Upload
carpiuc-ioan
View
25
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
comportamentul participantilor la trafic
Citation preview
PSIHOLOGIA CONDUCĂTORULUI AUTO Prof Eugen Golgotiu
1 INTRODUCERE I NOŢIUNI GENERALE
Etimologic noţiunea de bdquopsihologierdquo are ca termeni componenţi cuvintele greceşti
bdquopsicherdquo ndash suflet şi bdquologosrdquo ndash cuvacircnt altfel spus psihologia se ocupă cu studiul
comportamentului mental cuprinzacircnd intenţiile (gacircndurile conexiunile dintre ele) şi
răspunsul comportamental exprimat prin atitudini fizice urmare a proceselor de gacircndire
Psihologia nu se referă explicit la constituţia anatomică a creierului sau a sistemului
nervos Psihologia se opreşte asupra modului de procesare a informaţiilor care sunt deţinute
de creier şi a fenomenologiei descifrării mecanismului gacircndirii consideracircnd conştiinţa ca
fiind alcătuită pe trei niveluri după cum urmează
bull conştiinţa imediată
bull conştiinţa transcendentă (bazată pe experienţe anterioare)
bull conştiinţa comună tuturor fiinţelor (umane)
Psihologia diferă de ştiinţele sociale (sociologie antropologie sau ştiinţe politice) prin
simplul fapt că studiază comportamentul individului singur sau icircn relaţie cu un grup şi nu
comportamentul de grup ca entitate de studiu sau a relaţiilor dintre acestea Psihologia apare
ca o ramură a ştiinţei de sine stătătoare icircn anul 1879 cacircnd Wilhelm Wundt se autointitulează
bdquopsihologrdquo şi organizează primul laborator de cercetare icircn domeniu
Psihologia modernă dezvoltată ca ştiinţă de sine stătătoare foloseşte drept instrumente de
cercetare metode psihologice şi statistice icircn care sunt incluse şi testele standard (IQ abilităţi
etc) precum şi teste concepute pentru situaţii şi domenii specifice Icircn această categorie a
testelor specifice se icircncadrează studiile ce se dezvoltă icircn domeniul psihologiei conducătorului
auto a testării capacităţilor şi studiului factorilor de risc cu legături directe icircn
accidentologie
După ce s-a definit psihologia ca fiind bdquostudiul ştiinţific al comportamentului şi proceselor
mentalerdquo detaliind se defineşte
bull Comportamentul ca fiind esenţialmente o manifestare observabilă a
organismului uman dacă se discută despre psihologie umană
bull procesele mentale ca fiind fenomene ce se desfăşoară la nivelul creierului
activitate ce nu poate fi observată direct
Exemple de procese mentale
bull visele
bull procesul memorării
bull procesul creaţiei artistice ştiinţifice etc
Icircn literatura de specialitate sau icircn alte domenii se poate icircntacirclni denumirea prescurtată a
cuvacircntului bdquopsohologierdquo prin logo-ul bdquopsirdquo sau cea de a 23-a literă a alfabetului grecesc bdquoΨrdquo
Faptul că bdquopsirdquo este o disciplină ştiinţifică este dovedit de metodele de lucru foarte
riguroase ce folosesc din plin matematica sau statistica atacirct pentru studiul comportamental
cacirct şi pentru a studia procesele mentale Aceste metode ştiinţifice permit descifrarea predicţia
(anticiparea) şi chiar manipularea icircntr-o oarecare măsură a subiecţilor studiaţi
Psihologia este o ştiinţă tacircnără cu un cacircmp foarte larg de studiu Cu cacirct se diversifică
domeniile cercetate cu atacirct se lărgesc oriyonturile conoaşterii icircn domeniu
Psihologia bdquoacademicărdquo se concentrează exclusiv pe cercetare avacircnd ca scop icircnţelegerea
fenomenelor psihologice icircn cazuri sau situaţii particulare cuantificabile Aceste cercetări sunt
preluate de alţi psihologi ce lucrează icircn domeniul psihologiei bdquoaplicate ce foloseşte
rezultatele cercetării icircn practică pentru a obţine rezultate ce vor valida sau infirma datele
obţinute icircn urma cercetărilor
Această abordare distinctă nu icircnseamnă şi excluderea reciprocă a celor două sisteme
acestea putacircnd convieţui icircn cadrul aceleiaşi cercetări
Psihologia contemporană se caracterizează prin faptul că abordează acelaşi subiect din
unghiuri diferite cu metode diferite Principalele sisteme de abordare a problemelor se
clasifică după cum urmează
1 Psihologia cognitivă ca fiind o structură cu ajutorul căreia se caută icircnţelegerea
modului de gacircndire şi mai puţin aspectul aplicativ Această bdquoramurărdquo a psihologiei are ca
obiecte de studiu percepţia icircnvăţarea rezolvarea problemelor mecanismul decizonal atenţia
limbajul şi emoţiile Psihologia cognitivă se axează pe un sistem de gacircndire o şcoală
cunoscută ca bdquocognitivismrdquo ce are la bază modelarea informaţiilor despre procesul de
gacircndire pozitivismul şi psihologia experimentală
2 Psihologia clinică şi consilierea psihologică reprezintă o aplicare directă a psihologiei
pentru icircnţelegerea modului icircn care se pot face tratamentele psihologice icircn cazul problemelor
mentale sau de comportament Icircn mod tradiţional psihologia clinică se asociază cu consilierea
psihologică şi psihoterapia
3 Psihologia educaţiei este concentrată pe studierea proceselor mentale care au loc icircn
procesul educaţional al dezvoltării activităţii cerebrale modul icircn care subiecţii icircnvaţă percep
mediul şi mecanismele complexe care generează procesul icircnvăţării
4 Psihologia concentraţională tratează problemele specifice legate de persoanele care
au suferit condamnări se ocupă de problemele specifice legate de universul concentraţional
şi caută rezolvări problemlor legate de readaptarea persoanelor eliberate la viaţa icircn societate
5 Psihologia sănătăţii este specifică icircnţelegerii proceselor psihologice icircn cazul bolilor
mentale şi nu nimai se ocupă de relaţiile pacient-doctor doctor-familie precum şi a
impactului psihologic al asistenţei socio-medicale
6Psihologia mediului industrială organizaţională se ocupă de problemele psihologice
ale forţei de muncă psihologia clienţilor a consumatorului icircn general incluzacircnd aplicarea
psihologiei icircn procesele de recrutare şi selectare a forţei de muncă a educării acesteia
probleme legate de stresul la locul de muncă Se foloseşte psihologia icircn procesul de proiectare
a produselor
7 Neuropsihologia este o ramură a psihologiei care tratează şi se ocupă de modul de
funcţionare a creierului şi de structura acestui proces Psihologia cognitivă este vizată icircn
primul racircnd
8 Psihologia socială are ca principal obiectiv icircnţelegerea influenţelor reciproce
biunivoce icircntre individ şi societate modul de formare a atitudinilor şi stereotipurilor
comportamentele atacirct individuale cacirct şi de grup
II NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERCEPŢIE
Definiţia percepţiei ansamblul mecanismelor fiziologice şi psihologice a căror
funcţie generală este de a capta informaţii din mediul exterior sau informaţii privind
organismul icircnsuşi
Percepţia este sinonimă cu senzaţia chiar dacă s-a icircncercat o diferenţiere Icircn general
modalitatea de percepţie senzorială se referă la investigaţiilor fiziologice şi mai puţin icircn
cazul cercetărilor psihologice
Organismul uman este dotat cu cinci simţuri Aceste sisteme de percepţie au la bază
receptori bdquodispozitiverdquo de detecţie a parametrilor funcţionali ai organismului temperatură
poziţie presiune sanguină cocncentraţie de zahăr etc sunt numai cacircteva exemple Aceşti
senzori fac parte din sisteme de reglaj automate trimiţacircnd semnalele la unul sau mai multe
astfel de sisteme Aceşti senzori nu produc senzaţii perceptibile decacirct icircmpreună cu alte
sisteme dacă este cazul alarmacircnd conştientul prin senzaţii specifice de rău sau de bine Cele
cinci simţuri care produc senzaţii sau percepţii sunt pipăit gust miros auz văz
a) Senzaţiile tactile
Cercetări au evidenţiat patru categorii de senzaţii tactile
- contactul ndash stimulare vibro-tactilă fără alte senzaţii
- durerea ndash punctele de pe suprafaţa pielii ce produc durere sunt specifice şi diferite
de celelalte
- căldura ndash punctele specifice de pe suprafaţa pielii ce au senzori speciali
- frig ndash senzori speciali puncte specifice
Fiziologii au detectat la nivelul pielii şi alţi senzori care nu au o funcţie precisă sau nu
s-a reuşit detectarea acesteia Deasemeni s-a constatat o răspacircndire inegală a senzorilor pe
suprafaţa corpului sunt zone cu foarte mulţi senzori cum ar fi macircna şi zone puţin dotate
senzorial cum ar fi spatele zonele de o parte şi de alta a şirei spinării Sensibilitatea se
exprimă prin praguri pragul absolut şi pragul diferenţial
Pragul absolut reprezintă mărimea stimulării corect apreciate Icircn practică pragul
durerii apare la o presiune de 30 gmm2 aplicată pe buricul degetelor şi de numai 02 gmm2 la
nivelul corneei oculare (Weler Fechuer)
Fiziologul Ernest Weler face primele cercetări legate de pragul diferenţial relativ de
percepţie icircn sec XIX ajungacircnd la concluzii interesante Pentru a percepe o diferenţă de
greutate este nevoie ca diferenţa dintre greutăţi să fie de cel puţin 25 De exemplu pentru a
percepe diferenţa dintre o greutate de 100 g şi o alta mai mare aceasta din urmă trebuie să
aibă minim 1025 g iar pentru 300 g 3075 raţionacircnd la fel pentru 400 g 410 g ş amd
Această proporţie numită şi raportul lui Weler este constatat pe o anumită plajă de
valori şi se extinde şi la alte fenomene perceptive Practica şi cercetările au evidenţiat faptul
că psihicul uman lucrează cu mărimi relative şi nu cu mărimi absolute ce nu pot fi
apreciate cu exactitate şi deci nu pot fi folosite efectiv deoarece ar trebui să existe tot timpul
o mărime de referinţă cunoscută
b) Auzul
Organul receptor al undelor sonore este urechea Vibraţiile audibile pentru urechea
umană se situează icircntre 15 Hz şi 20000 Hz Frecvenţele sonore sub prima valoare sunt
definite ca infrasunete iar peste valoarea maximă ultrasunetele Sunetele se propagă sub
formă de ondulaţii ale mediului purtător ( gazos aer lichid sau solid) sub acţiunea energiei
sonore produsă de bdquoemiţătorul de zgomoterdquo ce consumă o energie oarecare pentru producerea
sunetelor Acestea ajung prin intermediul urechii la timpan care cu ajutorul unui sistem
mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin
intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)
Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte
de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra
echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare
Sunetul se caracterizează prin trei parametri
- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute
ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite
- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de
bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată
cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat
(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de
intensitate
- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter
specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv
Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea
inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =
110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este
Io = 10-12 Wm2
Mărimile caracteristice acusticii sunt
Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un
sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte
Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata
Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la
pătrat
Pa = (Pro)2 [W]
Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W
Pragul maxim dureros Pam =102 W
Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB
LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)
Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB
LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB
Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa
raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este
Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]
Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB
LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2
Exemple de niveluri de intansităţi acustice
bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă
bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive
bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv
bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale
Psihologia văzului
Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo
furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi
Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn
impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală
Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se
va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii
- culori spectrale
- culori de absorbţie
Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt
considerate bdquoculori purerdquo
bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă
bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă
bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă
bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă
bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă
bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă
Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe
obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită
culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori
Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz
Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine
orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA
RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color
Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se
impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi
dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo
Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe
fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt
- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd
unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)
- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui
icircntreg (petele de aceeaşi culoare)
- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie
Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale
cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20
ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece
pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită
expermental este de 100ms
Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se
estimează că se percepe corect informaţia
Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei
imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul
de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe
secundă
Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare
unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute
cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect
sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a
vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate
umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile
obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de
observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie
tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt
procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini
dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială
2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI
O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina
cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat
sunt simple ca enunţ
bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd
bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd
Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că
aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la
trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor
de lungă durată
Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este
agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi
sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a
determina
bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea
acestor sentimente a modului de a reacţiona
bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai
bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic
bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase
furia icircn altă parte şi nu pe şosea
Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad
foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi
dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII
Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea
şi memoria
Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn
funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor
morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului
de memorarerdquo
Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn
- deprinderi
- condiţionarea reactivă
- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă
- icircnvăţarea de simboluri
- memoria
Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele
unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai
complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică
Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn
această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi
culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea
dreaptă a drumului etc
Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan
punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea
sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai
elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne
pentru toată viaţa
Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns
reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel
spus pe dobacircndirea condiţionării
Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de
conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn
mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului
de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de
răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)
Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
Exemple de procese mentale
bull visele
bull procesul memorării
bull procesul creaţiei artistice ştiinţifice etc
Icircn literatura de specialitate sau icircn alte domenii se poate icircntacirclni denumirea prescurtată a
cuvacircntului bdquopsohologierdquo prin logo-ul bdquopsirdquo sau cea de a 23-a literă a alfabetului grecesc bdquoΨrdquo
Faptul că bdquopsirdquo este o disciplină ştiinţifică este dovedit de metodele de lucru foarte
riguroase ce folosesc din plin matematica sau statistica atacirct pentru studiul comportamental
cacirct şi pentru a studia procesele mentale Aceste metode ştiinţifice permit descifrarea predicţia
(anticiparea) şi chiar manipularea icircntr-o oarecare măsură a subiecţilor studiaţi
Psihologia este o ştiinţă tacircnără cu un cacircmp foarte larg de studiu Cu cacirct se diversifică
domeniile cercetate cu atacirct se lărgesc oriyonturile conoaşterii icircn domeniu
Psihologia bdquoacademicărdquo se concentrează exclusiv pe cercetare avacircnd ca scop icircnţelegerea
fenomenelor psihologice icircn cazuri sau situaţii particulare cuantificabile Aceste cercetări sunt
preluate de alţi psihologi ce lucrează icircn domeniul psihologiei bdquoaplicate ce foloseşte
rezultatele cercetării icircn practică pentru a obţine rezultate ce vor valida sau infirma datele
obţinute icircn urma cercetărilor
Această abordare distinctă nu icircnseamnă şi excluderea reciprocă a celor două sisteme
acestea putacircnd convieţui icircn cadrul aceleiaşi cercetări
Psihologia contemporană se caracterizează prin faptul că abordează acelaşi subiect din
unghiuri diferite cu metode diferite Principalele sisteme de abordare a problemelor se
clasifică după cum urmează
1 Psihologia cognitivă ca fiind o structură cu ajutorul căreia se caută icircnţelegerea
modului de gacircndire şi mai puţin aspectul aplicativ Această bdquoramurărdquo a psihologiei are ca
obiecte de studiu percepţia icircnvăţarea rezolvarea problemelor mecanismul decizonal atenţia
limbajul şi emoţiile Psihologia cognitivă se axează pe un sistem de gacircndire o şcoală
cunoscută ca bdquocognitivismrdquo ce are la bază modelarea informaţiilor despre procesul de
gacircndire pozitivismul şi psihologia experimentală
2 Psihologia clinică şi consilierea psihologică reprezintă o aplicare directă a psihologiei
pentru icircnţelegerea modului icircn care se pot face tratamentele psihologice icircn cazul problemelor
mentale sau de comportament Icircn mod tradiţional psihologia clinică se asociază cu consilierea
psihologică şi psihoterapia
3 Psihologia educaţiei este concentrată pe studierea proceselor mentale care au loc icircn
procesul educaţional al dezvoltării activităţii cerebrale modul icircn care subiecţii icircnvaţă percep
mediul şi mecanismele complexe care generează procesul icircnvăţării
4 Psihologia concentraţională tratează problemele specifice legate de persoanele care
au suferit condamnări se ocupă de problemele specifice legate de universul concentraţional
şi caută rezolvări problemlor legate de readaptarea persoanelor eliberate la viaţa icircn societate
5 Psihologia sănătăţii este specifică icircnţelegerii proceselor psihologice icircn cazul bolilor
mentale şi nu nimai se ocupă de relaţiile pacient-doctor doctor-familie precum şi a
impactului psihologic al asistenţei socio-medicale
6Psihologia mediului industrială organizaţională se ocupă de problemele psihologice
ale forţei de muncă psihologia clienţilor a consumatorului icircn general incluzacircnd aplicarea
psihologiei icircn procesele de recrutare şi selectare a forţei de muncă a educării acesteia
probleme legate de stresul la locul de muncă Se foloseşte psihologia icircn procesul de proiectare
a produselor
7 Neuropsihologia este o ramură a psihologiei care tratează şi se ocupă de modul de
funcţionare a creierului şi de structura acestui proces Psihologia cognitivă este vizată icircn
primul racircnd
8 Psihologia socială are ca principal obiectiv icircnţelegerea influenţelor reciproce
biunivoce icircntre individ şi societate modul de formare a atitudinilor şi stereotipurilor
comportamentele atacirct individuale cacirct şi de grup
II NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERCEPŢIE
Definiţia percepţiei ansamblul mecanismelor fiziologice şi psihologice a căror
funcţie generală este de a capta informaţii din mediul exterior sau informaţii privind
organismul icircnsuşi
Percepţia este sinonimă cu senzaţia chiar dacă s-a icircncercat o diferenţiere Icircn general
modalitatea de percepţie senzorială se referă la investigaţiilor fiziologice şi mai puţin icircn
cazul cercetărilor psihologice
Organismul uman este dotat cu cinci simţuri Aceste sisteme de percepţie au la bază
receptori bdquodispozitiverdquo de detecţie a parametrilor funcţionali ai organismului temperatură
poziţie presiune sanguină cocncentraţie de zahăr etc sunt numai cacircteva exemple Aceşti
senzori fac parte din sisteme de reglaj automate trimiţacircnd semnalele la unul sau mai multe
astfel de sisteme Aceşti senzori nu produc senzaţii perceptibile decacirct icircmpreună cu alte
sisteme dacă este cazul alarmacircnd conştientul prin senzaţii specifice de rău sau de bine Cele
cinci simţuri care produc senzaţii sau percepţii sunt pipăit gust miros auz văz
a) Senzaţiile tactile
Cercetări au evidenţiat patru categorii de senzaţii tactile
- contactul ndash stimulare vibro-tactilă fără alte senzaţii
- durerea ndash punctele de pe suprafaţa pielii ce produc durere sunt specifice şi diferite
de celelalte
- căldura ndash punctele specifice de pe suprafaţa pielii ce au senzori speciali
- frig ndash senzori speciali puncte specifice
Fiziologii au detectat la nivelul pielii şi alţi senzori care nu au o funcţie precisă sau nu
s-a reuşit detectarea acesteia Deasemeni s-a constatat o răspacircndire inegală a senzorilor pe
suprafaţa corpului sunt zone cu foarte mulţi senzori cum ar fi macircna şi zone puţin dotate
senzorial cum ar fi spatele zonele de o parte şi de alta a şirei spinării Sensibilitatea se
exprimă prin praguri pragul absolut şi pragul diferenţial
Pragul absolut reprezintă mărimea stimulării corect apreciate Icircn practică pragul
durerii apare la o presiune de 30 gmm2 aplicată pe buricul degetelor şi de numai 02 gmm2 la
nivelul corneei oculare (Weler Fechuer)
Fiziologul Ernest Weler face primele cercetări legate de pragul diferenţial relativ de
percepţie icircn sec XIX ajungacircnd la concluzii interesante Pentru a percepe o diferenţă de
greutate este nevoie ca diferenţa dintre greutăţi să fie de cel puţin 25 De exemplu pentru a
percepe diferenţa dintre o greutate de 100 g şi o alta mai mare aceasta din urmă trebuie să
aibă minim 1025 g iar pentru 300 g 3075 raţionacircnd la fel pentru 400 g 410 g ş amd
Această proporţie numită şi raportul lui Weler este constatat pe o anumită plajă de
valori şi se extinde şi la alte fenomene perceptive Practica şi cercetările au evidenţiat faptul
că psihicul uman lucrează cu mărimi relative şi nu cu mărimi absolute ce nu pot fi
apreciate cu exactitate şi deci nu pot fi folosite efectiv deoarece ar trebui să existe tot timpul
o mărime de referinţă cunoscută
b) Auzul
Organul receptor al undelor sonore este urechea Vibraţiile audibile pentru urechea
umană se situează icircntre 15 Hz şi 20000 Hz Frecvenţele sonore sub prima valoare sunt
definite ca infrasunete iar peste valoarea maximă ultrasunetele Sunetele se propagă sub
formă de ondulaţii ale mediului purtător ( gazos aer lichid sau solid) sub acţiunea energiei
sonore produsă de bdquoemiţătorul de zgomoterdquo ce consumă o energie oarecare pentru producerea
sunetelor Acestea ajung prin intermediul urechii la timpan care cu ajutorul unui sistem
mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin
intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)
Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte
de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra
echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare
Sunetul se caracterizează prin trei parametri
- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute
ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite
- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de
bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată
cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat
(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de
intensitate
- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter
specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv
Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea
inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =
110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este
Io = 10-12 Wm2
Mărimile caracteristice acusticii sunt
Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un
sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte
Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata
Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la
pătrat
Pa = (Pro)2 [W]
Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W
Pragul maxim dureros Pam =102 W
Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB
LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)
Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB
LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB
Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa
raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este
Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]
Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB
LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2
Exemple de niveluri de intansităţi acustice
bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă
bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive
bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv
bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale
Psihologia văzului
Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo
furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi
Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn
impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală
Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se
va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii
- culori spectrale
- culori de absorbţie
Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt
considerate bdquoculori purerdquo
bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă
bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă
bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă
bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă
bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă
bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă
Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe
obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită
culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori
Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz
Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine
orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA
RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color
Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se
impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi
dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo
Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe
fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt
- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd
unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)
- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui
icircntreg (petele de aceeaşi culoare)
- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie
Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale
cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20
ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece
pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită
expermental este de 100ms
Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se
estimează că se percepe corect informaţia
Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei
imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul
de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe
secundă
Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare
unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute
cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect
sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a
vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate
umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile
obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de
observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie
tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt
procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini
dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială
2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI
O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina
cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat
sunt simple ca enunţ
bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd
bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd
Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că
aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la
trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor
de lungă durată
Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este
agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi
sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a
determina
bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea
acestor sentimente a modului de a reacţiona
bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai
bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic
bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase
furia icircn altă parte şi nu pe şosea
Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad
foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi
dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII
Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea
şi memoria
Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn
funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor
morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului
de memorarerdquo
Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn
- deprinderi
- condiţionarea reactivă
- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă
- icircnvăţarea de simboluri
- memoria
Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele
unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai
complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică
Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn
această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi
culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea
dreaptă a drumului etc
Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan
punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea
sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai
elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne
pentru toată viaţa
Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns
reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel
spus pe dobacircndirea condiţionării
Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de
conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn
mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului
de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de
răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)
Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
3 Psihologia educaţiei este concentrată pe studierea proceselor mentale care au loc icircn
procesul educaţional al dezvoltării activităţii cerebrale modul icircn care subiecţii icircnvaţă percep
mediul şi mecanismele complexe care generează procesul icircnvăţării
4 Psihologia concentraţională tratează problemele specifice legate de persoanele care
au suferit condamnări se ocupă de problemele specifice legate de universul concentraţional
şi caută rezolvări problemlor legate de readaptarea persoanelor eliberate la viaţa icircn societate
5 Psihologia sănătăţii este specifică icircnţelegerii proceselor psihologice icircn cazul bolilor
mentale şi nu nimai se ocupă de relaţiile pacient-doctor doctor-familie precum şi a
impactului psihologic al asistenţei socio-medicale
6Psihologia mediului industrială organizaţională se ocupă de problemele psihologice
ale forţei de muncă psihologia clienţilor a consumatorului icircn general incluzacircnd aplicarea
psihologiei icircn procesele de recrutare şi selectare a forţei de muncă a educării acesteia
probleme legate de stresul la locul de muncă Se foloseşte psihologia icircn procesul de proiectare
a produselor
7 Neuropsihologia este o ramură a psihologiei care tratează şi se ocupă de modul de
funcţionare a creierului şi de structura acestui proces Psihologia cognitivă este vizată icircn
primul racircnd
8 Psihologia socială are ca principal obiectiv icircnţelegerea influenţelor reciproce
biunivoce icircntre individ şi societate modul de formare a atitudinilor şi stereotipurilor
comportamentele atacirct individuale cacirct şi de grup
II NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERCEPŢIE
Definiţia percepţiei ansamblul mecanismelor fiziologice şi psihologice a căror
funcţie generală este de a capta informaţii din mediul exterior sau informaţii privind
organismul icircnsuşi
Percepţia este sinonimă cu senzaţia chiar dacă s-a icircncercat o diferenţiere Icircn general
modalitatea de percepţie senzorială se referă la investigaţiilor fiziologice şi mai puţin icircn
cazul cercetărilor psihologice
Organismul uman este dotat cu cinci simţuri Aceste sisteme de percepţie au la bază
receptori bdquodispozitiverdquo de detecţie a parametrilor funcţionali ai organismului temperatură
poziţie presiune sanguină cocncentraţie de zahăr etc sunt numai cacircteva exemple Aceşti
senzori fac parte din sisteme de reglaj automate trimiţacircnd semnalele la unul sau mai multe
astfel de sisteme Aceşti senzori nu produc senzaţii perceptibile decacirct icircmpreună cu alte
sisteme dacă este cazul alarmacircnd conştientul prin senzaţii specifice de rău sau de bine Cele
cinci simţuri care produc senzaţii sau percepţii sunt pipăit gust miros auz văz
a) Senzaţiile tactile
Cercetări au evidenţiat patru categorii de senzaţii tactile
- contactul ndash stimulare vibro-tactilă fără alte senzaţii
- durerea ndash punctele de pe suprafaţa pielii ce produc durere sunt specifice şi diferite
de celelalte
- căldura ndash punctele specifice de pe suprafaţa pielii ce au senzori speciali
- frig ndash senzori speciali puncte specifice
Fiziologii au detectat la nivelul pielii şi alţi senzori care nu au o funcţie precisă sau nu
s-a reuşit detectarea acesteia Deasemeni s-a constatat o răspacircndire inegală a senzorilor pe
suprafaţa corpului sunt zone cu foarte mulţi senzori cum ar fi macircna şi zone puţin dotate
senzorial cum ar fi spatele zonele de o parte şi de alta a şirei spinării Sensibilitatea se
exprimă prin praguri pragul absolut şi pragul diferenţial
Pragul absolut reprezintă mărimea stimulării corect apreciate Icircn practică pragul
durerii apare la o presiune de 30 gmm2 aplicată pe buricul degetelor şi de numai 02 gmm2 la
nivelul corneei oculare (Weler Fechuer)
Fiziologul Ernest Weler face primele cercetări legate de pragul diferenţial relativ de
percepţie icircn sec XIX ajungacircnd la concluzii interesante Pentru a percepe o diferenţă de
greutate este nevoie ca diferenţa dintre greutăţi să fie de cel puţin 25 De exemplu pentru a
percepe diferenţa dintre o greutate de 100 g şi o alta mai mare aceasta din urmă trebuie să
aibă minim 1025 g iar pentru 300 g 3075 raţionacircnd la fel pentru 400 g 410 g ş amd
Această proporţie numită şi raportul lui Weler este constatat pe o anumită plajă de
valori şi se extinde şi la alte fenomene perceptive Practica şi cercetările au evidenţiat faptul
că psihicul uman lucrează cu mărimi relative şi nu cu mărimi absolute ce nu pot fi
apreciate cu exactitate şi deci nu pot fi folosite efectiv deoarece ar trebui să existe tot timpul
o mărime de referinţă cunoscută
b) Auzul
Organul receptor al undelor sonore este urechea Vibraţiile audibile pentru urechea
umană se situează icircntre 15 Hz şi 20000 Hz Frecvenţele sonore sub prima valoare sunt
definite ca infrasunete iar peste valoarea maximă ultrasunetele Sunetele se propagă sub
formă de ondulaţii ale mediului purtător ( gazos aer lichid sau solid) sub acţiunea energiei
sonore produsă de bdquoemiţătorul de zgomoterdquo ce consumă o energie oarecare pentru producerea
sunetelor Acestea ajung prin intermediul urechii la timpan care cu ajutorul unui sistem
mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin
intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)
Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte
de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra
echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare
Sunetul se caracterizează prin trei parametri
- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute
ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite
- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de
bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată
cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat
(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de
intensitate
- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter
specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv
Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea
inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =
110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este
Io = 10-12 Wm2
Mărimile caracteristice acusticii sunt
Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un
sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte
Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata
Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la
pătrat
Pa = (Pro)2 [W]
Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W
Pragul maxim dureros Pam =102 W
Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB
LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)
Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB
LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB
Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa
raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este
Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]
Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB
LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2
Exemple de niveluri de intansităţi acustice
bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă
bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive
bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv
bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale
Psihologia văzului
Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo
furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi
Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn
impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală
Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se
va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii
- culori spectrale
- culori de absorbţie
Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt
considerate bdquoculori purerdquo
bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă
bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă
bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă
bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă
bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă
bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă
Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe
obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită
culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori
Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz
Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine
orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA
RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color
Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se
impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi
dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo
Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe
fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt
- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd
unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)
- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui
icircntreg (petele de aceeaşi culoare)
- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie
Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale
cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20
ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece
pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită
expermental este de 100ms
Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se
estimează că se percepe corect informaţia
Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei
imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul
de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe
secundă
Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare
unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute
cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect
sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a
vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate
umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile
obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de
observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie
tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt
procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini
dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială
2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI
O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina
cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat
sunt simple ca enunţ
bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd
bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd
Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că
aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la
trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor
de lungă durată
Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este
agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi
sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a
determina
bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea
acestor sentimente a modului de a reacţiona
bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai
bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic
bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase
furia icircn altă parte şi nu pe şosea
Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad
foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi
dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII
Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea
şi memoria
Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn
funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor
morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului
de memorarerdquo
Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn
- deprinderi
- condiţionarea reactivă
- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă
- icircnvăţarea de simboluri
- memoria
Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele
unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai
complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică
Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn
această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi
culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea
dreaptă a drumului etc
Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan
punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea
sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai
elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne
pentru toată viaţa
Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns
reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel
spus pe dobacircndirea condiţionării
Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de
conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn
mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului
de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de
răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)
Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
sisteme dacă este cazul alarmacircnd conştientul prin senzaţii specifice de rău sau de bine Cele
cinci simţuri care produc senzaţii sau percepţii sunt pipăit gust miros auz văz
a) Senzaţiile tactile
Cercetări au evidenţiat patru categorii de senzaţii tactile
- contactul ndash stimulare vibro-tactilă fără alte senzaţii
- durerea ndash punctele de pe suprafaţa pielii ce produc durere sunt specifice şi diferite
de celelalte
- căldura ndash punctele specifice de pe suprafaţa pielii ce au senzori speciali
- frig ndash senzori speciali puncte specifice
Fiziologii au detectat la nivelul pielii şi alţi senzori care nu au o funcţie precisă sau nu
s-a reuşit detectarea acesteia Deasemeni s-a constatat o răspacircndire inegală a senzorilor pe
suprafaţa corpului sunt zone cu foarte mulţi senzori cum ar fi macircna şi zone puţin dotate
senzorial cum ar fi spatele zonele de o parte şi de alta a şirei spinării Sensibilitatea se
exprimă prin praguri pragul absolut şi pragul diferenţial
Pragul absolut reprezintă mărimea stimulării corect apreciate Icircn practică pragul
durerii apare la o presiune de 30 gmm2 aplicată pe buricul degetelor şi de numai 02 gmm2 la
nivelul corneei oculare (Weler Fechuer)
Fiziologul Ernest Weler face primele cercetări legate de pragul diferenţial relativ de
percepţie icircn sec XIX ajungacircnd la concluzii interesante Pentru a percepe o diferenţă de
greutate este nevoie ca diferenţa dintre greutăţi să fie de cel puţin 25 De exemplu pentru a
percepe diferenţa dintre o greutate de 100 g şi o alta mai mare aceasta din urmă trebuie să
aibă minim 1025 g iar pentru 300 g 3075 raţionacircnd la fel pentru 400 g 410 g ş amd
Această proporţie numită şi raportul lui Weler este constatat pe o anumită plajă de
valori şi se extinde şi la alte fenomene perceptive Practica şi cercetările au evidenţiat faptul
că psihicul uman lucrează cu mărimi relative şi nu cu mărimi absolute ce nu pot fi
apreciate cu exactitate şi deci nu pot fi folosite efectiv deoarece ar trebui să existe tot timpul
o mărime de referinţă cunoscută
b) Auzul
Organul receptor al undelor sonore este urechea Vibraţiile audibile pentru urechea
umană se situează icircntre 15 Hz şi 20000 Hz Frecvenţele sonore sub prima valoare sunt
definite ca infrasunete iar peste valoarea maximă ultrasunetele Sunetele se propagă sub
formă de ondulaţii ale mediului purtător ( gazos aer lichid sau solid) sub acţiunea energiei
sonore produsă de bdquoemiţătorul de zgomoterdquo ce consumă o energie oarecare pentru producerea
sunetelor Acestea ajung prin intermediul urechii la timpan care cu ajutorul unui sistem
mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin
intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)
Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte
de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra
echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare
Sunetul se caracterizează prin trei parametri
- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute
ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite
- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de
bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată
cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat
(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de
intensitate
- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter
specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv
Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea
inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =
110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este
Io = 10-12 Wm2
Mărimile caracteristice acusticii sunt
Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un
sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte
Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata
Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la
pătrat
Pa = (Pro)2 [W]
Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W
Pragul maxim dureros Pam =102 W
Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB
LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)
Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB
LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB
Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa
raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este
Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]
Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB
LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2
Exemple de niveluri de intansităţi acustice
bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă
bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive
bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv
bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale
Psihologia văzului
Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo
furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi
Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn
impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală
Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se
va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii
- culori spectrale
- culori de absorbţie
Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt
considerate bdquoculori purerdquo
bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă
bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă
bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă
bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă
bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă
bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă
Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe
obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită
culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori
Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz
Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine
orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA
RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color
Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se
impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi
dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo
Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe
fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt
- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd
unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)
- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui
icircntreg (petele de aceeaşi culoare)
- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie
Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale
cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20
ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece
pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită
expermental este de 100ms
Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se
estimează că se percepe corect informaţia
Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei
imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul
de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe
secundă
Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare
unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute
cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect
sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a
vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate
umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile
obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de
observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie
tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt
procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini
dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială
2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI
O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina
cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat
sunt simple ca enunţ
bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd
bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd
Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că
aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la
trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor
de lungă durată
Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este
agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi
sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a
determina
bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea
acestor sentimente a modului de a reacţiona
bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai
bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic
bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase
furia icircn altă parte şi nu pe şosea
Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad
foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi
dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII
Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea
şi memoria
Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn
funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor
morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului
de memorarerdquo
Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn
- deprinderi
- condiţionarea reactivă
- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă
- icircnvăţarea de simboluri
- memoria
Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele
unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai
complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică
Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn
această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi
culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea
dreaptă a drumului etc
Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan
punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea
sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai
elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne
pentru toată viaţa
Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns
reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel
spus pe dobacircndirea condiţionării
Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de
conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn
mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului
de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de
răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)
Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin
intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)
Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte
de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra
echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare
Sunetul se caracterizează prin trei parametri
- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute
ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite
- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de
bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată
cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat
(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de
intensitate
- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter
specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv
Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea
inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =
110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este
Io = 10-12 Wm2
Mărimile caracteristice acusticii sunt
Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un
sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte
Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata
Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la
pătrat
Pa = (Pro)2 [W]
Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W
Pragul maxim dureros Pam =102 W
Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB
LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)
Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB
LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB
Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa
raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este
Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]
Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB
LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2
Exemple de niveluri de intansităţi acustice
bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă
bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive
bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv
bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale
Psihologia văzului
Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo
furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi
Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn
impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală
Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se
va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii
- culori spectrale
- culori de absorbţie
Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt
considerate bdquoculori purerdquo
bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă
bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă
bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă
bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă
bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă
bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă
Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe
obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită
culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori
Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz
Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine
orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA
RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color
Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se
impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi
dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo
Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe
fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt
- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd
unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)
- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui
icircntreg (petele de aceeaşi culoare)
- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie
Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale
cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20
ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece
pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită
expermental este de 100ms
Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se
estimează că se percepe corect informaţia
Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei
imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul
de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe
secundă
Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare
unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute
cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect
sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a
vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate
umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile
obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de
observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie
tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt
procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini
dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială
2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI
O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina
cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat
sunt simple ca enunţ
bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd
bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd
Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că
aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la
trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor
de lungă durată
Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este
agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi
sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a
determina
bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea
acestor sentimente a modului de a reacţiona
bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai
bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic
bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase
furia icircn altă parte şi nu pe şosea
Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad
foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi
dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII
Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea
şi memoria
Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn
funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor
morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului
de memorarerdquo
Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn
- deprinderi
- condiţionarea reactivă
- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă
- icircnvăţarea de simboluri
- memoria
Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele
unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai
complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică
Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn
această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi
culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea
dreaptă a drumului etc
Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan
punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea
sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai
elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne
pentru toată viaţa
Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns
reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel
spus pe dobacircndirea condiţionării
Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de
conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn
mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului
de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de
răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)
Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]
Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB
LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2
Exemple de niveluri de intansităţi acustice
bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă
bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive
bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv
bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale
Psihologia văzului
Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo
furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi
Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn
impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală
Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se
va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii
- culori spectrale
- culori de absorbţie
Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt
considerate bdquoculori purerdquo
bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă
bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă
bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă
bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă
bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă
bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă
Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe
obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită
culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori
Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz
Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine
orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA
RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color
Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se
impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi
dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo
Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe
fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt
- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd
unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)
- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui
icircntreg (petele de aceeaşi culoare)
- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie
Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale
cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20
ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece
pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită
expermental este de 100ms
Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se
estimează că se percepe corect informaţia
Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei
imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul
de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe
secundă
Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare
unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute
cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect
sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a
vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate
umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile
obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de
observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie
tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt
procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini
dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială
2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI
O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina
cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat
sunt simple ca enunţ
bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd
bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd
Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că
aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la
trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor
de lungă durată
Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este
agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi
sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a
determina
bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea
acestor sentimente a modului de a reacţiona
bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai
bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic
bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase
furia icircn altă parte şi nu pe şosea
Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad
foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi
dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII
Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea
şi memoria
Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn
funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor
morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului
de memorarerdquo
Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn
- deprinderi
- condiţionarea reactivă
- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă
- icircnvăţarea de simboluri
- memoria
Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele
unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai
complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică
Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn
această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi
culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea
dreaptă a drumului etc
Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan
punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea
sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai
elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne
pentru toată viaţa
Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns
reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel
spus pe dobacircndirea condiţionării
Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de
conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn
mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului
de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de
răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)
Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se
impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi
dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo
Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe
fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt
- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd
unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)
- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui
icircntreg (petele de aceeaşi culoare)
- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie
Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale
cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20
ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece
pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită
expermental este de 100ms
Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se
estimează că se percepe corect informaţia
Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei
imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul
de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe
secundă
Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare
unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute
cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect
sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a
vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate
umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile
obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de
observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie
tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt
procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini
dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială
2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI
O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina
cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat
sunt simple ca enunţ
bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd
bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd
Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că
aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la
trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor
de lungă durată
Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este
agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi
sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a
determina
bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea
acestor sentimente a modului de a reacţiona
bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai
bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic
bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase
furia icircn altă parte şi nu pe şosea
Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad
foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi
dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII
Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea
şi memoria
Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn
funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor
morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului
de memorarerdquo
Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn
- deprinderi
- condiţionarea reactivă
- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă
- icircnvăţarea de simboluri
- memoria
Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele
unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai
complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică
Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn
această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi
culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea
dreaptă a drumului etc
Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan
punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea
sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai
elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne
pentru toată viaţa
Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns
reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel
spus pe dobacircndirea condiţionării
Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de
conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn
mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului
de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de
răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)
Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI
O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina
cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat
sunt simple ca enunţ
bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd
bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd
Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că
aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la
trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor
de lungă durată
Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este
agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi
sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a
determina
bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea
acestor sentimente a modului de a reacţiona
bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai
bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic
bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase
furia icircn altă parte şi nu pe şosea
Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad
foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi
dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII
Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea
şi memoria
Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn
funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor
morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului
de memorarerdquo
Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn
- deprinderi
- condiţionarea reactivă
- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă
- icircnvăţarea de simboluri
- memoria
Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele
unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai
complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică
Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn
această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi
culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea
dreaptă a drumului etc
Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan
punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea
sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai
elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne
pentru toată viaţa
Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns
reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel
spus pe dobacircndirea condiţionării
Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de
conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn
mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului
de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de
răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)
Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII
Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea
şi memoria
Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn
funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor
morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului
de memorarerdquo
Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn
- deprinderi
- condiţionarea reactivă
- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă
- icircnvăţarea de simboluri
- memoria
Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele
unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai
complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică
Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn
această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi
culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea
dreaptă a drumului etc
Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan
punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea
sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai
elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne
pentru toată viaţa
Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns
reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel
spus pe dobacircndirea condiţionării
Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de
conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn
mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului
de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de
răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)
Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de
exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă
situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă
chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte
condiţionare de ordin superior
Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un
proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul
icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte
motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este
suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin
bdquocondiţionare operantărdquo voluntară
Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin
asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care
sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor
cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu
simplu dar elocvent
Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma
COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE
Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie
Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea
condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu
zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie
să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi
prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn
situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare
prin observaţie
La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit
codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al
nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele
prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale
Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată
Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o
uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim
calculatorul
Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se
manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a
determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria
de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul
de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd
ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de
circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi
situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata
memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de
emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile
negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen
poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor
exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen
Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie
Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn
timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn
procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci
cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de
aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi
situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau
marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi
acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care
produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai
mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn
siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze
de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau
clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn
fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase
III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO
Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto
influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul
manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim
icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri
bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare
care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul
decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii
bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul
amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult
bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila
dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind
direct implicat
bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin
tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării
sub formă de boală psihică
Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă
Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia
optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu
risc minim
Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat
de patru categorii motivaţionale
1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune
dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)
pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj
discutabil
2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat
de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna
problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente
pacircnă acumrdquo
3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu
reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)
4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini
mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar
nu-ţi pasă)
IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A
AUTOVEHICULELOR
Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai
multor calităţi native şi dobacircndite
Aceste calităţi sunt
- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este
considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8
clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau
mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual
nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite
- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu
ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu
au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce
un automobil icircn siguranţă
- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am
mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui
permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală
responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile
- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această
trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă
Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca
fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a
viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe
rutină (reflexe ritmice) şi experienţă
Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de
obicei de două feluri
a) situaţia este parţial previzibilă
b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)
De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul
om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor
se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor
informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare
de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei
strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De
exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar
hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă
Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii
1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate
ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea
roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc
2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori
cum ar fi
a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a
nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte
puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un
accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare
sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece
mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate
intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii
b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă
riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent
pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din
contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic
icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe
timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima
soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această
situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au
condus la situaţia de criză
Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele
obiective cum ar fi
- slaba pregătire icircn general sau icircn particular
- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă
- lipsa de experienţă
- labilitate psihică
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din
maşină muzică telefonul mobil etc
Alţi factori care să influenţeze tipul decizional
- vacircrsta conducătorului auto
- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un
risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc
- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte
şi de calit
Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat
responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua
orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa
traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto
Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita
ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de
circulaţie şi ale bunului simţ
3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR
De ce este condusul unui autovehicul stresant
Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu
Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului
cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor
fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele
clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn
ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule
ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se
produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot
produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să
producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire
iraţională generatoare de accidente
Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi
componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de
conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă
deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul
deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile
neprevăzute
Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar
icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres
a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi
psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din
cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul
conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat
b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare
de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult
peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de
agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce
icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o
necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate
conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca
mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist
c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este
blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc
stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare
de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot
genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu
se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar
claustrofobie
d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din
cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd
periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent
neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe
grave
e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de
majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu
poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface
legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi
participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale
f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere
vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de
conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-
armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra
stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru
a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici
responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă
permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea
foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă
faţă stresului conducerii unui automobil
g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul
fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de
periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale
icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este
permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului
Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de
periculozitate a traficului mărind factorul de stress
h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor
greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie
datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării
evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi
frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress
i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce
spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această
lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de
relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul
afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor
negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate
conduce la manifestări violente periculoase
j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada
sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile
neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare
condusul devine mai stresant mai periculos
k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate
producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa
ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament
cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin
o plăcere a vieţii
l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci
din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de
sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de
prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această
situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să
circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn
astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu
fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula
icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de
stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi
constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori
obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto
II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)
Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale
apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută
ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă
la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin
echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi
bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu
executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea
necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu
propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă
rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor
Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de
nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză
clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la
normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca
pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă
ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă
şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan
Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale
conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie
locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială
Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale
comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi
Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi
Femei
Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12
Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20
Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7
Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57
Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32
Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31
Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8
Gesturi insultătoare 28 20
Orbire cu farurile 25 13
Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29
Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10
Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13
Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1
Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4
Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1
Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că
aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un
comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să
conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este
bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente
Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului
are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la
serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)
Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din
cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale
a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un
comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor
neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce
drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de
civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo
III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO
Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a
fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de
conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori
care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din
mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii
accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel
a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)
- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă
viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se
utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult
superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul
- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de
faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate
condiţiiloe pentru un accident grav
- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile
sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de
radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza
conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi
accidentele produse sunt foarte garve
b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat
după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă
Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza
supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o
cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă
urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii
de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu
vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza
diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă
scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn
general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de
experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută
remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu
calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30
de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer
cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de
duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru
ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă
categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori
conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema
cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7
zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor
c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului
Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se
recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de
somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că
nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil
Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu
efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul
Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de
circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte
grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da
de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced
un accident sunt următorii
- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele
legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui
cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc
Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie
de risc şi pierde
- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte
stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se
acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo
Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei
mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de
reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării
Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea
grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi
fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic
e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului
bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă
parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)
Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul
vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc
bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de
către ceilalţi participanţi la trafic
Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din
elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau
mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră
Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de
multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a
accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din
diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare
din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL
Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului
inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină
influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume
- timpul de reacţie
- emotivitate
Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe
căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale
membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali
de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare
de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă
intuiţie
Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul
şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce
declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof
Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor
Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se
petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar
suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă
Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi
stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de
cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează
violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie
să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto
Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile
mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd
reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod
paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn
acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim
dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un
antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată
este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală
fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim
ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor
neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă
manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat
accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat
din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau
diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au
icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn
final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul
Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)
creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului
vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge
Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare
- forma latentă ca stare generală de fond
- forma activă ca trăire actuală
Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza
imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este
icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă
multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress
(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin
faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune
Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă
stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan
este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe
negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă
sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele
datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant
Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri
- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă
sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile
- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale
apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane
echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor
- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră
icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă
prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade
capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi
sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie
Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare
deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi
timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul
pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd
constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de
starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul
reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a
accidentelor
Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare
emoţională avacircnd următoarele trepte
- maturizarea emoţională perfectă
- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un
bun conducător auto)
- maturizarea emoţională medie
- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare
emoţională
- uşoară imaturitate emoţională
- conduită afectivă adolescentină
- conduită afectivă copilărească
- infantilism
De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara
emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică
acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur
Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume
- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de
informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu
- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor
viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile
- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin
care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg
unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este
evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă
determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări
evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind
comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt
baza unui comportament corect icircn trafic
- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc
calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea
este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa
conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să
fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce
merită atenţie
- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi
fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de
priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului
icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care
ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia
- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci
cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi
aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia
icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd
fenomenele şi situaţiile noi
Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd
flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de
mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă
Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie
1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se
manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări
acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite
memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn
ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar
decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai
ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea
deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte
vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi
vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)
mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de
oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare
generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)
3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce
influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri
evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă
chiar periculoasă icircn unele cazuri
4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o
serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult
sau mai puţin grave
V PASAGERUL DIN MAŞINĂ
1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman
- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului
- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de
conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău
lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină
- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere
personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place
- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere
2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei
nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd
(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori
pentru biciclist
3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă
ca participanţi la tarfic
Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele
Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le
icircnţelege specificitatea
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor
Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza
acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic
trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv
Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor
1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi
Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie
- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă
- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe
gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească
sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie
- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi
să icircncerce să evite o confruntarea
Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se
dobacircndeşte greu şi se pierde uşor