Comportarea Plantelor Pe Solurile Alcalice Si Saline

8/20/2019 Comportarea Plantelor Pe Solurile Alcalice Si Saline

1/16

CUPRINS:

CAP.1 – IMPACTUL REACŢIEI SOLULUI ASUPRA CREŞTERII ŞI

DEZVOLTĂRII PLANTELOR CULTIVATE

1.1.Influenţa reacţiei alcaline asupra nutriţiei plantelor 1.2.Comportarea plantelor cultivate pe solurile alcalice şi saline1.3.Efectul amendamentelor gipsoase pe solurile alcalice

CAP.2 – AMELIORAREA COMPOZIŢIEI IONICE A SOLURILOR ALCALICE

2.1.Ameliorarea compoziţiei ionice a solurilor alcalice2.2.Criterii pentru corectarea reacţiei alcalice a solului2.3.Materiale utilizate pentru corectarea reacţiei alcaline a solurilor

CAP.3. – STABILIREA MĂSURILOR AGROCHIMICE DEAMELIORARE A SOLURILOR ALCALICE DIN CADRUL

EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

3.1.ta!ilirea urgenţei de aplicare a amendamentelor gipsoase3.2.ta!ilirea dozelor de amendamente gipsoase3.3.Administrarea amendamentelor gipsoase3.".Eficienţa amendamentelor gipsoase pe solurile alcalice

CAP.4. – CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE


2/16

CAP1. IMPACTUL REACTIEI SOLULUIASUPRA CRESTERII SI DEZVOLTARII

PLANTELOR CULTVATE

1.1.Infuena reaciei alcaline asupra nutriieiplantelor

#rezint$ %nsuşiri fizice& c'imice şi !iologice nefavora!ile crşterii şidezvolt$rii plantelor. (in cauza faptului c$ are un conţinut ridicat %n sodiu sc'im!a!il& are

loc o dispersie a coloizilor solului& ceea ce duce la distrugerea structurii.Acest lucru atrage dup$ sine o permea!ilitate e)trem de redus$ pentru aer şiap$& solurile 'alomorfe fiind compacte& greu de lucrat. Conţinutul ridicat %n s$ruri solu!ile al acestor soluri& m$reşte presiuneaosmotic$ a soluţiei peste limitele accesi!ilit$ţii apei pentru plante& ceea ceduce la un deficit %n aprovizionarea acestora cu ap$. *orţa de sucţiune a r$d$cinilor plantelor poate fi de ma)imum 1"atmosfere& iar forţa de sucţiune a unui sol puternic salinizat poate a+unge la2,, atmosfere& cu mult deci peste posi!ilitatea de aprovizionare a plantelor. (e e)emplu& la ceap$ forţa ma)im$ de sugere este de -& atmosfere&

iar la fasole de 2&" atmosfere. Cu c/t solul este mai uscat& cu at/t presiunea osmotic$ a soluţieisolului este mai ridicat$. Apare un moment inevita!il %n care forţa ma)im$ de sugere ar$d$cinii plantelor cultivate este inferioar$ presiunii osmotice a soluţieisolului. 0n aceste condiţii planta este supus$ la un stress %n privinţa folosiriiapei& care poate sf/rşi prin uscarea acesteia. 0nsuşirile c'imice sunt influenţate de conţinutul ridicat de s$rurisolu!ile clorurile şi sulfaţii de sodiu& car!onaţii şi !icar!onaţii de a& Ca

şi Mg. Cele mai d$un$toare s$ruri sunt: car!onatul de sodiu& clorura denatriu& sulfatul de natriu& clorura de magneziu& sulfatul de magneziu& care %ncantit$ţile aflate %n sol nu pot fi suportate dac/t de un num$r foarte restr/nsde plante adaptate. Influenţeaz$ negativ nutriţia şi concentraţiile mari de a prin faptulc$ %mpiedic$ a!sor!ţia altor specii de cationi& cum ar fi Ca şi 4&su!stituindu5se parţial acestora.


3/16


4/16

=ita de vie este considerata& in general& o planta rezistenta la saraturi.ensi!ilitatea ei variaza in functie de portaltoiul folosit. #entru cloruri pragulde sensi!ilitate este foarte mic. #lantele au cea mai mare sensi!ilitate la efectul nociv al saraturilorimediat dupa germinare. emintele speciilor care nu poseda capacitatea de ase im!i!a cu apa in conditiile presiuniii osmotic ridicate& nu pot germina. Inacest stadium gramineele sunt mai tolerante la saruri comparative culeguminoasele. Clorurile sunt sarurile cele mai to)ice in aceasta perioada. Activitatea !acteriilor nitrificatoare si a celor fi)atoare de azot estescazuta pe aceste soluri. (in activitatea microorganismelor ce descompunresturile organice rezulta ca produs intermediar & putrescina& o su!stantato)ica pentru plantele cultivate.

