Comertul administrat OMC

7/23/2019 Comertul administrat OMC

http://slidepdf.com/reader/full/comertul-administrat-omc 1/25

2.2.4. Despre natura comer țulului internaționaladministrat:

Acordurile de liber schimb șiOrganizația Mondială a Comer țului

– vehicule ale protecționismului

2.2.4.!. Acordurile de "iber #chimb – un truc semantic

Ne întâlnim adesea, cercetând viziunile din domeniu, cu enunțuri elaborate

parcă înadins ambigue. Vom lua în discuție, în această secțiune, logica

internă a opiniei comune că acordurile de liber schimb și Organizația

Mondială a Comerțului (O.M.C. conduc la liberalizarea economiilor țărilor

membre. Chiar și autori pro comerț liber, cunoscuți ca !ind "împotrivacurentului# actual și care înțeleg consistența măsurilor unilaterale în a$ara

s$erei OMC într%un mod utilitarist&, susțin necesitatea acordurilor

comerciale între țări sau regiuni ca mi'loc de etindere a liberului schimb, în

principal datorită a două) motive importante*

1 “În primul rând, O.M.C. este un forum preocupat cu liberalizarea comerțului, dar nu estesingura metodă de a atinge acest obiectiv. În ciuda dicultăților istorice ale politiciicomerciale unilaterale n conte!tul "#$, liberalizarea unilaterală a comerțului desfășurată n

afara O.M.C., nu este doar e!trem de importantă, dar n multe moduri e mai puternică și maiprofundă, atunci când se realizează n afara O.M.C. $șa cum %rin& 'indse( menționează narticolul său, țări precum )oua *eelandă, C+ile, Me!ic, și altele, au fost preocupate dereformarea politicilor comerciale, cum ar reducerile tarifare n afara negocierilorcomerciale multilaterale. O astfel de liberalizare se bazează pe un consens politic intern cuprivire la interesul economic național al acestora, n astfel de liberalizări, indiferent depoliticile urmărite n străinătate. Motivația nu este reciprocitatea, ci o acceptare a beneciilorde eciență care va nsoți o astfel liberalizare. -rin, /ouglas $., Do We Need the WTO0C$O 2ournal3, 4ol. 15 nr. 6, ianuarie, 7888, p. 696. Însă e o nțelegere nșelătoare aliberalizării, credem noi, ntrucât eciența nu poate un criteriu determinat n mod obiectivind :udecată antreprenorială, și care n orice caz nu poate criteriul forte;dominant nfavoarea acesteia.

7 -rin, $. /ouglas, Free Trade Agreements and Customs Unions, +e 'ibrar( of <conomicsand 'ibert(, 7887. =oate accesat la adresa>+ttp>;;.econlib.org;librar(;<nc1;?reerade$greementsandCustoms#nions.+tml

http://www.econlib.org/library/Enc1/FreeTradeAgreementsandCustomsUnions.html

http://www.econlib.org/library/Enc1/FreeTradeAgreementsandCustomsUnions.html



(& câștigurile economice din comerțul internațional sunt consolidate șiîmbunătățite, atunci când mai multe țări sau regiuni sunt de acord cu oreducere reciprocă a barierelor comerciale. +rin lărgirea piețelor,liberalizarea concertată a comerțului crește concurența și specializarea

între țări, o$erind ast$el un impuls mai mare e!cien ței, și veniturilorconsumatorilor.

() reducerile multilaterale a barierelor comerciale pot reduce opozi țiapolitică asupra comerțului liber în !ecare dintre țările implicate. cestlucru se datorează $aptului că grupurile care alt$el s%ar ! opus sau ar !$ost indi$erente la re$orma comercială s%ar putea alătura campanieipentru comerțul liber în cazul în care văd oportunități de eport cătrealte țări membre ale acordului comercial.

ceste motive sunt, în înțelegerea noastră, îngăduitoare în mod

ne'usti!cat, iar să privim acordurile comerciale între state ca !indpromotoarele comerțului liber ar ! o simplă amăgire. -usținem acest lucru

bizuindu%ne pe câteva rațiuni.

Mai înainte însă, în ast$el de analize, e utilă, pretindem, o oarecare

prudență, câtă vreme sunt autori chiar din actualul curent de gândire, care

au pus la îndoială adevărul unor ast$el de abordări. ntr%un cunoscut studiu

re$eritor la tipurile de politică comercială ale di$eritelor țări, /ose arată că

politica comercială a țărilor membre 0..1.1 și O.M.C. nu a devenit mai

liberală după aderare $ață de cea a non%membrilor. utorul utilizează o

metodologie cantitativă de nu mai puțin de 23 de tipuri de măsurare (toate

metodele cantitative de măsurare eistente a gradului de liberalizare și a

politicilor comerciale pentru a determina acest lucru, a'ungând la

rezultatele amintite* "Nu eistă aproape nici o di$erență sesizabilă între

membrii 011 4 OMC si non%membri în privința nivelurilor tari$are,

măsurilor de acoperire a barierelor netari$are, măsurilor bazate pe prețuri,

măsurilor de deschidere, și așa mai departe.#5 -au, să reținem rezultatele

unui alt studiu, unde, $olosindu%se de metode de cercetare empiric%

6 /ose, ndre6 7., Do WTO Members Have A More Liberal Trade Policy? 8or9ing +aperNr. :5;<, National =ureau o$ >conomic /esearch, Noiembrie )??), p. &:.



cantitative, același economist; ne indică lucrul că tezele ce pretind că

sisteme precum 0..1.1. sau O.M.C. au încura'at semni!cativ comerțul între

țările membre, nu sunt deloc susținute de datele empirice.

@in vechea tradiție economicăA știm că, de ceea ce este nevoie în comerțul

liber este respectarea drepturilor de proprietate de către participanți, și nu

de reguli și regulamente care su$ocă schimburile, ori de susținere a

liberalizării pentru motive greșite ca spre eemplu acela că determină

e!cientizarea respectivelor sectoare. cest din urmă concept, presupune o

aplicare cu discernământ în analizele economice. -ă ne întrebăm cum ar

arata o situație în care, e!ciența cuiva se bazează pe a$ectarea veniturilor

altcuivaB >a nu poate ! una tocmai binevenită. Orice re$erire la gradul de

e!ciență trimite vrând%nevrând înapoi la proprietate. Numai proprietarul își

poate cântări e!ciența acțiunilor sale potrivit scopurilor stabilite de el însuși.

>!ciența, !ind o 'udecată antreprenorială, nu poate ! un criteriu în mod

obiectiv determinat, și care în orice caz nu poate ! criteriul $orte4dominant

în $avoarea liberalizării comerciale. O susținere coerentă și armonioasă a

liberalizării și comerțului liber vizează irevocabil susținerea drepturilor de

proprietate. Odată ridicată această teză, întrerup aici re$eririle privitoare la

conceptul e!cienței căruia, mai târziu în lucrare, îi vom dedica o întreagăsecțiune.

Comerțul internațional actual este, în $apt, un comerț administrat de către

birocrații organizațiilor internaționale. -e impune prompt întrebarea* care ar

! motivul pentru care indivizii ar avea nevoie de organisme suprastatale

@ /ose, ndre6 7. Do We Really Know That the WTO Increases Trade? publicat în The American conomic Review Vol. :;, Nr.. & (Mar., )??;, p. :3%&&;.

