Comunitati Imaginate

8/9/2019 Comunitati Imaginate

1/10

Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

Comunitati imaginate

Benedict Anderson

Reflecii asupra originii i rspndirii naionalismului

Pirvu Maria Cristina

Grupa1, Anul , !urnalism

CAP"#$%$

Na ionalismul este o ideologie care creeaz i sus ine o na iune ca un concept de identificare

comun pentru un grup de oameni.

Se deosebe te de patriotism prin referin a juridic i ideologia politic: na ionalismul se refer la

Dreptul strmo esc care define te comunit ile istorico-lingvistice ("neamurile") i tinde a

constitui statele pe baz etnic cu o legisla ie inspirat din jus sanguinis !n timp ce patriotismul

se refer la Dreptul pmntean care define te na iunile prin apartenen a la acela i teritoriu i

tinde a defini statele pe baz teritorial (indiferent de originile i limbile vorbite de popula ie# de

e$emplu !n %lve ia) cu o legisla ie inspirat din jus soli .


2/10


&n domeniul artelor romantismul este cunoscut a avea !n na ionalism un aspect important.

'i crile !n spectrul politic-ideologic apropiat na ionalismului sunt diverse ori ca element

programatic ori ca form de propagand. &n secolul al -lea interpretarea eronat a anumitor

date tiin ifice din acea epoc (privind biologia speciei umane omo sapiens antropologia i ereditatea) i amestecul acestor interpretri cu na ionalismul a produs ultrana ionalismul

concretizat prin mi cri de e$trem dreapt ca fascismul sau nazismul care socoteau *neamul+

ca un *organism biologic+.

Na ionalismul patriotic promoveaz o na iune fr s se opun minorit ilor conlocuitoare.

Na ionalismul de tip ovin sau $enofob dimpotriv li se opune. ,stfel na ionalismul ovin i

antiromnesc din anumite ri folose te faptul c vorbitorii limbii romne dinafara omniei nu

apar in na iunii politice romne (adic nu posed cet enia romn) pentru a implementa ideea (att la oamenii locului ct i !n opinia interna ional) c ace tia nu ar apar ine neamului (etniei

i sferei culturale i istorice romnes ti) mergndu-se pn la negarea faptului c au acelea i

origini i c vorbesc aceea i limb.

Na ionalismul romantic s-a dezvoltat mai ales pe plan cultural-artistic prin re!nvierea

momentelor de glorie din trecutul fiecrui popor i ocrotirea tradi iilor datinilor i obiceiurilor

populare. iuseppe 'azzini i aribaldi sunt promotorii ideii de re!nviere - sau *isogirmento+

!n italian - a istoriei glorioase a /taliei. 0ei doi au luptat pentru unificarea /taliei pe plan culturalla !nceput apoi i pe plan politic i simultan au promovat pe planul social desfiin area

privilegiilor biserice ti sau aristocratice din cele opt state din /talia.

1ornind de la idea nationalismului ca ideologie ,nderson trateaza diferit acest subiect din

perspectiva lui culturala.

1oate fr a fi deocamdat prea clar observat acesta considera ca asistm la o transformare

fundamental !n istoria mar$ismului 2i a mi2crilor mar$iste. Semnele cele mai vizibile fiind

considerate razboiele din vremea respectiva.

Dar dac faptele sunt clare e$plicarea lor rmne o c3estiune de permanent disput. Na4iune

na4ionalitate na4ionalism-este 2tiut ct de dificil s-a dovedit a fi definirea lor ca s nu mai

vorbim de analiz. Spre deosebire de imensa influen4 pe care a e$ercitat-o na4ionalismul asupra

lumii moderne orice teorie plauzibil despre el este evident insuficient consolidata.


3/10


ug3 Seton-5atson autorul te$tului care de departe este cel mai bun 2i mai cuprinztor din cte

s-au scris !n limba englez despre na4ionalism 2i mo2tenitorul unei vaste tradi4ii de istoriografie

liberal 2i 2tiin4e sociale observ cu triste4e: *,stfel sunt nevoit s ajung la concluzia c nu poate

fi creat nici o *defini4ie 2tiin4ific a na4iunii# totu2i fenomenul a e$istat 2i e$ist".

6om Nairn autorul inovatoarei lucrri 63e 7rea8-up of7ritain 2i mo2tenitorul nu mai pu4in

vastei tradi4ii mar$iste !n istoriografie 2i 2tiin4e sociale observ cu sinceritate: *6eoria

na4ionalismului reprezint cel mai mare e2ec al mar$ismului !n domeniul istoriei.+

1rin toate aceste definitii legate de nationalism cartea incearca ca reliefeze sis ofere unele

sugestii provizorii pentru o interpretare mai satisfctoare a *anomaliei" na4ionalismului.

