., 2012). La

prima vedere în cazul în care peisajul este deteriorat sau distrus, nu există

costuri directe, însă, refacerea peisajului poate atrage costuri suplimentare.

Evaluarea EIM elvețiană a constatat că problema costurilor este o problemă

mai mică pentru proiectele mari decât în cazul celor mai mici (Sager și

Schenkel, 2004). De aceea, este imperativ ca deciziile luate de către

autoritățile competente să aibă mai mult în considerare aceste valori ale

peisajului.

În acest sens, există mai multe variante de liste de control (checklists), acest

tip de metodologie este cea mai frecventă abordare utilizată în procesul de

EIM. De obicei, listele de control conțin o serie de elemente, probleme de

impact sau întrebări pe care utilizatorul ar trebui să le abordeze ca parte a

studiului de impact. Astfel de liste de verificare reprezintă memento-uri utile

în ceea ce privește impactul potențial și oferă o bază sistematică pentru

procesul EIM (Canter și Sadler, 1997).

Procesul de analiză utilizat în cadrul studiului de față (Capitolul IV) cuprinde

3 liste de control, care contribuie la examinarea impactul unui proiect asupra

peisajului sub aspectul următoarelor puncte de vedere: valoarea de utilizare a

peisajului, valoarea culturală, valoarea de existență a peisajului. Aceste liste

de control au fost prezentate în cadrul unul seminar dedicat valorii peisajului

la Universitatea din Berna în 2013, urmând să fie utilizate de către agențiile

de evaluarea mediului. Autorii acestora au menționat că un proiect poate fi


57

considerat compatibil cu peisajul, atunci când interesul de realizare al acestuia

depășește pierderea valorilor peisagistice sau atunci când executarea sa se

dovedește a reduce la minimum pierderea valorilor peisajului (Büchi et al.,

2013).

În România, listele de control sunt folosite în procesul EIM pentru alte

elemente ale mediului, însă în ceea ce privește peisajului, acestea lipsesc. Sub

acest aspect, în cercetarea științifică națională au fost adaptate fişe de

inventariere a elementelor de peisaj (Pătru, 2006; Stupariu și Pătru-Stupariu,

2007, Huzui, 2013). Astfel, utilizând aceste fișe de inventariere s-a realizat

evaluarea „in situ” cuprinzând analiza peisajului natural, pentru Sinaia și

pentru Cornu (Pătru-Stupariu et al., 2011). Aceste fișe au avut la bază

elemente ale peisajului analizate, acești parametrii fiind clasificați din trei

puncte de vedere, și anume: “fizice”, “estetice” și “psihologice” (Pătru-

Stupariu et al., 2010).

Prezentul studiu utilizează modelul elvețian al fişelor de control pentru a

evalua impactul asupra valorilor de peisaj, acestea fiind adaptate și aplicate în

teren pentru Parcul Eolian Topleț și Parcul Eolian Sfânta Elena.


58

CAPITOLUL III. ANALIZA INTEGRĂRII PEISAJULUI ÎN

PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

În cadrul acestui capitol2, sunt prezentate rezultatele metodelor aplicate, și

anume: metoda statistică și metoda analizei documentelor (limbajul utilizat în

cadrul rapoartelor EIM, evaluarea propriu-zisă a impactului asupra peisajului,

inclusiv a valorii peisajului și a impactului vizual). Acestea au fost utilizate,

în vederea realizării unei imagini de ansamblu atât în ceea ce privește

percepția specialiștilor în domeniu, cât și analizele efectuate în baza

rapoartelor EIM. Rezultatele vor fi prezentate comparativ.

III.1. Corespondența canonică a percepției conceptelor de peisaj în

cadrul procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Analiza Corespondenței Canonice (CCA) a fost folosită pentru mai buna

înțelegere a relației dintre specialiști și elementele de peisaj, precum și analiza

acestora în procedura EIM. Astfel, utilizarea acestei metode statistice având

la bază setul de date obținut prin aplicarea chestionarului, a condus la

sublinierea unei relații semnificative între răspunsurile specialiștilor și

variabilele explicative pentru ambele modele (F model 1 = 2,12, p<0,001; F

model 2 = 2,16, p<0,001). Primul model CCA ia în considerare toate

variabilele explicative și variabilele de răspuns. Cele două axe ale modelului

CCA, țin cont de diferența potențială dintre specialiștii români și elvețieni

explicând 68,45% (axa 1 = 51%, axa 2 = 17,45%) din variabilitatea

constrânsă, capturând cea mai mare parte a modelului de răspuns (Figura 4.1.).

2 Parte a acestui capitol face parte din: Niță, A., Buttler, A., Rozylowicz, L., Pătru - Stupariu,

I., 2015. Perception and use of landscape concepts in the procedure of Environmental Impact

Assessment; case study – Switzerland and Romania. Land Use Policy 44, 145 - 152.


59

Figura nr. 4.1 – Graficul dispersiei analizei CCA, reprezentând răspunsurile a 124 specialiști. Punctele negre reprezintă răspunsurile specialiștilor

români, iar cele gri a celor elvețieni. Abrevierile variabilelor se regăsesc în legenda de sub figură (Niță et al., 2015).


60

Legendă

Variabile explicative R3EIA – EIM ar trebui să includă impactul asupra peisajului

NatCH – Naționalitate elvețiană R3EB – BM ar trebui să includă impactul asupra peisajului

NatRO – Naționalitate română R3SEA – ESM ar trebui să includă impactul asupra peisajului

E12AY/N – Arhitect Da / Nu R4 – Evaluarea peisajului – capitol important

E12BY/N – Biolog Da / Nu R5a – Importanța peisajului vs. calitatea aerului în EIM

E12EY/N – Inginer Da/ Nu R5b – Importanța peisajului vs. calitatea biodiversității în EIM

E12GY/N – Geograf Da/ Nu R5h – Importanța peisajului vs. sanogeneza populației în EIM

E12OY/N – Alte profesii Da/ Nu R5s – Importanța peisajului vs. calitatea solurilor în EIM

E13 – Educație R5w – Importanța peisajului vs. calitatea apei în EIM

E14OY/N – Apartenența la Birouri Naționale Da/ Nu R7m – Analiza matematică folosită în analiza peisajului

E14EY/N – Apartenența la Agenții de Mediu Da/Nu R7v – Analiza vizuală folosită în analiza peisajului

E14PY/N – Apartenența la Companii private Da/Nu R8b – Cunoașterea indicatorului de transformare environmentală

E15 – Ani de experiență în domeniu R8h – Cunoașterea indicatorului de presiune umană

E17 – Gradul de utilizare GIS R8n – Cunoașterea indicatorului de naturalitate

E18 – Vârsta respondentului R8f – Cunoașterea indicatorului de fragmentare a peisajului

Variabile de răspuns R8v – Cunoașterea indicatorilor de natură vizuală – perceptuală

R1a – Peisajul se referă la elemente biotice R9 – Familiaritatea cu conținutul ELC

R1b – Peisajul se referă la elemente culturale R10 – Cunoașterea altor legi naționale și internaționale care vizează

protecția peisajului

R1c – Peisajul se referă la elemente urbane R11 – Referiri la ELC în rapoartele EIM întâlnite

R2 – Evaluarea impactului asupra peisajului ar trebui

să fie un capitol distinct în EIM


61

Axa 1 reflectă diferențe semnificative între specialiștii EIM români și elvețieni

(F=10,51, p<0,001), răspunsurile specialiștilor elvețieni fiind asociate cel mai

mult cu variabile, cum ar fi cunoașterea indicatorilor de percepție vizuală, cel

de naturalitate, indicatorul transformării environmentale și de fragmentare a

peisajului, în timp ce răspunsurile experților români sunt asociate mai mult cu

cunoașterea conținutului Convenției Europene a Peisajului.

Axa 2 (F=4,06, p<0,001), reflectă un gradient legat de indicatorul de presiune

umană și este puternic corelat cu utilizarea GIS, nivelul de educație și anii de

experiență în domeniu. Aceste ultime două variabile de răspuns contribuie, de

asemenea, și la axa 1 în legătură cu răspunsuri specialiștilor elvețieni.

Spre deosebire de modelul prezentat anterior, al doilea model CCA reflectă

distribuția răspunsurilor fără a ține seama de naționalitatea specialiștilor

respondenți (Figura nr. 4.2). Cele două axe ale graficului explică 82,43% din

variabilitate, prima axă, fiind semnificativă din punct de vedere statistic și

explică 70,13% din variabilitatea totală (F=7,55, p< 0,001).

Modelul include doar variabilele care contribuie în mod semnificativ în cadrul

analizei statistice, și anume: anii de experiență (F=2,01, p=0,019), nivelul de

educație (F=1,64, p = 0,039), variabila profesiei de biolog (F=1,96, p=0,02) și

activitatea în agențiile de mediu (F=3,32, p<0,001) sau activitatea în alte

companii private (F=1,85, p=0,03).

Aceste variabile contribuie puternic la gradientul de-a lungul axei 1 unde

variabile de răspuns, cum ar fi: cunoașterea indicatorului de percepție vizuală,

indicatorul de naturalitate, indicatorul transformării environmentale, indicele

de fragmentare a peisajului și indicatorul presiunii umane sunt importante,

fiind astfel asociate cu variabilele explicative menționate mai sus.


62

După interpretarea celor două modele generate prin utilizarea analizei de

corespondență canonică, se poate confirma faptul că deși procedura de

Evaluarea a Impactului asupra Mediului este aceeași, când în analiză intervin

elementele de peisaj, fiecare specialist are propria percepție, diferențe majore

fiind identificate, în special, între cele două naționalități.


63

Figura nr. 4.2 – Graficul dispersiei analizei CCA, reprezentând răspunsurile a 124 specialiști, după îndepărtarea efectului de țară. Punctele negre

reprezintă răspunsurile specialiștilor români, iar cele gri a celor elvețieni. Abrevierile variabilelor se regăsesc sub figură (Niță et al., 2015).


64

Legendă

Variabile explicative R5b – Importanța peisajului vs. calitatea biodiversității

în EIM

E12BY/N – Biolog Da / Nu R5h – Importanța peisajului vs. cu sanogeneza

populațieI în EIM

E13 – Educație R5s – Importanța peisajului vs. calitatea solurilor în

EIM

E14EY/N – Apartenența la Agenții de Mediu Da/Nu R5w – Importanța peisajului vs. calitatea apei în EIM

E14PY/N – Apartenența la Companii Private Da/Nu R7m – Analiza matematică folosită în analiza peisajului

E15 – Anii de experienţă în domeniu R7v – Analiza vizuală folosită în analiza peisajului

Variabile de răspuns R8b – Cunoașterea indicatorului de transformare

environmentală

R1a – Peisajul se referă la elemente biotice R8h – Cunoașterea indicatorului de presiune umană

R1b – Peisajul se referă la elemente culturale R8n – Cunoașterea indicatorului de Naturalitate

R1c – Peisajul se referă la elemente urbane R8f – Cunoașterea indicatorului de Fragmentare a

peisajului

R2 – Evaluarea impactului asupra peisajului ar trebui să fie

un capitol distinct în EIM

R8v – Cunoașterea indicatorilor de natură vizuală –

perceptuală

R3EIA – EIM ar trebui să includă impactul asupra

peisajului R9 – Familiaritatea cu conținutul ELC

R3EB – BM ar trebui să includă impactul asupra peisajului R10 – Cunoașterea altor legi naționale și internaționale

care vizează protecția peisajului

R3SEA – ESM ar trebui să includă impactul asupra

peisajului R11 – Referiri la ELC în rapoartele EIM întâlnite

R5a – Importanța peisajului vs. calitatea aerului în EIM


65

III.1.1. Percepția și utilizarea conceptelor de peisaj în cadrul procedurii

de Evaluare a Impactului asupra Mediului

În conformitate cu răspunsurile date de specialişti (Tabelul nr. 2), conceptul

de peisaj se referă în cea mai mare parte la caracteristicile sale biotice și

culturale. Cu toate acestea, specialiștii elvețieni care au răspuns chestionarului

au identificat elementele culturale ca fiind cea mai importantă componentă a

peisajului (80%), în timp ce 87,5% din respondenții români consideră

elemente biotice ca fiind cea mai reprezentativă parte constituantă a peisajului.

Respondenții din ambele țări au identificat caracteristica urbană ca fiind mai

puțin importantă atunci când este pusă în balanță cu elementele biotice și

culturale.

Toți specialiștii intervievați sunt de părere că procedura de Evaluare a

Impactului asupra Mediului trebuie să includă analiza impactului generat de

un proiect asupra peisajului, considerând că acest aspect trebuie ilustrat într-

un subcapitol distinct (CH – 83%, RO – 55%), care este deosebit de important

în obținerea autorizațiilor de mediu (CH – 95%, RO – 86%).

În ceea ce privește importanța care ar trebui să fie acordată analizei impactului

asupra peisajului în comparație cu evaluarea impactului asupra aerului, apei,

solului, biodiversității și a sănătății umane, specialiștii din ambele țări

favorizează în mod egal elementele de mediu (Tabelul nr. 2). De asemenea,

respondenții ambelor țări favorizează analiza vizuală în detrimentul celor

matematice, în realizarea unei evaluări a impactului asupra peisajului. Cu toate

acestea, în comparație cu specialiștii români, cei elvețieni cunosc într-o

proporție mult mai mare indicatorii de analiză a peisajului, în special pe cei de

natură vizuală perceptuală (CH – 87% versus RO – 8%) și indicele de

fragmentare a peisajului (CH – 65% versus RO - 39%).


66

În plus, conținutul Convenției Europene a Peisajului este cunoscut de 28%

dintre specialiștii elvețieni și de 86% de cei români. Astfel, în ciuda nivelului

ridicat de cunoștințe, în rapoartele EIM românești au fost constate foarte

puține conexiuni cu conținutul sau obiectivele acestei Convenții, doar 27%

dintre specialiști menționând faptul că în cadrul acestei proceduri au

identificat referiri la ELC. Aceeași situație este evidențiată și de către

specialiștii elvețieni, în acest sens, doar 23% susțin că au întâlnit astfel de

referințe în rapoartele de evaluare. În ceea ce privește cunoștințele acestora cu

privire la altor legi sau tratate internaționale care au ca subiect analiza

impactului asupra peisajului sau protecția acestuia, mai puțin de jumătate din

respondenții ambelor țări pot numi astfel de reglementări în acest domeniu (de

exemplu, specialiștii elvețieni - 42%, respectiv cei români - 47%).