9 +entru a nu crea eventuale con$uzii precizăm că ne re$erim îndeosebi la autori ceau susținut în mod coerent acest lucru precum cei ce $ăceau parte din !coala de la!alamanca, iar mai târziu spre eemplu* Cantilion, apoi =astiat și mai puțin laeconomiștii consacrați ca !ind adepții liberului schimb ca -mith, /icardo sau Milldar care agreau în diverse grade implicarea statului în schimburi și deci înproprietatea privată.



pentru a se anga'a în tranzacțiiB Știm de asemenea, că de%a lungul timpului,

comercianții nu au simțit nevoia de a în!ința ast$el de organisme, libertatea

schimburilor !ind esențială. n cazul apariției neînțelegerilor, comercianții

aderau la o $ormă de soluționare non%'uridică* arbitra'ul comercial. Nu

numai că era mai rentabil să se descurce $ără instrumentele coercitive ale

statului, dar acest lucru aducea mai multă concordanță relațiilor de a$aceri,

întărindu%le pe termen lung. @e pildă, sunt notabile observațiile pro$esorului

de istorie Derold uerbach cu privire la acest lucru*

+e masură ce limitele geogra!ce, religioase și ideologice ale comunitățiis%au diminuat, legăturile comerciale se consolidau. n mod paradoal,urmărirea interesului propriu și a pro!tului a generat propriile sale

valori comunitare, pe care arbitra'ul comercial le eprima.Endividualismul competitiv al pieței a $ost veri!cat de necesitatea de amenține relațiile armonioase între oamenii care $ăceau a$aceri împreună.FG..H Odată ce activitatea comercială s%a stabilizat într%o economie depiata, comercianții au $ost evident în $avoarea păstrării valorilor anti%

'uridice. Ostilitatea lor $ață de soluționarea 'udiciară a litigiilor nu s%adiminuat până ce tribunalele, la începutul secolului al nouăsprezecelea,și%au moderat propriile lor doctrine anti%comerciale. +oate părea ciudatcă într%o cultură economică etrem de competitivă, comercianții șioamenii de a$aceri au păstrat cea mai durabilă relație cu soluționareanon%'uridică a litigiilor.2

-e cuvine, desigur, ca aceste observații istorice să !e îndreptate rotund cu

ideea că pentru economiști, de la dam -mith încoace, dar și cu mult timpînaintea lui, $aptul că din urmărirea propriilor interese bene!ciază întreaga

societate, nu este un lucru paradoal. @in contră. @ar nu aceasta este însă

direcția de sondare anunțată. O minimală consultare a documentelor

curente legate de comerțul între națiuni ne dezvăluie eistența a numeroase

mențiuni legate de reglementarea comerțului, și nu de asigurarea respectării

anga'amentelor contractuale. Continuând pe !rul investigației noastre, un

alt motiv ar putea !, așa cum este considerat astăzi, acela că accederea într%o organizație de $elul celor eistente în prezent, ar stimula dezvoltarea

schimburilor din acea țară. r crește volumul comerțului și ar dezvolta piața

A$uerbac+, 2erold "., Justice without Law?:Resoling Dis!utes Without Law"ers# New $or%:O&'ord Uniersit" (ress# 15B6, p. @6 @@.



liberă. nsă dacă așa stau lucrurile, de ce în ast$el de stu$oase acorduri

comerciale bi sau multilaterale, ceea ce apare tot mai $recvent sunt tipurile

de bariere ce pot ! $olosite, precum și numeroase mențiuni cu privire la

reglementarea comerțului între țăriB Inii economiști arată cum în constituția

americană au $ost nevoie de numai A; de cuvinte pentru a stabili comerțul

liber cu țări precum Canada și Meic. sta pentru ca mai târziu, în cordul

Nord%merican de Jiber -chimb, care o!cial s%a instituit în &::5 (și intrat în

vigoare la & ianurie &::; tocmai ca o $ormă de nemulțumire $ață de

procesul încet și greoi de liberalizare din cadrul 0..1.1., să se a'ungă la

peste )??? de pagini dintre care :?? erau cote tari$are, iar obligațiile

membrilor vizau reduceri de doar &?K a tari$elor vamale pe o perioadă de

&A ani.< ceste acorduri $uncționează după vechiul principiu "apărătorul

taelor vamale, al cenzurii, al controlului cursurilor de schimb, al

controlului prețurilor susține un program pozitiv care $urnizează locuri de

muncă vameșilor, cenzorilor și birocraților însărcinați cu controlul prețurilor

și al cursului de schimb.#3 0..1.1. ce își propunea să îndepărteze din calea

tranzacțiilor economice guvernele și birocrații, nu a reușit vreme de A? de

ani să diminueze implicarea guvernelor în comerț. stăzi Lnestemata

încoronată a comerțului gestionat este Organizația Mondială a Comerțului.Enstituit pentru a înlocui 011, tratatul său de ):.??? de pagini este visul

birocraților devenit realitate. orța sa de conducere vine de la cei care văd

locurile de muncă guvernamentale ca civilizarea pieței (care alt$el în opinia

lor ar $uncționa ca legea 'unglei. n timp ce aceste ):.??? de pagini spun

puțin despre liberalizarea comerțului, spun $oarte mult despre

D “)o ta! or dut( s+all be laid on articles e!ported from an( state. )o preferences+all begiven b( an( regulation of commerce or revenue to t+e ports of one "tate over t+ose of

anot+er> nor s+all vessels bound to, or from, one "tate, be obliged to enter, clear, or pa(duties in anot+er) Wh" *anaged Trade is Not Free Trade# %atemarco, Eobert n $(au,Manuel ?., Not a +ero,-um .ame# the !arado& o' e&change, #niversidad ?ranciscoMarroFuin, Guatemala, 788D. p. AD.

B '.. Mises, (lani/carea li0ert1ț ii și alte eseuri, <ditura #niversității “$le!andru -oanCuza din -ași, 7817, p. A1.



reglementarea a orice altceva.:# Că omul a a'uns să !e civilizat tocmai prin

comerțul neîngrădit, prin avanta'ele esențiale ce derivă din caracterul

voluntar al acestuia ca pacea, cooperarea % întotdeauna avanta'oasă de

ambele părți între persoane din categorii religoase, etnice și sociale di$erite,

sau diviziunea muncii % ce permite îmbogățirea omului, e se pare, în

versiunea modernă, o teză a intelectualilor și !lozo!lor incapabili să se

îngri'ească de lucrurile actuale și practice. @impotrivă* omul nou e implicat

în viața administrativă a cetății, e cel adaptat la situațiile curente. >

tehnocratul care propune întotdeauna măsuri "civilizatoare#de etindere a

aparatului statal. =irocrații își mențin $uncțiile din cadrul structurilor

instituionale ale comerului internaional propunând documente, comisii și

avize în scopul privilegierii anumitor membri. cest lucru ar putea !

sintetizat în motto%ul s"ntem #entr" comer ț "l liber c$t% vreme n" a&ectea'%

#rod"c%torii in("enț i și loc"rile noastre de m"nc% administrativ%. Ce alt

scop ar putea avea politica de incriminare a dumpingului bunăoarăB

Numeroase analize și calcule, măsuri de prevenire, evaluare și combatere

sunt necesare pentru determinarea și soluționarea "problemelor# prețurilor

de dumping. Chiar și cei care nu practică dumpingul, !ind anchetați,

cheltuiesc timp și resurse !nanciare pentru a%și proba nevinovăția,contribuind în realitate la consolidarea $uncțiilor administrative și prote'area

intereselor antreprenorilor politici.

