Upload
dangthien
View
224
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
GUVERNUL ROMÂNIEI
COMBATEREA CORUPTIEI ÎN ROMÂNIA
Măsuri pentru accelerarea aplicării
strategiei naţionale
Bucureşti, 12 decembrie 2002
COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN ROMÂNIA
MĂSURI PENTRU ACCELERAREA
APLICĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE
2
CUPRINS PAG CAPITOLUL I INTRODUCERE 5 CAPITOLUL II EVALUĂRI ŞI RECOMANDARI ALE ORGANISMELOR INTERNAŢIONALE PRIVIND FENOMENUL CORUPŢIEI ÎN ROMÂNIA 13 CAPITOLUL III STADIUL APLICĂRII PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI. 22
1. JUSTIŢIE 22 2. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 30 3. MEDIU DE AFACERI 48 4. TRANSPARENŢĂ (Relaţia cu mass-media şi societatea
civilă) 52 CAPITOLUL IV MĂSURI PENTRU ACCELERAREA APLICĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE 59
1.JUSTIŢIE 59 2.ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 69 3.MEDIU DE AFACERI 91 4.TRANSPARENŢĂ (Relaţia cu mass-media şi societatea civilă) 95
3
ANEXE 1.SINTEZA MĂSURILOR PENTRU ACCELERAREA STRATEGIEI NAŢIONALE (tabel) 100 2.COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN UNELE ŢĂRI CANDIDATE LA ADERAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ pag. 138
4
I.INTRODUCERE
Iniţiativa Guvernului României privind consolidarea aplicării Strategiei
Naţionale pentru combaterea corupţiei are loc la un an de la adoptarea
Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de
acţiune împotriva corupţiei. Măsurile propuse prin această platformă de
acţiune sunt rezultatul unei analize de profunzime efectuată de Guvern
asupra realităţii româneşti şi percepţiilor interne şi internaţionale privind
fenomenul corupţiei în ţara noastră. În acest sens au fost analizate riguros
concluziile unor evaluări instituţionale, guvernamentale si
neguvernamentale ale investitorilor străini şi mediului de afaceri din ţara
noastră precum şi rezultatele unor studii sociologice realizate în România.
Odată cu accelerarea integrării României în Uniunea Europeană şi
NATO, trebuie să ne concentrăm tot mai mult in ceea ce priveşte
funcţionarea statului de drept, a administraţiei publice, modul de aplicare
a legii sau compatibilitatea mediului economic cu regulile unei economii
de piaţă funcţionale. Din această perspectivă, combaterea fenomenului
corupţiei este esenţială pentru materializarea angajării fără echivoc a
Guvernului României, a societăţii româneşti în ansamblu, în asumarea şi
îndeplinirea completă a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană şi
NATO.
În urma analizei rezultatelor obţinute în decurs de un an de la adoptarea
Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de
acţiune împotriva corupţiei, Guvernul se angajează mai intens şi în
profunzimea sistemului instituţional, administrativ, pentru a asigura o mai
rapidă adoptare şi aplicare a măsurilor stabilite. De asemenea, această re-
energizare a acţiunilor iniţiate de Guvern şi obţinerea într-un timp cât mai
scurt de rezultate concrete, recunoscute de cetăţeni şi de partenerii din
mediul economic intern şi internaţional, trebuie să determine o schimbare
categorică a percepţiilor negative privind tema corupţiei din România.
Ne propunem ca aceste progrese să fie mai bine cunoscute, sistematic,
atât de către opinia publică internă cât şi de evaluatorii externi, astfel
încât, la următoarele analize ale fenomenului corupţiei din România
indicatorii să fie substanţial îmbunătăţiţi.
O mare parte dintre măsurile propuse de Guvern şi acţiunile iniţiate deja
sau care sunt propuse pentru lunile următoare în acest domeniu
consolidează programele de reformă şi asigură o îmbunătăţire a mediului
de afaceri şi investiţional din ţara noastră. Obţinerea cât mai rapid a unor
rezultate de succes, robuste şi în profunzimea sistemului economic,
social, administrativ, va conduce la îmbunătăţirea indicatorilor
economici, pe baza cărora se evaluează gradul de libertate economică,
gradul de articulare a economiei româneşti la criteriile economiei
funcţionale de piaţă, progresele obţinute în îndeplinirea recomandărilor
Comisiei Europene, ale principalelor instituţii financiare internaţionale,
ale OECD şi altor organizaţii internaţionale privind îmbunătăţirea
mediului economic, de afaceri în România.
Măsurile propuse în această strategie consolidată înseamnă deschiderea
de către Guvern a unei ofensive radicale împotriva fenomenului corupţiei,
lansarea unei platforme de acţiune mai eficient focalizată pentru
prevenirea corupţiei la nivel sectorial. Noua conduită de acţiune trebuie
să fie asumată la toate nivelurile de lucru ale Guvernului astfel incit sa
transforme atitudinea reactiva la semnalele şi impulsurile interne în
legătură cu fenomenul corupţiei în masuri coerente şi sistematice de
prevenire, localizare şi acţiune de profunzime împotriva tuturor verigilor
ce contribuie la actul de corupţie. Această ofensivă trebuie să
6
restabilească încrederea populaţiei, a mediului de afaceri intern şi extern,
în capacitatea de acţiune a Guvernului şi în puternica sa voinţă de a
acţiona pentru a elimina corupţia din structurile societăţii româneşti, pe
toate palierele sale. Voinţa politică a Guvernului va trebui să-şi găsească
un ecou consistent materializat in participarea întregii societăţi româneşti:
Parlament, mass-media, societate civilă, populaţie.
Măsurile propuse sunt răspunsuri concrete, în plan legislativ, instituţional
şi în planul promovării publice la semnalele sintetizate în rapoartele
privind fenomenul corupţiei. Aceste măsuri sunt rezultatul contribuţiilor
principalelor instituţii cu atribuţii pe acest domeniu, în primul rând prin
acţiunile în plan sectorial realizate ca urmare a angajamentelor din
Strategia Naţională privind combaterea corupţiei.
Strategia de acţiune ia în considerare semnalele critice provenite din
mediul intern dar şi unele surse externe. Dintre cele mai importante surse
externe menţionăm Raportul de ţară al Comisiei Europene, OECD, FMI,
Banca Mondială, Transparency International, Freedom House, BERD,
GRECO -Consiliul Europei, ca şi semnale ale asociaţiilor oamenilor de
afaceri români şi străini, ale Consiliului Investitorilor Străini din
România, ale unor ambasade străine la Bucureşti.
Sunt prezentate măsurile luate în domeniile prioritare, conform Strategiei
Naţionale, respectiv în domeniul Justiţiei, administraţiei publice, pentru
îmbunătăţirea mediului de afaceri şi este stabilit un set concret de noi
iniţiative şi acţiuni care urmează a fi aplicate pe aceste domenii prioritare.
Măsurile propuse se referă la domenii prioritare de acţiune şi includ
iniţiative concrete ce urmează a fi puse în aplicare în cursul anului 2003.
Efortul guvernamental de combatere a corupţiei depinde în mare măsură
de sprijinul şi susţinerea cetăţenilor, a societăţii civile. Etapa de acţiune
7
iniţiată prin acest plan consolidat implică practici instituţionale
îmbunătăţite, mai deschise şi transparente, care să inducă o participare
mai activă a cetăţenilor la evidenţierea şi izolarea fenomenului corupţiei,
participarea ONG-urilor specializate pentru a semnala fenomene asociate
corupţiei şi a monitoriza consistenţa răspunsului instituţional.
În acest sens, Guvernul îşi propune să acţioneze în parteneriat cu
reprezentanţi ai principalelor organizaţii neguvernamentale preocupate de
urmărirea şi semnalarea fenomenului corupţiei. Planul consolidat de
acţiune include ca obiectiv prioritar asigurarea unei mai mari transparenţe
pe tot spectrul acţiunii destinate combaterii corupţiei, implicarea efectivă
a reprezentanţilor societăţii civile în evaluarea programelor şi proiectelor
iniţiate pe acest domeniu. Guvernul îşi propune realizarea unor campanii
publice de anvergură pentru creşterea conştientizării cetăţenilor asupra
consecinţelor fenomenului corupţiei şi, totodată o mobilizare mai
puternică pentru cunoaşterea şi promovarea măsurilor preventive pe care
le întreprinde în combaterea acestui fenomen.
Pe lângă acţiunile iniţiate în plan intern de Guvern se impune o
promovare mai activă a acestora în plan extern. Propunerile conţinute în
acest plan consolidat de acţiune sunt orientate în primul rând către
rezultate vizibile, perceptibile şi verificabile, care pot da consistenţă
voinţei politice a Guvernului României privind tratarea luptei împotriva
corupţiei.
Fenomenul corupţiei este intrinsec legat de climatul moral al societăţii,
iar societăţile aflate în schimbare (cum sunt cele din Europa Centrală şi
de Est) sunt în mod special vulnerabile. Studii comparative în ţările
8
Europei Centrale şi de Est au demonstrat că ele sunt caracterizate de o
stare persistentă de anomie, atât la nivelul conştiinţei sociale cât şi pe
plan individual. Tipurile individuale de răspuns sunt fie pasive, de
retragere în faţa noi situaţii sociale , fie active, de acceptare şi conformare
la noile norme şi valori.
Este nevoie de mai mult timp refacerea legăturilor sociale destrămate şi
reinstituirea unui cod de norme sociale , decât avansul spre o societate a
pieţei libere. Percepţiile individuale sunt influenţate de prejudecăţi,
stereotipuri sau constructe politice, dar ele influenţează comportamentul
uman, deci devin fapte sociale. Or dacă dorim să analizăm rădăcinile
corupţiei şi modalităţile de combatere, trebuie să luăm în considerare
acest fapt.
Majoritatea cetăţenilor României sunt conştienţi de problema corupţiei.
Ei o percep mai puţin ca o problemă ,,minoră”, aşa-numita corupţie mică
în care sunt şi ei implicaţi, ci se referă mai ales la corupţia ,,mare” , la
care nu participă şi pe care nu o cunosc, sau o cunosc doar prin
intermediul mass-mediei. Nu există o singură opinie despre corupţie
văzută ca un flagel care trebuie combătută ,,cu toate mijloacele”.
Relativizarea fenomenului ne face să credem că societatea s-a obişnuit cu
fenomenul şi, din nefericire, a început să îl tolereze in anumite grade.
Totuşi o majoritate importantă a celor intervievaţi în cercetările
sociologice au o atitudine complet negativă faţă de corupţie (răul absolut,
trebuie combătută prin toate mijloacele)
Nu există o singură concepţie privind corupţia. Dar cetăţenii tind să
absolutizeze componenta bănească a corupţiei, neglijând serviciile
reciproce, sursă indirectă de îmbogăţire. Există o opinie comună privind
caracterul extins, generalizat al corupţiei la nivelul societăţii româneşti.
9
Insuficienta diferenţiere a fenomenelor de corupţie ce au loc, a
instituţiilor implicate, duc la un criticism generalizat şi la o radicalizare a
opiniei publice în acuzarea sistemului politic de corupţie.
Există anumite domenii totuşi evidenţiate de cetăţeni ca fiind mai expuse
corupţiei: sistemul vamal, sistemul judiciar, poliţia, sistemul
administraţiei publice. Comenzile publice reprezintă activitatea cea mai
prielnică corupţiei, în judecata majorităţii cetăţenilor, aici fiind incluse
lucrările publice pentru construcţii, sănătatea publică şi poliţia.
Opinia generala despre corupţie este una negativă, ea fiind percepută ca
un rău social. Totuşi corupţia nu este un fenomen condamnat
necondiţionat. O parte a cetăţenilor exprimă o opinie ambivalentă privind
corupţia , reacţie la o situaţie socială anomică pe termen lung. Corupţia
poate fi, din această privinţă, un mijloc eficient de a rezolva problemele
individuale. Este şi o dovadă a faptului că oamenii pot devia de la
principiile lor atunci când sunt confruntaţi cu probleme în viaţa de zi cu
zi. Din nefericire, există un grad ridicat de disponibilitate a cetăţenilor
pentru a lua parte la acte de corupţie, adică o capacitate de compromis şi
de deviere de la propriile principii în anumite condiţii cum ar fi îngrijire
medicală sau căutarea unui loc de muncă. În consecinţă, guvernul are o
mare responsabilitate pentru realizarea unor campanii de informare
publica si marketing social in domeniul descurajării participării populaţiei
la acte de corupţie. Dacă opţiunile cetăţenilor privind posibilităţile reale
ale societăţii de a rezolva problema corupţiei, sunt împărţite, în schimb
prognoza în ce priveşte capacitatea autorităţilor de a elimina acest
fenomen deviant este una pesimistă.
Guvernul României este conştient că în domeniul instituţional, cele trei
principale direcţii de luptă împotriva fenomenului corupţiei sunt:
10
- Reducerea rolului statului, prin diminuarea puterii sale discreţionare.
Aceasta se poate efectua fie prin liberalizare, fie prin introducerea unor
noi reguli implicite, cu caracter automat;
- Responsabilizarea instituţiilor în faţa cetăţenilor, prin obligarea
tuturor instituţiilor de decizie şi a tuturor funcţionarilor publici să
informeze societatea civilă cu privire la activităţile lor pentru a putea lua
atitudine în cazurile în care serviciile unor funcţionari nu sunt
satisfăcătoare;
- Flexibilizarea structurilor instituţionale şi co-interesarea
funcţionarilor din aparatul de stat în lupta împotriva corupţiei.
Strategia de luptă împotriva corupţiei trebuie să depăşească domeniul
strict instituţional şi să extindă şi în societatea civilă. Trebuie să se
urmărească schimbarea atitudinii cetăţenilor cu privire la fenomenul
corupţiei. Există o opinie răspândită şi eronată, potrivit căreia corupţia nu
este altceva decât o redistribuire, mai mult sau mai puţin normală, de
venituri între cetăţeni (sau companii) şi guvern. Informarea cetăţenilor
privind costurile sociale ale corupţiei şi efectele sale catastrofale pentru
comunitate este esenţială în schimbarea acestei percepţii.
Cel mai important element al strategiei de combatere a corupţiei rămâne
însă voinţa politică a autorităţilor. Voinţa politică este importantă
datorită acţiunii sistemice a doi factori:
Competiţia politică supune autorităţile publice presiunii specifice
concurenţei, determinându-i să caute legitimitatea şi credibilitatea prin
11
performanţe şi eficienţă. Totuşi, concurenţa între partidele politice trebuie
să fie regularizată printr-o legislaţie riguroasă, care să definească clar
principiile finanţării acestora. În primul rând, sunt avute în vedere:
- transparenţă şi legalitate în finanţarea partidelor, pentru ca
societatea să fie informată cu privire la sursele de finanţare şi pentru ca
legea să poată sancţiona orice donaţie informală şi ilegală.
- finanţarea partidelor de către stat (până la o anumită limită), având în
vedere că activităţile partidelor politice rămân totuşi de interes comun.
- limitarea nivelului cheltuielilor afectate propagandei electorale ar
scădea fondurile necesare acestei activităţi şi ar reduce miza pentru
eventuale practici de corupţie.
- limitarea sumelor de bani pe care statul sau persoanele / companiile
private le pot dona partidelor politice.
- interzicerea folosirii pârghiilor puterii de stat în scopuri ce ţin de
interesele de partid.
Celălalt factor este transparenţa în politică şi posibilitatea societăţii
civile de a controla actul politic. Există mai multe metode de a asigura
transparenţa actului politic:
- şedinţele adunărilor reprezentative, ale guvernului şi ale consiliilor
executive, precum şi marile procese din tribunale să fie deschise
publicului
- rezultatele voturilor din legislativ să fie făcute publice în detaliu
- publicarea unor rapoarte anuale privind activitatea diferitelor corpuri
instituţionale şi ale curţilor de apel etc.
O importanţă specială va fi acordată controlului legal asupra conflictului
de interese sau a oricăror situaţii în care un demnitar are interese
12
personale direct legate de activitatea sa oficială, astfel încât s-ar crea nişte
pârghii propice practicilor corupte.
Guvernul României se angajează in combaterea corupţiei considerând că
este de datoria autorităţilor să creeze cadrele legislative si executive
pentru eliminarea acestui flagel. Acţiunea Guvernului pentru combaterea
corupţiei va trebui să fie pusă mai bine în valoare iar rezultatele mai bine
promovate în plan intern, către opinia publică, dar şi în plan extern. Ele
înseamnă mai multă acţiune, rezultate mai rapide, legi mai aspre şi mai
cuprinzătoare, o administraţie mai profesionistă, care îşi cunoaşte
îndatoririle în relaţia cu cetăţenii şi a cărei activitate este bine
reglementată. De asemenea, aceste măsuri nu înseamnă o acţiune de
imagine ci o reconfirmare, în plan practic, a voinţei politice a Guvernului
de a-şi asuma cu toată energia misiunea care îi revine în această luptă, pe
care o propune ca alianţă a întregii societăţii româneşti.
13
II. FENOMENUL CORUPŢIEI ÎN ROMÂNIA –
EVALUĂRI ŞI RECOMANDĂRI ALE
ORGANISMELOR INTERNAŢIONALE
Majoritatea rapoartelor realizate de organizaţii internaţionale sau
de asociaţii reprezentând mediul de afaceri subliniază faptul că tema
corupţiei este una dintre cele mai semnificative teme politice în
dezbaterea publică actuală în România. De modul în care Guvernul
României şi, în ansamblu, societatea românească vor reuşi să
demonstreze prin rezultate concrete angajamentul de a lupta împotriva
acestui fenomen, va depinde răspunsul pozitiv aşteptat de la partenerii
externi, sub aspect politic şi economic.
Rapoartele consultate în formularea acestei evaluări sunt:
Rapoartele OECD-2002, Raportul de ţară al FMI/2002-254, Raportul
Băncii Mondiale-Transition2002, Raportul Economist Intelligence Unit,
Raportul „Transparency International-2002”, Raportul Freedom House,
Raportul Heritage Index of Economic Freedom 2003, Raportul de ţară al
Comisiei Europene pentru România, Raportul Parlamentului European,
Raportul BERD- Transition Report 2002, Raportul GRECO, Rapoartele
lunare de avertizare UNDP/SAR, Raportul Institutului Open Society
pentru 2002, Financial Times/USAID-2002, Raportul Departamentului
de Stat/US Trade Representative, Deutsche Bank Research-EU
Enlargement Monitor 2002, Raportul „Climatul economic în România
2001”-sondaj efectuat de GTZ în rândul investitorilor germani, Raportul
„Un climat investiţional pentru aderarea la Uniunea Europeană”-
elaborat de Consiliul Investitorilor Străini.
14
Rapoartele indică faptul că fenomenul corupţiei afectează mai
multe nivele: mecanismele deciziei politice şi guvernamentale;
administraţia centrală şi locală, în mod particular instituţiile din domeniul
justiţiei şi controlului economic şi administrativ, ca şi nivelul instituţional
în general, în administraţie, cu implicaţii asupra activităţilor economice şi
sociale.
Sondajele invocate de unele dintre rapoarte indică obsesiv faptul că
declinul încrederii populaţiei în Guvern s-ar datora nemulţumirii faţă de
modul în care Guvernul reuşeşte să obţină progrese în lupta contra
corupţiei. Este un fapt recunoscut că populaţia şi-a manifestat constant
nemulţumirea în legătură cu această temă faţă de toate guvernele care
s-au succedat începând din 1990.
Problema principală a luptei împotriva corupţiei în România se
datorează, conform Raportului GRECO, faptului că instituţiile direct
implicate în această luptă, în primul rând justiţia şi poliţia, sunt ele însele
acuzate de presupuse acte de corupţie.
Se fac multiple observaţii pozitive cu privire la introducerea unui
cadru legislativ mai cuprinzător pentru combaterea acestui fenomen,
notând progresele instituţionale şi introducerea legislaţiei privind domenii
conexe, între care combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor,
reglementarea finanţării partidelor politice sau a achiziţiilor publice.
Se semnalează ca element pozitiv crearea Parchetului Naţional
Anticorupţie, adoptarea Programului Naţional de Prevenire şi a Planului
Naţional de Acţiune împotriva corupţiei.
Observaţiile critice cu privire la sistemul administrativ şi legislativ
se concentrează pe următoarele concluzii:
15
- Există o corupţie administrativă – ce activează în zona aplicării
legilor, reglementărilor, şi o corupţie cu tendinţă către „statul captiv” –
care afectează procesul legislativ şi alterează reglementările conform
anumitor interese private. Aceasta reprezintă a importantă povară pentru
firme şi mediul de afaceri.
- Corupţia contribuie la agravarea sărăciei şi la slăbirea sistemului
de servicii către cetăţeni, fiind alimentată de slăbiciunile din administraţia
publică. O problemă importantă în prevenirea şi combaterea corupţiei este
slaba încredere a cetăţenilor în reformele iniţiate pentru prevenirea
acestui fenomen.
- Instituţiile percepute de populaţie cu un nivel ridicat de corupţie
sunt: Vama, sistemul judecătoresc, sistemul privatizării, Parlamentul,
sistemul de sănătate, poliţia, Guvernul - ministerele, Garda Financiară,
avocaţii şi notarii ş.a. Fenomenul corupţiei mici (mita, atenţie) tinde să
devină acceptat şi recunoscut în domenii cu impact direct asupra
condiţiilor de viaţă.
- Este acreditată practica mitei în serviciile publice, incluzând
sectorul sănătate, educaţie, utilităţi publice, înregistrarea civilă ş.a.