67

Tabelul nr. 2 – Matricea întrebărilor și a răspunsurilor (Elveţia, N=60, România, N=64) (Niță et al., 2015)

Întrebări Da %

Elveția

Da %

Romania

R1a – Peisajul se referă la elemente biotice? 70,0 87,5

R1b – Peisajul se referă la elemente culturale? 80,0 75,0

R1c – Peisajul se referă la elemente urbane? 58,3 59,3

R2 – Evaluarea impactului asupra peisajului ar trebui să fie un capitol distinct în

EIM?

83,3 54,6

R3EIA – EIM ar trebui să includă impactul asupra peisajului? 100 100

R3EB – BM ar trebui să includă impactul asupra peisajului? 45,0 53,1

R3SEA – ESM ar trebui să includă impactul asupra peisajului? 73,3 75,0

R4 – Evaluarea peisajului ar trebui să reprezinte un capitol important? 95,0 85,9

R5a – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în

comparație cu calitatea aerului în EIM?

81,6 62,5

R5b – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în

comparație cu biodiversitatea în EIM?

81,6 68,7

R5h – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în

comparație cu sanogeneza populaţiei în EIM?

70,0 60,9

R5s – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în

comparație cu calitatea solurilor în EIM?

85,0 64,0

R5w – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în

comparație cu calitatea apei în EIM?

80,0 59,3

R7m – Ar trebui incluse analize matematice în evaluarea impactului asupra

peisajului?

38,3 34,3

R7v – Ar trebui incluse analize vizuale în evaluarea impactului asupra peisajului? 86,6 68,7


68

Întrebări Da %

Elveția

Da %

Romania

R8b – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatorul transformării

environmentale?

28,3 9,3

R8h – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatorul presiunii

umane?

38,3 37,5

R8n – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatorul de

naturalitate?

56,6 20,3

R8f – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatorul de fragmentare

a peisajului?

65,0 39,0

R8v – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatori de natură

vizuală – perceptuală?

86,6 7,81

R9 – Sunteţi familiar cu conţinutul și obiectivele Convenţiei Europene a

Peisajului?

28,3 85,9

R10 – Aveţi cunoştinţă de alte acte normative, tratate internaţionale care au ca

subiect peisajul și evaluarea sau protecţia sa?

41,6 46,8

R11 – Aţi întâlnit în studiile de EIM referinţe la Convenţia Europeană a

Peisajelor?

23,3 26,5


69

III.2. Analiza conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra

Mediului din perspectiva peisajului

Deoarece conceptul de peisaj este foarte complex, există multe cuvinte de

substituție care pot fi identificate ca termeni proxy pentru înțelegerea sau

indicarea acestui termen, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului

(Council of Europe, 2000).

Astfel, termenii pot face referire la modul în care peisajul este definit ca o

entitate spațială, din punct de vedere natural și / sau cultural, istoric, perceptiv,

legal, etc. Antrop (2008) citat Roe et al., 2008 rezumă definiția Convenției

văzând peisajul ca fiind "o sinteză unică între caracteristici naturale și

culturale ale unei regiuni". Pe de altă parte, există cazuri în care termenul de

"peisaj" este utilizat în rapoartele EIM, însă acesta nu reflectă scopul

Convenției, în timp ce un proxy care este folosit poate face acest lucru. Prin

urmare, a fost realizată o analiză în ceea ce privește limbajul utilizat și termenii

care reflectă această complexitate în rapoartele de Evaluare a Impactului

asupra Mediului. Pentru analiza limbajului utilizat a fost desfășurată o căutare,

în rapoartele EIM analizate, a termenului specific de peisaj, făcându-se în

acest sens referire la definiția din Convenție, dar și a proxy-urilor folosite

pentru a evalua dacă peisajul și / sau proxy-uri au fost folosite într-un sens

holistic sau au reflectat scopul ELC într-o manieră parțială după modelul

prezentat în Anexa nr. 4. Acest ultim punct este deosebit de important, analiza

detaliată a acestor aspecte în rapoartele EIM este prezentată în continuare în

conformitate cu constatările și cercetarea directă a documentelor

(Subcapitolul III.2.1). Totodată, s-a avut în vedere și modul în care a fost

realizată, în cadrul rapoartelor EIM, evaluarea valorilor de peisaj pentru


70

studiile analizate și modul de analiză a impactului vizual al proiectelor, aceste

două aspecte fiind discutate în cadrul Subcapitolelor III.2.2 și III.2.3.

III.2.1. Calitatea studiilor de impact din România din punct de vedere al

evaluării peisajului

În toate cele 40 de rapoarte EIM analizate (Anexa 3) se folosește termenul de

"peisaj". Cu toate acestea, în cele mai multe din documentele analizate din

România (85%) acest concept este utilizat într-un mod general, fără a reflecta

complexitatea acestuia (Figura nr. 5). Cele mai multe rapoarte folosesc ca

proxy pentru termenul de peisaj, următoarele: "utilizarea terenurilor",

"patrimoniu cultural", "rural", "urban", "zonă protejată" și "mediu", acesta din

urmă fiind de departe cel mai utilizat.

În ceea ce privește, rapoartele elvețiene doar 5 (25%) dintre acestea au oferit

o vedere parțială, atunci când vine vorba de reflectarea complexității

conceptului de peisaj, în timp ce numai 3 documente românești analizate au

oferit o imagine de ansamblu a peisajului (Figura nr. 5).

Figura nr. 5 – Evaluarea limbajului în rapoartele EIM analizate din Elveția (CH) și România

(RO). Barele gri închis reprezintă utilizare în sens parțial a peisajului; Barele gri deschis

reprezintă folosirea acestui concept într-o manieră holistică (N = 20 pentru fiecare țară), (Niță

et al., 2015).

75%

15%

25%

85%

CH

RO


71

Deși au fost identificați termeni care pot fi incluși în categoria limbajului

proxy pentru conceptul de peisaj, cele mai multe studii EIM românești nu

exprimă concepte ale ELC (Figura nr. 6). Jumătate din rapoartele elvețiene

analizate includ obiective de protecție a peisajului și de management, care sunt

în concordanță cu scopul ELC, chiar dacă această Convenție nu este

menționată concret în textul documentelor analizate

Contrastant, în cele mai multe dintre rapoartele EIM românești analizate,

scopul acestei Convenții nu este ilustrat într-un mod clar, obiectivele de

protecție a peisajului fiind de cele mai multe ori vagi (CH - Vag - 10%; RO:

Vag - 65%), considerându-se în cele mai multe cazuri că peisajul nu va fi

afectat de implementarea proiectului respectiv, această constatare nefiind

bazată pe o analiză detaliată, ci doar pe presupuneri ale experților care au

elaborat raportul. În acest sens, amintim câteva exemple concludente care se

regăsesc în rapoartele EIM analizate:

“În spiritul definiţiei „peisajului” (Council of Europe, 2000), evaluatorul nu

are fireşte capacitatea să exprime o concluzie obiectivă faţă de impactul

peisagistic cauzat de construcţiile propuse”, (http://www.brasovcity.ro);

“În absența unei caracterizări și evaluări naționale a peisajelor, se poate

considera că aportul adus peisajului de siluetele centralelor electrice este

unul plăcut” (http://apmtl.anpm.ro/);

“În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare, pe când

numărul turbinelor eoliene este mic (…), aşa că impactul vizual nu constituie

o problemă.” (www.eib.org).


72

Figura nr. 6 – Rezumatul evaluării scopului ELC în rapoartele EIM analizate din Elveția (bare

negre) și România (bare gri). (N = 20 rapoarte pentru fiecare țară), (Niță et al., 2015)

III.2.2. Analiza valorilor de peisaj din aria de impact a proiectelor

În cadrul rapoartelor EIM, o practică comună este folosirea unei matrici de

magnitudine (Glasson et al., 2012) în vederea obținerii unei imagini de

ansamblu a impactului proiectului asupra peisajului și de asemenea asupra

mediului. Acest lucru este, de asemenea, frecvent în cazul documentelor EIM

analizate în cadrul studiului de caz, însă există foarte puţine referiri la valorile

peisajului și totodată, nu sunt folosite liste de control în acest sens în niciunul

din rapoartele analizate.

În urma analizei detaliate, din punctul valorilor de peisaj, a rapoartelor de

Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru proiecte din România și din

Elveţia (Anexa 3) s-a constatat faptul că cele mai multe documente româneşti

nu evaluează efectul asupra valorilor de peisaj, câteodată lipsind chiar și

menţionarea acestora în text. Tabelul nr. 3 arată că cea mai puţin menţionată

este valoarea de existenţă a peisajului, în timp ce valoarea culturală este

dezbătută în toate rapoartele elveţiene analizate, precum și în 65% dintre

rapoartele româneşti, de cele mai multe ori in cadrul subcapitolului destinat


73

impactului asupra patrimoniului cultural. Astfel, diferenţe semnificative se pot

observa (Tabelul nr. 3) între cele două ţări, iar în cazul documentelor

româneşti analizate, deşi anumite valori sunt menționate, secţiunile destinate

peisajului descriu în principal informații geografice furnizate de către

beneficiar, hărți sau fotografii.

Tabelul nr. 3 – Menţiuni cu privire la valorile peisajului în rapoartele EIM


Valoare atribuită % CH % RO

Valoarea de utilizare 90 60

Valoarea culturală 100 65

Valoarea de existenţă 75 35

III.2.3. Analiza impactului vizual al proiectelor

În cadrul unei evaluări a impactului de mediu, după ce sunt stabilite

elementele cheie ale modificărilor propuse, precum și condițiile de bază

identificate, efectele ce se așteaptă să apară pot fi prezise (Landscape Institute

și I.E.M.A., 2013).

Evaluarea impactului vizual (LVIA) este un proces relativ distinct, dar în

strânsă legătură cu analiza peisajului care funcționează în cadrul general al

procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului. În ciuda faptului că

există metode și criterii îmbunătățite pentru evaluarea impactului vizual

(Jerpåsen și Larsen, 2011), 55% dintre studiile analizate româneşti nu aplică

nicio metodă în acest sens sau consideră impactul ca fiind "nesemnificativ".

Cele rămase identifică impactul vizual "negativ" (30%), iar 15% identifică

impactul ca fiind "pozitiv". Directivele Europene, împreună cu definiția ELC


74

a peisajului, susțin cererea de a trata peisajul ca o resursă în sine, acoperindu-

se întregul său caracter, precum și elementele constitutive care contribuie la

acest lucru, și în ceea ce privește percepţia populaţiei și estetica vizuală

(Landscape Institute și I.E.M.A., 2013).

III.2.4. Analiza integrării peisajului în procedura de evaluare a

impactului asupra mediului în România și Elveția

Analizând rezultatele chestionarului precum și rapoartele EIM au fost

identificate diferențe notabile între cele două studii de caz (Elveția și

România), acest lucru evidențiind tratamentul distinct de evaluare a peisajului

în EIM și percepțiile diferite în ceea ce privește analiza impactului asupra

peisajului.

Cu toate că ELC a intrat în vigoare în România încă din 2004, iar specialiștii

EIM au considerat într-o proporție covârșitoare de 86% că au cunoștințe în

ceea ce priveşte conținutul ELC, scopul și obiectivele acesteia sunt încă

menționate într-un mod vag în rapoartele EIM românești. În același timp, în

rapoartele EIM elvețiene se pot regăsi cu ușurință obiective de protecție a

peisajului, chiar dacă această convenție nu este menționată în mod specific în

documente, acest lucru fiind datorat faptului că ELC a fost ratificată de către

Elveția în iunie 2013. Deși există diferențe între România și Elveția din punct

de vedere cultural, economic, istoric și regional, aceeași atitudine pro-

ecologistă este așteptată de la experții EIM, atunci când este analizat impactul

asupra peisajului. În cazul în care ilustrarea scopului Convenției nu poate fi

identificată ca "implicit" sau "în parte", atunci rapoartele EIM trebuie să

implementeze mai bine obiectivele ELC, pentru a avea o planificare sau

protecție a peisajului mai adecvată. Astfel, cu toate că cercetarea științifică

pune la dispoziție numeroase articole și metode care dezbat analiza și


75

percepția impactului asupra peisajului (Nijnik et al., 2009, Swanwick, 2002,

Ryan, 2011, Aretano et al., 2013), abordările diferite pentru implementarea

unei propuneri de evaluare holistică a peisajului rămân încă limitate (Pedroli

et al., 2007).

Atunci când se referă la peisaj, specialiștii EIM români consideră că

elementele biotice sunt cele mai importante (88%), în timp ce pentru

specialiștii elvețieni, elementele culturale au o poziție dominantă (80%). Prin

urmare, peisajul nu este definit numai de procesele naturale, dar de asemenea,

și de o anumită identitate a percepției umane, de cultură și, desigur, de istoria

specifică (Vos și Meekes, 1999).

Toți specialiștii care au răspuns la chestionar consideră că evaluarea

impactului asupra peisajului ar trebui să fie obligatorie într-o procedură de

evaluare a impactului asupra mediului, indiferent de natura proiectului. În

contrast cu aceasta, majoritatea specialiștilor români cunosc foarte puțin

indicatorii utilizați în analiza peisajului și de asemenea, controlând

documentele, s-a putut observa faptul că evaluarea impactului vizual puțin

utilizată, iar listele de control privind valorile peisajului lipsesc.

Prin utilizarea analizei de corespondență canonică s-a realizat o trecere în

revistă a stadiului actual al percepției specialiștilor EIM în ceea ce privește

integrarea peisajului în procedura EIM. Astfel, modelul care ilustrează

diferențele dintre răspunsurile experților, arată că o experiență îndelungată în

domeniu în cadrul unei agenții de evaluare de mediu precum și nivelul

superior de educație sunt determinante în explicarea gradului de conștientizare

cu privire la caracteristicile esențiale și proprietățile peisajului.


76

Indicatorul peisagistic cel mai cunoscut este reprezentat de indicele de

fragmentare, care, conform Llausàs și Nogué (2012) se potrivește cu cadrul

ELC. Acesta aduce informații în ceea ce privește schimbările produse în peisaj

și poate contribui semnificativ în analiza realizată de experții și părțile

implicate în procesul EIM. În Elveția, au existat, mai multe dezbateri politice

în ceea ce privește fragmentarea peisajului (Jaeger et al. 2011), Agenția

Federală Elvețiană pentru Mediu, Păduri și Peisaj (SAEFL) precum și Oficiul

Federal Elvețian pentru Dezvoltarea Spațială (ARE) subliniind necesitatea de

a minimiza efectul de fragmentare a peisajului. Cu toate acestea, pentru

moment, este foarte grea identificarea unei metode coerente sau a unui

mecanism care ar putea ajuta la monitorizarea acestui efect asupra peisajului

(Jaeger et al., 2008).