@acă $acem, mai departe, distincțiile indispensabile între integrarea

politică care "presupune epansiunea teritorială a puterii statului de a

impozita i de a reglementa proprietatea (adică de a epropria# și

integrarea economică care "reprezintă o lărgire a diviziunii inter%personale

i inter%regionale a muncii i a participării la schimburile derulate pepiaă,#&? atunci putem încadra managementul birocratic al comerțului ca

$ăcând parte din procesul de integrare politică a țărilor membre, totodată

5 2e3i cartea Freedom to Trade: Re'uting the New (rotectionism# <dard '. Hudgins,Cato -nstitute, 155D, p. @A.



!ind lipsit de instrumentul vital al calculului economic și al stimulentelor

sănătoase, prezente în cadrul inițiativelor private. ără calcul economic,

costurile acțiunilor birocratice nu pot !, prin urmare, cunoscute sau

măsurabile, iar deciziile ne!ind ale unor proprietari, vor ! deturnate de la

scopurile reale, așa cum ar ! avut loc în acordurile ( voluntare economice

între antreprenorii privați. iind imposibil de calculat, acțiunile

$uncționarilor ce se îngri'esc de acordurile de liber schimb sau de cele din

cadrul O.M.C. nu pot ! numite decât în mod meta$oric Lservicii#. >istând

necesitatea înlesnirii trecerii prin mecanismele greoaie ale sistemului

birocratic trasate politic și de a nu%și periclita activitatea prin așa numitele

practici neloiale (respectarea reglementărilor privind* mediul, standardele

de calitate, prețurile, concurența sau proprietatea intelectuală $uncțiile

birocratice se împânzesc și în companiile private. -e etind și mai tare

oazele de haos calculațional. n plus, date !ind constrângerile legate de

aspecte privind legislația privatizărilor,a concurenței, deschiderea unor

sectoare către mediul etern sau ponderea investițiilor străine % care pot

a$ecta s$era activitățiilor antreprenoriale interne, crește potențialitatea

activităților de corupere a $uncționarilor publici.

de a modi!ca, reinterpreta sau stopa aspecte speci!ce privind legislațiaprivatizărilor, statutul investițiilor străine care pot a$ecta s$era activitățiilor

antreprenoriale interne.

n cele din urmă, teza con$orm căreia acordurile comerciale sau comerțul

mondial gestionat de către organizațiile suprastatale, nu este un comerț

liber, nu ar trebui să surprindă prea mult astăzi lumea economiștilor. -ă

cităm în acest sens, un economist prestigios, $ost consilier al directorilor

O.M.C. și 0..1.1. care atrage atenția asupra acestei erori* )mareleeconomist *acob +iner a s"bliniat ,n -./01 c$nd a &ost solicitat de c%tre

2omisia 2arne3ie s% scrie "n ra#ort #rivind aran4amentele comerciale de

18 Hoppe, HansIHermann, Teoria socialismului și a ca!italismului, -nstitutul 'udig von Mises Eomânia, 7818, p. 7B5 I 758.



d"#% r%'boi1 c% Acord"rile de Liber !chimb 5A6L6!67 n" ,nseamn% liber

schimb6 8n tim# ce acestea elimin% tari&ele #entr" ț %rile membre1 ele

s#oresc de asemenea1 handica#"l 5#entr" orice tari& e9tern dat7 ca

nonmembrii s% :e a&ectaț i vis;a;vis de #rod"c%torii ț %rilor membre #e #ieț ele

ț %rilor membre1 im#lic$nd1 #rin "rmare1 #rotecț ia ,m#oriva lor6 Așadar1

A6L6!6 a" do"% &aț ete< s"sț in comer ț "l liber și se retra3 sim"ltan ,n

#rotecț ie#&& % a!rmând câteva pagini mai încolo, că puțini birocrați și

politicieni "înțeleg într%adevăr deosebirea dintre .J.-. și liberul schimb#.&)

@upă ce am ridicat succint câteva îndoieli asupra con!gurației des$ășurării

comerțului în cadr"l Acord"rilor de Liber !chimb1 e util să eaminăm mai

departe principiile ce stau la baza O.M.C., în vederea sesizării e$ectelor

comerțului administrat sub auspiciile acestei organizații.

2.2.4.2 Organizația Mondială a Comer țului $ vehicul către un

comer ț liber sau

controlat

11 Vezi cartea =ree trade today a pro$esorului de economie și drept de la ColumbiaIniversitP Dagdish =hag6ati ($ost pro$esor al lui +aul 7rugman, apărută în )??) la+rinceton IniversitP +ress, la pagina &?3.

17 Ebidem, p. &&2. -au într%o altă lucrare, când analizând e$ectele acordurilor pre$erențialeasupra comerțului liber scoate în evidență caracterul politic al cordurilor de liberschimb*"@espite a QurrP o$ activitP to launch an >ast $rican Common Mar9et and theJatin merican ree 1rade rea, nothing transpired. 8hPB 1he reason 6as prettP simple.1he developing countries in Ruestion 6anted to allocate the diSerent import%substituting

activities among themselves bP bureaucratic decisions and then support these allocationsand intra%+1 specialization bP managed trade, instead o$ liberalizing trade amongthemselves and letting the mar9et decide 6ho got 6hat o$ the activities. 1he sheerdiSicultP o$ bureaucratic allocations, and the politics that 6ould attend such decisions, gotthe 6hole eSort mired in the mud. 1rade should lead to production specializationT these+1s tried to do it the other 6aP around, putting the cart be$ore the horse. Termites in thetradin3 system< how #re&erential a3reements "ndermine &ree trade, Dagdish =hag6ati.,)??3, O$ord IniversitP +ress, Enc., p. 5?.



Edeea în!ințării unei organizații în planul reglementării schimburilor

comerciale între țări nu a $ost nouă. -%au vechiculat înainte de O.M.C.

proiecte ca Organizația Multilaterală a Comerțului sau Consiliul Comerțului

Mondial, și chiar s%a încercat constituirea unei Organizații Enternaționale a

Comerțului. 1oate acestea aveau în comun obiectivul reglementării și

plani!cării comerțului mondial în numele liberului schimb. Je6 /oc96ell

amintește că prin denumirea actualei O6M626 s%a dorit să se scape de

asocierea cu birocrația Acord"l"i >eneral #entr" Tari&e și 2omer ț * Lla

s$ârșitul /undei IruguaP, în decembrie, reprezentantul -.I.. al comerțului

Mic9eP 7antor a schimbat numele birocrației. @e acum în colo va !