Întreprinzători străini semnalează ca fiind un fenomen alarmant
orientarea unor decizii parlamentare în funcţie de interese private
selective; sunt invocate în context implicarea parlamentarilor în afaceri
private ca şi modul de finanţare a partidelor.
Conflictul de interese nu este în mod clar stipulat legal într-o lege
specială iar declaraţiile de avere ale persoanelor cu funcţii nu sunt publice
şi nu sunt controlate la terminarea mandatelor în funcţie.
16
Corupţia în sistemul judiciar este percepută ca fiind mult mai mare
decât în poliţie şi este principala sursă care alterează grav încrederea
populaţiei în administraţie şi a investitorilor străini în mediul economic.
Tot în domeniul aplicării justiţiei se semnalează presupuse implicări ale
instituţiilor executive în activitatea justiţiei. De asemenea, se semnalează
lipsa condiţiilor de bază pentru un arbitraj în afara instanţei.
Se consideră că excesul de ordonanţe de urgenţă deschide calea
către decizii discreţionare în favoarea unor interese directe în domeniul
cheltuielilor publice. Se consideră că, în prezent, cadrul legal este prea
permisiv şi opţional în ceea ce priveşte exceptarea de la plata taxelor sau
reducerea acestora.
Se semnalează suprapuneri instituţionale şi de competenţe între
Parchetul Naţional Anticorupţie, Garda Financiară şi Poliţie. Se
recomandă întărirea autonomiei de acţiune a Parchetului Naţional
Anticorupţie prin mai buna definire a statutului procurorilor şi asigurarea
stabilităţii acestora. Abilitatea de a asigura ocuparea posturilor la nivel
local ale PNA este privită ca un test major pentru Guvern. Este
menţionată ca fapt pozitiv întărirea rolului Consiliului Suprem al
Magistraturii în selectarea şi numirea magistraţilor pe criterii obiective de
competenţă.
Ca sursă pentru perpetuarea micii corupţii sunt indicate serviciile
oferite de administraţia financiară (vama şi secţiile financiare). În plan
local se reclamă clientelismul în alocarea unor contracte publice.
Tot ca sursă de corupţie se indică birocraţia şi reglementările
excesive, în special în privinţa înregistrării firmelor private, perpetuarea
sistemului de controale administrative şi inspecţii repetate cu scopul de
obţinere de foloase necuvenite.
17
Un procent important dintre firme (50%) ar accepta să contribuie
cu fonduri la lupta împotriva corupţiei în loc să plătească mită. Conform
Raportului BERD, România se situează în categoria ţărilor în care firmele
trebuie să plătească, în medie, mai mult de 2% din totalul veniturilor
anuale ca mită, cu menţiunea constatării unei îmbunătăţiri faţă de 1999 a
procentului celor care efectuează astfel de plăţi (de la 51% la 37%).
La nivelul percepţiei publice şi educaţiei civice, se constată
insuficienta educaţie publică privind combaterea corupţiei şi integritatea.
Unele rapoarte ale organizaţiilor internaţionale indică presupuse
acte de corupţie în presă dar şi existenţa unor presiuni asupra mass-media
prin finanţarea publicităţii.
Astfel de observaţii critice, preluate de la an la an (mai ales având
în vedere sistemul de reportare întârziată a indicilor de ţară în publicaţiile
unor organizaţii internaţionale) contribuie la înscrierea României în
categoria „Regim politic concentrat” (după Croaţia, Bulgaria, înainte de
R. Kârghiză, Moldova, Rusia). De asemenea, indicele alocat României de
Raportul organizaţiei „Transparency International” privind nivelul
corupţiei, pentru anul 2001 este 2.60 din 10, ţara noastră fiind situată pe
locul 77 din 102 ţări evaluate. Astfel de atribute au implicaţii directe
asupra nivelului de încredere al investitorilor străini, asupra mediului
politic şi de afaceri din exterior şi implicit afectează profilul ţării noastre
în procesul de aderare la structurile europene şi euro-atlantice.
Între recomandările pe care o mare parte dintre rapoartele
menţionate ca şi reprezentanţi ai mediului diplomatic sau ai asociaţiilor
oamenilor de afaceri le fac privind prevenirea şi combaterea fenomenului
corupţiei în România, pot fi menţionate următoarele aspecte:
18
Mediul internaţional de afaceri consideră că este necesară o
modificare în abordarea de către Guvernul României a luptei împotriva
corupţiei, prin mutarea accentului de la reforma administraţiei şi a
managementului finanţelor publice la cauzele structurale ale corupţiei şi
la relaţia mai largă dintre acestea. Se consideră că, pentru a asigura mai
multă eficienţă Strategiei iniţiate de Guvern, sunt necesari cinci piloni de
referinţă:
- întărirea constrângerilor instituţionale : prin îmbunătăţirea cadrului
legislativ, asigurarea unui sistem juridic mai independent şi eficient care
să asigure restabilirea reputaţiei sale în percepţia publică, clarificarea
statutului judecătorilor şi al procurorilor.
- întărirea managementului sectorului public prin realizarea unor măsuri
mai eficiente în domeniul reformei administraţiei publice, în toate
componentele sale, revizuirea structurii administraţiei centrale prin
clarificarea rolului şi funcţiilor instituţiilor şi evaluarea performanţei pe
baza unor indicatori clari şi măsurabili. Se include în această categorie
dezvoltarea unui sistem bugetar mai eficient, realizarea reformei
sistemului impozitelor şi taxelor, inclusiv a celui vamal. Ca element de
bază în acest domeniu se indică îmbunătăţirea prestării de servicii publice
prin descentralizarea responsabilităţii şi asigurarea unor proceduri bine
stabilite pentru relaţia cu cetăţenii (coduri de conduită).
- Creşterea responsabilităţii şi transparenţei politice prin asigurarea unui
sistem mai transparent de luare a deciziilor de către funcţionarii publici,
asigurarea transparenţei finanţării partidelor politice, identificarea
modalităţilor de control şi gestionare a conflictelor de interese.
- sprijin pentru dezvoltarea unui sector privat competitiv prin accelerarea
reformei economice (privatizare, reforme sectoriale, liberalizarea
comerţului şi a preţurilor, simplificarea sistemului fiscal), restructurarea
19
competitivă a monopolurilor de stat, în special a celor din sectorul
utilităţilor publice; creşterea transparenţei prin încurajarea şi facilitarea
implicării asociaţiilor oamenilor de afaceri.
- încurajarea de către Guvern a participării societăţii civile, alături de
media, ca aliaţi, în lupta împotriva corupţiei, inclusiv prin dobândirea
unor funcţii precise în aplicarea Programului naţional de luptă împotriva
corupţiei.
În legătură cu planificarea şi gestionarea strategiei guvernamentale
de combatere a corupţiei, se recomandă o mai bună coordonare
interdepartamentală, creşterea susţinerii politice şi publice pentru
realizarea măsurilor propuse şi accelerarea adoptării şi implementării
măsurilor administrative şi legislative stabilite prin Strategia Naţională
pentru combaterea corupţiei.
Este considerată ca esenţială consolidarea acţiunii Parchetului
Naţional Anticorupţie. De asemenea este vital ca acesta să aibă o
vizibilitate bună iar cazurile, indiferent de nivel să fie reflectate public.
Se recomandă eliminarea lacunelor legislative şi a neclarităţilor ce
sunt interpretate ca fiind sursă potenţială de ineficienţă sau limitare a
efortului de combatere a corupţiei. Sunt indicate ca domenii critice cele
care au legătură cu competiţia ilicită, obstacolele administrative,
fiscalitatea şi funcţionarea administraţiei publice, pe care comunitatea
internaţională de afaceri din România le reclamă insistent ca surse de
corupţie. O altă prioritate se leagă de simplificarea şi reorganizarea
modalităţilor de apel pentru reducerea abundenţei de cazuri care sufocă
Curtea Supremă.
20
Există un număr de legi care reprezintă o prioritate în percepţia
partenerilor externi: Legea conflictului de interese şi Legea declaraţiilor
de avere care trebuie să includă toate nivelele politice şi administrative. O
prioritate este şi adoptarea Legii finanţării partidelor politice care ar
trebui să includă poziţiile comune ale tuturor partidelor şi societăţii civile.
Se recomandă eficientizarea etapelor de anchetă prin completarea
instrumentelor juridice necesare, Legea agenţilor sub acoperire, Legea
protecţiei martorilor, Legea “colaboratorului voluntar” de justiţie ş.a., cât
şi prin întărirea independenţei instanţelor. Evitarea oricăror interferenţe
politice este o altă prioritate indiferent de nivelul cazurilor investigate.
Este semnalată cu insistenţă necesitatea unor măsuri mari vizibile
privind reforma administrativă. In strânsă legătură cu creşterea capacităţii
instituţionale şi a profesionalismului administraţiei, o prioritate este
adoptarea Codului de Etică al Funcţionarilor Publici, prin promovarea şi
susţinerea unei dezbateri publice pe marginea acestui act normativ.
Pentru asigurarea unei mai mari receptivităţi a instituţiilor abilitate
în combaterea corupţiei la semnalele şi sesizările cetăţenilor, ale
oamenilor de afaceri români şi străini, se solicită realizarea unor puncte
de contact direct între reprezentanţii Guvernului şi cetăţeni, companii şi
organizaţii care doresc să semnaleze cazuri de corupţie sau bariere
administrative.
21
III. STADIUL APLICĂRII PLANULUI NAŢIONAL
DE ACŢIUNE ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI
III.1 JUSTITIE
În cursul anului 2001, a fost adoptat prin ordin al ministrului
justiţiei, Planul sectorial de acţiune anticorupţie. În cadrul Ministerului
Justiţiei au fost identificate următoarele sectoare vulnerabile si factori de
risc din activităţi specifice.
Ministerul Justiţiei
I. Biroul pentru acordarea cetăţeniei;
II. Serviciul pentru relaţia cu publicul;
III. Direcţia judiciară
IV. Direcţia Generală a Penitenciarelor
Instanţele şi Ministerul Public
I. Relaţiile cu publicul
II. Activitatea judiciară
III. Activitatea de grefă
IV. Repartizarea cauzelor
22
A. Cauze, condiţii, factorii criminogeni
Cauze generale
Justiţia a acumulat în societatea românească aflată în tranziţie un
deficit de credibilitate a cărui cauzalitate începe să se contureze. Existenţa
corupţiei în justiţie şi imaginea negativă a acesteia sunt determinate de
neclarităţi legislative, necorelări instituţionale, motivaţii economice,
carenţe în educaţie şi mentalităţi.
Prestigiul magistraţilor a fost erodat de lipsa de determinare, de
transparenţă şi de indecizia manifestate în trecut, în adoptarea unor
măsuri ferme împotriva corupţiei din magistratură, prin aplicarea unor
sancţiuni disciplinare minime sau impunerea demisiei, având ca efect
reciclarea corupţiei în interiorul sistemului prin trecerea ca avocat, notar
etc. a magistraţilor bănuiţi de corupţie.
Sistemul justiţiei receptează marea corupţie atunci când pe rolul
parchetelor şi instanţelor ajung cauze foarte importante, iar acestea sunt
supuse unor puternice presiuni din partea grupurilor de interese (aspecte
semnalate cu ocazia bilanţului pe anul 2001 – Curtea de Apel Braşov).
Mica corupţie se manifestă, cu deosebire, în relaţiile cu marea masă a
justiţiabililor care, în situaţia în care sunt nedreptăţiţi din cauza
inabilităţii, nepriceperii, superficialităţii sau lipsei de experienţă a
magistraţilor, consideră nedreptatea tot ca un rezultat al actelor de
corupţie. Extrapolarea erorilor din cazurile particulare la întregul corp al
magistraţilor, contribuie la afectarea prestigiului acestora. Totodată, este
evidentă şi contribuţia adusă prin atitudinea unor autorităţi, instituţii sau
persoane care participă, mijlocesc sau ajută la înfăptuirea actului de
justiţie (organe de cercetare penală, avocaţi, experţi, executori
23
judecătoreşti, experţi etc.) care îşi justifică neajunsurile din propria
activitate pe seama aşa zisei incompetenţe sau corupţii a magistraţilor.
Toate aceste disfuncţionalităţi decurgând unele chiar din modul în care
a fost concepută şi redactată Legea 78/2000, iar altele decurgând din
dificultăţile de ordin organizatoric, logistic ca şi din atitudinea
neangajantă a unor factori de decizie din domeniu, s-au regăsit proiectate
în rezultatele de combatere a corupţiei.
Cauze speciale, particulare
Unele dintre principalele cauze ale prezenţei şi perpetuării corupţiei în
justiţie sunt:
- Lipsa unui cadru legislativ coerent şi stabil, judecătorii şi
procurorii fiind confruntaţi cu un volum foarte mare de dosare în
care sunt incidente prevederile mai multor legi, conţinând dispoziţii
confuze şi chiar contradictorii, neclare şi fără rigoare juridică care
determină adoptarea de soluţii controversate, criticabile.
- Deficienţele din activitatea unor magistraţi constând în adoptarea
sau pronunţarea unor hotărâri greşite, prelungirea nejustificată
a judecării unor cauze sau tergiversarea urmăririi penale,
precum şi depăşirea exagerată a termenelor pentru motivarea
soluţiilor sau amânarea repetată a pronunţărilor amplifică
această neîncredere;
- Acordarea inamovibilităţii şi stabilităţii unor judecători şi
procurori cu experienţă redusă imediat după promovarea
examenului de capacitate;
- Tratarea necorespunzătoare a justiţiabililor în sălile de judecată
sau birourile procurorilor;
24
- Inexistenţa unei practici unitare la nivelul instanţelor
judecătoreşti;
- Insuficienta ocupare a schemelor de personal, deficienţe în
selecţionarea, numirea, perfecţionarea profesională şi promovarea
magistraţilor;
- Spaţii insuficiente şi dotări necorespunzătoare ale instanţelor şi
parchetelor;
- Insuficienta dotare cu tehnologie informatică a instanţelor şi
parchetelor, inexistenţa structurilor informatizate necesare
îmbunătăţirii managementului şi administrării justiţiei;
- Accesul neîngrădit în toate spaţiile instanţelor, inclusiv în
birourile judecătorilor a unor persoane din afara instanţelor şi
discuţiile necontrolate purtate pe holurile instanţelor, de natură să
amplifice neîncrederea justiţiabililor în imparţialitatea şi
moralitatea magistraţilor;
- Deficienţele din comportarea şi modul de realizare a sarcinilor de
serviciu de către personalul auxiliar, birocraţia şi lipsa de
solicitudine a acestuia, în condiţiile unei aglomerări permanente a
instanţelor şi parchetelor, determină, de asemenea, conturarea unei
opinii generale defavorabile;
- Mentalitate, carenţe profesionale şi deontologice ale unor
judecători şi procurori;
- Presiunea exercitată asupra magistraţilor de valorile enorme
disputate şi interesele importante aflate în litigiile de pe rolul
instanţelor;
- Insuficienta informare a populaţiei cu privire la rolul, poziţia şi
controlul puterii judecătoreşti;
- Exacerbarea mediatizării unor comentarii nefavorabile privind
activitatea globală sau punctuală a instanţelor şi parchetelor, cu
25
referire directă la profesionalismul, cinstea şi probitatea
magistraţilor.
B. Progrese în consolidarea capacităţii instituţionale de prevenire şi
combatere a corupţiei în justiţie.
Astfel a fost înfiinţat şi funcţionează Parchetul Naţional
Anticorupţie, în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 43/2002, aprobată prin
Legea nr. 503/2002; totodată, prin HG nr. 542/2002, Guvernul a
suplimentat bugetul Ministerului Public cu sumele necesare asigurării
funcţionării PNA. A fost înfiinţat Institutul Naţional de Criminologie prin
HG nr. 772/2002, modificată prin HG nr.1065/2002;
Măsurile preventive adoptate constau în:
a. Coduri deontologice
În anul 2001 a fost adoptat Codul Deontologic al Magistraţilor
(Hotărârea nr. 169 a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 18
septembrie 2001). Codul deontologic a fost transmis, imediat după
adoptarea sa, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă
acestea, pentru a fi adus la cunoştinţa celor cărora li se adresează.
Totodată, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea asigură
periodic participarea magistraţilor la cursuri şi activităţi de promovare a
noului cod deontologic.
b. Reglementări interne
Noul Regulament de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei
a fost aprobat în şedinţa de colegiu din 25 octombrie 2002.
c. Reformă instituţională, management
26
Încă din anul 2001 au fost luate măsuri cu caracter administrativ
pentru prevenirea actelor de corupţie şi întărirea disciplinei în rândul
magistraţilor. Măsurile privesc:
- redefinirea sistemului de selecţie, numire şi promovare a magistraţilor;
- creşterea rolului controlului şi a exigenţei în evaluarea şi sancţionarea
abaterilor deontologice şi a faptelor de natură penală;
- construirea de noi sedii pentru instanţe şi parchete
- asigurarea unei salarizări corespunzătoare magistraţilor
Selecţia magistraţilor – începând cu anul universitar 2001 –
2002, la concursul de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii pot
candida numai absolvenţii facultăţilor de drept, care au obţinut la
examenul de licenţă media minimă 8,50. Pentru admiterea la Institutul
Naţional al Magistraturii, candidatul trebuie să obţină cel puţin media
generală 8. Durata cursurilor a fost stabilită la 2 ani.
Promovarea magistraţilor – a fost adoptat un nou Regulament
privind organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea promovării în
funcţie de execuţie vacante sau pe loc la instanţele de judecată şi la
parchetele de pe lângă acestea
Evaluarea Magistraţilor – anual, conducătorii instanţelor de judecată
şi ai parchetelor completează o fişă de evaluare şi apreciere a activităţii
magistratului.
d. Măsuri specifice de stopare a birocraţiei
- Prin ordinul ministrului justiţiei nr. 854/2002 s-au instituit norme stricte
şi clare privind modul de acordare a audienţelor şi de primire şi
soluţionare a petiţiilor;
- A fost înfiinţat Secretariatul Tehnic care asigură evidenţa şi circulaţia
unitară a documentelor în cadrul instituţiei;
27
- A fost instituit un sistem informatizat de evidenţă a accesului în
instituţie;
C. Legislaţie
- A fost adoptată Legea privind protecţia martorilor;
- Au fost ratificate: Convenţia civilă şi cea penală ale Consiliului Europei
privind corupţia prin Legea nr. 147/2002 şi, respectiv, nr. 27/2002,
precum şi Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea,
sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, prin Legea nr.
263/2002;
- A fost ratificată Convenţia ONU împotriva criminalităţii organizate
transnaţionale şi două dintre Protocoalele adiţionale, prin Legea nr.
562/2002;
D. Programe de asistenţă tehnică şi financiară
Programul RO9910.05 de întărire a capacităţii instituţiilor statului
de luptă împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Ministerul
Justiţiei alături de alte ministere şi instituţii beneficiare ale programului
(Ministerul Public, Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor Publice
prin Direcţia Generală a Vămilor, Corpul de Control al Primului
Ministru), derulează acest program care îmbina:
- o componentă de investiţii – 2 milioane euro – vizând dotarea
Parchetului Naţional Anticorupţie cu tehnică informatică;
- o componentă de înfrăţire instituţională, menită să îmbunătăţească
legislaţia şi cadrul instituţional anticorupţie.
Rezultate concrete ale programului:
28
- asistenţa acordată de partenerii spanioli la elaborarea proiectului de act
normativ privind constituirea Parchetului Naţional Anticorupţie;
- organizarea a 48 de seminarii de pregătire specializată pentru procurori,
poliţişti şi lucrători ai Direcţiei Generale a Vămilor;
- organizarea a trei conferinţe internaţionale pe teme de interes precum
relaţia Justiţia – Presă, Procurorul european, Independenţa justiţiei.
- dotarea Parchetului Naţional Anticorupţie, Ministerului Justiţiei,
Corpului de control al primului – ministru, Ministerului de Interne şi
Ministerului Finanţelor Publice cu 130 de calculatoare şi aplicaţii
software.
PHARE 1997 – are ca obiectiv crearea unei aplicaţii software cu
două module, primul de management a dosarelor parchetelor şi
instanţelor iar al doilea vizând constituirea unei baze de date a legislaţiei
şi jurisprudenţei. În realizarea programului s-au constituit şi sunt
operative 9 staţii pilot.
PHARE 2003 – Proiectul urmăreşte extinderea infrastructurii
informatice a Parchetului Naţional Anticorupţie şi la nivel local.
Programul ABA-CEELI privind reformarea managementului
instanţei, revizuirea modului de pregătire şi programare a şedinţelor de
judecată. Prin acest program s-a implementat la trei instanţe pilot din
Bucureşti şi Iaşi un sistem informatizat de repartizare aleatorie a
dosarelor.
Proiectul de asistenţă tehnică finanţat de Banca Mondială în
vederea analizării legislaţiei principalelor ramuri de drept. Un grup de
experţi urmează a analiza şi propune modificarea în vederea clarificării a
29
unor aspecte legislative ce pot conduce la neclarităţi şi favoriza în acest
mod săvârşirea actelor de corupţie.
III.2 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
A.MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE
Pornind de la faptul că lupta împotriva corupţiei constituie o prioritate
a Guvernului României, autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale au acţionat pentru reducerea efectivă a ariei de manifestare a
acestui fenomen.
Ministerul Administraţiei Publice a elaborat Strategia privind
accelerarea reformei administraţiei publice centrale şi locale care a vizat
în principal:
A.1.Crearea unui nou cadru legal de organizare şi funcţionare a
administraţiei publice centrale şi locale, în concordanţă cu principiile
Cartei Europene a autonomiei locale şi ale spaţiului administrativ
european.