Legat de modul în care este evaluat impactul asupra peisajului și a setului de

indicatori utilizați, majoritatea experților elvețieni și români preferă metodele

de percepție vizuală în detrimentul aplicațiilor matematice sau statistice.

Astfel, în cazul în care evaluarea impactului asupra peisajului se efectuează

vizual, atunci relațiile dintre areal, patrimoniul cultural și calitatea peisajului

ar trebui să fie stabilite în mod clar (Landscape Institute și I.E.M.A, 2002), cu

scopul de a se realiza o dezvoltare durabilă pe toate planurile (ecologic,

cultural, social și economic) (Luyet et al., 2012).

III.3. Practici de urmat din sistemul elvețian de Evaluare a Impactului

asupra Peisajului

Evaluarea valorilor peisagistice este un element important în gestionarea

patrimoniului natural și cultural. Acest lucru este valabil atât pentru

amenajarea teritoriului, cât și pentru procedura EIM și pentru selecția siturilor

de interes special (Erikstad et al., 2008). Acesta este motivul pentru care


77

elaboratorii rapoartelor EIM românești ar trebui să acorde mai multă atenție

atunci când se evaluează fiecare dintre valorile de utilizare a terenului, de

patrimoniu sau de existență a peisajului. Simpla menționare a faptului că

peisajul nu va fi afectat nu este suficientă pentru dezvoltarea durabilă.

LVIA se ocupă cu evaluarea efectelor vizuale, iar, în cazul în care o evaluare

profesionistă nu o indică în mod adecvat, atunci publicul va fi confuz dar și

schimbările în peisaj vor fi mult mai evidente. Astfel, evaluarea vizuală a

peisajului joacă un rol important nu numai în EIM, dar, de asemenea, în

procesul de proiectare, oferind o privire de ansamblu asupra constrângerilor

sau oportunităților environmentale care pot influența dezvoltarea finală

(Landscape Institute și I.E.M.A., 2013). Asemenea analizei valorilor

peisagistice, impactul vizual este rareori prezis în studiile EIM românești. Prin

urmare, o evaluare obiectivă ar trebui să trateze și problema impactului

cumulat în ceea ce privește peisajul și aspectele vizuale.

Ratificarea ELC a fost un pas important pentru planificarea și conservarea

peisajului românesc. Cu toate acestea, practica curentă ilustrează frecventa

utilizare a unor metode de analiză și evaluare a dimensiunii peisajului ca o

totalitate a celorlalte elemente de mediu. Prin urmare, o evaluare calitativă

corespunzătoare a impactului proiectelor propuse asupra peisajului este

imperativ necesară. Introducerea obiectivelor și a valorilor de calitate a

peisajului în studii de impact este foarte importantă pentru asigurarea

consecvenței proiectelor cu dezvoltarea durabilă (Council of Europe, 2008).

O reprezentare obiectivă a peisajul în ceea ce privește caracteristicile pozitive

și negative arată conflictele de utilizare a peisajului și consecințele acestora.

Astfel, în cadrul evaluării impactului asupra peisajului trebuie să se țină cont


78

în primul rând de valorile peisajului pentru societate dar și de prezicerea

posibilelor pericole, cum ar fi pierderea sau deteriorarea habitatelor prin

exploatarea excesivă, poluarea solului, a aerului și a apei și influența asupra

schimbărilor climatice. Un alt factor important constă în costurile viitoare ale

întreținerii peisajului (spre exemplu: facilități de transport și infrastructură,

resurse afectate și costuri de înlocuire, etc). Experiența elvețiană ne învață să

înțelegem sensul pierderii identității peisajului. Cu toate că înțelesul valorii

poate fi subiectiv, o dezbatere continuă a evaluării valorilor peisagistice este

obligatorie (Erikstad et al., 2008). În general, fiecare stat are o legislație

proprie, o organizare administrativă și instrumente specifice pentru a proteja

propriul peisaj și patrimoniul cultural. Acest lucru este tratat cu o atenție

sporită de către publicul din toată Europa de la sfârșitul secolului al 19-lea. În

acest sens, autoritățile române și elaboratorii studiilor EIM ar trebui să lucreze

împreună, cu scopul de a crește gradul de conștientizare din perspectiva valorii

intangibile a peisajului, precum și în vederea dezvoltării durabile a acestuia.

Fără îndoială, în țara noastră există opinii diferite între specialiști și politicieni

la nivel local și național. Din acest motiv, sunt necesare instrumente clare și

metode obiective pentru a facilita dialogul între grupuri și pentru a se asigura

dezbaterea în mod deschis a valorilor peisajului la nivel național.


79

CAPITOLUL IV. PERSPECTIVE DE INTEGRARE A PEISAJULUI

ÎN PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

În conformitate cu The Wind Power (http://www.thewindpower.net accesat la

data de 05.08.2016), în România, proiectele de ferme eoliene au dezvoltat o

creștere masivă a capacității de producție în ultimii ani (Figura nr. 7), ca

urmare a suportului politicilor naționale și europene. Chiar dacă este o opțiune

de generare de energie mai ecologică decât centralele convenționale, acestea

pun întrebări cu privire la impactul acestora din punct de vedere vizual și

peisagistic în zonele în care acestea sunt situate, în special atunci când nu

există criterii clar definite în ceea ce privește amplasarea, intervin conflicte de

utilizare a terenurilor (Kokologos et al., 2014).

Figura nr. 7 – Evoluția capacității de producție a Parcurilor Eoliene din România

(http://www.thewindpower.net, 2016)

1 3 8 14

462

826

1905

2599

2953 2976

0

600

1200

1800

2400

3000

2002 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cap

acit

ate

(MW

)

Ani


80

În cadrul acestui capitol, voi prezenta evaluarea impactul asupra peisajului

pentru două studii de caz, după cum urmează: parcul eolian Topleț, comuna

Topleț, județul Caraș-Severin și parcul eolian Sfânta Elena, comuna Coronini,

județul Caraș-Severin. Vor fi analizate și evaluările peisagistice din cadrul

rapoartelor EIM realizate de către beneficiarii proiectelor și totodată se va

întocmi o evaluarea a impactului vizual ținându-se cont de efectele asupra

tipului de peisaj și resurselor sale, inclusiv luând în considerare valorile

estetice, culturale și de existență ale peisajului. Analiza va viza și probleme ce

țin de aspecte vizuale, din perspectiva efectelor asupra unor potențiali

privitori, cauzate de schimbările intervenite în peisaj în urma realizării

proiectelor menționate.

La realizarea unei evaluări a impactului vizual și asupra peisajului, este

necesar să se ia în considerare faptul că persoane sau grupuri diferite pot

manifesta atitudini diverse față de proiectele de construcție a centralelor

electrice eoliene. Percepțiile estetice au fost identificate ca fiind cel mai

important factor singular de influență asupra acestor atitudini, în special în

ceea ce privește impactul vizual. Atitudinile pot fi pozitive sau negative, în

funcție de atitudinea individuală cu privire la principiul și prezența centralelor

de producere a energiei din surse eoliene. De asemenea, există din ce în ce

mai multe dovezi care atestă că percepția negativă se poate diminua cu timpul,

în special în cazul persoanelor care locuiesc în vecinătățile amplasamentelor

centralelor electrice eoliene, întrucât acestea se obișnuiesc cu astfel de

obiective. Prin urmare, nu se poate ajunge la un punct de vedere definitiv cu

privire la direcția și durata impactului cauzat de un astfel de proiect, însă în

cele ce urmează se prezintă o evaluare a impactului bazată pe metode obiective

de analiză precum determinarea vizibilității turbinelor eoliene din puncte de


81

observație fixe, utilizând modelarea spațială în ArcGIS 3D și aplicarea listelor

de control în vederea evaluării impactului asupra valorilor peisajului.

IV.1. Localizarea studiilor de caz

Parcurile eoliene ce au fost utilizate în cadrul studiilor de caz se află în partea

de SV a României, parcul eolian Topleț fiind localizat în perimetrul localității

cu același nume din cadrul județului Caraș-Severin, în partea sudică a

Munților Mehedinți, din cadrul grupei de munți a Carpaților Meridionali,

grupa Retezat-Godeanu, iar parcul eolian Sfânta Elena este amplasat în

extravilanul localității Sfânta Elena, comuna Coronini din cadrul aceluiași

județ (Figura nr. 8), acesta cuprinzând 24 turbine eoliene amplasate într-o zonă

de teren arabil și pășune împădurită. (http://www.eib.org/)

Figura nr. 8 – Localizare Parc Eolian Topleț și Parc Eolian Sfânta Elena, județul Caraș-

Severin, România (Sursa: Google Earth)

http://www.eib.org/


82

IV.2. Descrierea peisajului din arealul studiilor de caz

În zona Parcului Eolian Topleț, comuna Topleț, județul Caraș-Severin,

peisajul este reprezentat printr-o culme montană (Culmea Drănicului) separată

de Valea Cernei la vest și Valea Bahna la est, predominant regăsindu-se

tufărișuri, pajiști naturale și pâlcuri de pădure. Vegetaţia naturală este

caracteristică pădurilor de foioase, cu pâlcuri de arbuști și arbori ce mărginesc

pajiști acoperite cu ierburi pitice și cu înălțimi reduse.

Un alt element peisagistic este reprezentat de drumurile agricole și forestiere,

care pot fi descrise ca fiind drumuri de acces dinspre localitățile din vale,

precum și drumuri montane. Cu excepția drumului forestier „Orșova-Platou

Topleț” care a fost modernizat în ultima perioadă, celelalte drumuri agricole

sunt în cea mai mare parte nesistematizate și neîntreținute. Din cauza

deteriorărilor rezultate prin eroziune, traseul drumurilor a fost dublat în

repetate rânduri, sporind gradul de degradare a solului pe de o parte, și

influențând negativ peisajul, pe de altă parte.

Deși situate în afara perimetrului parcului eolian la distanțe semnificative,

așezările comunelor Topleț și Ilovița fac parte dintr-un ansamblu de peisaj

zonal la o scară mai amplă. Aceste localități sunt sate liniare, cu case lipite

între ele, acestea fiind situate în cele mai multe cazuri de-a lungul străzii

principale, cu vatra bine individualizată față de moșie (http://apmcs.anpm.ro/).

Parcul eolian Sfânta Elena se află amplasat pe teritoriul Parcului Natural

Porțile de Fier, acesta fiind inclus în suprafața de protecție avifaunistică

ROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei, declarată prin H.G. nr. 1284/2007 și

în aria sitului de importanță comunitară ROSCI206 - Porțile de Fier, declarat

prin O.M. 1964/2007 (http://apmcs.anpm.ro/).

http://apmcs.anpm.ro/


83

Foto 4.1. Peisaj caracteristic amplasamentului parcului eolian Topleț (Niță A., 2014)

Parcul eolian este într-o oarecare măsură limitat în zona nord-estică și nordică

de ecosisteme forestiere, pădurea existentă aici fiind una tânără de fag, în

amestec cu gorun și carpen. Arealul dinspre Valea Polevii este reprezentat de

pădure compactă, unde specia predominantă fiind fagul. Parcul eolian se află

în apropierea localităților Sfânta Elena, Coronini și Pescari. Comuna Coronini

este situată în apropierea zonei Porțile de Fier, care se învecinează cu granița

sârbă, iar localitatea Sfânta Elena este situată pe un platou carstic, care

grupează doline si pavaje de calcar (Pătroescu et al., 2000).


84

Foto 4.2. Peisaj caracteristic amplasamentului parcului eolian Sfânta Elena (Niță A., 2014)

IV.3. Analiza Impactului Vizual

Acest tip de analiză a fost realizată prin determinarea vizibilității turbinelor

eoliene din puncte de observație fixe - modelare spațială în ArcGIS 3D - Studii

de caz: parcul eolian Topleț, comuna Topleț, județul Caraș-Severin și parcul

eolian Sfânta Elena, comuna Coronini, județul Caraș-Severin.

În vederea realizării acestor analize au fost necesare următoarele date:

- curbe de nivel asociate arealului studiat (format vectorial) sau DEM-ul

corespunzător;

- puncte de observație interpolate;

- punctele în care urmează a fi sau deja sunt amplasate turbinele, de asemenea

interpolate.


85

În cazul studiilor de caz alese, au fost utilizate câte trei puncte de observație

(roșu), iar turbinele au fost reprezentate cu puncte verzi în locul în care au fost

amplasate eolienele, respectiv pentru parcul eolian Topleț 2 puncte (Figura nr.

9), iar pentru parcul eolian Sfânta Elena 24 de puncte (Figura nr. 10).

Un prim pas în analiza vizuală, după stabilirea punctelor de observație este

reprezentat de trasarea skyline-urilor. Acestea reprezintă liniile imaginare ale

îmbinării cerului cu suprafața terestră, din fiecare punct de observație.

Skyline-urile au fost obținute utilizând instrumentul 3D Analyst care poartă

aceeași denumire (Skyline), având ca date de intrare punctele de observație și

DEM-ul arealului studiat.

Trasarea Skyline Barrier reprezintă următorul pas în cadrul analizelor

efectuate. Acest instrument se regăsește în 3D Analyst Tools și generează o

clasă caracteristică multipatch (Figurile nr. 11 și 12).

Următorul pas corespunde asocierii punctelor pentru turbinele eoliene cu

înălțimea adițională față de suprafața pe care se află, și anume o valoare

corespunzătoare înălțimii totale a eolienei. Această etapă se realizează

introducând înălțimea în Properties-Base Heights-Extrusion. Liniile obținute

se transformă în vectori de tip linie: se utilizează instrumentul Layer 3D to

Feature Class, având ca date de input punctele de observație (Figura nr. 13 –

Parc Eolian Topleț și Figura nr. 14 – Parc Eolian Sfânta Elena).

Ultimul pas în analiza vizuală reprezintă intersectarea liniilor obținute

(reprezentând turbinele eoliene) cu barierele generale la pasul 2. Această etapă

se realizează cu ajutorul instrumentului Intersect 3D Line With Multipatch.

Datele de input sunt reprezentate de liniile obținute la pasul 3 și skyline

barierrs obținute la pasul 2, rezultatul constând în punctele de intersecție a


86

celor două elemente menționate anterior (Figura nr. 15 pentru parcul eolian

Topleț și Figura nr. 16 pentru parcul eolian Sfânta Elena). Dacă nu se

generează puncte, înseamnă că turbinele eoliene respective nu sunt vizibile

din punctele de observație.