1.#.E$ectul amelorar a%roc&mce a "olurlor alcalce

Ameliorarea insusirilor fizice& c'imice si !iologice ale solurilor salinesi alcal>ine se face printr5un comple) de masuri de masuri ce au drept scopindepartarea cauzelor care produc si intretin salinizarea solului& inlaturarea

e)cesului de asruri si al alcalinitatii nocive plantelor cultivate si inlocuireasodiului sc'im!a!il din comple)ul adsor!tiv prin calciu. Aceste masuri suntde natura agroc'imica& agrote'nica sau sunt masuri 'idroameliorative&ultimele fiind considerate masuri radicale. Ameliorarea se refera in primul rand la stratul de sol de la suprafata?2,52 cm grosime@& in acre se dezvolta prin cipala masa de radacini a

plantelor cultivate& si a apei la straturile inferioare& compacte& neaerisite& careimpiedica infiltrarea apei in +os. Masurile ce se propun depind de modul defolosinta aterenului ?pasune& ara!il& faneata@ In cazul a straturilor cu continut ridicat de a saraturi solu!ile in stratulde la suprafata& fara sau cu putin a sc'im!a!il in comple)ul adsor!tiv&masurile ameliorative urmaresc indepartarea e)cesului de saruri princo!orarea nivelului freatic su! adancimea critica de salinizare. e pot folosiintr5o mica masura si amendamentele su! forma de gips. In soloneturi si soluri solonetizate se urmareste corectarea reactieialcaline a solului determinata de prezenta car!onatilor si a !icar!onatilor de


5/16

sodiu si inlocuirea a sc'im!a!il din comple) prin Ca. #rincipala masurafolosita in acest scop este tratarea solului cu su!stante continand Ca pentruscoaterea a din comple)ul adsor!tiv. Anionul din aceste su!stantecontru!uie la cresterea activitatii ionilor de 'idrogen si la micsorareaalcalinitatii. e foloseste gipsul& in primul rand si apoi diverse reziduuriindustriale sau preparate c'imice. e poate asocia& de asemenea &drena+ul siirigarea& pentru evacuarea e)cesului de saraturi si co!orarea panzei freatice. Indiferent de tipul de saratura si de masurile ameliorative mentionate &folosirea rationala a ingrasamintelor c'imice sau organice constituie omasura indispensa!ila sporirii productivitatii saraturilor ce se amelioreaza.

1.#.1. E$ectul amen'amentelor %p"oa"e pe "olurlealcalne

Amendamentele gipsoase utilizate pe solurile alcaline sunt:• gipsul nativ• fotogipsul

ipsul nativ Ca"B22 se gaseste in natura in stare amofa sau

cristalizata& avand culoarea al!5gal!ui sau cenusie. e utilizeaza laameliorarea solonceacurilor sodice.

In sol se solu!ilizeaza lent si participa la reactiile de inlocuire a asc'im!a!il din comple)ul asor!tiv prin calciu si la netralizarea reactieialcaline:

ol D 2a Ca"Fsol D Caa2" a2C3Ca"FCaC3a"

Inlocuirea a din comple)ul adsor!tiv cu Ca favorizeaza coagulareacoloizilor solului. umatii de calciu ce se formeaza si CaC3 produc legarea particulelor in agregate sta!ile. e im!unatateste& astfel& curculatia aerului siapei din sol. ulfatul de sodium este o sare neutral& nedaunatoare plantelorcultivate cand este in cantitate mica. Cand rezulta in cantitati mari&

a"tre!uie eliminate prin irigarea cu ape nesalinizate.


6/16

ipsul poate fi utilizat si la ameliorarea saraturilor ce contin mult Mgin forma sc'im!a!ila sau ca saruri in concentratii to)ice. *osfogipsul este un reziduu ce rezulta la o!tinerea acidului fosforic

pe cale umeda si la fa!ricarea fosfatului trisodic. (a rezultate superioaregipsului cand este aplicat amendament pe soluri saraturoase. #entruaplicarea pe teren tre!uie sa contina cel mult 1,6 umiditate. Comparativ cugipsul a carui valoare de acidifiere este de 1,,6& fosfogipsul are valoare deacidifiere de G5H,6.