Adâncirea procesului de descentralizare a serviciilor
publice şi de apropiere a administraţiei de cetăţean, prin
adoptarea unor acte normative ce privesc:
30
- Serviciile publice de gospodărie comunală: alimentare cu apă şi
canalizare; salubritate; transport public local; furnizarea energiei
termice; gestionarea spaţiului locativ şi a zonelor verzi;
- Înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor de
Gospodărie Comunală cu atribuţii în reglementarea şi
supravegherea activităţii operatorilor din domeniul serviciilor
publice de gospodărie comunală;
- Amenajarea teritoriului şi urbanismului;
- Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice
comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, evidenţa
persoanelor şi pentru situaţiile de urgenţă.
A.2. Aplicarea cu fermitate a legilor proprietăţii
prin modificările necesare aduse Legilor fondului funciar şi forestier şi
adoptarea Programului naţional privind eliberarea titlurilor de proprietate
în proporţie de peste 90% la sfârşitul anului 2002, faţă de 58,5% la
sfârşitul anului 1996 şi 66,5% la 31 decembrie 2000.
- S-a prelungit de două ori, cu câte trei luni, termenul de depunere a
notificărilor la Legea nr.10/2001, precum şi termenul de depunere a
actelor doveditoare ale dreptului de proprietate. În prezent se acţionează
pentru aplicarea acestor prevederi.
Aplicarea legilor proprietăţii se înscrie într-o abordare
pragmatică a Guvernului privind proprietatea. Cea mai bună
metodă de luptă împotriva corupţiei este aceea de a elimina
cauzele ei: neclaritatea, instabilitatea şi ambiguitatea în
statutul proprietăţii.
31
A.3. Au fost luate măsurile necesare pentru realizarea cadrului
juridic privind depolitizarea aparatului administrativ prin adoptarea
legislaţiei secundare de punere în aplicare a Legii nr.188/1999 privind la
Statutul funcţionarilor publici. În acest sens, Guvernul a adoptat cinci
hotărâri având ca obiect: metodologia de evaluare a performanţelor
profesionale; organizarea şi funcţionarea concursurilor pentru ocuparea
unei funcţii publice; constituirea comisiilor de disciplină; funcţionarea
comisiilor paritare; regulile aplicabile funcţionarilor publici debutanţi.
În vederea formării profesionale a personalului din
administraţia publică, s-a înfiinţat Institutul Naţional de
Administraţie şi au fost luate măsurile necesare pentru
reorganizarea activităţii celor şase centre regionale de
perfecţionare existente şi crearea a două noi centre.
Prin elaborarea acestor acte normative, s-a urmărit modernizarea
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi întărirea cadrului
legislativ de prevenire şi reducerea fenomenului de corupţie.
A.4. S-a creat, totodată, un adevărat parteneriat şi dialog
constructiv între administraţia centrală şi cea locală. S-au obţinut, de
asemenea, progrese importante în schimbarea relaţiei dintre autoritate şi
cetăţean, în sensul că administraţia se află în slujba cetăţeanului şi nu
invers.
Pornind de la necesitatea apropierii administraţiei de fiecare
comunitate locală, dar mai ales faţă de cetăţean, a creşterii
calităţii serviciilor prestate populaţiei, precum şi de la
exigenţele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat Strategia
privind accelerarea reformei administraţiei publice şi
32
Strategia privind informatizarea administraţiei publice
centrale şi locale.
Sunt în pregătire şi vor fi dezbătute în Guvern, în perioada
imediat următoare, alte trei strategii care vizează:
managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
modernizarea cadastrului; dezvoltarea serviciilor publice de
gospodărie comunală.
A.5. Progresele evidente înregistrate în reforma din administraţia
publică au fost recunoscute de altfel, prin Raportul de ţară al Comisiei
Europene pe anul 2001, în care se menţionează: „De la alegeri au fost
realizate reforme care au îmbunătăţit funcţionarea Guvernului.
Cooperarea interministerială a crescut, îmbunătăţindu-se substanţial
capacitatea instituţională de a elabora politici publice... Prin
restructurarea de amploare a Executivului s-a îmbunătăţit coeziunea
administraţiei publice... A fost, de asemenea, înregistrat un progres
important prin descentralizarea puterilor către autorităţilor locale”.
A.6. În centrul strategiei de reformă, s-a avut în vedere faptul că
descentralizarea este procesul combinat al transferului de
autoritate/responsabilitate administrativă în interiorul aceleiaşi
structuri administrative şi al transferului de
autoritate/responsabilitate către structuri ale administraţiei locale.
Accelerarea procesului de descentralizare a pus accent pe:
Asigurarea unui cadru democratic de luare a deciziei
prin creşterea gradului de reprezentare a cetăţenilor.
Dezvoltarea managementului public, prin calitatea
deciziei publice şi prin implicarea directă a comunităţii
33
locale, prin creşterea integrităţii funcţionarului public şi a
transparenţei deciziei.
Îmbunătăţirea nivelului serviciilor publice şi, pe această
cale, a bazei de venituri la bugetele locale, prin
introducerea unui sistem de management bazat pe
indicatori de performanţă.
Creşterea eficienţei mobilizării şi alocării resurselor
pentru programele/proiectele naţionale/ locale prin
coordonarea şi îmbunătăţirea sistemului de informaţii.
O componentă majoră a procesului de reformă a administraţiei
publice locale a reprezentat-o consolidarea autonomiei patrimoniale a
comunităţilor locale, prin aplicarea prevederilor Legii nr.213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
La sfârşitul anului 2001 şi în cursul anului 2002, au fost atestate,
prin hotărâri ale Guvernului, inventarele cuprinzând bunurile din
domeniul public al tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, mai puţin al
municipiului Bucureşti şi al municipiului Cluj-Napoca, unde acest proces
nu a fost finalizat de către autorităţile executive ale administraţiei publice
locale.
În vederea creării unei reale autonomii financiare a
comunităţilor locale, s-au urmărit două obiective esenţiale:
Asigurarea finanţării transparente şi stabile a
dezvoltării economice durabile a ţării şi, pe această bază,
susţinerea unui amplu Program social, iniţiat de Guvern.
34
Trăsătura cea mai importantă a gestiunii fondurilor bugetare, este
respectarea cu stricteţe a criteriului performanţei economico-sociale, care
se realizează prin extinderea substanţială a finanţării pe bază de
programe.
Descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei
locale administrative şi financiare au determinat îmbunătăţirea
substanţială a sistemului de asigurare a surselor de finanţare ale
administraţiei publice locale, în corelaţie cu responsabilităţile
transferate acestora.
A.7. În contextul armonizării prevederilor legislative interne cu
cele comunitare un rol important l-a avut adoptarea noii Legi a
administraţiei publice locale nr.215/2001 care reglementează regimul
general al autonomiei locale, defineşte atribuţiile şi competenţele
autorităţilor locale şi întăreşte responsabilitatea aleşilor locali faţă de
cetăţean.
Legea stabileşte numărul de consilieri pe criterii de
funcţionalitate, întărirea legăturii dintre administraţie şi
cetăţean, prin aplicarea principiului consultării publice în
probleme locale de interes deosebit.
Este definită mai clar instituţia prefectului, precizându-se
atribuţiile şi competenţele acestuia, privind controlul de
legalitate al actelor autorităţilor administraţiei publice
locale, precum şi al actelor emise de serviciile publice
descentralizate organizate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale. Legea conţine pentru prima dată
dispoziţii-cadru esenţiale privind autonomia locală.
35
A.8. Ministerul Administraţiei Publice, împreună cu Ministerul
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a elaborat un proiect de
hotărâre a Guvernului privind dotarea autorităţilor publice şi a
serviciilor publice descentralizate cu infochioşcuri, acesta urmând a fi
înaintat Guvernului spre aprobare în luna ianuarie 2003.
Reţeaua naţională de infochioşcuri va fi constituită dintr-un număr
de aproximativ 5.000 de astfel de unităţi, distribuite după criterii statistice
şi criterii administrativ-teritoriale, la consiliile judeţene, consiliile locale,
prefecturi şi direcţiile descentralizate din teritoriu.
Sistemul de achiziţii publice prin mijloace electronice care a
devenit funcţional în primăvara acestui an, se bazează pe folosirea
Internetului pentru îmbunătăţirea sistemului de achiziţii guvernamentale.
Prin utilizarea sistemului electronic de achiziţii publice s-au înregistrat, în
primele şase luni de funcţionare, economii medii de 26% (care au atins
valori de vârf, în unele cazuri, de 70%) faţă de achiziţiile în sistemul
clasic. S-au finalizat până în prezent peste 29.983 de licitaţii, iar valoarea
totală a tranzacţiilor din sistem se cifrează la peste 1.421 miliarde lei.
A.9. Prin O.G. nr.24/2002 s-a creat cadrul juridic necesar
implementării sistemului electronic de încasare a taxelor şi
impozitelor locale. Se va realiza, astfel, posibilitatea ca prin mijloace
electronice accesibile la distanţă, portaluri localizate în Internet, cetăţenii
să poată vizualiza sumele datorate ca taxe şi impozite locale, provenienţa
acestora, precum şi să beneficieze de instrumente pentru plata electronică
a acestora.
Primele proiecte au fost implementate în cursul acestui an
la Consiliile locale ale Sectorului 2 şi Sectorului 5 din
municipiul Bucureşti şi ale celor din municipiile
36
Timişoara şi Galaţi, iar soluţiile informatice dezvoltate au
fost prezentate în cadrul Conferinţei Naţionale a
informaticienilor din administraţia publică locală, care s-a
desfăşurat la Mangalia în luna iulie 2002.
Până la data de 1 februarie 2003, proiectul de plată
electronică a taxelor şi impozitelor locale va fi finalizat
la nivelul tuturor municipiilor din România, iar până în
trimestrul III 2003, aplicaţia va fi introdusă la nivelul
tuturor oraşelor.
A.10. Prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei Guvernului
nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor se conferă
posibilitatea autorităţilor de a aplica, pe lângă sancţiunile
contravenţionale principale consacrate (avertisment, amendă
contravenţională şi închisoarea contravenţională) şi o nouă sancţiune –
obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul
comunităţii. În acest fel, regimul juridic al contravenţiilor este privit
dintr-o perspectivă modernă şi apropiată actelor normative similare din
celelalte state europene.
A.11. Ordonanţa Guvernului nr.71/2002 privind organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public
şi privat de interes local reglementează înfiinţarea, organizarea,
finanţarea, monitorizarea şi controlul funcţionării acestor servicii, ceea ce
va permite o gospodărire judicioasă şi eficientă a bunurilor aparţinând
proprietăţii publice şi private a unităţilor administrativ-teritoriale. Aceasta
va permite autorităţilor administraţiei publice locale atragerea de fonduri
de investiţii pentru dezvoltarea fiecărei comunităţi locale.
37
A.12. Pentru apropierea administraţiei de cetăţean, în afară de
descentralizarea serviciilor, creşterea autonomiei decizionale şi
diminuarea birocraţiei, accesul la informaţiile de interes public,
precum şi soluţionarea petiţiilor cetăţenilor constituie elemente
esenţiale.
În acest sens au fost elaborate şi adoptate următoarele acte
normative importante: Legea 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public, precum şi Ordonanţa nr.27/2002 prin
care se reglementează activitatea de soluţionare a petiţiilor, creându-
se pentru prima dată posibilitatea ca persoanele fizice şi organizaţiile
legal constituite să se adreseze autorităţilor şi instituţiilor publice dar şi
obligativitatea acestora de a se pune în slujba cetăţeanului şi de a
soluţiona în termen legal solicitările lui.
Toate actele normative adoptate, precum şi cele care se află într-
un stadiu avansat de elaborare au drept scop combaterea corupţiei
în administraţia publică prin crearea unui sistem instituţional
eficient în prevenirea săvârşirii faptelor de corupţie, consolidarea
capacităţii de control şi eliminarea surselor de corupţie.
B. MINISTERUL DE INTERNE
In anul 2002, Ministerul de Interne a elaborat Planul sectorial de
acţiune împotriva corupţiei, precum şi strategiile sectoriale în structurile
din cadrul instituţiei, în cadrul cărora s-au avut în vedere următoarele
obiective: reorganizarea activităţii de culegere a informaţiilor, pregătirea
şi perfecţionarea structurilor economico-financiare, crima organizată,
38
identificarea domeniilor vulnerabile si a persoanelor pretabile săvârşirii
faptelor de corupţie, îmbunătăţirea managementului investigării faptelor
de corupţie, constituirea unei bănci de date computerizate despre
persoanele predispuse la comiterea faptelor de corupţie, folosirea noilor
tehnici de investigare a infracţiunilor de corupţie (investigatorul şi
informatorul acoperit si supravegherea electronica), atragerea mass-
media, ONG-urilor si opiniei publice in demascarea faptelor de corupţie.
Totodată, au fost identificaţi principalii factori de risc şi sectoarele
vulnerabile la corupţie, astfel:
B.1 Factorii de risc
Factori de risc de natură economică:
- menţinerea la un nivel ridicat a infracţiunilor economice grave
(contrabandă, evaziune fiscală, delapidare, gestiune frauduloasă);
- instituţionalizarea unor programe economice păgubitoare în
domeniul privatizării, restructurarea sectoarelor industriale (minerit,
industria chimică, construcţii de maşini) şi agricultură;
- grave deficienţe în organizarea cadrului normativ privind
evidenţierea şi colectarea la bugetele locale şi cel central a taxelor şi
impozitelor;
- reglementarea defectuoasă a unor activităţi economice cum ar fi
colectarea T.V.A., accizele, subvenţionarea unor produse sau servicii,
acordarea de reeşalonări la plata obligaţiilor faţă de stat fără garanţii şi
fără exercitarea unui control minim asupra acestei categorii de agenţi
economici;
- funcţionarea cu eludarea oricăror forme de control real a fondurilor
de investiţii, fondurilor financiare şi a pieţei de capital;
- gravele fraude din domeniul comercializării produselor petroliere;
39
- nerepatrierea valutei din activitatea de export;
- expatrierea unor importante sume în valută prin invocarea
importului de know-how, servicii externe etc., care în realitate sunt
fictive, etc.;
- menţinerea la un nivel ridicat a incidentelor de plată prin cecuri,
bilete la ordin etc.;
- funcţionarea defectuoasă a sistemului bancar, exemple fiind
falimentele bancare înregistrate până în prezent, a cooperativelor de
credit, al jocurilor de întrajutorare ce sunt mascate sub titulatura de
societăţi de investiţii financiare.
Factori de risc de natură socială :
- creşterea şomajului;
- reconversia deficitară a forţei de muncă către sectoarele productive şi
a serviciilor;
- menţinerea la un nivel ridicat a muncii la „negru”.
- reacţiile ezitante ale unor instituţii statale în faţa tendinţelor de
acutizare a criminalităţii şi perturbării ordinii publice, cu efecte directe în
planul scăderii coeziunii şi solidarităţii sociale;
- creşterea tot mai pronunţată a ecartului dintre diferite categorii de
populaţie în ceea ce priveşte nivelul de trai;
- nerespectarea normelor ecologice şi de protecţie a mediului,
favorizându-se apariţia unor catastrofe naturale;
- emigrarea specialiştilor din diferite domenii de vârf, fenomen ce
afectează semnificativ potenţialul de dezvoltare al societăţii româneşti.
B. 2. Sectoarele vulnerabile la corupţie :
- sectorul economico-financiar bancar;
40
- procesul de privatizare, evaluare şi vânzare a activelor şi
societăţile cu capital de stat;
- domeniul transferurilor de capital şi patrimoniu;
- sectoarele de producţie, transporturi şi servicii cu ocazia
aprovizionării cu materii prime şi materiale etc.;
- domeniul industriei şi resurselor materiale şi în special în sectorul
petrolier, industrie alimentară, producerea alcoolului etc.;
- sistemul vamal şi trecerii frontierei;
- sfera instituţiilor bugetare: învăţământ, sănătate, sport, cultură etc.
B.3. Factori de risc identificaţi în interiorul instituţiei :
- preocupări ale unor medii infracţionale de a corupe cadre din Ministerul
de Interne în scopul obţinerii unor tratamente privilegiate ;
- intervenţii interesate pentru facilitarea obţinerii, într-un timp scurt, a
unor acte (paşapoarte, cărţi de identitate, permise, taloane de
înmatriculare) ;
- deconspirarea de date către unele persoane aflate în atenţia organelor de
poliţie ;
- tergiversarea nejustificată a rezolvării unor cauze penale ;
- favorizarea intrării sau ieşirii din ţară a unor străini care nu îndeplinesc
condiţii legale ;
- nivelul scăzut al salarizării.
B.4. Îmbunătăţirea cadrului legislativ
Ministerul de Interne a fost iniţiator si co-iniţiator la elaborarea
următoarelor proiecte de acte normative:
41
- Propuneri pentru modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură
Penală, în vederea eliminării unor lacune şi incoerenţe, concretizate în
lipsa sau ambiguitatea reglementării anumitor aspecte, tratarea prin
aceleaşi legi ori în legi diferite a unor infracţiuni sau contravenţii fără să
existe o delimitare clară între ele, fiind de natură să creeze confuzii şi
interpretări diferite în aplicarea legii;
- Proiectul Hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea
Direcţiei Generale a Vămilor;
- Proiectul de Lege privind programul special de protecţie a martorilor;
- Proiectul de Lege privind regimul juridic al precursorilor ce pot folosi la
fabricarea ilicită a substanţelor stupefiante;
- Proiectul de Lege pentru combaterea crimei organizate;
- Proiectul Legii privind regimul paşapoartelor în România;
- Proiectul Legii pentru ratificarea Convenţiei Europene privind spălarea,
descoperirea, confiscarea produselor infracţiunii;
- Proiectul Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;
- Proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Codului Vamal;
- Proiectul Legii privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de
prevenire a criminalităţii;
- Încheierea unui protocol de colaborare între Inspectoratul General al
Poliţiei Române şi Direcţia Generală a Vămilor;
- Proiectul de Lege privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor.
De asemenea, s-a aprobat Codul Etic al Lucratorului Ministerului de
Interne prin Ordinului Ministrului nr. 260/2002.
42
B. 5. Consolidarea capacităţii de combatere a corupţiei
S-au detaşat 150 de funcţii de ofiţeri de poliţie judiciară la
Parchetul Naţional Anticorupţie şi s-a reuşit până în prezent încadrarea a
28 de funcţii.
În cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă s-a
înfiinţat un compartiment specializat în informaţii privind prevenirea şi
combaterea marii corupţii.
S-a elaborat proiectul de înfiinţare a unei baze informatizate de
date in cadrul Ministerului de Interne menita să asigure optimizarea
cooperării intre structurile abilitate în combaterea corupţiei.
La Centrul de Studii Postuniversitare al Ministerului de Interne
s-au desfăşurat 45 de cursuri şi 16 simpozioane la care au participat 2.841
ofiţeri, în cadrul cărora au fost prezentate teme specifice activităţii de
luptă împotriva corupţiei. De asemenea, s-au organizat 12 cursuri
intensive de management pentru personalul de conducere de nivel,
superior şi pentru şefii/comandanţii unităţilor teritoriale ale Ministerului
de Interne.
În Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, precum şi în
şcolile de agenţi de poliţie şi subofiţeri sunt prevăzute discipline în cadrul
cărora sunt tratate teme privind lupta împotriva corupţiei, astfel :
- relaţii publice şi comunicare socială la Academia de Poliţie “Alexandru
Ioan Cuza”;
- etică poliţienească – relaţii publice şi comunicare, relaţia poliţist-
comunitate în instituţiile de învăţământ pentru formarea agenţilor de
poliţie/subofiţerilor.
S-au organizat şi s-a participat la cursuri de specializare pentru
însuşirea tehnicilor de investigare sub acoperire, folosirea mijloacelor
43
tehnice conspirate în culegerea de informaţii, investigarea şi cercetarea
faptelor de corupţie (7 cursuri şi seminarii).
B. 6. Management instituţional
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivelul Ministerului de
Interne, s-au adoptat următoarele acte normative :
- Ordinul ministrului de interne nr.320/2002 privind activitatea de
management resurse umane în unităţile Ministerului de Interne ;
- Ordinul ministrului de interne nr.325/2002 pentru aprobarea Ghidului
carierei personalului Ministerului de Interne ;
- Ordinul ministrului de interne nr.343/2002 privind organizarea şi
desfăşurarea examenelor de carieră, precum şi a examenelor de admitere
şi de absolvire a cursurilor de carieră.
- Elaborarea proiectului Ordinului ministrului de interne privind testarea
integrităţii profesionale şi morale a cadrelor Ministerului de Interne,
conform Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului.
- A fost elaborat şi se aplică Planul de căutare a informaţiilor şi a
măsurilor specifice de acoperire informativă a sectoarelor obiectivelor şi
locurilor vulnerabile la săvârşirea faptelor de corupţie.
În cadrul Poliţiei Române s-au adoptat măsuri specifice, care să
ridice nivelul de performanţă al instituţiei şi implicit să conducă la
îmbunătăţirea prestaţiei serviciului poliţienesc, astfel:
- organizarea cursurilor de management poliţienesc cu şefii şi adjuncţii
Inspectoratelor de Poliţie Judeţene şi de transporturi. Tematica abordată
fiind susţinută de cadre din conducerea Ministerului de Interne şi
Inspectoratului General al Poliţiei Române.