Rezultatele analizei vizuale pentru cele două studii de caz demonstrează faptul

că atât în cazul parcului eolian Topleț, cât și în cazul parcului eolian Sfânta

Elena, turbinele sunt vizibile în teren. În cazul parcului eolian Topleț, deși

proiectul avea în vedere, conform raportului EIM elaborat la demararea

proiectului, instalarea și exploatarea a 18 turbine eoliene, cu o putere totală de

54 MW, numai 2 se află montate și funcționează în teren. Cu toate acestea,

cele 2 turbine sunt amplasate în așa fel încât nu deranjează locuitorii și sunt

greu accesibile din punct de vedere vizual, putând fi observate doar din câteva

puncte din Ilovița, Orșova și DN6 E70 (Foto 4.3 și 4.4).


87

Figura nr. 9 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1 pentru Parcul Eolian Topleț

N


88

Figura nr. 10 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1 pentru Parcul Eolian Sfânta Elena

N


89

Figura nr. 11 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Skyline Barrier Parc Topleț


90

Figura nr. 12 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Skyline Barriers Parc Sfânta Elena


91

Figura nr. 13 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Extrusion Parc Topleț


92

Figura nr.14 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Extrusion Parc Sfânta Elena


93

Figura nr. 15 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1. Intersect Parc Topleț


94

Figura nr. 16 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1. Intersect Parc Sfânta Elena


95

Foto 4.3. Turbine Eoliene Topleț (Niță A., 2014)

Foto 4.4. Punct de observație DN6 E70 București – Timișoara (Niță A., 2014)


96

În cadrul raportului EIM pentru parcul eolian Topleț, impactul vizual este

analizat, fiind descris ca “nesemnificativ, limitat și localizat asupra

receptorilor din așezările din apropiere. Nu se prevede un impact negativ

asupra peisajului sau a diversității peisagistice, în afara caracterului și

diversității locale. Există un potențial ca turbinele să fie văzute de la o distanță

considerabilă, incluzând așezările din zonă” (http://apmcs.anpm.ro/).

În ceea ce privește parcul eolian Sfânta Elena, numărul mare al turbinelor

precum și amplasarea relative apropiată a acestora conduce la vizibilitatea

acestora aproape din orice punct al zonei, făcând notă discordantă cu peisajul

natural (Foto 4.5 - 4.8).

Foto 4.5. Punct de observație localitatea Sfânta Elena (Google Earth, Street view accesat la

data de 01.04.2014)



97

În cadrul raportului de evaluare a impactului asupra mediului, analiza vizuală

nu este realizată. Cu toate acestea se face referire la acest aspect,

concluzionându-se faptul că “impactul vizual nu va fi mai semnificativ decât

în cazul stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric”

(http://www.eib.org/).

Foto 4.6. Punct de observație localitatea Coronini (Google Earth Street View, accesat la data

de 01.04.2014)

http://www.eib.org/


98

Foto 4.7. Parc Eolian Sfânta Elena (Niță A., 2014)

Foto 4.8. Parc Eolian Sfânta Elena (Niță A., 2014)


99

IV.4. Aplicarea listelor de control privind valoarea peisajului

În vederea evaluării impactului celor 2 proiecte de parcuri eoliene asupra

peisajului s-au folosit liste de control ce au avut următorul grad de evaluare

stabilit de către Büchi et al., (2013):

- De la -15 la -11 puncte: Modificările planificate au un impact foarte

negativ asupra peisajului, iar proiectul ar trebui să fie abandonat;

- De la -10 până la - 6 puncte: Schimbările planificate au un impact

negativ asupra peisajului. În cazul în care sunt posibile modificări,

proiectul poate fi revizuit, în cazul în care nu se iau aceste măsuri,

proiectul ar trebui să fie abandonat;

- De la -5 la -1 puncte: Modificările planificate au un impact neglijabil

asupra peisajului. Proiectul poate fi continuat conform planului;

- 0 Puncte: Valoarea peisajului rămâne în mare parte neschimbată; în

acest sens, proiectul poate fi realizat;

- De la 1 la 15 de puncte: Proiectul crește valoarea peisajului și poate,

din acest punct de vedere, fi realizat (Büchi et al., 2013).

În urma aplicării listelor de control (Anexa 5.1. - Topleț și Anexa 5.2. Sfânta

Elena) reiese faptul că atât pentru parcul eolian Topleț (punctaj final: -5), cât

și pentru parcul eolian Sfânta Elena (punctaj total -9) impactul proiectelor

asupra peisajului este unul negativ.

În ceea ce privește primul studiu de caz – Topleț – punctajul de -5 obținut,

încadrează proiectul sub categoria impactului neglijabil, considerându-se că

proiectul poate fi implementat. Și în cadrul raportului de Evaluare a

Impactului asupra Mediului, se consideră că nu este cazul luării unor măsuri

de diminuare a impactului asupra peisajului, specialiștii identificând un


100

impact negativ asupra peisajului numai în perioada construcției, iar în

perioada de operare impactul este considerat ca fiind benefic, întrucât apariția

în peisajul existent a unor elemente noi, precum: drumuri modernizate (Foto

4.9), stația de transformare și turbinele eoliene (Foto 4.10)

(http://apmcs.anpm.ro/).

De asemenea, în cadrul activității de teren, în localitatea Topleț a fost realizată

chestionarea comunității locale, pentru a afla percepția generală a populației,

în ceea ce privește impactul proiectului. Majoritatea dintre localnicii și turiștii

intervievați considerând că aportul adus peisajului este unul plăcut, inducând

ideea de ecologie și energie verde, iar impactul vizual este nesemnificativ

întrucât turbinele sunt vizibile doar din anumite puncte cheie.

Foto 4.9. Drum pietruit Parc Eolian Topleț (Niță A., 2014)


101

Foto 4.10. Stația de transformare și turbine eoliene Parc Eolian Topleț (Niță A., 2014)

Cel de-al doilea studiu de caz, a obținut punctajul de -9 în urma aplicării

listelor de control privind impactul asupra valorilor peisajului. Acest lucru

clasează proiectul conform criteriilor de evaluare în categoria proiectelor care

au un impact negativ asupra peisajului și care fi trebuit să aibă în vedere

posibile modificări în vederea implementării acestuia (Büchi et al., 2013). Cu

toate acestea, în cadrul raportului de Evaluarea a Impactului asupra Mediului,

subcapitolul care face referire la peisaj este foarte puțin abordat,

considerându-se că: starea peisajelor naturale și culturale va fi afectată de

implementarea planului pe termen scurt, mediu și lung, însă impactul va fi

redus, la scară locală, deoarece turbinele pot fi asimilate cu stâlpii pentru

transportul energiei electrice (Foto 4.11) (www.eib.org).


102

Foto 4.11. Turbine eoliene Parc Eolian Sfânta Elena (Niță A., 2014)

Având în vedere rezultatele obținute se poate concluziona faptul că, în general,

la nivelul României, capitolul de peisaj este deseori tratat superficial

neoferindu-se publicului toate informațiile cu privire la implementarea

proiectelor în dezbaterile publice. Cu toate acestea, în cazul de față, cele două

proiecte au obținut un scor diferit, însă în luarea deciziei în vederea

implementării acestora, cel mai probabil a fost luat în considerare raportul

dintre impactul potențial și capacitatea de producție și anume: pentru parcul

eolian Topleț (1,8 MW) (https://ro.wikipedia.org/), iar pentru parcul eolian

Sfânta Elena (48,3 MW) (http://www.worldwideromania.com/).

Problematica discutată în cadrul acestui studiu, anume impactul proiectelor

asupra peisajului, nu este singurul aspect tratat uneori superficial și prezentat

neîntemeiat în rapoartele EIM. Spre exemplu, în ultimii ani au existat diverse


103

informații cu privire la faptul că populația satului Sfânta Elena (ce reprezintă

cel mai vechi sat locuit de minoritatea cehă din Banat) au apelat la diverse

organizații ecologiste din Republica Cehă pentru a suspenda investițiile

eoliene din apropiere, din cauza mai multor probleme de mediu invocate

(http://www.evz.ro/).

Revenind la subiectul dezbătut în cadrul acestui studiu, se poate conclude că

analiza impactului vizual cât și evaluarea pierderii valorilor peisagistice ar

trebui să fie elemente cheie în elaborarea raportului de evaluare a impactului

asupra mediului atunci când un proiect poate să aibă un impact semnificativ

asupra peisajului.


104

CONCLUZII

Conceptul de peisaj este recunoscut, perceput și analizat în mod diferit de către

experții elvețieni și români, Convenția Europeană a Peisajului neacționând ca

un document de politică integrată în ceea ce privește analiza și protecția

peisajului.

Lucrarea de față este un exemplu pentru ilustrarea modului în care politicile

de utilizare a terenurilor sunt reflectate în practicile de evaluare de mediu. Mai

mult decât atât, cele mai multe studii de cercetare care au ca scop evaluarea

peisajului în cadrul unei proceduri EIM au fost realizate la nivel național sau

de proiect, și nu captează o sursă variată între țări. Cum ELC este un document

de politici multi-naționale, implementarea cu succes a acesteia depinde în

mare măsură de modul în care statele membre înțeleg să dezvolte instrumente

comune de evaluare. Prin urmare, studiul ilustrează punctele slabe, dar și

meritele politicilor și practicilor EIM din România și Elveția pentru a

îmbunătăți coeziunea politicilor de peisaj.

Deși cele două state sunt membre ELC, acestea aplică diferite sisteme EIM:

România implementează un sistem de evaluare care ar trebui să fie în

concordanță cu politicile UE, în timp ce Elveția reglementează un sistem,

propriu, și de succes conform rezultatelor. Cu toate că, cele două țări sunt

foarte diferite în termeni de mediu social, economic, și cultural, analizând

modul în care peisajul este perceput și evaluat de către cele două naționalități,

am putut identifica diferențe majore, dar și asemănări între percepțiile

experților.


105

Atunci când se referă la peisaj, experții români consideră elementele biotice

ca cele mai importante caracteristici (i.e., 88%), în timp ce elementele

culturale prevalează în opinia experților EIM elvețieni (i.e., 80%). Această

dihotomie între cele două grupuri de experți subliniază complexitatea

conceptelor de peisaj, precum și rolul fondului național. În România, termenul

de peisaj a fost folosit în principal în studii de geografie fizică și doar recent,

în context social-ecologic (de exemplu, Pătru-Stupariu, 2011, Fischer et al.,

2014). În schimb, cercetătorii elvețieni dau dovadă de o înțelegere holistică a

peisajului (de exemplu, Schmid, 2001, Buchecker, 2003, Soliva et al., 2008).

Experții EIM elvețieni și români consideră că evaluarea impactului asupra

peisajului ar trebui să fie obligatorie în procedurile EIM, indiferent de natura

proiectului. Aceasta este o constatare cheie, sugerând faptul că peisajul este

perceput de către experți ca o componentă de bază a unui sistem de mediu,

având o valoare egală cu componente, cum sunt evaluările pentru impactul

asupra aerului, apei, biodiversității, etc. În contrast cu aceasta, mulți dintre ei

percep peisajul ca "imagine" și nu ca un sistem trans-sectorial, care poate fi

modelat și aplicat în procesele de luare a deciziilor de mediu (Antonson 2011,

Mikusinski et al. 2014).

Legat de indicatorii corespunzători pentru o evaluare a proiectelor naționale,

regionale sau locale, mai mulți experți elvețieni și români preferă metodele de

percepție vizuală în detrimentul abordărilor matematice și statistice. Această

descoperire este neașteptată, deoarece pentru mulți oameni de știință,

reprezentările matematice sau statistice sunt mai ușor de aplicat și, ulterior, de

interpretat în comparație cu abordările calitative. A doua abordare nu este

neapărat un dezavantaj, de multe ori potrivindu-se ideal cu matricea social-

ecologică a peisajului și cu scopul ELC (Consiliul Europei, 2000). Mai mult


106

decât atât, în cazul în care impactul proiectului asupra peisajului este evaluat

vizual, atunci trebuie avute în vedere și relațiile dintre țară, patrimoniul

cultural și activele de peisaj, în scopul de a realiza o dezvoltare durabilă bazată

pe caracteristicile ecologice, culturale, sociale și economice (Luyet et al.,

2012, Landscape Institute și I.E.M.A., 2013).

Prin utilizarea metodei de Analiză a Corespondenței Canonice (CCA), am

explorat cu succes percepția experților elvețieni și români în ceea ce privește

integrarea peisajului în procedura EIM. Dincolo de modelul ce ilustrează

diferențele culturale și sociale între țări, o experiență îndelungată în domeniu

și nivelul mai ridicat al educației explică gradul de conștientizare a

caracteristicilor peisajului. Acest lucru subliniază din nou rolul sistemelor

științifice și educaționale în aplicarea politicilor de peisaj, și sugerează nevoia

dezvoltării unor sisteme coerente de training în ceea ce privește analiza

peisajului. Publicații tehnice elaborate de către experții din diferite țări, sub

egida Convenției Europene a Peisajului, pot ajuta la coeziunea acestui

domeniu.

În ciuda faptului că aproximativ 86% dintre respondenții români consideră că

sunt familiarizați cu conținutul, scopul și obiectivele ELC, acestea sunt rar

reflectate în rapoarte EIM românești. În același timp, în rapoartele EIM

elvețiene, obiectivele de protecție a peisajului sunt reprezentate într-un mod

transparent, chiar dacă această convenție nu este menționată în mod specific.

Protecția peisajului este bine încadrată de către sistemul legislativ din Elveția,

însă nu este încă clar pentru experți ce să evalueze și cum, în scopul de a se

conforma cu obiectivele ELC. Aceasta este o deficiență nerezolvată încă a

Convenției Europene a Peisajului (Antrop, 2005).


107

Deși există diferențe notabile între România și Elveția din puncte de vedere

cultural, economic, istoric și regional (Tudor et al. 2014), aceeași atitudine

pro-ecologistă este așteptată de la experții EIM, atunci când se realizează

analiza impactului asupra peisajului. Dacă în rapoartele EIM, scopul ELC nu

poate fi identificat și exprimat ca "explicit" sau "parțial", atunci rapoartele

trebuie să accentueze ilustrarea obiectivelor și a misiunii ELC, pentru

realizarea unei planificări și a unei protecții adecvate a peisajului.