1unctul de plecare este c na4ionalitatea sau cum ar fi preferabil s fie e$primat datorit

multiplelor semnifica4ii ale acestui cuvnt ideea de na4iune ca 2i na4ionalismul sunt artefacte

culturale de un anumit tip. 1entru a le !n4elege cum se cuvine este nevoie s e$aminm cu aten4ie

cum au aprut ele !n istorie !n ce moduri 2i-au sc3imbat semnifica4iile !n timp 2i de ce ele de4in o

legitimitate emo4ional att de profund astzi.

0onceptul de *na4iune" merita o defini4ie aplicabil. 6eori2tii na4ionalismului au fost adesea

deruta4i de trei parado$uri:

9.'odernitatea obiectiv a na4iunilor !n oc3ii istoricului fa4 de vec3imea lor subiectiv !n oc3iina4ionali2tilor.

.;niversalitatea formal a na4ionalit4ii !n calitate de concept socio-cultural-!n lumea modern

orice om poate 2i trebuie s *aib" na4ionalitate tot a2a cum are se$- fa4 de iremediablul

caracter particular al manifestrilor sale concrete astfel !nct prin defini4ie a fi *grec" este o

na4ionalitate sui generis.

es care au oferit argumente convingtoare !n favoarea datrii

curentului.


4/10


/n spirit antropologic ,nderson 7enedict propune urmtoarea defini4ie a na4iunii: este o

comunitate politic imaginar-2i imaginat ca fiind att intrin-sec limitat ct 2i suveran.

%ste imaginat pentru c nici membrii celei mai mici na4iuni nu !i vor cunoa2te niciodat pe cei

mai mul4i din compatrio4ii lor nu-i vor !ntlni 2i nici mcar nu vor auzi de ei totu2i !n minteafiecruia trie2te imaginea comuniunii lor.

Na4iunea este imaginat ca limitat deoarece c3iar 2i cea mai mare dintre ele cuprinznd poate

un miliard de fiin4e umane are grani4e finite c3iar dac elastice dincolo de care se afl alte

na4iuni. Nici o na4iune nu se imagineaz a fi ec3ivalent cu omenirea. Nici na4ionali2tii cei mai

mesianici nu viseaz la o zi cnd to4i membrii rasei umane se vor altura na4iunii lor a2a cum era

posibil !n anumite epoci ca s zicem cre2tinii s viseze la o planet complet cre2tin.

%ste imaginat ca suveran deoarece conceptul a luat na2tere !ntr-o epoc !n care /luminismul 2i

evolu4ia distrugeau legitimitatea monar3iei dinastice ierar3ice de drept divin. ,junse la

maturitate !ntr- un stadiu al istoriei umane !n care c3iar 2i cei mai devota4i adep4i ai oricrei

religii universale erau confrunta4i inevitabil cu pluralismul real al acestor religii 2i cu

aiomorfismul dintre preten4iile ontologice ale fiecrei credin4e 2i !ntinderea teritorial na4iunile

viseaz s fie libere 2i dac au binecuvntarea lui Dumnezeu imediat. arantul 2i emblema

acestei libert4i este statul suveran. Deci ea este imaginat ca o comunitate deoarece indiferent

de inegalitatea 2i e$ploatarea care domin de fapt !n interiorul fiecreia na4iunea este!ntotdeauna conceput ca o profund camaraderie orizontal.

Capitolul #RG& C%$"%RA$'

0ultura moderna a nationalismului are ca embleme cenotafurile si mormintele Soldatului

Necunoscut. espectul ceremonios manifestat public fa4 de aceste morminte tocmai pentru c

fie sunt inten4ionat goale fie nu 2tie nimeni cine zace !n ele nu are precedent real !n epocile

anterioare. Semnifica4ia cultural a acestor monumente devine mai clar dac !ncercm s ne

imaginm un 'ormnt al 'ar$istului Necunoscuts zicem sau un cenotaf pentru liberalii czu4i

la datorie.'otivul este c nici mar$ismul nici liberalismul nu sunt tocmai interesate de moarte 2i

nemurire. Dac imagina4ia na4ionalist are astfel de preocupri aceasta sugereaz o puternic

afinitate cu tipurile de imaginar religios. 7enedict afirma c na4ionalismul trebuie !n4eles nu !n


5/10


raport cu o ideologie politic sus4inut con2tient ci cu sistemele culturale mai largi care l-au

precedat din care - precum 2i !mpotriva crora - a luat fiin4.