Organizația Mondială a Comerțului, sau O.M.C. cest titlu are mai multă

UgravitateU, a spus $ostul :9er al ollP6ood%ului, și sună mai puțin

birocratic.#&5

cest pas al trans$ormării acordurilor din 0..1.1. într%o organizație

mondială, a însemnat internaționalizarea intervenționismului* trecerea de la

intervenționismul național la cel internațional. irmele naționale dispun

acum de spri'inul guvernului și pe piețele globale. -uplimentar produselor,

se eportă ast$el și protecționism. +e lângă e$ectul de retaliere protecționistal celorlalți competitori eterni, se stabilesc și dezvoltă măsuri de prote'are

și intervenție comune, compatibile între ele* Lpoliticile comerciale ale

di$eritelor țări interacționează între ele, ceeea ce este echivalent cu a spune

că interacțiuni eistă și ,ntre #ieț ele #olitice #e care se determin% nivel"rile

și bene:ciile #rotecț iei#.&;

>ste evident deci că nu doar numele organizației s%a dorit să rezoneze cu

a$acerile și economiile libere, ci întreaga recuzită terminologică a$uncționarilor O.M.C. ici, unii economiști, ce susțin tot mai vehement că

16 Rockwell, Llewellyn H. Jr, Stop the WTO, The Free Market, februarie , 1994.

1@ Negrecu, !rago ,ș Protec ionismul netarifar - evolu ii i tendin e în ările dezvoltateț ț ș ț ț , e"itura

#cono$ic%, 199&, '. ()9.



O.M.C., !ind apana'ul lumii libere, este în esență un aran'ament al

corporatiștilor dornici să liberalizeze toate piețele, s%au lăsat probabil $urați

de peisa'. >ste adevărat că în negocierile comerciale multilaterale sunt

prezente terminologiile de a$aceri, comerciale și economice. @ar, deși avem

termeni precum com#etiț ie1 el este unul de tip politic și nu economic, deși

avem ne3ocieri comerciale el nu sunt totuși negocieri de a$aceri între

antreprenori, ci negocieri politiceT este prezent de asemenea conceptul de

comer ț liber deși în realitate e vorba de comerț reglementat. >plicația

rezidă în $aptul că !lozo!a economică a organizației este cea convențională.

Operând cu o teorie neoclasică de echilibru a pieței, se inglobează concepte

și politici re$eritoare la modelul concurenței per$ecte, concurența loială,

comerțul corect sau cunoaștere per$ectă, care, așa cum vedem noi lucrurile,

sunt lipsite de realism și prezintă contradicții teoretice în interiorul

propriului sistem. ntreg limba'ul și stimultentele create în cadrul acestei

instituții sunt, indiscutabil, de natură să pună dialogul și rezultatele

acestuia, în cheie politică. Ja întâlnirea din &::; de la Marra9esch, cei ce

au semnat documentul de în!ințare a acestei $aimoase organizații nu au $ost

antreprenorii, !rmele sau agenții economici, ci miniștrii a &&< țări (din cele

&); ce au participat. Nu proprietarii din diverse țări au decis în mod pașnic(comercial regulile și standardele asupra propriilor schimburi. Ce se

discuta în cadrul /undei IruguaP privea desigur politicienii, !ind întru totul

programe4aspecte de politică comercială* tae vamale, bariere netari$are,

comerul cu produse tropicale, comerul cu produse provenite din resurse

naturale, comerul cu tetile i con$ecii, comerul cu produse agricole,

revizuirea prevederilor 0..1.1. salvgardarea, completarea i actualizarea

acordurilor încheiate la rundele anterioare, reglementarea di$erendelordintre pările contractante, subveniile și taele compensatorii, aspectele

comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, aspectele comerciale

ale măsurilor investiționale, comerul cu servicii sau $uncionarea -istemului

Comercial Enternațional.



2.2.4.2.!. O e%aminare liber schimbistă a principiilor O.M.C.

ceste teme de negociere eprimă, în înțelegerea noastră, mai degrabă

politizarea comerțului decât promisa libertate acordată schimburilor.

Con$orm obiectivelor sale de deschidere a piețelor către competiție,

principalul lucru ce trebuia $ăcut e încă departe de a ! îndeplinit* Lcomerțul

liber real, constând în scăderea unilaterală a barierelor comerciale, este

nemaiauzit la OMC. Jibertatea economică ar lăsa birocrații săi în esență cu

nimic de $ăcut.#&A ctivitatea O.M.C. este una de tip politic cu toate

elementele caracteristice s$erei politice* competiție de tip politic și

antreprenoriat politic, stimulente speci!ce și decizii colectiv%coercitive

asupra întreprinzătorilor%proprietari. rgumentăm că sistemul de reguli

creat în cadrul acesteia, se bazează pe principii ce nu promovează

numaidecât comerțul liber*

& +rincipiul nediscriminării % cuprinde cele două clauze* (& clauza națiunii

celei mai $avorizate în virtutea căreia o țară membră nu trebuie să $acă

discriminări între membrii O.M.C. acordând tuturor membrilor un tratament

egal (orice avanta' tari$ar pe care l%a con$erit unuia trebuie alocat tuturorcelorlalți membri și (b clauza tratamentului național ce interzice acordarea

unui tratament privilegiat, di$erențiat bunurilor economice naționale $ață de

cele din import, odată a'unse pe piața internă. =arierele la intrare !ind

permise. cest principiu rezonează mai mult cu politicile protecționiste și

denotă o înțelegere redusă a $uncționării economiei de piață din cel puțin

două motive* implică alte legi și regulamente ce se suprapun peste comerțul

liber care are propriile legi și instituții (proprietatea privată, moneda liberăși sănătoasă și nu e o 'udecată bine cumpănită să îți propui să obți un

comerț nediscriminat și liber prin noiane de documente și regulamente care

îngreunează schimbul. >ste destul de probabil ca aplicată consecvent,

19 "+ee+an, 2ames# This 4sn5t Free Trade# +e ?ree Mar&et, vol.1D.nr. D, iulie,1555.



clauza tratamentului național să aibă consecințe neintenționate. ceasta ar

putea însemna o urmărire și supraveghere continuuă, ce ar trans$orma

O.M.C. într%un =ig =rother Comercial Mondial, însă care totuși nu și%ar

putea îndeplini pe deplin scopurile de vreme ce măsurile cu caracter

naționalist din interiorul țării pot ! nesesizabile, indirecte, iar altele total

permise. șa cum se întîmplă de obicei, la orice pas aparatul statal, prin

intervențiile sale pe piața autohtonă, este capabil să pre'udicieze, să

discrimineze bunurile și serviciile din străinătate prin o$erirea de stimuli

(!scali, bancari, monetari, e.t.c. !rmelor naționale în toate stagiile lor de

producție și distribuție, concomitent cu obstrucționarea și îngreunarea

activității sau accesului !rmelor străine. cestea !ind o problemă de

strategie a politicii comerciale ce aparține guvernelor în cauză. Ja ce ne%am

putea aștepta în replicăB Ja în!ințarea unor agenții teritoriale ale O.M.C.