Comparația celor două sisteme prin prisma percepției peisajului și a

rapoartelor EIM a condus la identificarea unor deosebiri considerabile între

cele două țări în ceea ce privește evaluările de impact asupra peisajului. Deși

Elveția tocmai a început să pună în aplicare Convenția Europeană a Peisajului,

procesul de analiză a peisajului poate fi considerat în conformitate cu misiunea

și principiile ELC, în timp ce în analiza peisajului în studiile EIM din România

este rareori bine realizată, iar efectele potențiale ale unui proiect asupra

peisajului rămân incerte.

Obiectivele ELC ar trebui să se reflecte îndeaproape în conținutul rapoartelor

EIM, mai ales în secțiunile dedicate analizei de impact peisagistic, acest lucru

fiind realizat în principal în timpul etapei de aprobare a proiectului și a fazei

de follow-up. Mai mult, considerațiile referitoare la peisaj trebuie să fie

integrate în mod explicit și eficient în amenajarea teritoriului și în elaborarea

de politici care să contribuie la o dezvoltare durabilă a peisajului (Scott, 2011).

De aceea, autoritățile, dezvoltatorii și părțile interesate trebuie să fie dispuși

să lucreze împreună, în scopul de a obține concluzii adecvate pentru viitorul

unui peisaj durabil (Henningsson et al. 2015). Astfel, procesul EIM ar trebui


108

să fie mai participativ și transparent, bazându-se pe o abordare proactivă

(Bassi et al., 2012).

Examinare studiilor de caz din Elveția și, în special a celor din România,

evidențiază necesitatea unui sistem de învățământ mai bun în ceea ce privește

conceptele de peisaj, care vizează atât experții EIM, cât și părțile interesate.

Un program educațional pe termen lung, are potențialul de a schimba percepția

peisajului și poate conduce la sporirea capacității de a evalua peisajul într-o

manieră holistică. Conform Bauer et al. (2009), cantoanele elvețiene

gestionează dezvoltarea peisajului într-un mod abstract. Acest lucru se

întâmplă, de asemenea, în cazul României. Cu toate acestea, există diferențe

substanțiale între cele două țări, observate în rapoartele EIM, ceea ce implică

faptul că, deși politica EIM este uniformă în economiile dezvoltate și

emergente, țări cu un profil similar cu cel al României trebuie să facă eforturi

notabile pentru a promova dezvoltarea durabilă peisajului. O bună cooperarea

între statele UE poate reduce decalajul dintre diferitele țări ce au ratificat ELC,

și oferă un cadru solid pentru elaborarea de orientări viitoare privind evaluarea

și protecția peisajului.


109

PERSPECTIVE DE CERCETARE

Luându-se în considerare rezultatele prezentei lucrări, au fost identificate

goluri semnificative în ceea ce privește politica de mediu (exemplu: Convenția

Europeană a Peisajului), metodologia curentă de evaluare a impactului

(practica actuală profesională a experților la nivel național) și cunoștințele

științifice de actualitate (publicații academice recunoscute internațional).

Astfel, acest studiu reprezintă baza unei cercetări viitoare care va încerca să

ofere informații care să vină să acopere golurile existente în relațiile dintre

factorii de decizie politică, cercetătorii și experții de mediu, care ar trebui să

țină seamă în analizele elaborate atât de politicile existente (oferind în același

timp feedback de îmbunătățire a acestora din experiența practică) cât și de

metodele puse la dispoziție de literatura științifică. Acest subiect este de

actualitate în întreaga Europă, fiind dezbătut recent de către organizații și

instituții de renume la conferința organizată de British Ecological Society

desfășurată în aprilie 2016 în Cambridge, Marea Britanie

(www.britishecologicalsociety.org).

Este cunoscut faptul că specialiștii în domeniu își exprimă adesea îngrijorarea

în legătură cu lipsa canalelor de comunicare dintre aceștia și factorii politici

de decizie. Totodată, transferul metodelor de analiză și a rezultatelor

publicațiilor științifice internaționale în contextul politicilor este, de

asemenea, deficitar, la nivel național dar și internațional.

Eliminarea acestor bariere necesită un efort din partea tuturor actorilor

menționați, întrucât într-un fel sau altul, controlează o parte din resursele

necesare pentru punerea în aplicare a unei politici de succes. Identificarea unor

soluții tehnice la problemele unei singure categorii de actori nu este suficientă


110

pentru dezvoltarea politicii de protecție, respectiv dezvoltare durabilă a

peisajului, deoarece acest lucru poate conduce la neglijarea intereselor altor

actori care ar putea fi în măsură să împiedice punerea în aplicare a politicii

într-o etapă ulterioară, și implicit la generarea unor conflicte organizaționale

sau individuale. În teorie, la nivel național, nu există un actor unic suficient de

puternic care să controleze cursul procesului de elaborare a politicilor de

mediu și care în același timp să coordoneze cercetări științifice relevante

pentru practica profesională. Cel mai adesea, acest lucru generează piedici

experților de mediu în practicarea profesiei, din pricina faptului că aceștia sunt

nevoiți să depună un efort suplimentar în conectarea cunoștințelor științifice

existente cu cerințele factorilor de decizie, dar și să adopte o poziție adecvată

pentru ca evaluările efectuate să contribuie la elaborarea politicilor de mediu.

Așadar, înțelegerea rolurilor fiecărui actor și de asemenea a conexiunilor

stabilite între aceștia stau la baza succesului implementării obiectivelor

Convenției Europene a Peisajului. Această analiză poate conduce la

îmbunătățirea schimbului de cunoștințe între oamenii de știință, factorii de

decizie și experții de mediu practicieni în vederea facilitării guvernanței

adaptative a resurselor peisajului.

Din această perspectivă, analiza actorilor reprezintă un instrument promițător

pentru a elimina barierele existente, contribuind la adoptarea unor abordări

participative, dar și a unor modalități noi interactive de aplicare a expertizei

profesionale și transferului bunelor practici în conținutul politicilor naționale.


111

ANEXE

Anexa nr. 1 – Chestionar: Integrarea Peisajului în procedura de

Evaluare a Impactului asupra Mediului (Niță et al., 2015)

1. Peisajul, în general, se referă la partea (marcați cu × toate răspunsurile

posibile):

1.1. Biotică Da / Nu

1.2. Culturală Da / Nu

1.3. Urbană Da / Nu

2. Legislația română / elvețiană

precizează faptul că evaluarea

peisajului reprezintă un capitol

distinct în procedura de Evaluare a

Impactului asupra Mediului (EIM)?

Da / Nu / Nu știu

3. Care din următoarele proceduri de evaluare cuprind sau ar trebui să

cuprindă secțiune de evaluare a peisajului?

3.1. Evaluarea Impactului asupra

Mediului

Da / Nu / Nu știu

3.2. Bilanțul de Mediu Da / Nu / Nu știu

3.3. Evaluarea Strategică de Mediu Da / Nu / Nu știu

4. Din experiența dvs. , evaluarea

impactului asupra peisajului ar trebui

să fie un capitol important?

Da / Nu / Nu știu

5. În realizarea unui raport EIM, ce importanță ar trebuie să aibă evaluarea

peisajului în comparație cu:

5.1. Evaluarea calității aerului Mai Mare / Egală/ Mai Mică

5.2. Evaluarea calității biodiversității Mai Mare / Egală/ Mai Mică


112

5.3. Evaluarea calității sănătății Mai Mare / Egală/ Mai Mică

5.4. Evaluarea calității solurilor Mai Mare / Egală/ Mai Mică

5.5. Evaluarea calității apei Mai Mare / Egală/ Mai Mică

6. Prezentați pe scurt ce ar trebui să includă secțiunea peisaj pentru:

6.1. Mediul urban

6.2. Mediul rural intravilan

6.3. Extravilan în zona montană și de

deal

6.4. Extravilan în zona de câmpie

7.1. Din cunoștințele dvs., analiza

impactului asupra peisajului în

contextul EIM se poate realiza

utilizând reprezentări matematice?

Da / Nu / Nu știu

7.2. Din cunoștințele dvs., analiza

impactului asupra peisajului în

contextul EIM reprezintă o analiză

vizuală?

Da / Nu / Nu știu

8. Ați întâlnit în studii EIM, sau aveți cunoștință de următorii termeni:

8.1. Indicatorul de naturalitate Da / Nu / Nu știu

8.2. Indicatorul transformării

environmentale

Da / Nu / Nu știu

8.3. Indicatorul presiunii umane Da / Nu / Nu știu

8.4. Indicatorul de fragmentare a

peisajului

Da / Nu / Nu știu

8.5. Indicatori de natură vizuală –

perceptuală

Da / Nu / Nu știu


113

9. Aveți cunoștință de acte normative

care au ca subiect peisajul și

evaluarea / protecția acestuia?

Da / Nu / Nu știu

10. Ați auzit de Convenția Europeană

a Peisajului?

Da / Nu / Nu știu

11. Ați întâlnit în studiile EIM

referințe la Convenția Europeană a

Peisajului?

Da / Nu / Nu știu

12. Care este profesia dvs.?

12.1. Arhitect Da/Nu

12.2. Auditor Da/Nu

12.3. Biolog / Ecolog Da/Nu

12.4. Chimist Da/Nu

12.5. Economist Da/Nu

12.6. Inginer Da/Nu

12.7. Geograf / Geolog Da/Nu

12.8. Avocat Da/Nu

12.9. Altele Da/Nu

13. Nivelul studiilor absolvite Licență

Master

Doctorat

14. În ce categorie de instituție lucrați?

14.1. Birou Federal/Național sau

Cantonal/Județean de mediu

Da / Nu

14.2. Agenție de protecție a mediului Da / Nu


114

14.3. Companie privată Da / Nu

14.4. Altele….. Da / Nu

15. De câți ani lucrați în acest

domeniu?

(în ani)

16. În ce domeniu ați lucrat înainte

de actualul loc de muncă?

17. În cadrul slujbei dvs. utilizați GIS

(Sistem Informațional Geografic)?

Niciodată / Rar / Frecvent / Foarte

des

18. Care este vârsta dvs.? <25, 25-35, 36-45, 46-55, 56-65,

>65

19. Ați participat la training uri

relaționate cu evaluarea peisajului?

Da / Nu

20. În ce regiune / canton se află

instituția pentru care lucrați?


115

Anexa nr. 2 – Email-ul adresat potențialilor respondenți

Numele meu este Andreea NIȚĂ, student doctorand în cadrul Școlii Doctorale

Simion Mehedinți, Universitatea din București / student bursier pentru un an

în cadrul laboratorului ECOS, École Polytechnique Federale de Lausanne

(EPFL). Împreună cu mentorii mei, Prof. Alexandre Buttler și Prof. Ileana

Pătru-Stupariu (Universitatea din București), realizăm o cercetare științifică

bazată pe comparația între procedura de Evaluarea a Impactului asupra

Mediului (EIM) a sistemelor din Elveția și România, cu o atenție deosebită

asupra modului în care peisajul este integrat în această procedură. Această

problemă este de interes general, având în vedere că în Europa există diferențe

semnificative în ceea ce privește această abordare.

Chestionarul este conceput pentru a colecta informații cu privire la percepția

de integrare a peisajului în evaluarea impactului activităților umane asupra

mediului. Informațiile personale vor rămâne sub anonimat (nu colectăm

informații de identificare din respondenți) și răspunsurile dumneavoastră vor

fi folosite numai în scopuri teoretice. Tehnica utilizată de eșantionare este cea

denumită "bulgăre de zăpadă". Astfel, în cazul în care acest chestionar va

ajunge la Dvs. la recomandarea unei alte persoane, ne cerem scuze pentru

multipla postare și avem rugămintea ca după finalizarea chestionarului, să îl

trimiteți și altor specialiști care îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele

criterii:

- a lucrat în domeniul protecției mediului ca un consultant EIM;

- a fost afectat sau consultat într-un fel sau altul într-un proiect în care a fost

făcut EIM;

- a luat parte în calitate de membru al unui grup de interes în timpul unei EIM;

- a fost implicat sau în prezent lucrează în studiu academic, de cercetare sau

de formare a EIM.

Completarea chestionarului ar trebui să ia aproximativ 10 de minute.

Vă mulțumim pentru timpul și ajutorul Dvs.!

Andreea Niță


116

Anexa nr. 3 – Lista Rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului analizate (Niță et al., 2015)

a) Elveția

Nr. Plan/Proiect/Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului Țara

1. Bypass Stalden CH

2. 380kV Ulrichen – All'Acqua CH

3. Corridor 380 kV Chippis – Mörel CH

4. Télésiège Vachette CH

5. Télésiège Combe CH

6. Ski area development Les Mossettes – Grand Conches CH

7. Ski area development Grand Conches – Les Crosets CH

8. Ski area rehabilitation in Chaux Palin – Les Crosets CH

9. Half-Pipe Mont Lachaux CH

10. Enneigement piste Sigeroulaz - Crêt du Midi CH

11. 18 Hole Golf – Brèche CH

12. Fusion Novelis CH

13. EolJorat Wind Farm CH


117

14. Mollendruz Wind Farm CH

15. Tous-Vents Wind Farm CH

16. Grand Chavalard Wind Farm CH

17. Vaud'air Wind Farm CH

18. Tram line Extension Cornavin – Meyrin – Cern CH

19. Reconstruction contact line Geneva Cornavin – La Plaine CH

20. Videmanette Gondola - Replacement Project CH


118

Anexa nr. 3 – Lista Rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului analizate (Niță et al., 2015)

a) România

Nr. Plan/Proiect/Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Țara

21. Dezvoltarea și reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Brașov RO

22. Peștera Parc Eolian RO

23. Varianta de ocolire a Municipiului Iași RO

24. “ Parc Eolian, racordare la SEN Sf. Elena“- comuna Coronini, jud. CS RO

25. Tronsonul de autostradă Orăștie – Sibiu RO

26. Tronsonul de autostradă Lugoj – Deva RO

27. Centura Municipiului Rădăuți RO

28. Fabrică de Extracție Ulei, localitatea Lehliu Gară, Județul Călărași RO

29.

Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acces, racord electric și

racord SEN, construire stație de transformare, în comunele Smârdan și

Tulucești, județul Galați

RO


119

30. Construire parc eolian, amenajare drumuri și record electric la sistemul

energetic național, comuna Topolog, județul Tulcea RO

31.

Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov - Simeria, component a coridorului

Pan-European, pentru circulația trenurilor de viteză maxima de 160 Km/h –

Tronsonul Sighișoara – Coslariu

RO

32. Parc eolian Comuna Ciprian Porumbescu – Județul Suceava RO

33. Drum de legătură DN 66A, Km 47 + 600 - Km 66 +204, Câmpu lui Neag –

Valea Cernei RO

34. Variantele de ocolire Stei, Aleșd Sud și Nord RO

35. Parc Energetic Fotovoltaic, Localitatea Hosman, Comuna Nocrich, jud. SB RO

36.