- in vederea descentralizării şi creşterii eficienţei activităţilor desfăşurate
s-a elaborat şi înaintat conducerii Ministerului de Interne, concepţia
44
privind reorganizarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, pe trei
componente principale: Direcţia Generală a Poliţiei Judiciare, Direcţia
Generală a Poliţiei de Siguranţă Publică şi Direcţia Generală a Poliţiei
Administrative, precizându-se şi unităţile de poliţie subordonate
nemijlocit comenzii Poliţiei Române.
- s-a realizat cunoaşterea dimensiunilor reale ale fenomenului corupţiei în
rândul efectivelor proprii, inclusiv prin efectuarea de studii şi sondaje de
opinie de către Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii şi
formularea de propuneri corespunzătoare:
- s-a procedat la sondarea opiniei cadrelor şi testarea percepţiei acestora
cu privire la aspectele negative din activitatea profesională;
- au fost identificate şi se află sub monitorizare locurile de muncă,
posturile şi categoriile de personal vulnerabile din punct de vedere al
riscurilor de corupţie;
- a fost declanşată activitatea de selecţionare a candidaţilor pentru
instituţiile de învăţământ, cu accent pe identificarea şi depistarea, în fază
incipientă, a celor insuficient motivaţi pentru profesia de poliţist;
- în programele de pregătire ale instituţiilor proprii de învăţământ au fost
incluse teme specifice de pregătire antiinfracţională şi au fost organizate
cursuri de formare şi specializare a cadrelor;
- ofiţeri de poliţie anume desemnaţi au verificat cu operativitate sesizările
cetăţenilor, precum şi informaţiile semnalate, documentând în limitele
competenţelor legale cauzele de acest gen;
- au fost intensificate acţiunile de testare a integrităţii profesionale şi
rezistenţa la corupţie a cadrelor, intervenindu-se operativ prin măsuri
disciplinare în cazurile unde s-au constatat încălcări ale prevederilor
legale şi normelor interne;
45
- mass-media şi populaţia au fost informate permanent cu măsurile
întreprinse şi rezultatele unor investigaţii şi cercetări care priveau abuzuri,
acte şi fapte de corupţie;
B. 7. Rezultate concrete privind activităţile de combaterea
corupţiei
1). Activităţile desfăşurate de Poliţia Română pentru combaterea
şi prevenirea infracţiunilor de corupţie, în acest an, s-au materializat prin :
- 5.460 dosare şi lucrări penale în care au fost cercetate 7.811 persoane
pentru săvârşirea a 12.260 infracţiuni de corupţie ;
Cele 5.460 dosare penale s-au finalizat cu următoarele soluţii :
- 5.216 dosare penale cu propuneri de declinare a competenţei la parchete
- 119 dosare penale cu propunere de trimitere în judecată ;
- 125 dosare penale cu alte soluţii.
Din totalul persoanelor cercetate (1.711 – pentru infracţiuni de
luare de mită, 4.577 – pentru infracţiuni de dare de mită, 1.270 – pentru
infracţiuni de trafic de influenţă), un număr de 1.346 îndeplineau funcţii
de conducere; 2 demnitari; 296 erau funcţionari publici; 394 se aflau la
conducerea unor societăţi comerciale, regii autonome şi companii
naţionale.
2). Pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul
personalului Ministerului de Interne s-au elaborat la nivelul fiecărei
structuri planuri şi programe de acţiune prin care s-au avut în vedere şi s-
au realizat următoarele :
46
- cunoaşterea dimensiunilor reale ale acestui fenomen în rândul
efectivelor proprii, inclusiv prin efectuare a unor studii şi sondaje de
opinie de către Institutul pentru Combaterea şi Prevenirea Criminalităţii
din Inspectoratul general al Poliţiei Române (exemplu: studiu
“Manifestarea fenomenului corupţiei în Poliţia Română. Cauze, factori de
influenţă, tendinţă de evoluţie”) ;
- identificarea şi monitorizarea locurilor de muncă, posturile şi categoriile
de personal vulnerabile din punct de vedere al riscurilor de corupţie ;
- selecţionarea riguroasă a candidaţilor pentru instituţiile de învăţământ
ale Ministerului de Interne ;
- perfecţionarea reglementărilor interne şi adaptarea acestora nevoilor
actuale;
- folosirea acţiunilor de testate a integrităţii profesionale şi a rezistenţei la
corupţie a cadrelor.
Până în prezent s-au desfăşurat 82 astfel de testări asupra unor
cadre din toate structurile Ministerului de Interne (28 la Poliţie, 31 la
Poliţia de Frontieră, 11 la Jandarmeria Română, 4 la Pompieri, 4 la
Arhivele Naţionale şi 4 la Aparatul central), în urma cărora, în 35% din
cazuri s-au documentat vulnerabilităţi la corupţie, în 40% din cazuri s-au
constatat neajunsuri în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, iar în 25%
din cazuri lucrătorii M.I. au manifestat corectitudine şi integritate
profesională.
De asemenea, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă,
structura abilitată a Ministerului de Interne în combaterea corupţiei în
rândul personalului, a constatat 47 de cazuri de corupţie şi a sesizat
parchetele competente pentru efectuarea cercetărilor.
47
III.3. MEDIUL DE AFACERI
A. MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Ministerul Finanţelor Publice a pus în practică principalele atribuţii de
combatere a corupţiei în rândul propriilor funcţionari, asumate prin planul
sectorial propriu.
În acest sens, s-au luat măsuri în plan legislativ şi normativ privind
modificarea legilor ce reglementează activităţile Ministerului Finanţelor
prin care s-au promovat prevederi legale referitoare la prevenirea şi
combaterea corupţiei. În plan organizatoric, s-au înfiinţat structuri cu
atribuţii în implementarea măsurilor preventive de acţiune împotriva
corupţiei. Totodată, s-au instituit proceduri prin care să se reglementeze
obligaţii clare şi precise privind modul de sesizare a faptelor de corupţie.
În domeniul vamal, s-a elaborat Statutul Personalului Vamal si Codul
de conduită şi disciplină a personalului vamal. Acesta din urmă a fost
adus la cunoştinţa publicului prin:
- afişare la nivelul tuturor structurilor autorităţilor vamale la loc vizibil,
accesibil publicului;
- mediatizare prin presa scrisă, prin intermediul posturilor de radio şi
televiziune; prezentarea în cadrul diferitelor emisiuni cu tematica vamală.
În plus, pentru descurajarea faptelor de corupţie şi prevenirea
încălcării deontologiei profesionale s-a instituit formularul “Plângere
pentru nerespectarea codului de conduită şi disciplină a personalului
vamal”, ce se pune la dispoziţia publicului în mod gratuit.
Tot referitor la personalul vamal, s-a instituit un sistem propriu de
control pentru prevenirea sau depistarea/descoperirea funcţionarilor care
48
pretind ori primesc sume de bani sau alte bunuri. O asemenea activitate
fiind pusă în practica de un colectiv de specialişti desemnaţi de directorul
general al Direcţiei Generale a Vămilor.
Îmbunătăţirea relaţiei cetăţean – funcţionar public o reprezintă o
altă constantă a măsurilor întreprinse de Ministerul Finanţelor Publice.
În principal, s-a avut în vedere punerea în valoare a unei selecţii
mai riguroase a propriului personal prin instituirea de noi norme de
promovare şi evaluare.
De asemenea, s-au înfiinţat compartimente privind relaţiile cu
publicul şi cu presa, iar la nivelul Direcţiei Generale a Vămilor şi Gărzii
financiare funcţionează linii telefonice puse la dispoziţia publicului
pentru a formula plângeri referitoare la fapte de corupţie în rândul
funcţionarilor acestor instituţii.
Limitarea birocraţiei a însemnat pentru Direcţia Generală a
Vămilor şi înfiinţarea staţiei pilot a Ghişeului Unic de Plată – pentru plata
într-un singur loc a tuturor taxelor percepute de autorităţile care operează
în punctul de trecere a frontierei. Acest lucru înseamnă, pe de o parte,
avantaje pentru fluidizarea traficului de mărfuri şi persoane, iar pe de altă
parte, premise pentru realizarea conditiilor de armonizare a procedurilor
de plata a taxelor cu cele din Uniunea Europeana.
Identificarea si combaterea evaziunii fiscale, care în mare măsura are
legătură cu corupţia, a constituit o preocupare majora a Ministerului
Finanţelor Publice, masurile vizând planul legislativ – adoptarea legilor
privind modificarea si completarea celor referitoare la profit, TVA si
accize, iar mai recent, aprobarea de către Guvern a proiectului de
modificare si completare a Legii pentru combaterea evaziunii fiscale.
În domeniul Bursei Române de Mărfuri s-au asigurat condiţii
pentru fluidizarea activităţilor desfăşurate prin intermediul acestei
instituţii a pieţei libere, ceea ce a dus la o creştere semnificativă a
49
volumului de mărfuri tranzacţionate, de la 40 – 50 de milioane dolari la
peste 200 milioane dolari cu perspective extrem de favorabile pentru
continuarea acestui proces.
B. MINISTERUL COMUNICATIILOR SI
TEHNOLOGIEI INFORMATIILOR
În vederea diminuării factorilor de risc asociaţi sistemului de achiziţii
publice, in cadrul MCTI au fost elaborate si puse in practica următoarele
masuri:
B.1. SISTEMUL ELECTRONIC DE ACHIZITII PUBLICE
Obiectivele principale ale acestui sistem sunt: asigurarea transparenţei
procedurilor de achiziţie şi a eficienţei procesului pentru achiziţiile care
implică fondurile publice, simplificarea procedurii de participare la
licitaţie a furnizorilor, proceduri de lucru mai eficiente si standardizate
pentru agenţiile achizitoare, furnizarea de informaţii publice despre
procesele de achiziţii publice şi crearea unor mecanisme de auditare a
procesului de achiziţie publică.
Prin realizarea acestor obiective Sistemul Electronic pentru Achiziţii
Publice a devenit şi un instrument eficace de luptă contra corupţiei. Încă
de la debutul acestei activităţi rezultatele obţinute, materializate în
reducerea cheltuielilor bugetare, au constituit o confirmare a
corectitudinii deciziei Guvernului României de a susţine dezvoltarea
acestui sistem.
Sistemul a fost utilizat şi pentru stabilirea firmelor ce distribuie
alimente în cadrul programului guvernamental “Asigurarea alimentaţiei
suplimentare pentru elevi“, unde economiile realizate au fost de peste 60
50
mld lei, acţiunea desfăşurându-se în mod transparent, toate rezultatele
fiind publicate în timp real tuturor participanţilor.
Un alt program guvernamental, construirea a aproximativ 400 de săli
de sport pentru elevi, se va desfăşura prin intermediul acestui sistem. Cu
acest prilej se va utiliza şi sistemul de licitaţie cu oferte în plic închis prin
implementarea mecanismelor de criptare cu chei aflate în posesia
ofertanţilor până la data deschiderii ofertelor.
B. 2. PROIECTUL “E-GOVERNEMENT”
Proiectele din domeniul „e-government” permit furnizarea de servicii
publice către cetăţeni şi companii private şi prin intermediul mijloacelor
electronice. Aceste proiecte permit eliminarea interacţiunii „directe”
dintre cetăţean şi funcţionarul public, asigurând astfel transparenţa şi
imparţialitatea modului în care serviciile publice sunt furnizate. Accesul
la serviciile publice este un drept al cetăţeanului român, drept de care
acesta poate beneficia mai eficient şi prin intermediul tehnologiei
informaţiei.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
Portal pentru acces la servicii de e-government
Portal pentru formulare ale administraţiei publice
Extinderea sistemului informatic de urmărire a bilanţului şi a
obligaţiilor fiscale ale agenţilor economici cu capabilităţi de
preluare pe WEB a documentelor
Sistem informatic e-job pentru căutarea unui loc de muncă
Sistem informatic pentru notificarea schimbării adresei de
domiciliu
Sistem pilot pentru plata taxelor şi impozitelor prin mijloace
electronice
51
g) Servicii de informare electronică pentru cetăţeni
III. 4 . TRANPARENŢA (RELAŢIA CU MASS
MEDIA ŞI SOCIETATEA CIVILĂ)
A. MINISTERUL INFORMAŢIILOR PUBLICE
a) Legea accesului la informaţiile de interes public
Legea accesului la informaţiile de interes public a fost iniţiată de
Ministerul Informaţiilor Publice în luna martie 2001, adoptată de
Parlament în data de 12 octombrie 2001 şi publicată în Monitorul Oficial
nr. 663 din 23 octombrie 2001. Normele metodologice de aplicare a
legii au fost adoptate prin H.G. nr. 123 /07.02. 2002 şi publicate în
Monitorul Oficial nr. 167 din 8 martie 2002.
Elaborarea legii şi a normelor de aplicare a acesteia au reprezentat
un model de dezbatere publică şi de parteneriat Guvern-societatea civila.
PSD a colaborat şi cu Opoziţia în procesul de elaborare si dezbatere
publica a proiectului de lege. Semnificativ este faptul că forma actuală a
legii este rezultatul studierii modelelor de lege similare din statele
Uniunii Europene , SUA si Canada. Mai mult decât atât, proiectul iniţial
a fost modificat pe baza consultanţei acordate de experţi americani FOIA
de la Departamentul de Justiţie .
Prin Legea accesului la informaţiile de interes public, orice persoană
fizică sau juridică are dreptul de a solicita accesul la informaţiile deţinute
sau gestionate de instituţiile publice. Legea prevede un termen de maxim
30 de zile în care solicitarea trebuie să fie rezolvată. În cazul în care se
52
consideră că cerinţele legii nu au fost respectate, solicitantul are la
dispoziţie calea administrativă sau se poate adresa justiţiei. Prin calea
administrativă instituţia este obligată să desfăşoară o investigaţie internă
iar în maxim două săptămâni să ofere reclamantului un răspuns privind
informaţiile solicitate şi rezultatul anchetei. În justiţie, reclamantul poate
obţine informaţiile solicitate, dacă instanţa de judecată apreciază că
refuzul instituţiilor publice nu este justificat şi daune materiale sau
morale, după caz.
Legea obligă instituţiile publice să pună la dispoziţia publicului din
oficiu anumite categorii de informaţii cum ar fi: reglementarea în baza
căreia funcţionează instituţia, numele şi coordonatele de contact ale
şefilor instituţiei şi ale persoanei responsabile de informarea publică,
programele, strategiile şi atribuţiile departamentelor, sursele financiare,
bugetul şi bilanţul contabil precum şi modalitatea de contestare a deciziei
instituţiei în situaţia în care se consideră că dreptul la informaţie este
încălcat.
Ca în orice ţară există şi excepţii de la accesul la informaţii, pentru a
asigura un echilibru între mai multe valori constituţionale: pe de o parte,
accesul la informaţie iar, pe de altă parte, nevoia de protejare a intimităţii
persoanei şi a securităţii naţionale. Din acest motiv, sunt exceptate de la
accesul liber informaţiile clasificate din domeniul apărării, siguranţei
naţionale şi ordinii publice şi cele care privesc interesele economice şi
politice ale României, precum şi acele informaţii de ordin comercial care
ar încălca principiul concurenţei loiale. Mai sunt exceptate informaţiile
cu privire la datele personale şi cele care se referă la procedurile judiciare
şi ale anchetelor penale în curs.
Legea accesului la informaţii este un instrument de luptă împotriva
corupţiei pentru că permite accesul liber al cetăţenilor la informaţiile şi
documentele de interes public, obligând instituţiile publice să pună la
53
dispoziţia solicitanţilor orice informaţie care nu se încadrează la excepţii.
Astfel, informaţiile care privesc achiziţiile, atribuirea de contracte, modul
în care sunt utilizaţi banii publici sunt informaţii publice iar cadrul
legislativ iniţiat de MIP este un pas major în instituţionalizarea
transparenţei în relaţia dintre administraţie - ca gestionar al banului public
şi cetăţean - ca plătitor de taxe şi impozite.
b) Legea transparenţei deciziilor în administraţia publică
Legea transparenţei deciziilor în administraţia publică a fost
iniţiată de Ministerul Informaţiilor Publice în luna aprilie 2002 iar în
prezent a trecut de cele două camere ale Parlamentului, urmând să capete
o formă finală în Comisia de mediere.
Ea vine în completarea Legii accesului la informaţii si obliga
administraţia sa informeze in prealabil cetăţenii despre deciziile şi
reglementările pe care le vor elabora, sa asigure un proces consultativ în
definitivarea deciziilor (în special cele care privesc mediul de afaceri), să
asigure participarea la desfăşurarea şedinţelor şi să facă publice minutele
şedinţelor.
Legea transparenţei răspunde aşteptărilor instituţiilor europene şi
americane privind consolidarea transparenţei în relaţia dintre instituţiile
publice şi cetăţeni şi asociaţiile civice. Proiectul a fost foarte bine primit
de mediul de afaceri, care apreciază iniţiativa ca fiind un pas major în
reforma administraţiei publice locale şi în instituţionalizarea transparenţei
în relaţiile dintre autorităţi şi mediul de afaceri.
În procesul de elaborare a actelor normative, autorităţile publice sunt
obligate sa ofere cu 30 de zile in avans informaţii privind proiectele
actelor normative care urmează a fi supuse adoptării, să organizeze
54
dezbateri publice pe marginea subiectului ce urmează a fi reglementat şi
să ia în considerare observaţiile şi sugestiile persoanelor, organizaţiilor
civice sau ale oamenilor de afaceri.
În cazul şedinţelor publice, autorităţile administraţiei publice trebuie
să anunţe public agenda şedinţei cu 3 zile înainte de desfăşurarea
şedinţelor publice. Accesul la aceste şedinţe este deschis iar
participanţilor li se oferă posibilitatea de a-şi exprima un punct de vedere
cu privire la deciziile ce urmează a fi adoptate. De menţionat este faptul
ca responsabilitatea adoptării actelor normative şi a luării deciziilor
aparţine reprezentanţilor numiţi sau aleşi ai autorităţii publice.
Legea transparenţei prevede şi sancţiuni iar în cazul în care o persoană
apreciază că o instituţie publică a încălcat prevederile legii, se poate
adresa instanţei.
Iniţiativa MIP este deosebit de importantă pentru că încurajează
democraţia de tip participativ şi obligă instituţiile publice la un plus de
transparenţă şi responsabilitate faţă de cetăţean. Practic, legea
transparenţei va obliga pe reprezentanţii autorităţilor publice să renunţe la
opacitate şi la netransparenţa adoptării deciziilor,
c) Stadiul implementării Legii Nr. 544/2002, legea accesului la
informaţiile de interes public
Responsabilitatea pentru implementarea legii aparţine fiecărei instituţii
publice însă Ministerul Informaţiilor Publice şi-a asumat rolul de
facilitator în aplicare legii şi a informat şefii instituţiilor publice despre
existenţa legii, a avertizat despre termenele prevăzute de lege şi urgenţa
înfiinţării birourilor de informare publică, a asigurat 10 sesiuni de training
organizate de MIP şi participarea la 5 şedinţe de training organizate de
ministere şi 4 de societatea civilă (SAR, IRIS, CJI, IRI) . De asemenea, la
55
nivel local, reprezentanţii MIP au participat la 14 întâlniri cu personalul
însărcinat cu informarea publică de la nivelul judeţelor.
Până în prezent au fost înfiinţate: la nivel central, 42 de compartimente
(birouri) de informare şi relaţii publice, iar în teritoriu, un număr 1074 de
persoane desemnate ca fiind responsabile sau care lucrează în birouri de
informare şi relaţii publice.
În conformitate cu Legea 544, fiecare instituţie publică este obligată să
prezinte un raport anual privind implementarea Legii. La începutul anului
2003, MIP va colecta rapoartele parţiale şi va întocmi un raport anual
privind accesul la informaţiile de interes public în instituţiile publice.
d) Campania de informare publică privind Legea 544/2002
Întrucât gradul de cunoaştere al Legii 544/2002 şi de conştientizare
publică a dreptului de acces la informaţiile de interes public este în
general scăzut, Ministerul Informaţiilor Publice a decis să desfăşoare o
campanie de informare publică prin care să se asigure: atragerea atenţiei
publice asupra existenţei dreptului de acces la informaţii, creşterea
interesului cetăţenilor asupra modului în care se raportează la instituţiile
publice şi a gradului de responsabilitate a funcţionarilor publici faţă de
cetăţean, sensibilizarea factorului politic şi a managementului de vârf din
administraţie asupra instituţionalizării transparenţei în relaţia cu
cetăţeanul şi atragerea sprijinului mass-media, ONG-urilor şi a liderilor
de opinie în promovarea legii.
Logo-urile utilizate pentru sintetizarea mesajului au fost:
„Accesul la informaţie nu este o favoare, e un drept! Eu am de gând
să îl folosesc, e dreptul meu! Tu...?” şi „Legea accesului la informaţie
îţi dă dreptul să ştii cum eşti condus! Este dreptul tău! Foloseşte-l!”.
56
Au fost create şi difuzate un clip video şi un spot radio, care au fost
difuzate de 619 ori în mass-media: ( radiouri: 255; presa scrisă: 25; TV:
339), însumând o audienţă cumulata pe televiziuni de 551 GRP.
În faza a doua s-a trecut la difuzarea a 50.000 de pliante, 10000 de
afişe şi 5000 de postere în peste 850 de instituţii publice de la nivel
central şi la nivel local, procesul de difuzare continuând la nivelul
prefecturilor şi primăriilor cu un alt set de 100.000 de pliante şi 8000 de
afişe.