care să asigure transparența și punerea în aplicare a măsurilor

nediscriminatoriiB m a'unge tocmai la birocrația și politizarea comerțului

de care se dorea să se scape prin $ondarea organizației. cest principiu al

nediscriminării e criteriul de căpătâi al sistemului comercial internațional, și

pare cel puțin la nivel retoric. agreat de toată lumea* de la tehnocrați și

decidenții politici la companiile multinaționale și consumatori. nsă la acestprincipiu "corect politic#, s%a a'uns din cauza intervențiilor pe care tot statul

le%a des$ășurat și nu piața. @in aceste motive, suntem de părere că nu

nediscriminarea trebuie să !e considerată o virtute a comerțului

internațional, ci libertatea lui. +e piața liberă a nu discrimina e nimic altceva

decât o inepție. Orice individ când alege să întreprindă o acțiune,

discriminează. @acă un student având o bancnotă de &?? de lei decide să

meargă la bibliotecă tot anul și nu să își cumpere cărțile, am putea spune cădiscriminează autorii citiți. @iscriminează scriitorii naționali și editurile

locale în momentul în care decide să achiziționeze o carte din import,

discriminează producătorii și dealerii de mașini, și toată industria auto dacă

pre$eră să meargă cu metroul ori cu bicicleta. @ar ar ! absurd ca toți aceștia

să îi ceară socoteală. +roprietarul bancnotei (dobândită prin mi'loace



pașnice, economice !ind, în mod legitim, singura persoană care%i poate

decide destinația. Ja $el de esențial și !resc e ca principiul libertății

schimburilor și al respectării proprietății private să primeze în sistemul

comercial global și nu cel al nediscriminării. -e desprinde, în mod logic, din

cele spuse, constatarea noastră că prin clauza tratamentului național, cu

permiterea $olosirii barierelor comerciale la intrare, sau a obstrucționării

bunurilor economice ce provin din unele țări ce practică un comerț "neloial,

nu se construiesc ușor temeliile unui comerț liber, iar ceea ce se dorește prin

tratamentul egal din ambele clauze, socotim a ! o himeră ce poate avea mai

mult e$ecte contrare.

() +rincipiul competiției corecte % are în vedere asigurarea unor condiții

echitabile de des$ășurare a shimburilor comerciale, permițând combaterea

practicilor stabilite ca !ind neechitabile, prin mi'loace protecționiste. -%au

stabilit ca !ind incorecte, viciind competiția, următoarele* (a dumpingul, (b

subvenționarea, (c achizițiile publice, (d nerespectarea standardelor de

mediu, (e a drepturilor de proprietate intelectuală, ($ a drepturilor

consumatorilor, (g practicile anticoncurențiale și altele. Competiția corectă

este un concept ce $ace parte din modelul neoclasic dominant ce trece cu vederea și obstrucționează tocmai ce s%a dorit prin $ăurirea acestui

principiu* intensi!carea procesului concurențial. Dustețea promovată prin

această linie de argumentare este greșit înțeleasă. cest concept presupune

stări de echilibru, cunoaștere per$ectă și o concurență pură și per$ectă în

care nu se ține cont chiar de cei care generează acest proces pe piața liberă,

dând naștere la prețuri, și anume antreprenorii și consumatoriiT când de $apt

în realitate, eistă incertitudine, și nici%o constantă, competiția e dinamică,cunoșterea e dispersată și unică. șa încât, privim cu scepticism așa zisele

îngri'orări ale competiției corecte*

(a+racticarea dumpingului este o practică antreprenorială obișnuită și

legitimă a proprietarilor ce e inadecvat să o apreciem ca !ind



pre'udiciatoarea competitorilor sau a competiției. @e $apt intensi!că

concurența. Elegitim ar ! să se considere că altcineva și nu proprietarul să

hotărască prețul bunurilor de care dispune în mod legitim.

(b-ubvenționarea denaturează $ără îndoială concurența și alocarea deresurse. Cu toate acestea, din $aptul că partenerii comerciali străini au

activitățile de eport subvenționate, nu decurge că e bene!c la nivelul

întregii economii, să se răspundă similar, taând populația și lipsind alte

sectoare de $ondurile ce ar ! putut ! obținute prin cheltuielile membrilor

acesteia, sau chiar !ind direct impozitate. poi, dacă observăm că

subvenționarea bunurilor străine e un bene!ciu pentru cetățenii țării

importatoare, atât în calitatea lor de consumatori, cărora li se !nanțează

consumul, cât și în cea de producători ce $olosesc componente mai ie$tine,

atunci e cât se poate de limpede că nu reiese de aici ca !ind tocmai

oportun de luat măsuri de combatere.

(cCeea ce trebuie să ne preocupe nu este asigurarea pe piețele de stat (care

cel mult pot simula $uncționarea unora adevărate a unor licitații

transparente și nediscriminatorii, în regim de concurență sporită, câtă

vreme problema de $ond e cu totul alta. Cea mai importantă problemă

privind achizițiile publice este aceea că înainte, în timpul, și după

momentul selecției respectivelor bunuri economice, lipsesc criteriile

economice. @orințele publicului râmân necunoscute $ără capacitatea

realizării de calcule economice.

(dntre comerț și a$ectarea mediului nu e o legătură cauzală. ie și dacă ar

eista, ar ! mult mai legitim, etic și e!cient ca problemele de mediu să se

rezolve nea$ectând drepturile de proprietate ori opțiunile de consum(!ecare individ ținând cont de propriul său grad de dezvoltare și

prosperitate îndreptate către sporirea consumului neecologic, alegând

ast$el (temporar sau nu, o schemă societală cu o producție mai mare și un

comportament mai puțin gri'uliu în privința poluării. /ezolvarea în această

manieră voluntară este o$erită de către mecanismul pieței. >ste știut $aptul



că responsabilitatea survine odată cu stabilirea drepturilor de proprietate

clar de!nite. @acă, și mai ales în ce moment, conservarea mediului este o

prioritate pentru cetățeni, se va reQecta în deciziile lor de consum. >a nu

se aQă însă în opoziție cu schimbul. +rotecția mediului se ampli!că de

regulă odată cu creșterea nivelului de trai % ce e adusă tocmai de libertatea

schimburilor comerciale. Nu credem deci că subvenționarea bazată pe

rațiuni ecologice, impunerea unor standarde, etichetarea, măsurile de

penalizare, intervențiile și altele de acest gen având scopul prote'ării

mediului încon'urător, sunt adecvate unei soluționări echitabile, înQoritoare

sau sănătoase.

(eolosirea drepturilor de proprietate intelectuală (@.+.E. în scop

protecționist a devenit o practică $oarte des întâlnită. >le îi con$eră

deținătorului un privilegiu de monopol, interzicând celorlalți să își utilizeze

în moduri precise, și stabilite de către ei înșisi, bunurile !zice pe care le

dețin. Și acest lucru nu este nici legitim și nici nu conduce neapărat la mai

multă inovare&2. vem această credință, întrucât susținem teoria autorilor

libertarieni care au chestionat&< critic logica științi!că pe care se spri'ină

proprietatea intelectuală. @acă socotim a ! consistentă și adevărată analiza

acestora, atunci înseamnă nu numai că schimbul nu ar trebui ! torsionat

după legile @.+.E., dar și, mai important, $aptul că nu pot ! stabilite drepturi

de proprietate asupra ideilor din mintea unei !ințe umane. ceastă direcție

de argumentare are la bază următoarele*% creația nu poate genera proprietateT drepturile de proprietate legitime

sunt* proprietatea asupra propriului corp, asupra bunurilor !zice obținute

prin apropiere originală, trans$erurile pașnice și producția% @.+.E. nu respectă regula aproprierii originale care stă la baza oricărei

intrări legitime în posesie

1A =oldrin Michel, Jevine, @avid, A3ainst Intellect"al Mono#oly1 pag. &3;%)?3

1D 7insella, -tephan N, A3ainst Intellect"al Pro#erty1 )??3.