Instalare Parc Eolian, Reabilitare drumuri de exploatare, Construire căi de

acces și record la rețeaua electrică - comuna Valea Nucarilor, Nufăru,

municipiul Tulcea

RO

37. Varianta de ocolire a Municipiului Câmpulung Moldovenesc RO

38. Construire Parc Eolian 75MW – Comuna Izvoarele, Județul Tulcea RO

39. Centrala electrică eoliană „Medgidia Sud” RO

40. Parcul Eolian Topleț RO


120

Anexa nr. 4 – Fișă de cercetare adaptată pentru punerea în aplicare a Convenției Europene a Peisajului în

procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Fișa pentru proiectul Nouveau Telesiege de la Combe

este prezentată ca model (Niță et al., 2015)

1. Titlul Strategiei / Planului /Programului: Nouveau Telesiege de la Combe

2. Tipul documentului: Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului

3. Autori / afiliere: Drosera SA

4. Sector: Turism Data: 2011

5. Este termenul de ‘peisaj’ folosit? Da

Există termeni proxy utilizați? Dacă da, care?

Mediu natural

Teren

Impactul Global asupra Peisajului

Este peisajul folosit: (a) într-un sens holistic? Da

(b) într-un sens parțial? Nu


121

6. Rezumați limbajul utilizat legat de peisaj: Termenul de mediu este utilizat ca principalul proxy în acest document. Acesta subliniază rolul pe care îl

joacă resursele în crearea unor peisaje diverse de înaltă calitate. Documentul subliniază, de asemenea,

interacțiunile activităților umane cu gestionarea peisajului din punct de vedere ecologic, economic și social.

7. Cum este reflectat scopul

Convenției Europene a

Peisajului, în vederea protecției

și conservarea peisajului?

Explicit ×

Implicit

În parte

Vag

Deloc

8. Referiri la Articolul 5 al Convenției:

(a) Există dovezi sau referințe cu privire la participarea publicului la luarea deciziilor

în ceea ce privește impactul asupra peisajului?

Da

(b) Se folosește o gândire

integrată?

Explicit

Implicit ×

In parte

Vag


122

Deloc

(c) Se face referire la drepturile și responsabilitățile față de peisaj? Da

Comentarii cu privire la relaționarea cu Articolul 5: Conexiuni există, însă nu este făcută menționarea

direct a articolului în document.

9. Referiri la Articolul 6 al Convenției:

A. Există dovezi ale rolului organizației în creșterea gradului de conștientizare a valorilor

peisagistice?

Nu

(a) Este valoarea de utilizare a peisajului menționată / analizată în evaluare? Da

(b) Este valoarea culturală a peisajului menționată / analizată în evaluare? Da

(c) Este valoarea de existență a peisajului menționată / analizată în evaluare? Nu

(d) Este evaluarea vizuală menționată / analizată în document? Da

B. Există prevederi pentru promovare training-urilor și educației legate de peisaj? Da

C1. (i) și (ii) Există prevederi pentru identificarea peisajului și a evaluării acestuia? Da

C1 (iii) Există dovezi de monitorizarea a schimbărilor în peisaj? Da

C2. Există dovezi pentru lucrul integrat (în diverse sectoare / schimb de experiență / referiri

la diverse metodologii, etc?

Da


123

D. Sunt definite obiectivele de calitate peisaj? Da

E. Oferă acest document asigurarea protecției / management-ului / planificării peisajului? Da

Comentarii cu privire la relaționarea cu Articolul 6:

Prevederile Articolului 6 se identifică în cea mai mare parte în text, însă nu este făcută menționarea direct a

articolului în document.

10. Este acesta un exemplu de bună practică? Da

11. Există oportunități pentru îmbunătățirea analizei peisagistice?

Documentul arată unele idei și concepții din ELC, analiza impactului asupra peisajului realizându-se detaliat,

dar fără a face referire direct la aceasta.

Data completării fișei: 1/5/2013 Investigator: Andreea Niță


124

Anexa 5.1 – Liste de control – Parc Eolian Topleț

Lista de control nr. 1 pentru valoarea de utilizare a peisajului

Categorie Criterii Nota

Mediu 1. Cum se va schimba modul de utilizare a terenurilor și se va reflecta asupra peisajului?

2. Evaluarea utilității peisajului pentru specii (animale și plante), după implementarea

proiectului eolian, (se oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 ( mult mai

mic).

Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: mediu pentru specii rare, zgomot, funcții

de reglementare (eroziune, filtru) și cicluri biogeochimice, biodiversitatea.

-1

Economie 1. De examinat utilizarea peisajului din punct de vedere economic.

2. De estimat gradul utilității economice a peisajului pentru om după realizarea proiectului.

(se oferă un scor variind între 5 (mult mai mare) și -5 (mult mai mici)).

Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: accesibilitate, prețul pe care utilizatorii

sunt dispuși să îl plătească, funcții de protecție (zgomot), nivelul de trai al populației locale,

conservarea resurselor.

-2

Societate 1. Examinarea modului în care utilizarea peisajului va schimba societatea.

2. Estimarea valorii peisajului pentru om, după finalizarea proiectului - se oferă un scor

variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult redusă).

Următoarele aspecte trebuie luate în considerare:

estetica peisajului, valoarea de peisaj cultural, identificarea peisajul de către oameni.

0

Total

puncte

-3


125


Lista de control nr. 2 pentru valoarea patrimoniului cultural a peisajului


Mediu 1. Examinarea modului în care valoarea culturală a peisajului se va schimba din perspectiva

generațiilor viitoare.

2. Estimarea valorii peisajului pentru animale și plante, după finalizarea proiectului (Se

oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mici).

Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: mediu pentru speciile rare, zgomot,

funcții de reglementare (eroziune, filtru) și cicluri biogeochimice.

-1

Economie 1. Examinarea modului în care valoarea culturală a peisajului se va schimba pentru

generațiile viitoare.

2. Estimarea valorii culturale a peisajului pentru populație după dezvoltarea proiectului. Se

oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) până la - 5 (mult mai mici). Gândiți-vă la

faptul că unele modificări pot fi ireversibile.

Următoarele aspecte trebuie luate în considerare: recuperarea peisajelor intacte (de exemplu,

încălzirea globală), costuri / beneficii de conservare, funcții de protecție viitoare, fundamentul

vieții pentru generațiile viitoare.

1

Societate 1. Examinarea modului în care patrimoniul cultural va fi schimbat sub aspectul societății.

2. Estimarea valorii culturale a peisajului pentru societate după finalizarea proiectului. Se va

da un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mici).

Următoarele aspecte trebuie să se țină cont de: aspectul de peisaj, valoarea peisajului cultural,

identificarea relației dintre oameni și peisaj.

0

Total

puncte

0


126


Lista de control nr. 3 pentru valoarea de existență a peisajului


Mediu

Societate

1. Examinarea modului în care valoarea de existență a peisajului se va schimba, indiferent

de utilitatea acestuia pentru oameni.

2. Ce înseamnă peisajul pentru om după implementarea proiectului, neincluzând beneficiile

directe. Se oferă un scor de la 15 (mult mai mare) la - 15 (mult mai mici).

Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: unicitatea peisajelor, gradul de

popularitate al aspectelor estetice și ecologice ce influențează sentimentul de identitate.

-2

Total

puncte

-2


127

Anexa 5.2 – Liste de control – Parc Eolian Sfânta Elena

Lista de control nr.1 pentru valoarea de utilizare a peisajului


Mediu 1. Cum se va schimba modul de utilizare a terenurilor și se va reflecta asupra peisajului?

2. Evaluarea utilității peisajului pentru specii (animale și plante), după implementarea

proiectului eolian, (se oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mic).

Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: mediu pentru specii rare, zgomot, funcții

de reglementare (eroziune, filtru) și cicluri biogeochimice, biodiversitatea.

-2

Economie 1. De examinat utilizarea peisajului din punct de vedere economic.

2. De estimat gradul utilității economice a peisajului pentru om după realizarea proiectului.

(se oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la -5 (mult mai mici)).

Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: accesibilitate, prețul pe care utilizatorii

sunt dispuși să îl plătească, funcții de protecție (zgomot), nivelul de trai al populației locale,

conservarea resurselor.

-2

Societate 1. Examinarea modului în care utilizarea peisajului va schimba societatea.

2. Estimarea valorii peisajului pentru om, după finalizarea proiectului - se oferă un scor

variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult redusă).

Următoarele aspecte trebuie luate în considerare:

estetica peisajului, valoarea de peisaj cultural, identificarea peisajul de către oameni.

-1

Total

puncte

-5


128

Anexa 5.2 – Liste de control – Parc Eolian Sfânta Elena

Lista de control nr. 2 pentru valoarea patrimoniului cultural a peisajului


Mediu 1. Examinarea modului în care valoarea culturală a peisajului se va schimba din perspectiva

generațiilor viitoare.

2. Estimarea valorii peisajului pentru animale și plante, după finalizarea proiectului (Se

oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mici).

Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: mediu pentru speciile rare, zgomot,

funcții de reglementare (eroziune, filtru) și cicluri biogeochimice.

-1

Economie 1. Examinarea modului în care valoarea culturală a peisajului se va schimba pentru

generațiile viitoare.

2. Estimarea valorii culturale a peisajului pentru populație după dezvoltarea proiectului. Se

oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) până la - 5 (mult mai mici). Gândiți-vă la

faptul că unele modificări pot fi ireversibile.

Următoarele aspecte trebuie luate în considerare: recuperarea peisajelor intacte (de exemplu,

încălzirea globală), costuri / beneficii de conservare, funcții de protecție viitoare, fundamentul

vieții pentru generațiile viitoare.

-1

Societate 1. Examinarea modului în care patrimoniul cultural va fi schimbat sub aspectul societății.

2. Estimarea valorii culturale a peisajului pentru societate după finalizarea proiectului. Se va

da un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mici).

Următoarele aspecte trebuie să se țină cont de: aspectul de peisaj, valoarea peisajului cultural,

identificarea relației dintre oameni și peisaj.

-1

Total

puncte

-3


129

Anexa 5.2. - Liste de control – Parc Eolian Sfânta Elena

Lista de control 3 pentru valoarea de existență a peisajului


Mediu

Societate

1. Examinarea modului în care valoarea de existență a peisajului se va schimba, indiferent

de utilitatea acestuia pentru oameni.

2. Ce înseamnă peisajul pentru om după implementarea proiectului, neincluzând beneficiile

directe. Se oferă un scor de la 15 (mult mai mare) la - 15 (mult mai mici).

Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: unicitatea peisajelor, gradul de

popularitate al aspectelor estetice și ecologice ce influențează sentimentul de identitate.

-1

Total

puncte

-1


130

Anexa nr. 6 – Aplicații și baze de date utilizate

Softuri:

Microsoft Office Professional 2007 (achiziționat din contractul tip A

CNCSIS ,,Metode și mijloace de prioritizare a peisajelor dintre Prahova și

Râmnicul Sărat, în vederea gestionarii lor durabile, 2006–2008).

Arc GIS 10, licenţă (contract nr. 11767) achiziţionată din proiectul 1013/2009

PCE, CNCSIS.

R și R STUDIO – versiuni disponibile gratuit online

Vegan – pachet R disponibil gratuit online

Google Earth – versiune disponibilă gratuit online

Baze de date:

1. Potențialii respondenți pentru chestionar au fost selectați și contactați în

urma consultării următoarelor baze de date:

a). agenții de mediu (locale / cantonale și naționale / federale), (de exemplu:

www.anpm.ro sau http://www.bafu.admin.ch).

b). Site-uri web ale firmelor de consultanță EIM sau ONG-uri din România și

Elveția și a altor site-uri web ale departamentelor de mediu din universități și

organizații relevante care operează în domeniul evaluării impactului asupra

mediului (de exemplu: http://www.sia.ch, http://www.bafu.admin.ch,

http://www.epcmediu.ro, etc.).

2. Rapoartele de Evaluare a Impactului asupra Mediului au fost preluate, în

cazul celor românești, prin căutarea în baze de date ale autorităților de mediu

publice, iar pentru cele din Elveția rapoartele EIM au fost furnizate de

autoritățile federale sau cantonale (L'Office fédéral de l'environnement

(OFEV) / Office cantonal de l'environnement: Bern, Fribourg, Geneve, Valais,

Vaud).

http://www.anpm.ro/

http://www.bafu.admin.ch/

http://www.sia.ch/


http://www.epcmediu.ro/


131

BIBLIOGRAFIE

Anderson, E., 1978. Visual resource assessment: Local perceptions of

familiar natural environments. Doctoral dissertation. University of Michigan.

Andrews, D., Nonnecke, B., Preece, J., 2003. Electronic survey

methodology: A case study in reaching hard to involve Internet Users.

International Journal of Human Computer Interaction 16, 2, 185–210.

Antonson, H., 2011. The treatment of landscape in a Swedish EIA process.

Environmental Impact Assessment Review 31, 195–205.

Antrop, M., 2005. Why landscapes of the past are important for the future.

Landscape and Urban Planning 70, 21 – 34.

Antrop, M., 2008. Landscapes at risk: About change in the European

landscapes. In: P. Dostál (Ed.), Evolution of geographical systems and risk

processes in the global context (pp. 57–79). Prague: Charles University.

Armaș I., 2006. Teorie și metodologie geografică, Editura Fundației România

de Mâine, București.

Bassi, A., Howard, R., Geneletti, D., Ferrari, S., 2012. UK and Italian EIA

systems: A comparative study on management practice and performance in

the construction industry. Environmental Impact Assessment Review 34, 1–11.

Bauer, N., Wallner, A., Hunziker, M., 2009. The change of European

landscapes: Human–nature relationships, public attitudes towards rewilding,

and the implications for landscape management in Switzerland. Journal of

Environmental Management 90, 2910–2920.

Bălteanu, D., Chendeș, V., Sima, M., Enciu., P., 2010. A country–wide

spatial assessment of landslide susceptibility in Romania. Geomorphology

125, publicat online.


132

Belayew, D., Caudron T., Dalose P., Delporte T., Jacques C., 1995. Lecture

géographique du territoire rural – les outils de la lecture paysagère, Namur,

CEFOGEO, FUNDP.

Bellinger, E. G., Lee,N., George, C., Paduret., A., 2000. Environmental

assessment in countries in transition, Budapest: CEU Press.

Bergeron, J., Paquette, S., Poullaouec–Gonidec, P., 2014. Uncovering

landscape values and micro–geographies of meanings with the go–along

method. Landscape and Urban Planning 122, 108–121.