Campania şi-a atins în cea mai mare parte scopul şi obiectivele, însă
este nevoie de o continuare a acestei campanii şi la nivelul primăriilor şi
instituţiilor din municipii, oraşe şi comune, precum şi în instituţiile de
învăţământ. Acţiunea MIP este completată şi coroborată cu alte acţiuni
ale societăţii civile.
B. GRUPUL CENTRAL ANTICORUPTIE
În vederea dezvoltării cooperării interinstituţionale şi a relaţiei cu
societatea civilă a fost constituit, sub coordonarea Corpului de Control al
Primului Ministru, Grupul Central Anticorupţie în cadrul căruia au fost
cooptaţi experţi din cadrul instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi
combaterea corupţiei, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile –
organizaţii nonguvernamentale şi organisme internaţionale.
Ca urmare a sarcinii privind monitorizarea îndeplinirii obiectivelor
Planului Naţional de Acţiune au fost organizate patru reuniuni ale
Grupului în care au fost dezbătute principalele componente ale
acţiunilor anticorupţie, acestea fiind prezentate şi pe site-ul Corpului de
Control al Primului-Ministru
57
58
IV. MĂSURI PENTRU ACCELERAREA
APLICĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE IV.1. JUSTIŢIE
A. Îndeplinirea componentei legislative a planului naţional prin
promovarea proiectelor de acte normative care privesc prevenirea şi
combaterea faptelor de corupţie, precum şi completarea cadrului legal în
acest domeniu conform acquisului comunitar, constituie una dintre
principalele obiective strategice ale Ministerului Justiţiei.
Susţinerea in Parlament a următoarelor proiecte de legi:
- Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
urmăreşte:
îmbunătăţirea cadrului legal necesar pentru prevenirea şi sancţionarea
corupţiei;
armonizarea legislaţiei naţionale cu:
• Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei,
ratificată de România prin Legea nr.27/2002;
• Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale
Comunităţilor Europene şi Protocoalele sale adiţionale, elaborate
în baza articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene.
Proiectul cuprinde dispoziţii privind:
Incriminarea faptei „cumpărătorului de influenţă”
59
Sancţionarea infracţiunilor de corupţie săvârşite de:
• funcţionarii, persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza
unui contract de muncă sau alte persoane care exercită atribuţii
similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care
România este parte;
• membrii adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale
la care România este parte;
• funcţionarii, persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza
unui contract de muncă sau alte persoane care exercită atribuţii
similare în cadrul Comunităţilor Europene;
• persoanele care exercită funcţii judiciare în cadrul curţilor
internaţionale a căror competenţă este acceptată de România,
precum şi funcţionarii de la grefele unor astfel de curţi;
• funcţionarii unui stat străin;
• membrii adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat
străin.
• Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor
Europene,
Majorarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale pentru
infracţiunile de corupţie şi infracţiunile împotriva intereselor
financiare ale Comunităţilor Europene;
Constituirea obligatorie a completelor specializate în judecarea
faptelor prevăzute în Legea nr.78/2000, formate din 2 judecători.
adoptat de Guvern în şedinţa din 07.11.2002
- Lege privind conflictele de interese în exercitarea unor funcţii
publice - urmăreşte prevenirea producerii unor conflicte de interese în
exercitarea anumitor funcţii publice de autoritate şi, în cazul în care astfel
60
de conflicte s-au produs, soluţionarea lor. Proiectul completează astfel
cadrul legal instituit în ţara noastră pentru prevenirea şi combaterea
folosirii abuzive a funcţiilor publice, a obţinerii unor câştiguri necuvenite
în exercitarea funcţiilor.
Stadiu: la Camera Deputaţilor prima cameră sesizată; trimisă
pentru raport la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;
- Proiectul Legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării
banilor - Guvernul a aprobat proiectul de Lege pentru prevenirea şi
sancţionarea spălării banilor, ţinând seama de recomandarea organismelor
internaţionale adresată guvernelor de a intensifica lupta împotriva spălării
banilor prin sporirea şi diversificarea mijloacelor de prevenire şi
combaterea a acestui fenomen, inclusiv a mijloacelor juridice.
Proiectul de Lege contribuie la armonizarea legislaţiei interne cu
Convenţia europeană privind spălarea, depistarea, sechestrarea şi
confiscarea produselor infracţiuni şi ;Convenţia Organizaţiei Naţiunilor
Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale.
Stadiu: adoptată de Senat la 30.05.2002 şi de Camera Deputaţilor la
08.10.2002 cu modificări – are loc medierea, la 11.10 2002 s-a trimis
proiectul la comisia de mediere;
- Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de
procedură penală şi a unor legi speciale - cuprinde modificări de
esenţă privind desfăşurarea procesului penal care, pe de o parte, sporesc
garanţiile procesual penale, îndeosebi cele privind măsurile privative
sau restrictive de libertate ori cele referitoare la instituirea controlului
judecătoresc privind soluţiile procurorului de netrimitere în judecată. Pe
61
de altă parte, se introduc în Codul de procedură penală noi instituţii,
precum protecţia martorilor ori investigatorii sub acoperire.
Stadiu: adoptată de Senat la 24.06.2002– în prezent se află la Camera
Deputaţilor în dezbaterea Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi;
- Proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea criminalităţii
organizate
Stadiu: adoptată de Camera Deputaţilor la 01.10.2002: înaintată la
Senat la 03.10.2002; Comisia juridică a Senatului sesizată în fond a depus
raportul la 09.10.2002.
- Proiectul de lege privind transparenţa decizională în
administraţia publică.
Stadiu : adoptată de plenul Camerei Deputaţilor si Senat. Se află in
proces de mediere;
Finalizarea procesului de elaborare a următoarelor proiecte de legi:
1.Proiect de lege privind lobby-ul; s-a constituit un grup de lucru
alcătuit din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Ministerul pentru relaţia
cu Parlamentul şi ai societăţii civile;
Termen de finalizare a proiectului: trimestrul I/ 2003
2. Proiect de lege pentru modificarea legii privind organizarea
judecătorească - pornind de la principiile constituţionale ce
reglementează autoritatea judecătorească, necesitatea asigurării
garanţiilor de competenţă, independenţă şi imparţialitate a magistraţilor
impune reformarea sistemului judiciar în concordanţă cu cele mai
62
importante documente europene şi internaţionale în materie: Carta
Europeană privind statutul judecătorilor, Recomandarea nr. (94)12 a
Comitetului de miniştri al statelor membre ale Consiliului Europei asupra
independenţei, eficienţei şi rolului judecătorilor, precum şi Principiile
fundamentale referitoare la independenţa justiţiei, aprobate de Adunarea
Generală a Naţiunilor Unite.
Prin noua reglementare se urmăreşte consolidarea statutului
magistratului, ţinându-se seama de faptul că inamovibilitatea, construită
pe garantarea dreptului la carieră şi pe responsabilitatea în exercitarea
funcţiei, constituie, ea însăşi, o garanţie a independenţei justiţiei. De
asemenea, se are în vedere necesitatea asigurării instrumentelor necesare
formării unui corp de magistraţi de carieră, punându-se accentul pe
îmbunătăţirea modalităţilor de recrutare, promovare, perfecţionare
profesională a acestora şi prin trecerea unor atribuţii ale ministrului
justiţiei din acest domeniu în competenţa Consiliului Superior al
Magistraturii.
Proiectul are în vedere şi o reorganizare instituţională, prin
reintroducerea principiului colegialităţii pentru judecarea cauzelor în
primă instanţă, ca o garanţie a imparţialităţii şi pentru asigurarea
controlului reciproc între judecători, dar şi prin înfiinţarea instanţelor
specializate pentru minori şi familie, comerciale, administrative şi fiscale
şi pentru soluţionarea conflictelor de muncă.
Termen de finalizare a proiectului: trimestrul I/ 2003
B. Dezvoltarea capacităţii instituţionale
Consolidarea acţiunilor specifice de prevenire şi control a
corupţiei, potrivit prerogativelor legale conferite ministrului justiţiei,
având ca obiectiv constituirea în interiorul justiţiei a unei reţele de
sisteme, mecanisme şi proceduri integrate, coerente, coordonate, care să
63
susţină lupta împotriva fraudei şi a corupţiei şi să echilibreze orice
dezvoltare ulterioară a corupţiei determinată de evoluţia tehnologică,
globalizare etc.
Termen: trimestrul II/ 2003
Ministerul justiţiei va proceda la valorificarea datelor furnizate de
instituţiile publice, prezentate în rapoartele săptămânale de progres,
pentru evitarea suprapunerilor instituţionale şi corelarea dispoziţiilor
legale în materia luptei împotriva corupţiei.
Termen: trimestrial
Ministerul Justiţiei finalizează negocierea cu Centrul de Prevenire
a Criminalităţii Internaţionale, programul de asistenţă privind “întărirea
integrităţii şi capacităţii sistemului judiciar”.
Termen: trimestrul I/ 2003
Curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea vor lua măsuri
pentru asigurarea publicării codului deontologic al magistraţilor pentru
informarea opiniei publice asupra obligaţiilor acestora.
Termen: Trimestrul I/ 2003
Corpul inspectorilor judecătoreşti şi procurorii inspectori vor
proceda la efectuarea unor teste de integritate asupra magistraţilor şi
personalului auxiliar juridic.
Termen: lunar
Cercetarea criminologică privind sectoarele vulnerabile şi factorii
de risc identificate în cadrul Rapoartelor săptămânale de progres
64
prezentate în şedinţa de Guvern, va formula propuneri fundamentate
ştiinţific, în vederea adoptării măsurilor sectoriale de prevenire şi
combatere a corupţiei.
Termen: semestrial
Ministerul justiţiei va adopta măsuri pentru arhivarea, gestionarea
şi conservarea, inclusiv electronică a documentelor şi dosarelor
instanţelor şi parchetelor în scopul prevenirii, pierderii, alterării şi
distrugerii lor.
Termen: anual
Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public vor adopta măsuri pentru
implementarea şi extinderea la nivel naţional a programelor privind
constituirea infrastructurii informatice a sistemului de justiţie:
- aplicaţia ACOS privind crearea bazei de date intre instituţiile cu atribuţii
în prevenirea şi combaterea corupţiei.
Termen:trimestrul I/ 2003
-extinderea aplicaţiei ECRIS privind înregistrarea şi managementul
electronic al dosarelor, precum şi biblioteca legislativă şi de
jurisprudenţă, prin Programul PHARE 2000 la 56 de parchete şi instanţe
din ţară.
Termen:trimestrul III/ 2003
- extinderea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor instanţelor.
Termen : trimestrul IV/2003
- instituirea unui sistem electronic unic de urmărire a cauzelor penale de
corupţie în sistemul judiciar.
Termen:trimestrul IV/ 2003
65
Se vor adopta măsuri pentru accelerarea dezvoltării infrastructurii
informatice moderne de comunicaţii şi transmitere a datelor, vocii şi
imaginii, la nivelul unităţilor Ministerului Justiţiei, instanţelor şi
Ministerului Public, pregătirii personalului şi structurilor instanţelor şi
parchetelor pentru implementarea sistemelor informatice (instruirea
utilizatorilor în exploatarea programelor şi echipamentelor) instalarea,
asigurarea administrării, gestionării şi funcţionării reţelelor informatice, a
conexiunilor externe, programelor şi echipamentelor informatice în
următoarele domenii de activitate:
a) activitatea de studii şi documentare – constituirea unei biblioteci
electronice şi a unui Centrului de documentare în dreptul european şi
internaţional; introducerea în reţelele locale a programului de legislaţie
şi jurisprudenţă care funcţionează în prezent pe staţii individuale de
lucru, PC.
b) activitatea de conducere, organizare, analiză, statistică, secretariat,
registratură, arhiva, redactare a soluţiilor, materialelor şi sintezelor –
extinderea la nivel naţional sistemului electronic de înregistrare,
evidenţă, gestionare şi arhivare a documentelor şi cauzelor – ECRIS,
PHARE97;
c) activitatea de supraveghere, urmărire penală şi criminalistică,
activitatea judiciară, de combatere a corupţiei - dotarea cu tehnologie
şi programe informatice specifice acestor sectoare;
d) activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale – cursuri de
iniţiere în informatică şi instruire cu privire la programele utilizate
e) activitatea de personal
Dezvoltarea fizică a reţelei locale la sediile ministerului justiţiei,
instanţelor şi parchetelor, conectarea la INTERNET, constituirea
INTRANET - Justiţie, realizarea paginilor WEB ale instituţiilor judiciare;
66
Constituirea reţelei naţionale de comunicaţii informatice a Ministerului
Justiţiei.
Termen: 2003-2004
Continuarea dotării instanţelor şi parchetelor cu mijloacele tehnice
necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţilor de descoperire şi
investigare a faptelor de corupţie.
Termen: permanent
Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public vor lua măsuri ca
activitatea de selectare, promovare şi pregătire a personalului, să aibă
drept criteriu esenţial identificarea profilului de integritate şi corectitudine
a viitorului încadrat prin obţinerea de referinţe scrise ca măsură
obligatorie pentru numire.
Termen: permanent
Pentru a răspunde cerinţelor impuse de necesitatea ridicării
prestigiului justiţiei penale, asigurarea onoarei, statutului social şi
probităţii profesionale a magistratului procuror, se vor adopta măsurile
vizând:
- întărirea disciplinei, prin instruirea tuturor procurorilor, indiferent
de vechimea în funcţie, asupra normelor de disciplină şi etică
profesională, a interdicţiilor şi incompatibilităţilor prevăzute de
Constituţie, Legea pentru organizare judecătoreacă, Codul deontologic al
magistratului aprobat de Consiliului Superior al Magistraturii şi
Recomandarea CE 19(2000);
- instruirea personalului auxiliar cu privire la respectarea strictă a
obligaţiilor de serviciu, regulilor de disciplină şi confidenţialitate;
67
- exercitarea riguroasă, exigentă, corectă a controlului ierarhic şi
operativ;
Termen: permanent
Ministerul Justiţiei va efectua demersurile necesare obţinerii
asistenţei tehnice şi financiară pentru implementarea strategiei
anticorupţie, prin organizarea la Bucureşti a Conferinţei Internaţionale a
Donatorilor. La evaluarea anuală a stadiului implementării strategiei au
fost identificate următoarele domenii ce necesită asistenţă;
- reforma legislativă,
- integritatea sistemului judiciar,
- consolidarea capacităţii instituţionale de prevenire şi combatere a
corupţiei a Parchetul Naţional Anticorupţie, Comitetul Naţional de
Prevenire a Criminalităţii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice,
Institutul Naţional de Criminologie
- relaţia sistemului de justiţie cu societatea civilă
- cercetarea criminologică a fenomenului corupţiei
Termen: trimestrul I/ 2003
Elaborarea unui act normativ privind litigiile referitoare la
constituirea si reconstituirea dreptului de proprietate, existente in prezent
la CEDO. Termen: trimestrul II/2003
Întocmirea proiectului de răspuns la recomandările din primul
Raport de evaluare al GRECO; prezentarea in Guvern; dezbatere publica.
Termen: trimestrul III/2003
68
IV. 2 ADMINISTRATIE PUBLICA
A. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
În scopul accelerării reformei în administraţia publică centrală şi
locală, a introducerii informatizării şi reducerii birocraţiei, precum şi
stoparea corupţiei în rândul funcţionarilor publici şi aleşilor locali,
Guvernul, Ministerul Administraţiei Publice îşi propune următoarele
măsuri:
A.1. COMPLETAREA ŞI ARMONIZAREA CADRULUI
LEGISLATIV
Modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici.
Se asigură stabilitatea, continuitatea şi responsabilizarea în funcţia
publică a persoanei care va îndeplini, în numele autorităţii statului,
atribuţii privind funcţionarea mecanismelor administrative, reglementate
prin legi.
Se va structura Corpul funcţionarilor publici în trei categorii:
- Înalţii funcţionari publici;
- Funcţionari publici cu funcţie de conducere;
- Funcţionari publici cu funcţie de execuţie
69
Corpul Înalţilor Funcţionari Publici va constitui un etalon, atât al
carierei funcţionarului public cât şi implicarea la cel mai înalt nivel de
profesionalism şi responsabilitate a persoanei care ocupă o funcţie
publică.
Elaborarea mecanismelor pentru asigurarea întăririi răspunderii
funcţionarilor publici precum şi independenţei acestora.
Responsabil: MAP, ANFP, MJ
Termen: februarie 2003
Adoptarea Codului de conduită administrativă al funcţionarilor
publici.
Prin Codul de conduită administrativă al funcţionarilor publici se
instituie reguli obligatorii privind comportamentul profesional şi civic al
funcţionarilor publici prin care se urmăreşte:
Exercitarea funcţiei publice numai în condiţiile acordării priorităţii
interesului public general al colectivităţilor respective.
Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu cu responsabilitate, competenţă,
eficienţă, obiectivitate, onestitate şi integritate morală.
Respectarea necondiţionată a incompatibilităţilor prevăzute de lege
pentru exercitarea funcţiei publice şi sesizarea situaţiilor în care
interesele personale intră în conflict cu interesul public.
Instituirea cazierului administrativ, act care conţine sancţiunile
disciplinare aplicate funcţionarului public.
Responsabil:MAP
Termen: decembrie 2002
70
Adoptarea Legii privind Statutul aleşilor locali.
Prin adoptarea Legii privind Statutul aleşilor locali va creşte
răspunderea acestora - consilieri locali sau judeţeni, primari sau
preşedinţi de consilii judeţene - în conformitate cu mandatul încredinţat
prin vot de cetăţenii pe care îi reprezintă.
În exercitarea mandatului aleşii locali sunt în serviciul comunităţii;
În calitate de reprezentanţi ai colectivităţilor locale, aleşii locali au
datoria de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor
autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le
reprezintă, cu bună credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi comunitatea care i-
a ales;
Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care
interesele lor personale contravin intereselor comunităţii care i-a ales;
Au obligaţia de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor toate faptele şi actele
care privesc activitatea efectuată în exercitarea mandatului lor.
Responsabil:MAP
Termen:februarie 2003
2.2 INTERDICŢIILE ALEŞILOR LOCALI Aleşilor locali le este interzis - în situaţiile în care sunt manageri,
acţionari semnificativi, asociaţi, administratori, cenzori, membri în
consiliul de administraţie sau la care deţin alte funcţii de conducere -
să încheie contracte comerciale de prestări servicii, de executare de
lucrări sau de furnizare de bunuri cu autorităţile administraţiei
publice locale pe care le reprezintă sau cu regiile autonome de
interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu
71
societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale ori de consiliile
judeţene respective.
Interdicţiile impuse aleşilor locali se aplică şi în cazul soţului / soţiei
şi rudelor alesului local, în cauză, până la gradul al doilea inclusiv.
Responsabil: MAP, Prefecturi
Termen: decembrie 2002
Aleşilor locali le este interzis să facă parte din consiliile de
administraţie ale societăţilor comerciale aflate sub autoritatea
consiliilor locale sau judeţene.
Responsabil: MAP, Prefecturi
Termen: februarie 2003
Calitatea de consilier este incompatibilă cu:
- Funcţia de prefect şi de subprefect;
- Calitatea de funcţionar public în aparatul propriu de specialitate
al autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale; calitatea
de funcţionar public în aparatul propriu de specialitate al
consiliului judeţean,
al prefectului, al serviciilor publice de
interes local sau judeţean, al serviciilor
publice descentralizate ale ministerelor şi
ale celorlalte autorităţi ale administraţiei
publice centrale; calitatea de angajat în
72
cadrul autorităţilor administraţiei locale
respective sau în cadrul aparatului
propriu al prefectului din judeţul
respectiv;
- Funcţia de manager sau membru în consiliul de administraţie al
regiilor autonome ori de conducător al societăţilor comerciale
înfiinţate de consiliile locale sau de consiliile judeţene;
- Calitatea de primar;
- Calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat,
subsecretar de stat şi cele asimilate acestora.
Responsabil: MAP, Prefecturi
Termen: iunie 2004, după alegerile locale
A.3 INTERDICŢIILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Funcţionarul public trebuie să se abţină de la orice manifestare de
concurenţă neloială sau care generează conflicte de interese;
Funcţionarul public are datoria de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei
şi demnităţii conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, celorlalţi
funcţionari publici şi salariaţilor din cadrul autorităţii sau instituţiei
publice.
În exercitarea prerogativelor decizionale, de control şi de elaborare a
proiectelor de acte normative funcţionarul public nu va urmării obţinerea
de foloase sau avantaje ori producerea de prejudicii materiale sau morale
altor persoane.
Funcţionarul public are obligaţia:
73
- să nu exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea, în legătură cu
activitatea autorităţii sau a instituţiei publice;
- să nu utilizeze informaţii confidenţiale în activitatea didactică sau
publicistică desfăşurată în interes propriu;
- să nu dezvăluie informaţii care sunt exceptate, conform legii, de la
liberul acces al cetăţenilor;
- să nu folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-a
stabilit în exercitarea funcţiei publice pentru a influenţa anchetele
administrative interne ori externe sau pentru a determina luarea unei
anumite măsuri de către organele de control.
- să nu favorizeze sau să defavorizeze accesul sau promovarea pe criterii
de rudenie, afinitate sau discriminatorii în funcţii publice.
Interdicţiile se referă şi la:
- interzicerea achiziţionării, concesionării sau închirierii unui bun aflat
în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în situaţia
în care prin natura atribuţiilor de serviciu a participat la activităţile
preliminare realizării acestor operaţiuni. În mod similar, nu poate
achiziţiona bunuri care au fost confiscate de autoritatea sau instituţia
publică în care îşi desfăşoară activitatea.