% numai resursele rare pot ! deținuteT bunurile intelectuale !ind bunuri non%

rare% originea unei idei nu poate ! un criteriu etic pentru însușirea lorT ideile se

pot regăsi în mințile multor oameniT ar însemna să ai controlul asupra

ideilor și acțiunilor celorlalți oameni. $ace comerț cu producători precum cei chinezi, care decodi!când prin

propriile resurse intelectuale ce au văzut la alții, dau o anume $ormă

proprietății lor dobândite prin mi'loace economice4non%agresive, nu ar

trebui ! interzis.

($ @repturile consumatorilor. n numele prote'ării drepturilor consumatorilor

se întreprind $orme bine aran'ate de protecție a anumitor grupuri, de

regulă acestea !ind alcătuite din producători. Jegitim vorbind, singurulcare poate să constate dacă a su$erit un pre'udiciu al proprietății sale este

chiar consumatorul. apt este că, de cele mai multe ori, consumatorii nu

sunt îngri'orați de presupusele pagube produse de unele activități sau

strategii comerciale. Ne interesează acest aspect deoarece este necesară

aprecierea celui vătămat asupra daunelor ce i%au $ost cauzate, altminteri

"obiectiva# invocare a consumatorului rămâne doar o întrebuințare

ingenioasă a antreprenoriatului politic. O altă problemă este că

"suveranitatea consumatorilor# este $olosită și în sens invers. > adevărat că

producătorii, pentru a realiza pro!turi, trebuie să țină seama de

satis$acerea urgentă a nevoilor de consum selectând cea mai bună variantă

de a întreprinde acest lucru. @ar această Lobligație# provine din motivul

pro!tului. Consumatorul nu poate avea vreun drept asupra stabilirii

prețurilor sau a elementelor ce țin de procesul de producție și

comercializare a bunurilor deținute de agenții economici, după cum nici

producătorul nu poate decide, în locul consumatorului cantitatea, tipul și

calitatea produselor ce urmează a ! achiziționate. @repturile nu sunt ale

Lconsumatorilor#sau ale Lproducătorilor# ci ale proprietarilor.

(gCombaterea practicilor anticoncurențiale întețește alocarea de protecție iar

protecția, la rândul ei, aduce privilegii monopolistice. O consistentă



literatură dedicată analizării $enomenului concurenței, argumentează din

perspectiva teoriei concurenței libere într%un mod pertinent, eempli!când

prin cazuri celebre, lucrul că* monopolurile, cartelurile și alte ast$el de

înțelegeri între !rme, sunt capabile să restricționeze concurența, dar nu de

unele singure, ci numai cu a'utorul barierelor instituționale. st$el, un

monopol pe o piață liberă, și deci cu acces liber la intrare, este greu de

realizat. n orice $el, monopolul de piață, nu are aceleași consecințe

negative pentru consumatori și concurență, cum se întâmplă în cazul celui

instrumentat cu a'utorul guvernelor. +e piața liberă, poate eista o editură

care publică lucrări unice la prețuri eorbitante. Cu toate acestea, acest tip

de monopol nu putem a!rma că este vătămător la nivelul consumatorilor,

întrucât ceea ce primează este dreptul legitim de proprietate al

o$ertantului. Cei care își procură cărți de la acesta, alegând prin urmare în

mod voluntar, nu poate învinui pe singurul o$ertant cu care poate $ace

aceste tranzacții, de o încălcare a drepturilor sale de proprietate. n

privința prețului considerat a ! ridicat este imposibil de încadrat altcumva

decât preț al pieței. >ste și cazul $ormării de carteluri, de $uziuni, care pe

piata liberă sunt caracterizate de instabilitateT neeistând posibilitatea de a

își calcula dimensiunea optimă a !rmelor, este mult mai oportun pentruantreprenori să acționeze de așa manieră încât să satis$acă cele mai

urgente nevoi ale pieței. Mai cu seamă, nu este 'usti!cat ca diversele

avanta'e competitive aQate în tolba antreprenorilor de piață să !e

considerate practici neloiale care inhibă accesul pe piață a altora. +ot ! cel

mult bariere naturale. /eglementările și intervențiile antitrust sunt

îndreptate către probleme întru totul $alse.

-e impune să evidențiem un învățămând tras din problemele de $ață*

oamenii implicați în schimb, vor să bene!cieze de acesta nu să !e egali.

tunci pentru cine se dorește această pretinsă egalitateB oarte puțini

autori din paradigma dominantă de gândire $ormulează un răspuns analitic



rezonabil privind politica comerțului echitabil. @ominic9 -alvatore este unul

dintre ei. >l atașează comerțului echitabil un caracter protecționist*

LComerțul liber se bazează pe conceptul de laissez%$aire și lipsa deinter$erență cu sistemul de tranzacționare. Comerțul echitabil, pe de altă

parte, se re$eră la reglementările unilaterale a ceea ce este permis și cenu este. +rocedurile de punere în aplicare a comerțului echitabil demulte ori s$ârșesc prin a ! măsuri protecționiste. șa cum subliniazăinger (&::&, p. )&. ,n #olitica intern% comer ț "l corect a a4"ns s%,nsemne dre#t"l la #rotecț ie6 @iscutarea comerțului corect, însă, a împinsapărătorii unui sistem comercial multilateral liber în de$ensivă1 deoarecenimeni nu poate argumenta într%adevăr împotriva corectitudinii încomerț.#&3

n alte cuvinte, în numele egalitarismului se adoptă de $apt măsuri ce

determină cu adevărat inegalități, de vreme ce nu competiția liberă $ace

obiectul acestui principiu, este de'a evident că vor eista "indivizi care

trăiesc din propriile e$orturi și cei care pro!tă de constrângerea

organizată#.&:

5 +rincipiul liberalizării. plicarea acestui principiu e $ăcută în mod

birocratic și e politizată, a'ungându%se la un anumit grad de libertate a

schimburilor, obținut treptat prin dezbateri ce au loc în cadrul rundelor de

negocieri având rezultate modeste pentru anvergura, resursele alocate șipretențiile anunțate*

@e la crearea 011 în &:;<%&:;3 au avut loc opt runde de negociericomerciale. noua rundă, cea de la @oha din Watar este în curs dedes$ășurare în prezent. Ja început, rundele de negocieri s%au concentratpe scăderea tar!elor, în special cele vamale, asupra bunurilor importate.Ca rezultat al negocierilor, la mi'locul anilor &::?, ratele tari$are alețărilor industriale asupra bunurilor industriale au scăzut în mod constantla mai puțin de ;K.)?

1B Trade protectionism and welfare in the United States , ca'itolul 14, *n +olu$ul e"itat "e !o$inickal+atore- Protectionism and world welfare, a$bri"ge /ni+erity 0re 199, '. 1(.

15 alin, 0acal, Lieralismul , '. (2.