Berkes, F., 1999. Sacred ecology. Taylor and Francis, Philadelphia.

Berque A., 1995. Les raisons du paysage, de la Chine antique aux

environnements de synthèse, Paris, Hazan.

Beza, Beau B., 2010. The aesthetic value of a mountain landscape: A study

of the Mt. Everest Trek. Landscape and Urban Planning 97, 306–317.

Bierwert, C., 1999. Brushed by cedar, living by the river: coast salish figures

of power. The University of Arizona Press, Tucson.

Borcard, D., Gillet, F., Legendre, P., 2011. Numerical Ecology with R. Use

R! series. Springer, NY.

Bos, E., 2015. Landscape painting adding a cultural value to the Dutch

countryside. Journal of Cultural Heritage 16, 88–93.

Brace, I., 2004. Questionnaire Design. How to plan, structure and write

survey material for effective market research.Kogan Page, UK.

Brunet R., 1974. Espace, perception et comportement. L’Espace

géographique 3, 189–204.


133

Buchecker, M., Hunziker, M., Kienast, F., 2003. Participatory landscape

development: overcoming social barriers to public involvement. Landscape

and Urban Planning 64, 29–46.

Büchi, W., Galli, R., Marty Kälin, B., Uelfeti, P., Weiss, H., 2013. Fil

conducteur sur la protection du paysage. www.valeurdupaysage.ch (accesat la

data de 14.06.14).

Bulgaru, M., 2002. Metode și tehnici în asistență socială. Centrul editorial al

USM, Chișinău.

Burges, T. F. 2001. Information Systems Services Guide to the Design of

Surveys. University of Leeds.

Brace, I., 2004. Questionnaire Design: How to Plan, Structure and Write

Survey Material for Effective Market Research. London: Market Research in

Practice Series.

Byron, H.J., Treweek, J.R., Sheate, W.R., Thompson. S., 2000. Road

developments in the UK: an analysis of ecological assessment in

environmental impact statements produced between 1993 and 1997. Journal

of Environmental Planning and Management 43, 71–97.

Canter, L., Sadler, B., 1997. A tool kit for effective EIA Practice–Review of

methods and perspectives on their application. International Association for

Impact Assessment.

Council of Europe, 2000. European Landscape Convention, ETS 176.

http://conventions.coe.int/Treaty/Commun/QueVoulezVous.asp?NT=176&C

M=8&CL=ENG. Accesat la data de 26.08.2013.

Council of Europe, 2008. Guidelines for the Implementation of the European

Landscape Convention:


134

http://wcd.coe.int//ViewDoc.jsp?Ref=CM/Rec(2008)3&Language=lanEnglis

h&Ver=original&BackColorInternet=9999CC&BackColorIntranet=FFBB55

&BackColorLogged=FFAC75. Accesat la data de 25.03.2014.

Chelcea, S., 2001. Meotodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și

calitative. Bucureşti: Editura Economică.

Cho, H., LaRose, R., 1999. Privacy issues in Internet surveys. Social Science

Computer Review 17(4), 421–434.

CHSSC, 2008. Community Health Sciences and Social Care website:

http://www.chssc.salford.ac.uk/healthSci/rem99/resmeth/choice.htm.

Accesat 13.04.2014.

Davidson, M.D., 2013. On the relation between ecosystem services, intrinsic

value, existence value and economic valuation. Ecological Economics 95,

171–177.

Depoorter, F.M., 2013. Syntesis of the received information concerning

summary descriptive note on the landscape policies pursued in the Council of

Europe Member State (T–FLOR 2 (2002) 11 of 15 May 2003). Document du

Secrétariat Général, Division de l'aménagement du territoire et du paysage.

Drăguţ, L., 2000. Landscape Geography. Cluj University Press, Cluj–

Napoca.

Dumitrașcu, M., 2006. Modificări ale peisajului în Câmpia Olteniei, Editura

Academiei Române, București.

Duţu, M., Nistor,M., Manoleli, D., Sârbu,C., 2003. The situation in

Romania regarding Legislation on Environmental Impact Assessment, Ed.

Nomos y Physis, Athens, Greece, Digital Publication, www.nomosphysis.org.


135

Erikstad, L., Lindblom, I., Jerpåsen, G., Hanssen, M. A., Bekkby, T.,

Stabbetorp, O., Bakkestuen, V., 2008. Environmental value assessment in a

multidisciplinary EIA setting. Environmental Impact Assessment Review 28,

131–143.

Espoo, 1991. Convention on Environmental Impact Assessment in a

Transboundary Context. www.unece.org/env/eia/.

Fagerholm, N., Käyhkö, N., Ndumbaro, F., Khamis, M., 2012. Community

stakeholders’ knowledge in landscape assessments–Mapping indicators for

landscape services. Ecological Indicators 18, 421–433.

Fischer, J., Sherren, K., Hanspach J., 2014. Place, case and process:

Applying ecology to sustainable development. Basic and Applied Ecology 15,

187–193.

Glasson, J., Bellanger, C., 2003. Divergent practice in a converging system?

The case of EIA in France and the UK. Environmental Impact Assessment

Review 23, 605–624.

Glasson, J., Therivel, R., Chadwick, A., 2012. Introduction to

Environmental Impact Assessment 4th Edition, Routledge, 416pp.•

Greenacre, M., 2010. Canonical Correspondence Analysis in Social Science

Research, In Classification as a Tool for Research. eds H. Locarek–Junge, C.

Weihs, pp. 279–286. Springer Berlin Heidelberg.

Greenacre, M., 2010. Correspondence analysis in practice. CRC Press.

Henningsson, M., Blicharska, M., Antonson, H., Mikusinski, G.,

Goransson G., Angelstam, P., Folkeson, L., Jonsson, S., 2015. Perceived

landscape values and public participation in a road–planning process–a case

study in Sweden. Journal of Environmental Planning and Management 58,

631–653.


136

Huzui, A. E., Călin, I., Pătru–Stupariu, I., 2012. Spatial Pattern Analyses

of Landscape using Multi–Temporal Data Sources. Procedia Environmental

Sciences 14, 98–110.

Huzui, A., 2013. Analiza cantitativă și calitativă a peisajului urban. Studiu de

caz: oraşul Sinaia. Teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti.

Iojă, I. C., Pătroescu, M., Rozylowicz, L., Popescu, V. D., Vergheleţ, M.,

Zotta, M. I., Felciuc, M., 2010. The efficacy of Romania’s protected areas

network in conserving biodiversity. Biological Conservation 143, 2468–2476.

Ittelson, W.H., 1973. Environmental perception and contemporary perceptual

theory. In: Ittelson, W.H. (ed.) Environment and cognition. Seminar Press,

New York, 1–19.

Jaeger, J.A.G., Madrinan, L.F., Soukup, T., Schwick, C., Kienast, F.,

2011. Landscape Fragmentation in Europe. EEA Report 2/2011. European

Environmental Agency, Copenhaga.

Jaeger, J. A. G., Bertiller, R., Schwick, C., Müller, K., Steinmeier, C.,

Ewald, K. C., Ghazoul, J., 2008. Implementing Landscape Fragmentation as

an Indicator in the Swiss Monitoring System of Sustainable Development

(Monet). Journal of Environmental Management 88, 737–751.

Jerpåsen, G.B., Larsen, K.C., 2011. Visual impact of wind farms on cultural

heritage: A Norwegian case study. Environmental Impact Assessment Review

31, 206–215.

Kaplan, R., 1973. Predictors of environmental preference: Designers and

"clients." In Environmental design research. W.F.E. Preiser, (ed.) p. 265–274.

Dowden, Hutchinson and Ross, Stroudsburg, PA.


137

Kaplan, S., 1979. Concerning the power of content identifying

methodologies. In Assessment of amenity resource values. T.C. Daniel and

E.H. Zube,(eds.) USDA Forest Service Rocky Mountain Station.

Kokologos, D., Tsitoura, I., Kouloumpis, V., Tsoutsos, T., 2014. Visual

Impact Assessment method for wind parks: A case study in Crete. Land Use

Policy 39, 110–120.

Kværner, J., Swensen, G., Erikstad, L., 2006. Assessing environmental

vulnerability in EIA—The content and context of the vulnerability concept in

an alternative approach to standard EIA procedure. Environmental Impact

Assessment Review 26, 511–527.

Landscape Institute, Institute of Environmental Management and

Assessment (I.E.M.A), 2002. Guidance for Landscape and Visual Impact

Assessment Second Edition.

Landscape Institute, Institute of Environmental Management and

Assessment (I.E.M.A.), 2013. Guidelines for landscape and visual impact

assessment. 3rd edition. Routledge.

Lee, N., Walsh, F., 1992. Strategic Environmental Assessment: and

overview. Project Appraisal 7, 3.

Lee, N. 2000, Reviewing the quality of environmental assessments, in N. Lee

and C. George (eds.) Environmental Assessment in Developing and

Transitional Countries, Chichester, John Wiley and Sons.

Lewis, RR., 2005. Ecological engineering for successful management and

restoration of mangrove forests. Ecological Engineering 24, 403–418.

Lindblom, I., 2012. Quality of Cultural Heritage in EIA; twenty years of

experience in Norway. Environmental Impact Assessment Review 34, 51–57


138

Llausàs, A., Nogué, J., 2012. Indicators of landscape fragmentation: The case

for combining ecological indices and the perceptive approach. Ecological

Indicators 15, 85–91.

Lourenço–Gomes, L., Pinto, L.M.C., Rebelo, J., 2013, Using choice

experiments to value a world cultural heritage site: Reflections on the

exerimental design. Journal of Applied Economics 16, 303–332

Luyet, V., Schlaepfer, R., Parlange, M.B., Buttler, A., 2012. A framework

to implement Stakeholder participation in environmental projects. Journal of


Mehedinți, S., 1930. Terra (metodologie geografică). București.

Mihailescu, V., 1968. Geografie teoretica; principii fundamentale, orientare

generala in stiintele geografice. Bucuresti, Editura Academiei Republicii

Socialiste Romania.

Mikusiński, G., Blicharska, M., Antonson, H., Henningsson, M.,

Göransson, G., Angelstam, P., Seiler, A., 2014. Integrating ecological,

social and cultural dimensions in the implementation of the Landscape

Convention. Landscape Research 38, 384–393.

Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2008.

Metodologia de identificare și de evaluare a peisajului. Studiu Pilot: Zona

protejată naturală și construită de interes național Bordușani,

http://www.eukn.org.

Nazarea, V., 1998. Cultural Memory and Biodiversity. Tucson: University of

Arizona Press.

Neuman W., L., 1997. Social research methods: quantitative and qualitative

approaches (3rd Edition). Pearson.


139

Niculae, M.I., Pătroescu, M., 2011. Quantifying forest ecosystems

fragmentation in the Subcarpathians between the Râmnicu Sărat and the

Buzău Valleys, Romania, using landscape. Forum Geografic 10, 187–194.

Nijnik, M., Zahvoyska, L., Nijnik, A., Ode, A., 2009. Public evaluation of

landscape content and change: Several examples from Europe. Land Use

Policy 26, 77–86.

Nistor, M., Manoleli, D., Sîrbu, C., Duţu,M., 2003. Romanian Experience

in the Field of EIA application and Cooperation–Case Studies, Ed. Nomos y

Physis, Athens, Greece, Digital Publication, www.nomosphysis.org.gr

Niță, A., Buttler, A., Rozylowicz, L., Pătru – Stupariu, I., 2015. Perception

and use of landscape concepts in the procedure of Environmental Impact

Assessment; case study–Switzerland and Romania. Land Use Policy 44, 145–

152.

Office fédéral de l’environnement OFEV, 2009. Manuel EIE. Directive de

la Confédération ssur l’étude de l’impact sur l’environnement (art. 10b, al. 2,

LPE et art. 10, al. 1, OEIE). Bern,

http://www.bafu.admin.ch/publikationen/publikation/01067/index.html?lang=fr

Oksanen, F., Blanchet, G., Kindt. R., Legendre, P., Minchin, P.R.,

O'Hara, R. B., Simpson, G. L., Solymos, P., Henry, M., Stevens, H.,

Wagner, H., 2013. Vegan: Community Ecology. Package. R package version

2.0–10. http://CRAN.R–project.org/package=vegan, accesat 15.07.2013.

Oprea, C.L., 2008, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și

Pedagogică, București.

Palmer, M. W. 1993. Putting things in even better order: the advantages of

canonical correspondence analysis. Ecology 74, 2215–2230.


140

Panizza, M., Piacente, S., 1993. Geomorphological assets evaluation

Zeitschrift fur Geomorphologie 87, 13–18.

Partoune, C., 2004. Un modèle pédagogique global pour une approche du

paysage fondée sur les nouvelles technologies de l’information et de la

communication, thèse de doctorat, Université de Liège.

Partoune, C., 2008. De la pensée linéaire à la pensée systémique,

www.hyperpaysages.be/spip/spip.php?article45.

Patton, M., 1990. Qualitative evaluation and research methods (pp. 169 –

186). Beverlz Hills, CA: Sage.

Paulet J.–P., 2002. Les représentations mentales en géographie, Paris,

Anthropos, coll. Géographie.

Pătroescu, M., Toma, S., Rozylowicz, L., Cenac–Mehedinţi, M. 2000.

Ierarhizarea peisajelor rurale din Câmpia Română funcţie de vulnerabilitatea

la degradare și suportabilitate a presiunii umane. Geographica Timisiensis

VIII–IX, 235–245.

Pătroescu, M., Rozylowicz, L., 2000. Natural Transborder Parks: The

Direction of Biodiversity Preservation in Romania, in Crabbé., P., , Holland,

A., Rozyłowicz, L., Westra, L. (eds.), Implementing Ecological Integrity:

Restoring Regional and Global Environmental and Human Health. NATO

Science Series IV. Earth and Environmental Sciences, Vol. 1, Kluwer

Academic Publishers, Dordrecht, 2000, p. 101–112.

Pătru, I., 2001. Culoarul transcarpatic Bran–Rucăr–Dragoslavele. Studiu de

geografie fizică și evaluarea peisajului, Editura Universităţii din Bucureşti.

Pătru, I., 2006. Variabile de grile utilizate în înregistrarea în teren a

atributelor fizice, estetice și psihologice ale peisajului, Comunicări de

Geografie X, 491 – 493.


141

Pătru–Stupariu, I., Stupariu, M., Cuculici, R., 2009. Landscape metrics for

assessment of mountain landscape using GIS applications. Revista de

Geomorfologie 11, 59–62.