CAP.2. AMELIORAREA COMPOZITIEI

IONICE A SOLURILOR ALCALICE

2.1.Ameliorarea compozitiei ionice a solurilor

Inca din antic'itate& la greci si la romani era cunoscuta metoda ridicarii

fertilitatii prin tratarea empirica a solurilor cu gips& care constituie& de altfel principalul amendament pentru solurile alcalice. #e !aza cartarilor agroc'imice si pedologice& in


7/16

In unele zone din partea de campie& terenurile saraturate reprezinta pana

la 2, 6 din terenul ara!il. uprafetele cele mai intinse se gasesc in unitatile geomorfologice +oase&cu drena+ natural al apelor freatice deefctuos si climat arid. 7re!uie luat in considerare faptul ca pe o suprafata de aproape " milioane'ectare se gasesc soluri freatic 'idromorfe& care& in raport cu conditiile localesi cu interventia neadecvata facuta de om& sunt suscepti!ile de saratura. InCampia de =est& campia


8/16

#entru sta!ilirea metodelor de ameliorare agroc'imca a solurilorsaraturoase este necesar sa se cunoasca urmatoarele insusiri c'imice :

- conducti!ilitatea electrica ?CE@& in mm'oNcm ?la 2,C CE 51,3 @ ae)tractului de saraturare care tre!uie sa fie mai mare de " m'o>

-natura saraturii sau a salinizarii

-gradul de salinizare sau de saraturare

-suma !azelor adsor!ite

- procesul de sodium adsor!it ?-

soluri sl! salinizate& in care continutul in saruri solu!ile este cuprinsintre ,.3 si ,.-6& se vor cultiva plante rezistente la concentratia maritade saruri>

-soluri mi+lociu saraturate cu continut de saruri de ,.G5,.6 reusescnumai plante rezistente la continutul marit de saruri>

-soluri puternic saraturate care contin peste 16 saruri solu!ile si care nu

pot fi cultivate decat dupa indepartarea e)cesului de saruri. #entru practica este necesar sa se cunoasca cantitatea sodiului din

comple)ul adsor!tiv& e)primata in procente din suma !azelor sc'im!a!ile.(upa procentul de sodium din comple) se deose!esc 3 grupe principale desaruri:

-soluri solontate cu un continut de 512 6 sodium din capacitatea totalade sc'im! cationic. e pot ameliora si cultiva numai prin masuriagrote'nice si alegerea deplante mai rezistente la continut marit desaruri>


9/16

-soluri puternicsolontate& care contin intre 1252,6sodiu adsor!it dincapacitatea totala de sc'im! cationic. #entru ameliorarea lor in cadrulcomple)ului de masuri sunt necesare si mi+loace agroc'imice.

2.2.2.Su("tante $olo"te ca amen'amente

#entru corectare reactiei alJaline a solurilr sefolosesc diferiti compusicare introdusi in sol dau nastere la saruri solu!ile ce indeparteaza sodiul& iarin cazul saraturilor cu car!onate duc la transformarea ionului C3 sau C3in C22. #rodusele cele mai utilizate sunt:gipsul& fotogipsul& sulful

elementar& acidul sulfuric residual& clorura de calciu& sulfatul de aluminiu& polisulfura de calciu& car!onatul ce calciu& p)idul de calciu& praful de lignit.=aloarea deacidifiere a acestor produse este diferita. Corectarea agroc'imica a solurilor saraturoase este mai comple)a decat acelor acide& ele treuind sa se grupeze pe !aza cartarii agroc'imice si acaracteristicilor aratate anterior& in comple)e de soluri& la care se sta!ilesteapoi comple)ul de masuri din care fac parte si mi+loacele agroc'imice. Ameliorarea sarturilor urmareste in ultima analiza modificarea raportuluicatuionilor adsor!iti intr5o directie favora!ila plantelor de cultura& adicaapropiata de aceea ce se gaseste in cernoziomuri.

(e e)emplu: prin inlocuirea a adsor!it cu Ca2& raportul aNCa seapropie de cel din solurile de tip cernoziomic. A. #entru calculul dozelor de amendamente se folosesc doua cai si anume:

(oza de amendamentKa O vB'?!571,,

C d@BeBfBgD

?JgN'a@

In care: a K valoarea de acidifiere a amendamentului: 5gips ?Ca"B22@ K 1 5 fosfogips K1.2 5 acid sulfuric concentrate K,.3H 5sulf elementar K,.1H v K greutatea volumetrica a solului& in JgNm3