- interdicţia de a furniza informaţii referitoare la bunurile proprietate
publică sau privată a statului şi a unităţilor administrativ - teritoriale
supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte
condiţii decât cele prevăzute de lege.
- interzicerea acordării de asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau
juridice în vederea promovării de acţiuni juridice sau de altă natură,
împotriva statului, precum şi a autorităţii sau instituţiei publice în care îşi
desfăşoară activitatea.
74
Responsabil: MAP, ANFP, Prefecturi, Consilii Judeţene
Termen:Permanent
A.4. RESTRUCTURAREA DE FOND A CORPULUI
FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Reîncadrarea potrivit legii a funcţionarilor publici în cele trei
categorii, respectiv înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici cu
funcţie de conducere şi funcţionari publici cu funcţie de execuţie.
Se va urmării reducerea funcţionarilor publici cu funcţie de
conducere până se va ajunge la un raport de 10-12% din numărul total al
funcţionarilor publici.
Schimbarea raportului dintre personalul cu studii superioare şi cei
cu studii medii. Angajarea prioritară în administraţia publică de personal
cu studii superioare.
Întinerirea personalului prin atragerea bursierilor şi specialiştilor
tineri, îndeosebi a celor şcolarizaţi în străinătate şi la I.N.A.
Continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice
comunitare către autorităţile administraţiei publice locale – judeţe,
municipii, oraşe, comune – şi respectiv deconcentrarea unor activităţi de
la nivelul autorităţilor centrale către serviciile publice descentralizate
concomitent cu transferul resurselor financiare şi umane necesare.
Responsabil:MAP, ANFP, Prefecturi, Consilii Judeţene
Termen: trimestrul I/2003
75
A.5. SELECŢIA RIGUROASĂ A FUNCŢIONARILOR
PUBLICI
Se va monitoriza aplicarea cu exigenţă a noilor reglementări
privind:
Ocuparea funcţiilor publice prin organizarea şi desfăşurarea
concursurilor şi examenelor în mod transparent potrivit Hotărârii
Guvernului
nr. 1087/2001;
Anual, se va realiza evaluarea performanţelor profesionale
individuale ale funcţionarilor publici, în conformitate cu prevederile
hotărârii Guvernului nr. 1084/2001.
O atenţie specială se va acorda perioadei de stagiu, condiţiilor de
evaluare şi regulilor specifice funcţionarilor publici debutanţi, pe baza
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1085/2001 ;
Responsabil: MAP, ANFP, Prefecturi, Consilii Judeţene si
locale
Termen:Permanent
A. 6. PROFESIONALIZAREA FUNCŢIONARILOR
PUBLICI ŞI PREGĂTIREA ALEŞILOR LOCALI
76
Pregătirea funcţionarilor publici prin cursuri de lungă şi scurtă
durată, specializări atât ale personalului existent cât şi a celor care vor
intra în corpul funcţionarilor publici se va realiza de către Institutului
Naţional de Administraţie.
Se va urmări elaborarea şi realizarea programelor de pregătire,
punându-se accent pe:
Legislaţia comunitară în raport cu sistemul de drept românesc;
Dreptul afacerilor europene şi relaţiile internaţionale;
Studii de drept comparat;
Informatică;
Limbi străine.
Responsabil:MAP, INA, ANFP, Prefecturi
Termen:Permanent
Institutul Naţional de Administraţie şi cele opt Centre regionale de
formare continuă pentru administraţia publică locală vor organiza cursuri
de scurtă durată pentru pregătirea aleşilor locali în domenii ce privesc
organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice locale, respectiv:
gestiunea patrimoniului; finanţe publice locale; servicii publice de
gospodărie comunală; cadastru şi amenajarea teritoriului; procedurile
de elaborare şi adoptare a actelor administrative; informatică şi limbi
străine.
Responsabil:INA, Centrele regionale, Consilii Judeţene
Termen:Permanent
77
A.7. STOPAREA BIROCRAŢIEI
Autorităţile publice centrale şi locale au obligaţia de a respecta şi
aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind
reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor şi, respectiv, ale
Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării
certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi
locale.
Fiecare instituţie publică va adopta măsuri interne, prin
regulamentele de ordine interioară, privind asigurarea eficienţei şi
simplificarea circuitului documentelor pe filiera cetăţean – autoritatea
administraţiei publice – cetăţean;
Responsabil:MAP, Ministere, Prefecturi, Consilii Judeţene
Termen:Permanent
Înfiinţarea „Ghişeului unic” la nivelul tuturor autorităţilor publice
centrale şi locale, pentru înlăturarea birocraţiei şi soluţionarea la termen a
cererilor cetăţenilor.
Pentru eliberarea operativă a actelor administrative - avizele pentru
diverse lucrări care implică analiza mai multor instituţii sau
compartimente, se vor obţine de autoritatea publică locală, fără implicarea
cetăţeanului; practic trebuie să circule documentele şi nu cetăţeanul la
diverşi funcţionari publici.
78
Responsabil:Minstere, Prefecturi, Consilii Judeţene si locale
Termen: trimestrul III/2003
Elaborarea unui „Ghid al cetăţeanului” prin care să se prezinte
competenţele fiecărei instituţii publice în eliberarea actelor administrative
solicitate de cetăţean.
Responsabil:MAP, Consilii Judeţene si locale
Termen: trimestrul II/2003
A.8. INFORMATIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
CENTRALE ŞI LOCALE
Informatizarea administraţiei publice locale va asigura comunicarea
rapidă şi circulaţia operativă a informaţiei de interes public în scopul:
- Transparenţei actului administrativ;
- Reducerii birocraţiei;
- Diminuării numărului de documente conexe ale actului final;
- Eliminarea erorilor administrative;
Responsabil:MAP, MCTI, Prefecturi, Consilii Judeţene
Termen: Permanent
Crearea reţelei naţionale de „Info-chioşcuri” dintr-un număr de
aproximativ 5000 de astfel de unităţi la nivelul ministerelor, judeţelor,
municipiilor, oraşelor şi comunelor care să asigure accesul permanent al
cetăţenilor la serviciile informatizate ale administraţiei publice centrale
şi locale.
Responsabil:MAP, MCTI
79
Termen: trimestrul II/2003
Introducerea „Cărţii electronice de identitate”- instrument ce
oferă cetăţenilor accesul la informaţii şi serviciile personalizate
implementate la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.
Responsabil:MAP, MCTI, MI
Termen: trimestrul II/2003
În cadrul proiectelor de „guvernare electronică” elaborate,
potrivit directivelor Uniunii Europene, se vor înfiinţa un număr de 12
servicii, de tip „e -Administraţie” puse direct în slujba cetăţenilor de
către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, astfel:
- Impozit pe venit şi taxe locale: declaraţie, notificare şi efectuarea
plăţilor;
- Căutare oferte de locuri de muncă.
- Informaţii referitoare la securitatea socială (facilităţi pentru şomeri,
deduceri pentru copii, burse pentru studenţi etc.)
- Documente personale (carte de identitate, permis de conducere auto,
carte de alegător, asigurare socială, asigurare medicală etc.)
- Înmatricularea maşinilor (certificat de înmatriculare auto)
- Obţinerea autorizaţiilor de construcţie.
- Declaraţii către poliţie ( privind documente furate sau pierderi etc.)
- Biblioteci publice (acces la fondul de carte, biblioteci elctronice)
- Registre de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie şi deces)
- Înscriere la universităţi/facultăţi
80
- anunţarea schimbării de domiciliu
- servicii legate de sănătate
Responsabil:MCTI, MAP
Termen: trimestrul II/2003
A.9. SCHIMBAREA DE FOND A RELAŢIEI CETĂŢEAN –
FUNCŢIONAR PUBLIC
Respectarea cu stricteţe de către toate autorităţile publice centrale şi
locale a reglementărilor care privesc soluţionarea cererilor cetăţenilor şi
mediatizarea modalităţilor de sesizare cu privire la conduita neconformă a
unor funcţionari publici.
În acest sens, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1083/2001 privind
organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor
şi instituţiilor publice, orice persoană care se consideră vătămată într-un
drept al său, poate sesiza comisia de disciplină.
Funcţionarii publici au obligaţia de a fi la dispoziţia cetăţeanului şi
de a rezolva cu operativitate şi corectitudine solicitările contribuabililor,
de a nu „plimba” cetăţenii de la un birou la altul şi de la o instituţie la alta
Prin Pagina Web a Ministerului Administraţiei Publice
(www.mapgov.ro) şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,
respectiv, a prefecturilor şi consiliilor judeţene, cetăţenii au acces la
informaţiile necesare şi pot sesiza operativ disfuncţionalităţi.
Responsabil:MAP, ANFP, Prefecturi, Consilii Judeţene
Termen: Permanent
81
A. 10. ÎNTĂRIREA CONTROLULUI ADMINISTRATIV
Elaborarea unui proiect de lege privind instituţia inspectorului
guvernamental cu atribuţii de control administrativ in cadrul instituţiilor
publice. Prin adoptarea unui asemenea act normativ vor fi stabilite norme
comune tuturor instituţiilor delimitându-se astfel controlul administrativ
de alte tipuri de control intern, protejându-se inspectorul guvernamental
de posibile cercetări abuzive referitoare la actele de control întocmite in
exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Responsabil: CCPM
Termen: trimestrul I/2003
Restructurarea corpului de control administrativ de la nivelul
prefecturilor şi consiliilor judeţene.
Se va pune un accent deosebit pe consolidarea compartimentelor de
control şi se va acorda un sprijin concret autorităţilor publice din
subordine sau coordonare.
Creşterea rolului personalului de control administrativ de la fiecare
autoritate publică centrală sau locală în îndeplinirea atribuţiilor specifice
de către toţi funcţionarii publici.
Rezultatele controalelor efectuate vor fi consemnate în mod
obligatoriu într-un registru unic de control al autorităţii publice respective.
Valorificarea de îndată a actelor de control de către conducerile
ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale
82
precum şi de prefecţi şi preşedinţii consiliilor judeţene, primarii
municipiilor, oraşelor şi comunelor.
Responsabil: MAP, Prefecturi, Consilii Judeţene
Termen: trimestrul II/2003
A. 11. CORELAREA SALARIILOR CU
RESPONSABILITĂŢILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Adoptarea proiectului de act normativ privind îmbunătăţirea
reglementării drepturilor salariale ale funcţionarilor publici:
Creşterea reală a salariilor funcţionarilor publici;
Creşterea diferenţiată a salariilor, în favoarea debutanţilor şi a
funcţionarilor publici cu salarii mici.
Salarizarea funcţionarilor publici se va realiza pe categorii de
funcţii publice;
Asigurarea veniturilor salariale ale funcţionarilor publici din
prefecturi şi consiliile judeţene la acelaşi nivel cu cele din serviciile
descentralizate ale ministerelor şi ale altor autorităţi de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
Responsabil:MAP, MMSS, MFP, ANFP
Termen: decembrie 2002
Elaborarea proiectului de lege privind salarizarea funcţionarilor
publici, începând cu anul 2004, asigurându-se o corelare cu salariile
bugetarilor.
83
Responsabil:MAP, MMSS, MFP, ANFP
Termen: trimestrul I/2003
A.12. RELANSAREA SISTEMULUI FINANŢELOR
PUBLICE LOCALE
Se va definitiva şi înainta, la Parlament, proiectul de Lege privind
finanţele publice locale, care va înlocui reglementarea existentă, Legea nr.
189/1998.
Responsabil:MAP, MFP
Termen: Ianuarie 2003
Autorităţile administraţiei publice locale cu sprijinul Ministerului
Administraţiei Publice şi Ministerul Finanţelor Publice, vor aplica
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 36/ 2002 privind taxele şi
impozitele locale, în scopul creşterii veniturilor proprii pentru buna
funcţionare a autorităţilor respective.
Responsabil: Consilii Judeţene si locale
Termen: trimestrul III/ 2003
Se va aplica un set de măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale
bugetelor locale de la 17,8% în 2003 la 50% în 2004 .
Responsabil:MAP, MFP
Termen: trimestrul I/2003
84
Autorităţile publice locale vor respecta întocmai procedurile legale
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică, prevăzute de
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile
publice, cât şi prin înscrierea în Sistemul Licitaţiilor Electronice în
conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 20/2002 şi Hotărârea
Guvernului nr. 182/2002;
Introducerea sistemului de licitaţii electronice la nivelul tuturor
autorităţilor publice locale;
Responsabil: Consilii Judeţene si locale, Prefecturi
Termen: Permanent
Crearea Oficiului Naţional de Licitaţii Publice pentru toate
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pentru a se realiza o
procedura unitară privind modul de angajare a finanţelor publice.
Responsabil:MCTI, MFP, MAP
Termen: trimestrul IV/2003
A.13. CONSOLIDAREA REGIMULUI PROPRIETĂŢII
Va fi monitorizat permanent modul de aplicare a reglementărilor cu
privire la reconstituirea proprietăţilor funciare şi forestiere în conformitate
cu prevederile Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi OUG nr. 102/2001.
Responsabil:MAP, MAAP, ONCGC
Termen: trimestrul IV/2003
85
Prin eliberarea, până la sfârşitul anului 2002, a peste 90% din
totalul titlurilor de proprietate (faţă de 58,5% la sfârşitul anului 1996 şi
respectiv, 66,5% la sfârşitul anului 2000), se asigură, în mod real,
transferul şi consolidarea regimului proprietăţii funciare şi forestiere,
eliminându-se în acest fel fenomenele de corupţie în acest domeniu.
Comisiile judeţene de aplicare a legilor fondului funciar şi forestier
vor lua măsuri ferme, inclusiv de suspendare a unor primari din funcţia
lor de preşedinte al comisiei locale de stabilirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor, acolo unde procesul de restituire este blocat în
mod nejustificat.
Creşterea responsabilităţii funcţionarilor care recepţionează şi
controlează executarea lucrărilor de cadastru, geodezie şi cartografie, în
ceea ce priveşte aplicarea legilor fondului funciar şi forestier.
Responsabil:MAP, MAAP, ONCGC
Termen: permanent
În concordanţă cu prevederile Legii nr. 10/2001, şi cu modificările
adoptate prin recenta Ordonanţă de Urgenţă, la nivelul Autorităţii pentru
aplicarea legii se va constitui un corp de control specializat care va
acţiona pentru depistarea unor încălcări ale legii şi contracararea
fenomenelor de corupţie, inclusiv înaintarea de către unii solicitanţi a
unor documente false.
Responsabil:MAP
Termen: decembrie 2002
86
Prin normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001
se vor clarifica unele concepte şi situaţii juridice relevate de derularea
practică a procedurilor administrative de restituire şi se vor dispune
măsurile instituţionale necesare fluidizării restituirilor.
Responsabil:MAP
Termen:ianuarie 2003
Referitor la restituirea imobilelor aparţinând cultelor religioase se
va accelera procesul restituirilor prin implicarea mai accentuată a comisiei
speciale de retrocedare din cadrul MAP şi a autorităţilor administraţiei
publice locale.
Responsabil:MAP, Prefecturi
Termen: trimestrul II/2003
Pentru constituirea cadrului normativ privind acordarea
despăgubirilor băneşti pentru imobilele naţionalizate, se va adopta, în
regim de urgenţă, un proiect de lege care va fi transmis Parlamentului.
Proiectul de lege va aborda, de o manieră transparentă, regimul de
stabilire şi acordare a despăgubirilor, prevăzând un capitol special cu
măsuri anticorupţie.
Responsabil:MAP, MFP
Termen: trimestrul I/2003
Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti vor urgenta
definitivării dosarelor de despăgubiri şi compensaţii ce se acordă
cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în
87
urma Tratatului dintre România şi Bulgaria şi înaintarea lor la Comisia
centrală pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 9/1998.
Responsabil:MAP, MFP, Prefecturi
Termen: trimestrul IV/2003
În aplicarea Legii nr. 550/2002 şi a Normelor metodologice,
consiliile judeţene şi locale, regiile autonome de sub autoritatea acestora
vor organiza vânzarea, în cel mai scurt timp, a spaţiilor comerciale din
proprietatea privată a statului, aflate în administrarea lor.
Vânzarea spaţiilor comerciale, prin negociere directă cu actualii
deţinători sau prin licitaţie publică, potrivit legii, se va face prin proceduri
simple şi transparente, sub stricta monitorizare a acestui amplu proces de
către prefecţi.
Prin vânzarea spaţiilor comerciale, acestea vor intra în circuitul
civil şi se vor elimina, astfel, unii factori generatori ai fenomenului de
corupţie la nivel local.
Responsabil:MAP, MFP, Prefecturi, Consilii Judeţene si locale
Termen: trimestrul II/2003
A.14. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII OPERATORILOR
DE SERVICII PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Vor fi monitorizate strict autorităţile administraţiei publice locale
şi operatorii de servicii publice de gospodărie comunală pentru realizarea
unor servicii de calitate în folosul cetăţeanului, în conformitate cu Legea
nr. 326/2001.
88
Prin noile acte normative subsidiare în domeniul serviciilor publice
de gospodărie comunală: alimentare cu apă şi canalizare; salubrizare;
transport local; gospodărire patrimoniu; energie termică şi asociaţiile de
proprietari se vor institui indicatori minimi de performanţă, proceduri
simplificate şi clare privind acordarea licenţelor de operare şi stabilirea
preţurilor şi tarifelor.
ANRSC va retrage licenţa de operare în cazul în care operatorul de
servicii publice de gospodărie comunală refuză să ia măsuri de
îmbunătăţire a propriei activităţi şi de reducere a tarifelor percepute de la
cetăţeni.
Pentru protejarea intereselor cetăţenilor, ANRSC va monitoriza, în
condiţiile legii, încheierea contractelor dintre operatorii furnizori -
prestatori de servicii publice de gospodărie comunală şi autorităţile
administraţiei publice locale.
Responsabil:MAP, ANRSC
Termen: permanent
În vederea prevenirii şi eliminării abuzului de poziţie dominantă pe
piaţă a unor operatori de gospodărie comunală, se vor propune măsuri în
vederea limitării efectelor caracterului de monopol natural şi restrângerea
domeniilor în care se manifestă acestea.
Responsabil:MAP, ANRSC
Termen: trimestrul II/2003
A. 15. ACTUALIZAREA PLANURILOR SECTORIALE DE
ACŢIUNE ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI
89
Reorganizarea la nivelul fiecărei Prefecturi, a Grupului Operativ de
Prevenire a Criminalităţii, potrivit art. 1 alin 1 din Hotărârea Guvernului
nr. 763/2001.
Responsabil:MAP, Prefecturi
Termen: permanent
Actualizarea şi completarea Planului de acţiune al fiecărui minister,
judeţ şi al municipiului Bucureşti privind combaterea corupţiei în
administraţia publică centrală şi locală, potrivit Strategiei şi Planului
naţional al Guvernului României.
Responsabil:Prefecturi
Termen: ianuarie 2003
B. MINISTERUL DE INTERNE
Pentru realizarea obiectivelor cuprinse in Planul Naţional de
Acţiune Împotriva Corupţiei, Ministerul de Interne are in vedere
următoarele masuri:
- Elaborarea Codului deontologic al poliţistului.
Termen – trimestrul I/2003
- Constituirea Oficiului Naţional pentru protecţia Martorului
Termen - trimestrul II/2003
90
- Constituirea structurilor pentru investigatorii acoperiţi
Termen - trimestrul II/2003
- Implementarea unui program complex de prevenire şi combatere a
corupţiei interne pe durata a 12 luni finanţat de către Uniunea Europeană
al cărui titular este Marea Britanie sprijinită de Spania (valoare de
1.000.000 euro).
Termen – trimestrul IV/2004
- Extinderea modelului de ghişeu-unic la punctele de frontiera
Termen – trimestrul III/2003
- Elaborarea şi adoptarea următoarelor proiecte de legi :
Lege privind salarizarea poliţiştilor, Lege privind pensionarea
poliţiştilor; Lege privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de
Interne.
Termen – trimestrul IV/2003
IV.3 MEDIUL DE AFACERI
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Reevaluarea eficientei administraţiei fiscale va urmări
simplificarea administrării veniturilor statului si raţionalizarea efectuării
controlului la unităţile economice, care implicit va conduce la diminuarea
actului de corupţie.
91
- Reforma administraţiei fiscale în sensul unificării sub autoritatea
Ministerului Finanţelor Publice a colectării veniturilor statului având
drept scop reconsiderarea relaţiilor cu cetăţenii care trebuie să devină
parteneri şi trataţi pe poziţie de egalitate. Prin reformă se va pune în
practică principiul conformării voluntare care presupune încrederea
cetăţenilor în integritatea, corectitudinea şi eficienţa administraţiei fiscale.
Termen: Trimestrul IV/ 2003
- Înfiinţarea Direcţiei Generale a Contribuabililor Mari pentru
asigurarea condiţiilor corespunzătoare de respectare a legilor şi
conformare voluntară pentru plata obligaţiilor fiscale si asistenţă de
specialitate superioară, limitând in acest fel contactul agenţilor economici
cu funcţionarii fiscali.
Termen: Trimestrul I/ 2003
- Generalizarea extinderii modelului de ghişeu unic la punctele de
frontiera constituie un pas înainte pentru scurtarea timpului de şedere în
vamă şi în acelaşi timp limitarea la maxim a posibilităţii de corupţie în
mediul vamal.
Termen: Trimestrul I/ 2003
Dezvoltarea mediului de afaceri, crearea condiţiilor
corespunzătoare, obligă Ministerul Finanţelor Publice să contribuie cu noi
măsuri atât în plan legislativ, cât şi în cel profesional.