Pătru–Stupariu, I, Stupariu, M., Huzui, A., 2010. Modele matematice

utilizate pentru evaluarea vizuală a peisajului in situ–studiu de caz orașul

Sinaia, Forum Geografic IX, 133–138.

Pătru–Stupariu, I., Stupariu, M. S., Cuculici, R., Huzui, A., 2011.

Contribution of global indicators to landscape change modelling. Case study:

Prahova Valley (Romanian Carpathians and Subcarpathians), International

Journal of Physical Sciences 6, 534–539;

Pătru–Stupariu, I., 2011. Landscape and sustainable territorial management.

Applications to the passageway Bran–Rucăr Corridor, Editura Universității

din Bucureşti.

Pătru–Stupariu, I., Angelstam, P., Elbakidze, M., Huzui, A., Andersson,

K., 2013. Using spatial patterns and forest history to identify potential high

conservation value forests in Romania. Biodiversity and Conservation 22,

2023–2039.

Pedroli, G. B. M., Van Elsen, T., Van Mansvelt, J. D., 2007. Values of rural

landscapes in Europe: inspiration or by–product? Wageningen Journal of Life

Sciences 54, 431–447.

Peterlin, M., Kross, B.C., Kontic, B., 2008. A method for the assessment of

changes in environmental perception during an EIA process. Environmental

Impact Assessment Review 28, 533–545.

Petts, J. 1999. Public Participation and Environmental Impact Assessment. In

J. Petts, ed., 1999, Handbook of Environmental Impact Assessment.

Blackwells, Oxford, UK.


142

Quétier, F., Rivoal, F., Marty, P., de Chazal J., Thuiller, W., Lavorel, S.,

2010. Social representations of an alpine grassland landscape and socio–

political discourses on rural development. Regional Environmental Change

10, 119–130.

R Core Team, 2013. R: A language and environment for statistical

computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria,

http://www.R–project.org/.

Roe, M. H., Jones, C.J., Mell, I.C., 2008. Research to support the

implementation of the European Landscape Convention in England (No.

PYT02/10/1.16). Research Report for Natural England.

Rosley, M. S. F., Lamit, H. R., Syumi, R. A., 2013. Perceiving the Aesthetic

Value of the Rural Landscape Through Valid Indicators. Procedia – Social

and Behavioral Sciences 85, 318–331.

Ryan, R.L., 2011. The social landscape of planning: Integrating social and

perceptual research with spatial planning information. Landscape and Urban

Planning 100, 361–363.

Sadler, B., 1996. International study of the effectiveness of environmental

assessment. Environmental Assessment in a changing world: evaluating

practice to improve performance. Canadian Environmental Assessment

Agency, Canada.

http://www.iaia.org/publicdocuments/EIA/EAE/EAE_10E.PDF.

Sager, F., Schenkel, W., 2004. Evaluation der

Umweltverträglichkeitsprüfung (UVP). Bern: Bundesamt fur Umwelt, Wald

und Landscaft, Unweltmaterialien 175.

Sandelowski, M., 1995. Sample size in qualitative research. Research in

Nursing & Health, 18, 179–183.


143

Sayer, J., Sunderland,T., Ghazoul,J., Pfund, J.–L., Sheil, D., Meijaard,

E., Venter, M., Boedhihartono, A. K., Day, M., Garcia, C., Oosten, C.

van., Buck, L.E., 2013. Ten principles for a landscape approach to reconciling

agriculture, conservation, and other competing land uses. Proceedings of the

National Academy of Sciences 110, 8349–8356.

Schmid, W.A., 2001. The emerging role of visual resource assessment and

visualisation in landscape planning in Switzerland. Landscape and Urban

Planning 54, 213–221.

Schmitz S., 1999. Les sensibilités territoriales : contribution à l’étude des

relations homme–environnement, thèse de doctorat en sciences géographies à

l’Université de Liège.

Scott, A., 2011. Beyond the conventional: Meeting the challenges of

landscape governance within the European Landscape Convention? Journal

of Environmental Management 92, 2754–2762.

Sevenant, M., Antrop, M., 2009. Cognitive attributes and aesthetic

preferences in assessment and differentiation of landscapes. Journal of


Scottish Natural Heritage, 2006. Visual Representation of Windfarms Good

Practice Guidance. http://www.snh.gov.uk/docs/A305436.pdf.

Soliva, R., Rønningen, K., Bella, I., Bezak, P., Cooper, T., Flø, B.E.,

Marty, P., Potter, C., 2008. Envisioning upland futures: Stakeholder

responses to scenarios for Europe's mountain landscapes. Journal of Rural

Studies 24, 56–71.

Sommer, R., Sommer, B.B., 1986. A practical guide to Behavioral Research.

New York: Oxford University Press.

http://www.snh.gov.uk/docs/A305436.pdf


144

Star J., Estes, J., 1990. Geographic Information Systems: An Introduction,

Prentice Hall Book Company, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey.

Stoiculescu, R.C., Huzui, A.E., Gavrilidis, A., Niță, A., Pătru–Stupariu, I,

Călin, I., Cuciulan, A., 2014. What is the spatial link between the Roman

civilisation and cultural landscape in Romania? Journal of Maps 10, 297–307.

Stupariu, M.S., Pătru–Stupariu, I., 2007. Mathematical models in terrain

landscape assessment. Comunicari de Geografie 11, 517–519.

Swanwick, C., 2002. Landscape Character Assessment. Guidance for

England and Scotland. Countryside Agency & Scottish Natural Heritage.

Tengberg, A., Fredholm, S., Eliasson, I., Knez, I., Saltzman, K.,

Wetterberg, O., 2012. Cultural ecosystem services provided by landscapes:

Assessment of heritage values and identity. Ecosystem Services 2, 14–26.

Thompson, R. L., 2004. Presentation: Forecasting Thunderstorm Coverage

and Configuration.

Tobias, S., Müller–Wahl, P., 2013. Can place branding support landscape

conservation in city–regions? A case study from Switzerland. Land Use Policy

30, 266–275

Trașă, L., 2012. Metode și tehnici de cercetare în psihologie. Sinteză de curs.

Universitatea Spriru Haret.

Tromans, S. 1991. Environmental Protection Act, 1990: Text and

Commentary. London: Sweet & Maxwell.

Tudor, C.A., Iojă, I.C., Pǎtru–Stupariu, I., Niță, M.R., Hersperger, A.M.,

2014. How successful is the resolution of land–use conflicts? A comparison

of cases from Switzerland and Romania. Applied Geography 47, 125–136.


145

Tudora, I., 2009. La curte–grădină, cartier şi peisaj urban în Bucureşti,

Editura Curtea Veche, Bucureşti.

Tufescu, V., 1971. Vechile suprafeţe de nivelare din Carpaţi, SCGGG, Ser.

Geogr., XVIII, 2, 149–158.

Tüten, T.L., Bosnnjak, M., & Brandilla, W., 2000. Banner–advertised web–

based surveys. Marketing Research 11, 17–21.

United Nations Environment Programme, 1988. Environmental Impact

Assessment: Basic Procedures for Developing Countries, Bangkok, UNEP

Regional Office for Asia and the Pacific.

Ventura, P., 2008. Assessment of the landscape quality including the

historical heritage in Ιtaly, in Towards the definition of a measurable

environmentally sustainable transport. Institute of Transport Economics

conference, Oslo, Norway.

Voicu, A., 2008. Metode de învățământ. Universitatea Spiru Haret, București.

Vos, W., Meekes, H., 1999. Trends in European cultural landscape

development: perspectives for a sustainable future. Landscape and Urban

Planning 46, 3–14.

Waltert, F., Schulz, T., Schläpfer, F., 2011. The role of landscape amenities

in regional development: Evidence from Swiss municipality data. Land Use

Policy 28, 748–761.

Wood, G., 2008. Thresholds and criteria for evaluating and communicating

impact significance in environmental statements: ‘see no evil, hear no evil,

speak no evil’. Environmental Impact Assessment Review 28, 22–38.


146

Yun, Gi Woong and Trumbo, Craig, W., 2000. Comparative response to a

survey executed by post, e–mail, & web form. Journal of Computer Mediated

Communication 6.

Zube, E.H., 1987. Perceived land use patterns and landscape values.

Landscape Ecology 1, 37–45.

Zube, E.H., Sell, J.L., Taylor, J.G., 1982. Landscape Perception: Research,

Application and Theory. Landscape Planning 9, 1–33.

Conținut web utilizat:

www.anpm.ro accesat la data de 10.02.2014

http://apmcs.anpm.ro/ accesat la data de 11.03.2014

http://apmtl.anpm.ro/files/APM%20Tulcea/Acorduri/analiza%20calitate%20

raport/RIMDinamic.pdf accesat la data de 07.04.2014

http://apmcs.anpm.ro/files/APM%20CS/Rapoarte/RaportEIMParcEolianTop

let.pdf accesat la data de 07.04.2014

http://www.bafu.admin.ch accesat la data de 07.08.2013

http://www.brasovcity.ro/documente/public/Studiu%20evaluare%20impact

%20asupra%20mediului_Domeniul_schiabil%20in%20Poiana_Bv.pdf

accesat la data de 05.02.2014

http://www.eib.org/attachments/pipeline/20110247_eia3_ro.pdf accesat la

data de 04.04.2014

http://www.evz.ro/scandal-diplomatic-pe-marginea-turbinelor-eoliene-la-

sfanta-elena-romania-e-plina-de-eol-9416-1.html

https://www.google.com/earth/, Street view accesat la data de 01.04.2014

http://www.anpm.ro/


http://apmtl.anpm.ro/files/APM%20Tulcea/Acorduri/analiza%20calitate%20raport/RIMDinamic.pdf

http://apmtl.anpm.ro/files/APM%20Tulcea/Acorduri/analiza%20calitate%20raport/RIMDinamic.pdf

http://apmcs.anpm.ro/files/APM%20CS/Rapoarte/RaportEIMParcEolianToplet.pdf

http://apmcs.anpm.ro/files/APM%20CS/Rapoarte/RaportEIMParcEolianToplet.pdf


http://www.brasovcity.ro/documente/public/Studiu%20evaluare%20impact%20asupra%20mediului_Domeniul_schiabil%20in%20Poiana_Bv.pdf

http://www.brasovcity.ro/documente/public/Studiu%20evaluare%20impact%20asupra%20mediului_Domeniul_schiabil%20in%20Poiana_Bv.pdf

http://www.eib.org/attachments/pipeline/20110247_eia3_ro.pdf

http://www.evz.ro/scandal-diplomatic-pe-marginea-turbinelor-eoliene-la-sfanta-elena-romania-e-plina-de-eol-9416-1.html

http://www.evz.ro/scandal-diplomatic-pe-marginea-turbinelor-eoliene-la-sfanta-elena-romania-e-plina-de-eol-9416-1.html

https://www.google.com/earth/


147

www.landscape-ecology.org accesat la data de 11.10.2013

http://www.sia.ch accesat la data de 09.01.2013

www.surveysystems.com accesat la data de 24.02.2014

http://www.thewindpower.net accesat la data de 03.08.2016

http://www.worldwideromania.com/2014/02/21/eolienele-din-romania-

produc-energie-cat-3-reactoare-nucleare-de-la-cernavoda/ accesat la data de

03.08.2016

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian accesat la data de 20.07.2016

Acte normative naționale și internaționale:

Federal Law of 1st July 1966 on the Protection of Nature and the Landscape

(LPN; RS 451).

Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Publicată în Monitorul Oficial nr. 373/10 iulie 2001.

Legea nr. 451 din 08 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a

peisajului, adoptată la Florenţa, 2000. , Publicată în Monitorul Oficial, Partea

I nr. 536 din 23/07/2002.

Legea Nr. 347 din 14 iulie 2004. Legea muntelui. Parlamentul European,

Publicată în Monitorul Oficial Nr. 670 din 26 iulie 2004.

Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului (la data 06-iul-2006 actul

a fost promulgat de Decretul 887/2006).

Legea nr. 190 din 26 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001

http://www.landscape-ecology.org/

http://www.sia.ch/

http://www.surveysystems.com/

http://www.thewindpower.net/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian


148

privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Parlamentul României.

Publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 10 iulie 2013.

Hotărârea nr. 918 din 22 august 2002 privind stabilirea procedurii-cadru de

evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor

publice sau private supuse acestei proceduri. Guvernul României. Publicată în

Monitorul Oficial Nr.. 686 din 17.09.2002.

Hotărârea nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de

protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din

31/10/2007

Hotărârea nr. 445 din 08 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice și private asupra mediului. Guvernul României. Publicată în

Monitorul Oficial nr. 481 din 13/07/2009.

Ordinul nr. 619/1992 privind procedura de elaborare și conținutul minim al

studiilor și analizelor de impact asupra mediului. Publicat în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 55 din 1.04.1992.

Ordinul nr. 125 din 19 martie 1996 pentru aprobarea Procedurii de

reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului

înconjurător. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Publicat în

Monitorul Oficial nr. 73 din 11.04.1996.

Ordinul nr. 278/1996 privind aprobarea Regulamentului de atestare pentru

elaborarea studiilor de impact asupra mediului şi a bilanţurilor de mediu. În

vigoare de la 18.07.1996 până la 04.02.2004, fiind abrogat(ă) prin Ordinul nr.

978/2003. Ministerul Apelor, Pădurilor i Protecției Mediului. Publicat în

Monitorul Oficial Nr. 126 din 18.06.1996.


149

Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată

a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.

98 din 07/02/2008.

Ordonnance relative à l'étude de l'impact sur l'environnement (OEIE), din

19.10.1988, modificată la 01.12.2013, http://faolex.fao.org/docs/pdf/swi17451.pdf

Ordonanța de Urgență nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin

Legea nr. 462/2001, modificată și completată prin Legea nr. 345/2006.

Publicată în Monitorul Oficial nr. 625/4.12.2000.

Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii

protecţiei mediului nr. 137/1995. În vigoare de la 28.06.2002 până la

29.01.2006, fiind abrogat(ă) prin Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005.

Ordonanța de Urgență nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei

costiere. Publicată în Monitorul Oficial nr. 965 din 28.12.2002.

Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 din 22/12/2005 privind protecția

mediului, aprobată prin Legea nr.265/2006, Versiune actualizată la data de

22/10/2007. Rectificarea publicată in Monitorul Oficial 88 din 31/01/2006.

Documents

Integrarea peisajului în procedura EIM în România · Calitatea studiilor de impact din România din punct de vedere al evaluării peisajului ..... 70 III.2.2. Analiza valorilor