' K grosimea stratului de sol ce se amelioreaza& in cm3

! Kcantitatea de sodium sc'im!anil& in meN1,,g sol


10/16

C K procentul de sodiu care nu e nociv pentru plante ?512 6 din 7@& deci

T

C va fi cuprins intre ,., si ,.1

7 K capacitatea de sc'im! cationic& in me la 1,, g sold K car!onat de calciu residual in me la 1,, g sol>se afla diferenta

?C3C325@ 5 ?Ca2Mg2@& a carui limita admisa este zero e K modul de administrare: ,." solu!ilizat in apa de spalare ,.- imprastiat la suprafata solului& urmat de spalare> f K gradul de mineralizare al apei despalare ,.G pentru apa !ogata in cationic !ivalenti ?1.52.gNl@

1.3 pentru pa saraca in cationic !ivalenti ?1. gNl@ g K efecuarea de lucrari de desfundare drenare ,.G pe soluri cu reserve de Ca"

,." pe soluri cu spalare 1., pe soluri fara spalare

. #rin scaderea #Ai ? procent de sodium adsor!it initial @ la nivelulsuportat de planta ? #Ad @& pe o anumita adancime a stratului arat ? ' @:

(oza de amendament K,.,,1 7 ? #Ai5#Ad @v B ' B E t N 'a

in care: 7 K capacitatea de sc'im! cationic& in me N1,, g sol #Ai K procentul de a sdsor!it e)istent initial #Ad K procentul de a adsor!it ce se doreste a se realiza v K greutate volumetrica a solului ' K grosimea stratului de ameliorat& in m E K cantitatea de amendament& in g corespunzatoare

unui g ec'ivalent de sodium adsor!it

sulf elementar 1,, 6....................................1-.1 g

Ca" B 22 1,, 6....................................H-., g *osfogips ?H, 6 gips @PPPPPPPPPPP.1,- g 2" CdK1.3 2,,CPPPPPPPPPPP..2.3 g


11/16

CAP.#.STA)ILIREA MASURILOR A*ROC+IMICEDE AMELIORARE A SOLURILOR ALCALICE DIN

CADRUL E,PLOATATIEI A*RICOL

#.1.Sta(lrea ur%ente 'e aplcare a amen'amentelor%p"oa"e

;rgenţa de aplicare a amendamentelor cu gips este cuprins$ %ntre "&, ,&1 #A pentru toate culturile .#rimele soluri care vor fi amendate sunt celecare au valorile cele mai mici :

me6 a #A K 555555555555555 Q 1,, me6 7

; K "., ,.1 Q #A

unde: #A procentul de sodiu adsor!it> me6 a 5 sodiu adsor!it>

me6 7 capacitatea de sc'im! cationic ; urgenta de aplicare a amendamentelor gipsoase

; K , indica urgenţ$ mai mare; K 1 2 indic$ urgenţ$ mare; K 3 indic$ urgenţ$ mi+locie

; K " nu e nevoie de amendare gipsoas$ .


12/16


13/16

#.2. Sta(lrea 'o-elor 'e amen'amente %p"oa"e

ta!ilirea de amendamente pentru solurile alcalice si saline tre!uie saasigure deplasarea sodiului din C.A. al solului& astfel ca a sa reprezintemai putin de 1,6 din 7.relatia care se foloseste este urmatoarea$

(AK ,&H- ?a 5,&1 7 @ Q ' Q (A Q 1,,NCA & tN'a

(A K doza de amendament& tN'a,&,H- K me .gram al gipsului

a K conţinutul de sodiu sc'im!a!il din comple)ul soluţiei e)primate %n

me la 1,, grame de soluţie,&1K cantitatea de sodiu tolerat de plante ?a inactiv @7 K capacitatea total$ de sc'im! cationic al soluţiei me pe 1,, grame de sol' K grosimea stratului de sol dorit a fi ameliorat(A K densitatea aparent$ a soluţiei grame pe cm 3

CA K conţinut %n gips a amendamentelor

a@ #entru solurile %n care conţinutul de !icar!onaţi şi car!onaţi este maimare de 1 me N 1,, grame de sol

(A tN'a K ,&H-O?a 5,&1 7 @ ?C53 C325 5 1@D Q ' Q (A Q1,,NCA

In cazul parcelei nr. I pentru sta!ilirea dozei de amendamentegipsoase se sta!ileste cu a+utorul relatiei de calcul in care continutul de

!icar!onaţi şi car!onaţi este mai mare de 1 me N 1,, grame de sol:

(A tN'a K ,&H-O? 1 ,.1Q @ ? ,.H 5 1@D Q 2 Q 1.3 Q 1,,NH, K %&.12

In cazul parcelei nr. II pentru sta!ilirea dozei de amendamente

gipsoase se sta!ileste cu a+utorul relatiei de calcul in care continutul de !icar!onaţi şi car!onaţi este mai mare de 1 me N 1,, grame de sol:


14/16

(A tN'a K ,&H-O? 3. ,.1Q 22@ ? 3. 5 1@D Q 2 Q 1.3 Q 1,,NH, K 23.!#

#.#.A'mn"trarea amen'amentelor %p"oa"e

Actiunea ameliorativa agipsului si a altor su!stante utiliza!ile in acestscop depinde de finetea particulelor si de amestecul lor cu solul. Cu cat

particulele sunt mai fine si mai intim amestecate cu solul& cu atat sc'im!ulde cationic si procesele de o)idare sunt mai energice.

ipsul si fosfatul se administreaza toamna& prin imprastierea lasuprafata solului& folosind masini speciale& inainte de inceperea anotimpului

polios. Incorporarea insol se face printr5o aratura adanca sau prin discuire. Incazul pasunilor si fanetelor& imprastierea se face prin grapare energica. Adancimea araturii depinde de tipul de sratura. Cand la suprafatasolulu nu este salinizat& continutul in saruri crescand mai +os pe profilulsolului ? cazul soloneturilor @ & adancimea araturii se regleaza astfel ca sa nuaduca la suprafata straturile care contin sraturile solu!ile care ar deveninocive plantelor. e recomanda in acest caz& com!inarea araturii cu afanarea

solului prin su!sol+ la adancimea de ,5-, cm. daca se aplica si irigarea cametoda ameliorative& amendamentul se poate imprastia pe suprafata araturii&amestecul cu solul facandu5se prin discuire. Apa de irigare solu!ilizeaza sidifuzeaza amendamentul in profunzimea solului. (aca solurile salinizate seafla su! forma de petice care ocupa su! 3,6 din totalul suprafetei tarlalei&aplicarea se face numai Oe aceste portiuni. In cazul solodiilor si soloneturilor solodizate unde saraturile segasesc la suprafata& se practica metoda 8digoza+ului9 care consta inacoperirea solului salinizat cu un strat gros de -5H cm de material !ogat inCa C3 ?marne calcaroase cu circa ",6CaC3 @.


15/16

3.4. Ecienta amendamentelor gipsoase pesolurile alcalice

Amendamentele isi manifesta efectul asupra insusirilor solului si asupra productiei daca sunt insotite de o serie de masuri o!ligatorii care privescreglarea regimului 'idric si indepartarea sarurilor nocive plantelor cultivate

prin irigarea cu ape dulci. Acestea sunt masuri de ameliorare radicala iarutilitatea filosirii lor este impusa de tipul de saratura. In cazul pasunilor si a fanetelor naturale& efectul amendamentelor poatefi evident daca se foloseste supra%nsamantarea cu specii de plante ier!oasetolerante la salinitate cu valoare fura+era ridicata ca : #ucinella distans&AgropSrum repens& Totus corniculatus& 7rifolium repens& Tolium perene.(intre plantele fura+ere se pot cultiva cu rezultate !une:iar!a de udan&sorgul& !orceagul de toamna. olurile salinizate mandate se folosesc cu rezultate !une pentrucultura plantelor medicinale tolerante la salinitate si anume: Matricariac'amomilla& Artemisa. alina. Uild . Efectul amendamentelor asupra productiei este evident inca din

primul an de la aplicare& creste treptat si atinge nivelul ma)im in anul sase&apoi scade. Ca sc'im!ari agroc'imice se constata :scade valoarea p5ului&

se micsoreaza gradul de saraturare ,5G, 6& solul capata o structura maista!ile care favorizeaza circuitul apei si a aerului. 7inand seama de faptul ca prin aplicarea amendamentelor siingrasamintelor se o!tin sporuri medii de productie la grau de 13,, Jg N 'a&circa 1,52, t N 'a iar!a de sudan masa verde& 12,,Jg seminte de sorg pentrumaturii si ,,5-,,Jg N'a panicule& rezulta ca c'eltuielile effectuate in acestscop ameliorative se pot recupera intr5un timp relativ scurt.


16/16

Un!e"tatea 'e "tnte a%rcole " me'cna !eternara Ia"

aculatea 'e A%rcultura

PROIECT DE AN LAPROIECT DE AN LA AGROCHIMIE AGROCHIMIE

Stu'ent/Sta0e Ma%'a Mar%aretaAnul III

*rupa #3

Documents

Comportarea Plantelor Pe Solurile Alcalice Si Saline