Domeniul achiziţiilor publice deşi reglementat recent, nu este
perfect funcţional, punerea în practică a însemnat şi critici ori
nemulţumiri din partea ofertanţilor.
92
Ca atare, se impune stabilirea unui sistem eficient de rezolvare a
contestaţiilor prin crearea unei comisii de conciliere/arbitrare ori prin
înfiinţarea unor curţi specializate în materie pe lângă judecătorii sau
tribunale.
Termen: trimestrul I/2003
De asemenea, pe termen scurt se vor elabora ghiduri privind
achiziţiile publice, pe fiecare sector de activitate; se studiază posibilitatea
înfiinţării unui Oficiu Unic de achiziţii publice care sa aibă drept sarcina
principala elaborarea uniforma a metodologiilor privind sistemul de
achiziţii publice.
Termen: trimestrul II/2003
În ceea ce priveşte modul de acordare a eşalonărilor, scutirilor de
impozite şi taxe avem în vedere îmbunătăţirea acordării acestora printr-o
creştere a transparenţei în sensul atragerii în procesul decizional a
Parlamentului (Comisiile de specialitate de Finanţe-Buget şi Economică),
precum şi a societăţii civile (asociaţii patronale, organizaţii sindicale).
Termen: trimestrul II/2003
Transparenţa privind legislata in domeniul fiscal va fi întărită prin
elaborarea în cursul anului 2003 a Codului Fiscal şi a Codului de
Procedură Fiscală. Acestea vor reprezenta instrumente care vor conduce
la simplificarea sistemului legislativ şi la o ordonare/concentrare a
legislaţiei intr-un act normativ unic.
Termen: trimestrul IV 2003
Pentru creşterea transparenţei în luarea deciziei publice cu privire
la arieratele înregistrate de marii datornici avem în vedere punerea în
practică a unor planuri de acţiune cu privire la strategii care să atragă pe
93
lângă factori decizionali din cadrul Ministerului Finanţelor şi responsabili
ai puterii legislative, precum şi din cadrul societăţii civile.
Termen: februarie 2003
În domeniul vamal elaborarea actelor normative de specialitate se
va efectua în consultare cu cei care vor fi beneficiarii acestor acte,
urmând ca la promovarea lor sa se ţină cont de punctele de vedere ale
acestora, iar aceste acte urmând sa fie comunicate cu minim 4 săptămâni
în avans şi publicate in Monitorul Oficial şi pe site-ul instituţiei.
Termen: trimestrul I/ 2003
Elaborarea unui proiect de lege privind înfiinţarea registrului unic
de control la agenţii economici care sa impună obligaţia pentru organele
de control sa menţioneze în scris şi să-şi asume răspunderea pentru
rezultatele acţiunii şi eventualele sancţiuni aplicate. In acest fel, se vor
evita controale repetate cu caracter abuziv sau şicanator, crescând
responsabilitatea organelor de control şi protecţia legală pentru agenţii
economici.
Responsabili: MFP, MAP, MIMM si MJ
Termen: trimestrul I/ 2003
Elaborarea unui proiect de lege privind disciplina contractuală
în raporturile dintre societăţile comerciale; prin elaborarea acestui act
normativ agenţii economici care nu-şi vor plăti creanţele într-un termen
legal stabilit vor suporta diverse sancţiuni mergând până la declararea
falimentului.
Responsabil: MFP, MJ
Termen:trimestrul II 2003
94
IV. 4 TRANSPARENŢA. Relaţia cu mass-media şi
societatea civilă
1. Conceperea şi realizarea în luna ianuarie 2003 a unei cercetări
sociologice extinse de percepţie a corupţiei şi victimologie pentru
actualizarea datelor din anul 2000 (Raportul Băncii Mondiale)
pentru a avea o dimensiune cantitativă cât mai exactă asupra dimensiunii
fenomenului.
Responsabil: MIP
Termen: trimestrul I/ 2003
2. Introducerea in dezbaterea publică a unor noţiuni de
măsurare a corupţiei prin realizarea de cercetări sociologice si prin
diseminarea rezultatelor cu ajutorul unor simpozioane realizate de
organizaţii nonguvernamentale sau instituţii ştiinţifice:
a.Indicele BI (Business International)
b.Indicii riscului de tară (ICRG)
c.Indicele Raportului asupra competitivităţii mondiale
d.Indicele de percepţie a corupţiei
e.Indicele riscului politic si economic
Responsabil: MIP
Termen: trimestrul I/ 2003
95
3. Realizarea unor cercetări periodice asupra corupţiei pentru a
putea reliefa eventuale tendinţe in dinamica fenomenului corupţiei in
România;
Responsabil: MIP
Termen: permanent
4. Realizarea unei campanii incitative multimedia de către MIP
pentru a descuraja comportamentele circumscrise actelor de
corupţie. Campania de informare publică (după modelul celei privind
liberul acces la informaţii publice, realizată in noiembrie 2002) ar putea
avea ca audientă-ţintă aproximativ15 milioane de cetăţeni şi s-ar realiza
prin voluntariatul mass-mediei. Experienţa cu Campania privind Dreptul
la Informaţie a arătat că televiziunile şi radiourile private au difuzat clipul
MIP în peste 500 de apariţii (valoarea spaţiului publicitar donat depăşind
1 milion de dolari);
Responsabil: MIP
Termen: trimestrul I si II/ 2003
5. Informarea opiniei publice de către Grupul Central Anticorupţie
cu privire la îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Planul Naţional şi în
planurile sectoriale de către instituţiile abilitate în prevenirea şi
combaterea corupţiei, precum şi situaţia măsurilor luate.
Responsabil: GCA, MIP
Termen: permanent
96
6. Valorificarea datelor furnizate de instituţiile publice, în Rapoarte
săptămânale de progres la nivelul Guvernului şi punerea la dispoziţia
opiniei publice a datelor cuprinse în aceste Rapoarte;
Responsabil: MIP, MJ
Termen: trim. I – 2003
7. Sprijinirea activităţii ONG-urilor ce au ca obiect prevenirea şi
combaterea corupţiei prin-includerea ca membrii în cadrul GCA- punerea
la dispoziţie a tuturor datelor necesare pentru întocmirea de rapoarte
periodice- îndeplinirea condiţiilor legale pt. a fi declarate „de interes
public”;
Responsabil: MIP, CGA, MJ
Termen: permanent
8. Înfiinţarea unui canal de comunicare, Linia verde anticorupţie
(linie telefonică gratuită), pentru sesizarea de către investitori, societăţi
comerciale şi instituţii private, precum şi de către cetăţeni a unor nereguli
administrative şi posibile fapte de corupţie la nivelul instituţiilor centrale
sau locale;
Responsabil: MIP, MAP
Termen: trim. I – 2003
9. Finalizarea şi publicarea codurilor deontologice ale tuturor
categoriilor de funcţionari spre informarea opiniei publice asupra
obligaţiilor acestora;
97
Responsabil: Toate ministerele
Termen: trimestrul I / 2003
10.Sprijinirea specializării şi dezvoltării jurnalismului investigativ;
invitarea jurnaliştilor specializaţi (acreditaţi) în cadrul GCA, întâlnirea
lunară a coordonatorului GCA cu jurnaliştii pentru dezbatere cazurilor
semnalate de presă; pregătirea de specialitate a acestora în cadrul unui
modul universitar la Academia de Poliţie;
Responsabil: MIP, MI
Termen: permanent
11. Organizarea unor întâlniri de lucru periodice la nivel
guvernamental cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatului, precum şi
ai Consiliului investitorilor străini, ai Asociaţiei oamenilor de afaceri
români, ai Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, cu consultanţii
străini ataşaţi instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale care au expertize
pe domenii conexe problematicii reformei instituţionale, combaterii
barierelor birocratice, criminalităţii organizate şi corupţie;
Responsabil: MJ, MI, MMSS
Termen: permanent
12. Analizarea Rapoartelor, Evaluărilor şi sondajelor ONG-urilor
sau a organizaţiilor internaţionale privind percepţia asupra corupţiei
98
împreună cu reprezentanţii acestora din România, informarea Guvernului
şi a opiniei publice asupra concluziilor rezultate;
Responsabil: MJ. MIP, GCA,
Termen: permanent
13. Reglementarea normativa a cheltuielilor de publicitate
efectuate de instituţiile publice, societăţi naţionale şi regii autonome.
Responsabil: MIP, SGG
Termen: trimestrul I/2003
99
ANEXA 1 Sinteza măsurilor de accelerare a strategiei naţionale (Tabel)
Domenii Acţiuni Responsabili
Termen de executare
I. Justiţie
1. Reevaluarea şi armonizarea sistemului imunităţilor, în
special faţă de persoanele circumscrise actului de aplicare a
legii (avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti,
auditori), pentru buna funcţionare a sistemului, astfel încât
acesta să nu constituie un privilegiu;
MJ
Trim. II 2003
2. Întocmirea proiectului de răspuns la recomandările din
primul Raport de evaluare al GRECO; prezentarea în
Guvern; dezbatere publică;
GCA, MJ Trim III. 2003
3. Elaborarea unui act normativ privind litigiile referitoare la
constituirea şi reconstituirea dreptului de proprietate,
existente în prezent la CEDO;
MJ Trim II. 2003
4. Evaluarea regimului ordinelor interne şi normelor de
aplicare a legislaţiei şi măsuri de armonizare a acestora;
MJ, MIE Trim. IV 2003
5. Înfiinţarea Oficiului Naţional pentru protecţia martorului; MJ, MI Iunie 2003
6. Înfiinţarea structurilor pentru funcţionarea instituţiei
investigatorului acoperit;
MJ, MI
Iunie 2003
7. Instituirea unui sistem electronic unic de urmărire a
cauzelor penale de corupţie în sistemul judiciar – dosar cu
număr unic - (poliţie, parchet, instanţe, executarea pedepsei) şi
de repartizare aleatorie a cauzelor;
MI, MJ
Trim. III 2003
8. Elaborarea şi promovarea proiectului de Lege privind
Lobby-ul;
MJ Trim. I 2003
9. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege privind
organizarea judecătorească
MJ Trim. I 2003
10. Implementarea şi extinderea la nivel naţional a
programelor privind constituirea infrastructurii informatice a
sistemului de justiţie
MJ, MP Trim. I 2003
101
11. Cercetare criminologică privind sectoarele vulnerabile şi
factorii de risc identificate în cadrul Rapoartelor săptămânale
de progres prezentate în şedinţa de Guvern, în vederea
adoptării măsurilor sectoriale de prevenire şi combatere a
corupţiei;
INC
Permanent
12. Modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind
Statutul funcţionarilor publici.
· Se asigură stabilitatea, continuitatea şi
responsabilizarea în funcţia publică a persoanei care va
îndeplini, în numele autorităţii statului, atribuţii privind
funcţionarea mecanismelor administrative, reglementate prin
legi.
MAP ANFP
Februarie 2003
MAP, ANFP, MJ
II. Administraţie Publică
13. Structurarea Corpul funcţionarilor publici în trei
categorii:
Februarie 2003
102
- Înalţii funcţionari publici;
- Funcţionari publici cu funcţie de
conducere;
- Funcţionari publici cu funcţie de execuţie
• Corpul Înalţilor Funcţionari Publici va constitui un etalon, atât al carierei funcţionarului public cât şi implicarea la cel mai înalt nivel de profesionalism şi responsabilitate a persoanei care ocupă o funcţie publică.
• Elaborarea mecanismelor pentru asigurarea întăririi răspunderii funcţionarilor publici precum şi independenţei acestora.
- Dezvoltarea unei structuri a carierei bazate pe promovarea pe merit, evaluarea corectă şi transparentă;
Îmbunătăţirea reglementărilor referitoare atât la pregătirea profesională iniţială cât şi la formarea de scurtă durată;
103
14. Adoptarea Codului de conduită administrativă al
funcţionarilor publici.
Prin Codul de conduită administrativă al funcţionarilor publici se instituie reguli obligatorii privind comportamentul profesional şi civic al funcţionarilor publici prin care se urmăreşte:
- Exercitarea funcţiei publice numai în condiţiile acordării priorităţii interesului public general al colectivităţilor respective.
- Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, obiectivitate, onestitate şi integritate morală.
- Respectarea necondiţionată a incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru exercitarea funcţiei publice şi sesizarea situaţiilor în care interesele personale intră în conflict cu interesul public.
- Instituirea cazierului administrativ, act care conţine sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public. Pentru urmărirea situaţiei disciplinare a funcţionarului public şi eliberarea cazierului administrativ, se va constitui baza de date informatizată ce va fi administrată de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
MAP, MJ Decembrie 2002
104
15. Adoptarea Legii privind Statutul aleşilor locali.
a. Prin adoptarea Legii privind Statutul aleşilor locali va creşte răspunderea acestora - consilieri locali sau judeţeni, primari sau preşedinţi de consilii judeţene - în conformitate cu mandatul încredinţat prin vot de cetăţenii pe care îi reprezintă.
b. În exercitarea mandatului aleşii locali sunt în serviciul comunităţii;
În calitate de reprezentanţi ai colectivităţilor locale, aleşii locali au datoria de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi comunitatea care i-a ales;
Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor comunităţii care i-a ales;
Au obligaţia de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor toate faptele şi actele care privesc activitatea efectuată în exercitarea mandatului lor.
MAP Februarie2003
105
16. Aplicarea prevederilor legale privind interdicţiile pentru
aleşii locali.
Aleşilor locali le este interzis - în situaţiile în care sunt manageri, acţionari semnificativi, asociaţi, administratori, cenzori, membri în consiliul de administraţie sau la care deţin alte funcţii de conducere - să încheie contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri cu autorităţile administraţiei publice locale pe care le reprezintă sau cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale ori de consiliile judeţene respective. - Interdicţiile impuse aleşilor locali se aplică şi în cazul soţului/soţiei şi rudelor alesului local, în cauză, până la gradul al doilea inclusiv. - Aleşilor locali le este interzis să facă parte din consiliile de administraţie ale societăţilor comerciale aflate sub autoritatea consiliilor locale sau judeţene.
MAP Prefecturi
106
17. Aplicarea sancţiunilor privind interdicţia funcţionarilor
publici de la orice manifestare de concurenţă neloială sau
care generează conflicte de interese;
- Funcţionarul public are datoria de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, celorlalţi funcţionari publici şi salariaţilor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice. - În exercitarea prerogativelor decizionale, de control şi de elaborare a proiectelor de acte normative funcţionarul public nu va urmării obţinerea de foloase sau avantaje ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
MAP Prefecturi
107
18. Controlul privind respectarea obligaţiilor funcţionarilor
publici şi aplicarea sancţiunilor pentru eventualele abateri.
Funcţionarul public are obligaţia:
- să nu exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea,
în legătură cu activitatea autorităţii sau a instituţiei publice;
- să nu utilizeze informaţii confidenţiale în activitatea
didactică sau publicistică desfăşurată în interes propriu,
- să nu dezvăluie informaţii care sunt exceptate, conform
legii, de la liberul acces al cetăţenilor;
- să nu folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile
pe care le-a stabilit în exercitarea funcţiei publice pentru a
influenţa anchetele administrative interne ori externe sau
pentru a determina luarea unei anumite măsuri de către
organele de control.
-să nu favorizeze sau să defavorizeze accesul sau promovarea
pe criterii de rudenie, afinitate sau discriminatorii în funcţii
publice.
MAP ANFP
Prefecturi Consilii judeţene
Permanent
108
19. Controlul privind interzicerea achiziţionării,
concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea
statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în situaţia în
care prin natura atribuţiilor de serviciu a participat la
activităţile preliminare realizării acestor operaţiuni. În mod
similar, nu poate achiziţiona bunuri care au fost confiscate de
autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară
activitatea.
- Interdicţia de a furniza informaţii referitoare la bunurile
proprietate publică sau privată a statului şi a unităţilor
administrativ - teritoriale supuse operaţiunilor de vânzare,
concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele
prevăzute de lege.
Interzicerea acordării de asistenţă şi consultanţă persoanelor
fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice
sau de altă natură, împotriva statului, precum şi a autorităţii
sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
MAP ANFP
Prefecturi Consilii judeţene
Permanent
109
20. Elaborarea unor acte normative privind reîncadrarea
potrivit legii a funcţionarilor publici în cele trei categorii,
respectiv înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici cu
funcţie de conducere, funcţionari publici cu funcţie de
execuţie.
- Se va urmării reducerea funcţionarilor publici cu
funcţie de conducere până se va ajunge la un raport de
10-12% din numărul total al funcţionarilor publici.
- Angajarea prioritară în administraţia publică de
personal cu studii superioare.
- Schimbarea raportului dintre personalul cu studii
superioare şi cei cu studii medii.
- Întinerirea personalului prin atragerea bursierilor şi
specialiştilor tineri, îndeosebi a celor şcolarizaţi în
străinătate şi I.N.A.
M.A.P.
A.N.F.P.
Martie 2003
110
21. Continuarea procesului de descentralizare a serviciilor
publice comunitare către autorităţile administraţiei publice
locale – judeţe, municipii, oraşe, comune – şi respectiv
deconcentrarea unor activităţi de la nivelul autorităţilor
centrale către serviciile publice descentralizate concomitent
cu transferul resurselor financiare şi umane necesare.
Ministere
Prefecturi Consilii judeţeneConsilii Locale.
Trim.I 2003
111
22. Se va monitoriza aplicarea cu exigenţă a noilor
reglementări privind:
Ocuparea funcţiilor publice prin organizarea şi desfăşurarea
concursurilor şi examenelor în mod transparent potrivit H.G.
nr. 1087/2001;
- Anual, se va realiza evaluarea performanţelor profesionale
individuale ale funcţionarilor publici, în conformitate cu
prevederile hotărârii Guvernului nr. 1084/2001.
· O atenţie specială se va acorda perioadei de stagiu,
condiţiilor de evaluare şi regulilor specifice funcţionarilor
publici debutanţi, pe baza prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 1085/2001 ;
A.N.F.P. Prefecturi
Consilii judeţene şi locale
Permanent
112
23. Pregătirea funcţionarilor publici prin cursuri de lungă
şi scurtă durată, specializări atât ale personalului existent cât
şi a celor care vor intra în corpul funcţionarilor publici se va
realiza de către Institutului Naţional de Administraţie.
- Se va urmări elaborarea şi realizarea programelor de
pregătire, punându-se accent pe:
- Legislaţia comunitară în raport cu sistemul de
drept românesc;
- Dreptul afacerilor europene şi relaţiile
internaţionale;
- Studii de drept comparat;
- Informatică;
- Limbi străine.
M.A.P. I.N.A.
A.N.F.P. Ministere Prefecturi
Permanent
113
24. Perfecţionarea continuă, prin intermediul Institutul
Naţional de Administraţie şi a celor opt Centre regionale de
formare continuă pentru administraţia publică locală, a
aleşilor locali în domenii ce privesc organizarea şi
funcţionarea autorităţilor publice locale, respectiv: gestiunea
patrimoniului; finanţe publice locale; servicii publice de
gospodărie comunală; cadastru şi amenajarea teritoriului;
procedurile de elaborare şi adoptare a actelor administrative;
informatică şi limbi străine.
I.N.A. Centrele regionale Consiliile judeţene
Permanent
25. Încheierea de protocoale şi aplicarea la programe
comunitare în vederea asigurării pregătirii şi specializării unui
număr important de tineri din administraţia publică la
instituţii de prestigiu din străinătate
M.A.P. I.N.A.
Februarie 2003
114
26. Urmărirea aplicării la nivel central şi local a prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea
activităţii de soluţionare a petiţiilor şi, respectiv, ale
Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea
eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către
autorităţile publice centrale şi locale.
Fiecare instituţie publică va adopta măsuri interne, prin
regulamentele de ordine interioară, privind asigurarea
eficienţei şi simplificarea circuitului documentelor pe filiera
cetăţean – autoritatea administraţiei publice – cetăţean;
M.A.P Ministere Prefecturi
Consilii Judeţene
Permanent
115
27. Înfiinţarea „Ghişeului unic” la nivelul tuturor autorităţilor
publice centrale şi locale, pentru înlăturarea birocraţiei şi
soluţionarea la termen a cererilor cetăţenilor.
- Pentru eliberarea operativă a actelor administrative –
avizele pentru diverse lucrări care implică analiza mai
multor instituţii sau compartimente, se vor obţine de
autoritatea publică locală, fără implicarea cetăţeanului;
practic trebuie să circule documentele şi nu cetăţeanul la
diverşi funcţionari publici.
Ministere Prefecturi Consilii Judeţene şi locale
Trim.III 2003
28. Elaborarea unui „Ghid al cetăţeanului” prin care să se
prezinte competenţele fiecărei instituţii publice în eliberarea
actelor administrative solicitate de cetăţean.
MAP Consilii Judeţene şi locale
Trim.II 2003
116
29. Informatizarea administraţiei publice locale va asigura
comunicarea rapidă şi circulaţia operativă a informaţiei
de interes public în scopul:
- Transparenţei actului administrativ;
- Reducerii birocraţiei;
- Diminuării numărului de documente conexe
ale actului final;
Eliminarea erorilor administrative;
M.A.P. M.C.T.I. Prefecturi
Consilii judeţene
Permanent
30. Crearea reţelei naţionale de „Info-chioşcuri” constituită
dintr-un număr de aproximativ 5000 de astfel de unităţi la
nivelul ministerelor, judeţelor, municipiilor, oraşelor şi
comunelor care să asigure accesul permanent al cetăţenilor la
serviciile informatizate ale administraţiei publice centrale şi
locale.