788orld 1rade Organization En$ormation and >ternal /elations @ivision, @nderstandin3WTO, )?&&, p. &&.



/emarcăm operarea cu un concept di$erit al liberalizării $ață de cel

autentic, preluat din cordurile de Jiber -chimb și 0..1.1. ce conține

aceleași tipuri de stimulentele perverse descrise mai înainte, și în care s%au

păstrat neatinse câteva din concepțiile mercantiliștilor (mă re$er spreeemplu la politicile de stimulare a eporturilor și restricționare a

importurilor dar adăugându%se și altele noi.

Multilateral trade agreements no6 $ocus on providing assistance toeporters through more government intervention, not on openingborders and tariS reduction. or eample, since &:2; the Enternational1rade Centre, the 81O, and the Inited Nations Con$erence on 1radeand @evelopment have been 6or9ing together to assist small economiesthrough their eport%led development and integration in internationaltrade. Countries see9 trade agreements inso$ar as those agreements

encourage onlP their eport industries, but not the Qo6 o$ imports as6ell.)&

n cadrul OMC lipsesc deci stimulentele adoptării unei asemenea politici

autentice. /eiterăm $aptul că liberalizarea înseamnă nu doar eliminarea

obstrucționării schimburilor de către state, de tipul celor propuse (taele

vamale, pla$onări cantitative e.t.c., dar și a standardelor de toate tipurile

(de mediu, calitative, cantitative, de securitate e.t.c., și a tuturor

reglementărilor și imitiunilor asupra schimburilor, ce nu pot ! con$orme cu

obiectivele creării unui comerț într%adevăr liber.

dăugăm aici că o politică de liberalizare înseamnă și trecerea la o monedă

liberă și sănătoasă stabilită și emisă în a$ara sistemului băncilor centrale, nu

doar simpla asigurare a unor politici nemanipulatorii ale autorităților

monetare. ăcând rabat de la oricare dintre ele, liberalizarea va ! una de

supra$aă, !ind utilizată ca o modalitate de îmbogăire a $uncionarilor i a

grupurilor de interese. +resupunând o politică de liberalizare în care

moneda este lăsată în continuare în aparatul statal i nu decisă prin

m'iloace economice, atunci trebuie să înelegem că nu am eliminat nici pe

departe mi'loacele de alocare protecionistă* statul dispunând în continuare

71 @orobaț, Carmen >lena, =orei3n Policy and Domestic Policy Are b"t One!ystem, Endependent /evie6, )?&A, &:.5, p. 52:.



de un instrument esențial de distribuire a privilegiilor, i chiar $oarte

oportun în ceea ce privete reacia publicului, ale căror venituri sunt

e$oliate "so$t# prin mecanismele monetare. ără o monedă veritabilă, e

neîntemeiat din partea economitilor onești să avanseze ideea că prin

comerul diri'at și gestionat de cadrul instituțional al O.M.C. se realizează

structura $avorabilă liberalizării schimburilor, când de $apt, în continuare

"statul se aQă în postura de a domina întreg sistemul economic i chiar

întreaga societate.#)) @in aceste motive unii autori sunt de părere că "doar

Lprivatizare#, în absena unui sistem legal $uncional, nu înseamnă acelai

lucru cu a crea o piaă. +ieele au ca $undament domnia legiiT privatizările

euate nu sunt eecuri ale pieei, ci eecuri ale statului în a crea temeliile

legale ale pieei.#

0radualismul este mi'locul de obținere a libertății, propriu statului, care

având alte scopuri și o înțelegere greșită a liberalizării, încearcă să atenueze

din e$ectele puternice ale acesteia atrâgând în realitate chiar suprimarea

lor. Emplicațiile unei asemenea metode nu sunt deloc de negli'at. n

subcapitolul acestei lucrări privitor la calculul economic ce descria

importanța $undamentală a acestui instrument într%o societate, am văzut că

limitarea sau depărtarea de la $uncția $undamentală a generării prețurilorîntr%o economie, și anume schimburile libere între proprietari, înlătură

calculul economic rațional. ără posibilitatea calculelor economice corecte

este viciat întreg procesul economic iar continuarea politicilor protecționiste

ar conduce spre destrămarea societății civilizate. ntorcându%ne după

prezentarea acestor accentuări, să observăm că gradualismul nu $ace decât

să mențină în continuare, în di$erite grade, politica protecționismului sub

pretetul apariției diverselor bloca'e de tipul măsurilor reciprocității.@evelopatoare, de asemenea, este retorica utilizată în acest sens* "opening

mar9ets can be bene!cial, but it also reRuires ad'ustment# are immediatelP

$ollo6ed bP the assertion that "81O agreements allo6 countries to

77 /othbard, N. MurraP, Pleodoarie #entr" o moned% s%n%toas%, editura Liberalis,)?&5, p. )2.



introduce changes graduallP# (81O )?&&, emphasis added#)5 . considera

că "aceste pauze sunt bune prin aceea că permit membrilor să digere

acordurile anterioare și să%și conserve energia pentru viitoarele negocieri

comerciale multilaterale,#); e, am putea spune, încă un caz ce evidențiază că

meta$orele nu trebuie să inlocuiască raționamentele economice. > destul de

limpede că unele state par a avea nevoie de un proces de "digerare# de zeci

de ani, ceea ce ne 'usti!că să susținem că acestea nu pot ! o strategie

înțeleaptă4prudentă, cum se crede. ceste lungi "pauze# denotă mai mult

decât înțelegerea greșită a măsurilor de dereglementare a pieței, și anume

$olosirea lor ca instrument protecționist.

@in perspectiva pe care noi o împărtășim, a unei analize limpezite de

presupozițiile multilateralismului comercial, e de la sine înțeles să se impună

ecluderea totală din calea comerțului a co%proprietarului neinvitat, dar

aceasta se poate obține mult mai ușor printr%o strategie unilaterală a

liberalizării, și nu prin negocieri politice sub auspiciile O.M.C., așa cum prea

optimist consideră mulți autori liberali, chiar dacă înțeleg $oarte bine că nu

e înțeleaptă așteptarea ca celalți membrii să $acă la $el pentru a putea

bene!cia de deschiderea economiei către mediul internațional*

" @e ce să ne supunem populația la mai multe tae și restricții numaipentru că alte țări $ac acest lucruB +entru a împrumuta o analogie de laeconomista britanică Doan /obinson, nu este deloc înțelept să aruncibolovani în propriul port doar pentru că vecinii tăi au țărmuri stâncoaseși inaccesibile, care îți îngreunează accesul. spune că n";mi voi acordadre#t"l de a ale3e dintr;o 3am% lar3% de #rod"se ie&tine și b"ne1 dac% t"n" &aci la &el reprezintă un sacri!ciu, și nu represalii iscusite.#)A

@i$erența dintre susținătorii OMC și apărătorii comerțului liber se poate

sesiza și din acest mod de abordare al măsurilor reciproce. Mai mult, un

76 @orobaț, Carmen >lena, =orei3n Policy and Domestic Policy Are b"t One!ystem1 p. 5<?.

7@ Er6in, @ouglas, Do We eed the WTO1 p. 5AA.