M.C.T.I. M.A.P.
Semestrul I 2003
117
31. Introducerea „Cărţii electronice de identitate”- instrument
ce oferă cetăţenilor accesul la informaţii şi serviciile
personalizate implementate la nivelul administraţiei publice
centrale şi locale.
M.A.P. M.C.T.I.
M.I.
Trimestrul II 2003
118
119
32. În cadrul proiectelor de „guvernare electronică” elaborate,
potrivit directivelor Uniunii Europene, se va finaliza
înfiinţarea celor 12 servicii, de tip „e Administraţie” puse
direct în slujba cetăţenilor de către autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale, astfel:
- Impozit pe venit şi taxe locale: declaraţie, notificare şi efectuarea plăţilor; - Căutare/ Oferte de locuri de muncă. - Informaţii referitoare la securitatea socială (facilităţi pentru şomeri, deduceri pentru copii, burse pentru studenţi etc.) - Documente personale (carte de identitate, permis de conducere auto, carte de alegător, asigurare socială, asigurare medicală etc.) - Înmatricularea maşinilor (certificat de înmatriculare auto) - Obţinerea autorizaţiilor de construcţie. - Declaraţii către poliţie ( privind documente furate sau pierderi etc.) - Biblioteci publice (acces la fondul de carte, biblioteci elctronice) - Registre de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie şi deces) - Înscriere la universităţi/facultăţi - Anunţarea schimbării de domiciliu
- Servicii legate de sănătate
M.C.T.I. M.A.P.
Semestrul I 2003
33. Respectarea cu stricteţe de către toate autorităţile publice
centrale şi locale a reglementărilor care privesc
soluţionarea cererilor cetăţenilor şi mediatizarea
modalităţilor de sesizare cu privire la conduita
neconformă a unor funcţionari publici.
- În acest sens, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1083/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, poate sesiza comisia de disciplină. - Funcţionarii publici au obligaţia de a fi la dispoziţia cetăţeanului şi de a rezolva cu operativitate şi corectitudine solicitările contribuabililor, de a nu „plimba” cetăţenii de la un birou la altul şi de la o instituţie la alta - Prin Pagina Web a Ministerului Administraţiei Publice (www.mapgov.ro) şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, respectiv, a prefecturilor şi consiliilor judeţene, cetăţenii au acces la informaţiile necesare şi pot sesiza operativ disfuncţionalităţile şi aspectele negative cu care s-au confruntat.
M.A.P. A.N.F.P. Prefecturi Consilii Judeţene
Permanent
120
34. Elaborarea unui proiect de lege privind instituţia
inspectorului guvernamental cu atribuţii de control
administrativ în cadrul instituţiilor publice
CCPM
Trim.I 2003
35. Restructurarea corpului de control administrativ de
la nivelul ministerelor şi instituţiilor centrale precum şi
de la nivelul prefecturilor şi consiliilor judeţene.
- Se va pune un accent deosebit pe consolidarea
compartimentelor de control şi se va acorda un sprijin concret
autorităţilor publice din subordine sau coordonare
Ministere Prefecturi
Trim.II 2003
121
36. Elaborarea unor norme interne privind creşterea
rolului personalului de control administrativ de la fiecare
autoritate publică centrală sau locală în îndeplinirea
atribuţiilor specifice de către toţi funcţionarii publici.
Rezultatele controalelor efectuate vor fi consemnate în
mod obligatoriu într-un registru unic de control al
autorităţii publice centrale sau locale respective.
Valorificarea de îndată a actelor de control de către
conducerile ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale
administraţiei publice centrale precum şi de prefecţi şi
preşedinţii consiliilor judeţene, primarii municipiilor,
oraşelor şi comunelor.
- Comunicarea operativă a rezultatelor controalelor
efectuate şi a măsurilor adoptate către mas-media centrală şi
locală.
Consiliile judeţene
Consiliile locale
122
37. Adoptarea proiectului de act normativ privind
reglementarea drepturilor salariale ale funcţionarilor
publici:
Creşterea reală a salariilor funcţionarilor publici;
- Creşterea diferenţiată a salariilor, în favoarea
debutanţilor şi a funcţionarilor publici cu salarii
mici.
- Salarizarea funcţionarilor publici se va realiza pe
categorii de funcţii publice;
- Asigurarea veniturilor salariale ale funcţionarilor
publici din prefecturi şi consiliile judeţene la
acelaşi nivel cu cele din serviciile descentralizate
ale ministerelor şi ale altor autorităţi de specialitate
ale administraţiei publice centrale;
M.A.P. M.M.S.S.
M.F.P. A.N.F.P.
Decembrie 2002
123
37. Elaborarea proiectului de lege privind salarizarea
funcţionarilor publici, începând cu anul 2004.
M.A.P. M.M.S.S.
M.F.P. A.N.F.P.
Trim I - 2003
38. Se va definitiva şi înainta, la Parlament proiectul de Lege
privind finanţele publice locale, care va înlocui reglementarea
existentă, Legea nr. 189/1998.
· Autorităţile administraţiei publice locale cu sprijinul
Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerul
Finanţelor Publice vor aplica prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 36/ 2002 privind taxele şi impozitele
locale, în scopul creşterii veniturilor proprii pentru
buna funcţionare a autorităţilor respective.
M.A.P. M.F.P.
Ianuarie 2003
124
39. Monitorizarea permanentă a modul de aplicare a
reglementărilor cu privire la reconstituirea proprietăţilor
funciare şi forestiere în conformitate cu prevederile Legii nr.
18/1991, Legii nr. 1/2000 şi OUG nr. 102/2001.
M.A.P., M.A.A.P., O.N.C.G.C
Decembrie 2003
39. Măsuri în vederea eliberării, până la sfârşitul anului 2002,
a peste 90% din totalul titlurilor de proprietate (faţă de 58,5%
la sfârşitul anului 1996 şi respectiv, 66,5% la sfârşitul anului
2000), se asigură, în mod real, transferul şi consolidarea
regimului proprietăţii funciare şi forestiere, eliminându-se în
acest fel fenomenele de corupţie în acest domeniu.
M.A.P, M.A.A.P,
O.N.C.G.C
Decembrie 2002
125
40. Comisiile judeţene de aplicare a legilor fondului funciar
şi forestier vor lua măsuri ferme, inclusiv de suspendare a
unor primari din funcţia lor de preşedinte al comisiei locale
de stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor, acolo unde procesul de restituire este blocat în
mod nejustificat.
M.A.P. Prefecturi
Permanent
41. Creşterea responsabilităţii funcţionarilor care
recepţionează şi controlează executarea lucrărilor de
cadastru, geodezie şi cartografie, în ceea ce priveşte
aplicarea legilor fondului funciar şi forestier.
M.A.P, O.N.C.G.C
42. La nivelul Autorităţii pentru aplicarea Legii nr. 10/2001
se va constitui un corp de control specializat care va acţiona
pentru depistarea unor încălcări ale legii şi contracararea
fenomenelor de corupţie, inclusiv înaintarea de către unii
solicitanţi a unor documente false.
M.A.P. Decembrie2002
126
43. Prin normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.
10/2001 se vor clarifica unele concepte şi situaţii juridice
relevate de derularea practică a procedurilor administrative de
restituire şi se vor dispune măsurile instituţionale necesare
fluidizării restituirilor.
III. Mediul de Afaceri
44. Actualizarea, stabilirea cu rigurozitate a criteriilor de
acordare şi transparenţa a scutirilor de impozite şi taxe, a
eşalonărilor, stingerilor de datorie;
MFP
Trim. II 2003
45. Elaborarea unui proiect de act normativ privind codul
fiscal şi de procedură fiscală;
MFP Trim. IV 2003
46. Proiect de act normativ privind arbitrajul comercial şi alte
proceduri nejudiciare de soluţionare a litigiilor comerciale, în
vederea protejării şi realizării cu operativitate a drepturilor
comerciale
DCE, MJ, MIMMC
Trim. II 2003
127
47. Elaborarea unui Raport de evaluare privind eficienţa
criteriilor de selecţie a ofertanţilor şi a controalelor post-
privatizare;
APAPS
Trimestrial
48. Reforma administraţiei fiscale în sensul unificării, sub
autoritatea Ministerului Finanţelor Publice, a colectării
veniturilor pentru bugetul de stat ;
MFP, MAP
Trim. IV 2003
49. Înfiinţarea Direcţiei Generale a Contribuabililor Mari; MFP Trim. IV 2003
50. Constituirea Oficiului Unic Naţional de achiziţii Publice;
Elaborarea unui Ghid privind achiziţiile publice;
MFP, MCT
Trim. II 2003
51. Implementarea măsurilor simplificate privind constituirea
şi autorizarea funcţionării societăţilor comerciale;
MJ, MIMM
Trim. I 2003
52. Continuarea programului de monitorizare a activităţilor
bancare de către ONPCSB şi B.N.R, urmând a fi informat
Guvernul şi opinia publică asupra aspectelor esenţiale
ONPCSB MFP
Semestrial
128
53. Elaborarea şi punerea în practică a unor planuri de acţiune
care vizează marii datornici la bugetul de stat - societăţile
comerciale care operează pe domeniile: alcool, tutun, cafea,
petrol.
MFP
Februarie 2003
54. Elaborarea unui proiect de lege privind înfiinţarea
Registrului Unic de Control la agenţii economici
MJ, MIMM Trim. I 2003
55. Elaborarea unui proiect de lege privind disciplina
contractuală în raporturile dintre societăţile comerciale; prin
elaborarea acestui act normativ agenţii economici care nu-ţi
vor plăti creanţele într-un termen legal stabilit vor suporta
diverse sancţiuni mergând până la declararea falimentului.
MFP, MJ Trim. II 2003
129
IV. Transparenţă Relaţia cu mass-media şi societatea civilă
56. Informarea opiniei publice de către Grupul Central
Anticorupţie cu privire la îndeplinirea sarcinilor prevăzute în
Planul Naţional şi în planurile sectoriale de către instituţiile
abilitate în prevenirea şi combaterea corupţiei, precum şi
situaţia măsurilor luate.
GCA, MIP
Permanent
57. Efectuarea de către institute independente a unor
barometre de opinie cu privire la perceperea nivelului
corupţiei în România şi a eficienţei activităţii instituţiilor
abilitate în prevenirea şi combaterea acesteia;
MIP
Trimestrial
58. Valorificarea datelor furnizate de instituţiile publice, în
Rapoarte săptămânale de progres la nivelul Guvernului, şi
punerea la dispoziţia opiniei publice a datelor cuprinse în
aceste Rapoarte;
MJ, MIP
Permanent
130
59. Sprijinirea activităţii ONG-urilor ce au ca obiect
prevenirea şi combaterea corupţiei prin-includerea ca
membrii în cadrul GCA- punerea la dispoziţie a tuturor
datelor necesare pentru întocmirea de rapoarte periodice-
îndeplinirea condiţiilor legale pt. a fi declarate „de interes
public”
MJ, GCA Trim. I 2003
60. Înfiinţarea unui canal de comunicare (linie telefonică
gratuită), prin constituirea unui compartiment specializat în
cadrul Corpului de control al primului ministru, pentru
sesizarea de către investitori, societăţi comerciale şi instituţii
private, precum şi de către cetăţeni a unor nereguli
administrative şi posibile fapte de corupţie;
CCPM
01.03.2003
61. Finalizarea şi publicarea codurilor deontologice ale
tuturor categoriilor de funcţionari spre informarea opiniei
publice asupra obligaţiilor acestora;
MJ, MFP, MAP, MI, APAPS
Trim. I 2003
131
62. Specializarea şi dezvoltarea jurnalismului investigativ;
invitarea jurnaliştilor specializaţi (acreditaţi) în cadrul GCA,
întâlnirea lunară a coordonatorului GCA cu jurnaliştii pentru
dezbatere cazurilor semnalate de presă; pregătirea de
specialitate a acestora în cadrul unui modul universitar la
Academia de Poliţie;
MIP MI
Permanent
63. Organizarea unor întâlniri de lucru periodice la nivel
guvernamental cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatului,
precum şi ai Consiliului investitorilor străini, ai Asociaţiei
oamenilor de afaceri români, ai Agenţiei Române pentru
Investiţii Străine, cu consultanţii străini ataşaţi instituţiilor şi
agenţiilor guvernamentale care au expertize pe domenii
conexe problematicii reformei instituţionale, combaterii
barierelor birocratice, criminalităţii organizate şi corupţie;
SGG Trimestrial
132
64.Conceperea şi realizarea în luna ianuarie 2003 a unei
cercetări sociologice extinse de percepţie a corupţiei şi
victimologie pentru actualizarea datelor din anul 2000 şi
pentru a avea o dimensiune cantitativa cât mai exactă asupra
dimensiunii fenomenului.
MIP Trim I 2003
65. Introducerea in dezbaterea publică a unor noţiuni de
măsurare a corupţiei prin realizarea de cercetări sociologice
şi prin diseminarea rezultatelor cu ajutorul unor simpozioane
realizate de organizaţii nonguvernamentale sau instituţii
ştiinţifice:
a. Indicele BI (Business International)
b.Indicii riscului de tară (ICRG)
c.Indicele Raportului asupra competitivităţii mondiale
d.Indicele de percepţie a corupţiei
e.Indicele riscului politic şi economic
MIP Trim I 2003
133
66. Analizarea Rapoartelor, Evaluărilor şi sondajelor ONG-
urilor sau a organizaţiilor internaţionale privind percepţia
asupra corupţiei împreună cu reprezentanţii acestora din
România, informarea Guvernului şi a opiniei publice asupra
concluziilor rezultate;
GCA
Permanent
67. Realizarea unei campanii incitative multimedia de
către MIP pentru a descuraja comportamentele
circumscrise actelor de corupţie. Campania de informare
publică (după modelul celei privind liberul acces la
informaţii publice, realizată in noiembrie 2002) ar putea avea
ca audientă-ţintă aproximativ15 milioane de cetăţeni si s-ar
realiza prin voluntariatul mass-mediei şi societăţii civile.
MIP Trim I -2003
134
135
Anexa2. Combaterea corupţiei în unele ţări candidate
la aderarea in Uniunea Europeana
Bulgaria:
•
•
•
•
•
Guvernul Simeon Saxa-Coburg a venit la putere pe seama unui
mandat popular electoral masiv pentru combaterea corupţiei.
Funcţionează din februarie 2002 un plan de implementare a strategiei
naţionale anti-corupţie (adoptată în oct. 2001), plan supervizat de o
comisie de coordonare condusă de ministrul justiţiei.
“Coaliţia 2000”, alcătuită din ONG-uri care au ca obiectiv lupta
împotriva corupţiei şi finanţată de USAID, este susţinută de guvern, care
acordă o largă vizibilitate cooperării cu ea. “Coaliţia 2000” joacă un rol
esenţial în campaniile de public awareness pe acest subiect. Rapoartele de
ţară privitoare la Bulgaria notează pozitiv acest rol al ONG-urilor.
Bulgaria a evoluat, de la locul 60 în 2002 la 47 în 2001 şi 45 în 2002
(pe acelaşi loc cu Polonia) în indicele Transparency Intl. privind percepţia
de corupţie la nivel de ţări.
Entităţile menţionate ca fiind cele mai afectate de corupţie ar fi,
conform unor Rapoarte internaţionale, vama, justiţia, autorităţile
financiar-fiscale, parlamentul, poliţia şi funcţionarii publici. Printre
cauzele principale figurează salarizarea modestă, legislaţia inadecvată,
imunitatea parlamentară excesivă, lipsa transparenţei în controlul
administrativ, proasta funcţionare a sistemului judiciar.
•
•
•
•
Probleme sistemice ale Bulgariei, identificate de rapoartele
internaţionale pe tema corupţiei, sunt descentralizarea insuficientă, slaba
calitate a administraţiei publice locale, legiferarea finanţării partidelor
politice.
Este notată, de asemeni, lipsa unui Cod Etic pentru funcţionarii
publici.
Sunt marcate ca semne de succes în rapoartele de ţară, printre altele:
a. Implementarea reală a reglementărilor privind prezenţa
demnitarilor publici şi parlamentarilor în administrarea de
afaceri.
b. Accesul public şi al media la datele din registrul privind
proprietăţile demnitarilor din cadrul Corpului de Control .
c. Efectul vizibil al modificărilor aduse Legii privatizării cu scopul
de a face mai transparente procedurile în domeniu.
d. Crearea de consilii parteneriale public-privat anticorupţie (cu
participarea ONG-urilor interesate), pe lângă organele locale
alese.
e. Introducerea de cursuri pe tematica anti-corupţie în cadrul
Institutului pentru Administraţie Publică.
La 30 noiembrie a avut loc la Sofia, în organizarea Centrului pentru
studierea democraţiei, conferinţa „Economia crimei organizate: sectorul
gri, trafic, corupţie”, la care au participat atât personalităţi bulgare cât şi
invitaţi străini.
Polonia:
• Principala semnalare din rapoartele de ţară pe tema corupţiei priveşte
inexistenţa unui Program guvernamental anticorupţie, cu definirea clară a
137
atribuţiilor în domeniu ale diferitelor agenţii publice. În plus, cel mai
recent raport al Băncii Mondiale indică faptul că în Polonia corupţia este
o problemă critică.
•
•
•
•
Legea din 1997 privind implicarea oficialilor guvernamentali în
activităţi economice nu este aplicată în mod consecvent. Şi Poloniei i se
recomandă adoptarea de Coduri de Conduită pentru oficiali la toate
nivelele administraţiei de stat.
Este notată pozitiv creşterea semnificativă între 2000-2001 a
numărului cazurilor de corupţie instrumentate precum şi a celor soldate
cu condamnări în justiţie. Similar pentru demiterile de miniştri în cazuri
de corupţie. Polonia a punctat, de asemeni, la capitolul reducerii
formalităţilor administrativ-birocratice şi al salarizării în administraţia
publică.
GRECO recomandă constituirea unui corp consultativ naţional, cu
participarea unor înalţi oficiali din agenţiile implicate în lupta
anticorupţie, care să integreze şi să monitorizeze acţiunile din domeniu.
Pe de altă parte, Freedom House notează apreciativ funcţionarea din
2001 a unei Coaliţii Anticorupţie a ONG-urilor poloneze.
Ungaria:
•
•
În ultimii trei ani, Ungaria primeşte calificări consecvent pozitive în
cadrul indicilor privind percepţiile asupra corupţiei (în apropierea ţărilor
cele mai avansate în procesul de aderare, Estonia şi Slovenia).
Freedom House - “Nations in Transit 2002” punctează negativ
practica (la cele mai înalte nivele politice, mai ales în guvernul Orban), de
ocolire a reglementărilor din domeniul achiziţiilor publice.
138
• Există un Birou Central de Investigaţii în cadrul Procuraturii
Republicii, care se ocupă cu prelucrarea cazurilor de corupţie la nivelul
înalţilor oficiali. Se notează generalizarea în 2002 a obligaţiei de
declarare a averilor la toate nivelele administraţiei şi în legislativ, cu
publicarea rapoartelor anuale pe această temă în Buletinul Oficial.
Republica Cehă:
•
•
Indicii internaţionali o situează în categoria candidatelor la aderare cu
probleme majore legate de corupţie. Prin locul 52 din 102 în “clasamentul
Transparency Intl în 2002, Republica Cehă, alături de Slovacia şi Letonia,
suferă de o percepţie negativă mai mare decât cea privitoare la Bulgaria şi
Polonia, dar mai bună decât România.
Freedom House subliniază lipsa cronică de transparenţă în domeniul
achiziţiilor publice şi percepţia privind practica generalizată a
“comisioanelor”. Corpul de Control semnala în 2001 încălcări ale
legislaţiei de către guvern în contractele de achiziţii publice. În mai 2002
a fost adoptat un amendament legislativ, care limitează “procedurile de
urgenţă” în domeniu.
•
•
Raportul anual al guvernului ceh (aprilie 2002) pe tema corupţiei
recunoaşte lipsa de progres în combaterea acestui flagel. În consecinţă,
ministerele au acum obligaţia de a redacta programe proprii anti-corupţie
şi de a numi un coordonator intern pe acest subiect.
Sunt apreciate măsurile de reformă la nivelul poliţiei, inclusiv
funcţionarea unei unităţi de poliţie specializate în domeniul protecţiei
martorilor. De asemeni, este salutată consolidarea funcţiei procurorului
public.
Lituania:
Au stabilit un Serviciu Special de Investigare a Corupţiei. •
139
•
•
•
•
•
Lituania are identificată ca problemă majoră absenţa sau
inaccesibilitatea datelor oficiale statistice privind prezenţa corupţiei în
instituţiile publice (GRECO).
Sunt semnalate vulnerabilităţi importante în sistemul de achiziţii
publice, îndeosebi procedurile ineficiente şi insuficient de transparente în
materie de apel (administrarea contestaţiilor) în acest domeniu.
GRECO (CoE) consideră corupţia o problemă care afectează Lituania
pe o scară semnificativă. Totuşi, Transparency Intl. notează situarea pe
cele mai bune locuri în ansamblul ţărilor candidate în privinţa percepţiei
publice asupra corupţiei.
Tot GRECO atrage atenţia asupra lipsei unui Cod de Conduită / Etică
al funcţionarilor publici şi demnitarilor.
Lituania este poziţionată net negativ la capitole precum eficienţa
administrării în justiţie a cazurilor de criminalitate economico-financiară
(GRECO), sau receptivitatea justiţiei la cererile de executare a
contractelor, măsurată în consumul de timp al firmelor (EBRD Index on
Contract Enforcement).
140