79 Norberg, Dohan, n apărarea capitalismului global, editura Jibertas +ublishing, )?&?, p.&&<%&&3.



apărător consecvent al principiului reciprocității % ce e strâns legat de

politica instituțională a liberalizării, ar trebui să observe că o aplicare a unor

măsuri protecționiste într%o țară membră înseamnă același tip de măsuri și

pentru celelalte. șa cum North a observat "ceea ce vrea el este o situaie

L$ără tae vamale# pe cealaltă parte a graniei i o lege Lpro%tae vamale#

pe această parte a graniei. Vrea ca americanii să poată vinde orice vor, la

cel mai bun pre posibil oamenilor de pe partea cealaltă a graniei. @ar el

nu vrea ca oamenilor de pe partea cealaltă a $rontierei să le !e permis de

către lege să le vândă oamenilor de pe această parte a graniei la cel mai

bun pre posibil FGH Ceea ce este acceptabil pentru o persoană este

acceptabil i pentru cealaltă. Orice constituie o politică economică

îneleaptă într%o parte a graniei constituie o politică îneleaptă i pe

cealaltă parte.#)2

șadar, stă în natura lucrurilor ca în cadrul acordurilor politice,

programele de liberalizări autentice să nu poat% avea prea mulți susținători.

Jogica competiției politice ne arată că incitativele sunt îndreptate puternic

către susținerea proiectelor de etindere a protecției, ne!ind niciodată o

lipsă de idei în privința proiectelor investiționale cu $ondurile altora.

-timulentele acționează și în sensul maimizării duratei și ariei de acțiune amandatelor de către bene!ciarii acestora % tehnocrații, ce cu a'utorul

coerciției legilor din cadrul cordurilor de Jiber -chimb hotărâte de ei și de

către omologii lor de odinioară, sunt acum în măsură să valori!ce și

calitatea de proprietari, sau, după caz, co%proprietari nedoriți, a tuturor

proprietăților legitime ale di$eriților oameni prinși în mecanismul acordurilor

$ără voia lor. Concurența politică e accelerată puternic și prin deprinderea

îndeosebi rapidă a abilităților parazitare ale altor aspiranți, dornici să obținăaccesul la monopolul mașinăriei birocratice. +rocesul competițional de acest

tip asigură selecția la vâr$ tocmai a celor mai abili birocra ți și antreprenori

7A North, 0arP1 TariBs as Wel&are;!tate conomics1 Mises @ailP, Jud6ig von Mises Enstitute, 5?iulie, )?&).



politici în aria epandării protecției și a măsurilor intervenționiste. > utopic

să crezi că îi poți convinge pe aceștia să renunțe la aceste avanta'e susținând

liberalizarea prin intermediul OMC)<. și al statelor membre ca unici

catalizatori ai libertății schimburilor. Nu de la reglementator te aștepți sa !e

un promotor al libertății.

-ub pretetul dereglementării totale a comerțului, sunt instituite noi

măsuri privilegiatoare ce generează o întreagă piață politică cu decidenți și

antreprenori politici, dar și clienți politici (ne$ertili la nivel social, atrași de

$avorurile o$erite pe spinarea populației, ce sunt bine organizați în vederea

menținerii acestora. lterantiva $avorurilor politice (obținute adeseori cu

mari costuri nu poate ! o investiție pro!tabilă pentru 'ucătorii de pe

această piață. 1recerea la o piață adevărată, cu competiție și clientelă reală,

cu eliberarea clienților captivi și rede!niri structurale adecvate aceastei

piețe, ar însemna pierderea avanta'elor asigurate de barierele comerciale.

ceste lucruri $ac tot mai di!cilă și nerentabilă (costurile ar depăși

bene!ciile aplicarea politicii liberalizării. +utem considera gestionarea

birocratică multilaterală a liberalizării ca !ind e!cientă, doar în măsura în

care e de dorit epansiunea sau păstrarea pieței protecționismului. nsă

această piață, in'ustă și costisitoare pentru populație, e o !cțiune ce nu îșipoate îndeplini scopurile declarate și nu poate ! niciodată cu adevărat

înQoritoare la nivelul societății. șa cum se poate constata istoric, odată cu

acceptarea eistenței unor asemenea piețe, se acceptă de $apt etinderea

puterii coercitive ce nu mai poate ! limitată și în consecință, revenirea la o

modalitate pașnică de a $ace schimburi, liber consimțite de către

întreprizătorii privați, devine nu anevoioasă ci nedorită. Nu revenirea la

7D șa cum utopic susține în opinia mea @ouglas Er6in nădă'duind că economiștii liberalipot stabili sau schimba obiectivele politicienilor remunerați tocmai din etinderea statului*"Noi ar trebui să menținem OMC concentrată cât mai mult posibil către reducereamăsurilor la $rontieră și nu să etindem în grabă agenda sa dibuind noi teme (dintre caremulte sunt îndreaptă rapid spre nicăieri, oricum, atunci când eistă o mul țime de a $ace cuprivire la problemele vechi.# Op.cit., p. 5AA.



politicile liberalismului clasic care naiv credea că poate limita dezvoltarea

statului este prin urmare soluția, ci înlocuirea lor cu un proces de piață

competitiv, singurul consecvent cu respectarea proprietăților legitime.

lte principii sunt cel al (; încura'ării dezvoltării și re$ormei economice

care prin acordarea de concesii și asistență țărilor în curs de dezvoltare ce

se aează în principal pe mărirea perioadelor de implementare a

acordurilor, asistență tehnică și menținerea barierelor comericale, ignoră și

contrazice ceea ce și%a propus O.M.C. prin promovarea unui comerț mondial

deschis. +iețele locale au o pro$undă nevoie de schimbarea mentalității

protecționiste, nu de tergiversări prin asistență specială și concesii

comercialeT și al (A predictibilității % prin măsuri de supraveghere periodică

a politicilor comerciale naționale încercându%se asigurarea unui mediu de

a$aceri transparent și stabil, menținut în stadiul actual tocmai prin aplicarea

politicilor O.M.C. de deschidere incompletă a piețelor. ccentul cade pe

stabilitatea politicilor comerciale naționale și a mediului comercial $ără a

pune cu adevărat presiune pe eliminarea măsurilor protecționiste.

O!cial (sau am putea spune super!cial interpretate, pozițiile ce susțin

protecționismul în cadrul O.M.C. sunt etrem de puține. nsă, dacă operăm

cu un anumit discernământ metodologic, observăm cel puțin următorullucru* conceptul liberalizării uzitat aici, permite aplicarea de măsuri cu

puternice e$ecte de prote'are ale economiilor și companiilor naționale. Mai

mult, interesele naționale, de tipul prote'ării pieței interne se bucură de o

mai bună protecție sub cupola acestei instituții în cazul unor dispute

comerciale. +rin urmare, prin crearea Organizației Mondiale a Comerțului, așa cum s%a

putut credem constata din tezele de mai sus, au $ost înlocuite vechile

instrumente protecționiste (de tipul taelor vamale și a contingentelor cu

cele ale noului protecționism. Cu un asemenea cadru comercial multilateral,

oricât de optimiști am !, nu găsim ca procesul concurențial să se intensi!ce

radical, ori ca în urma negocierilor multilaterale să rezulte o liberalizare

autentică.



Documents

Comertul administrat OMC