1entru comunitatea imaginara 7enedict ofera doua e$emple relevante. 0el al tanarului din

Semarang care citeste ziarul si al 1apagalului 3raparet.

Capitolul #riginile contiinei naionale

Dezvoltarea tipriturii ca bun de consum este c3eia !n4elegerii unei concep4ii cu totul noi despre

simultaneitate totu2i scriitorul afirma ca se afla !nc la momentul !n care comunit4ile de genul

*orizontal- secular de-a lungul timpului" devin posibile. De ce !ncadrat !n acest tip a devenit

na4iunea att de popular? @actorii implica4i sunt !n mod evident complec2i 2i varia4i. Dar

argumentele cele mai puternice sunt !n favoarea primatului capitalismului.

,2a cum am observat cel pu4in A.AAA.AAA de cr4i fuseser deja publicate !n 9BA9 semnalnd

declan2area *epocii reproducerii mecanice" a lui 7enjamin. Dac !n cazul manuscriselor

cunoa2terea lor era rezervat elitelor cunoa2terea prin intermediul tiparului a supravie4uit

datorit reproducerii 2i rspndirii.

@iind una dintre cele mai timpurii forme de !ntreprindere capitalist publicarea de cr4i a trecut

prin toate cutrile nerbdtoare de pie4e de desfacere ale capitalismului. 1rimii tipografi 2i-au!nfiin4at ramuri de activitate !n toat %uropa.

Criginile con2tiin4ei na4ionale a editurilor de vreme ce anii 9BAA-9BBA au fost o perioad de

prosperitate european e$traordinar publicarea de cr4i se !mprt2ea din aceea2i !nflorire. %ra

mai mult dect oricnd *o mare industrie controlat de capitali2ti dintre cei mai bogati.

nztorii de carte erau !n primul rnd interesa4i s scoat un profit 2i s-2i vnd produsele 2i !n

consecin4 au cutat !nainte de toate acele opere care ar fi interesat un numr ct mai mare de

cititori dintre contemporanii lor.

1ia4a ini4ial de carte era %uropa educat o ptur larg dar sub4ire de cititori de limb latin. ,

durat aproape o sut cincizeci de ani pn cnd s-a ajuns la satisfacerea acestei pie4e. 0alitatea

determinant a limbii latine - !n afar de caracterul su sacru era faptul c era o limb a

cititorilor bilingvi. 0ei care se nscuser cu latina ca limb matern erau relativ pu4ini dar 2i mai


6/10


pu4ini erau ne putem !nc3ipui cei care visau !n latin. !n secolul 2aisprezece propor4ia cititorilor

bilingvi din !ntreaga popula4ie a %uropei era destul de mic# este foarte probabil c nu era mai

mare dect propor4ia de cititori bilingvi din popula4ia de astzi a lumii 2i - dac nu lum !n

considerare interna4ionalismul proletar - din secolele care vor urma. Ei atunci ca 2i acum marea

parte a umanit4ii era monoglot. Fogica aceasta capitalist !nsemna astfel c odat satisfcut

pia4a elitei cititoare de latin vin la rnd posibilit4ile uria2elor pie4e reprezentate de masele

monoglote. 0u siguran4 0ontra-eforma a !ncurajat o rena2tere temporar a edi4iilor !n limba

latin dar pe la jumtatea secolului al 9G-lea mi2carea !ncepuse deja s piard din amploare !n

timp ce bibliotecile catolicilor ferven4i erau !n4esate. !ntre timp srcia care a cuprins %uropa i-a

fcut pe tipografi s se gndeasc din ce !n ce mai serios la comer4ul ambulant cu edi4ii ieftine !n

limbile auto3tone.

,stfel tiparul a reprezentat !n acest sens un pas !nainte !n crearea societ4ii de astzi societate a

consumului !n mas 2i a standardizrii.

,cest avnt revolu4ionar al capitalismului de trecere la limbile auto3tone a fost 2i mai mult

impulsionat de trei factori e$teriori dintre care doi au contribuit direct la crearea unei con2tiin4e

na4ionale.

1rimul 2i !n cele din urm cel mai important a fost constituit de o sc3imbare care s-a produs

c3iar!n caracterul limbii latine. 'ul4umit eforturilor umani2tilor de a repune !n valoare literaturaantic3it4ii pre- cre2tine 2i de a o rspndi prin pia4a de carte inteligentia din !ntreaga %urop a

!nceput s aprecieze din nou sofisticatele procedee stilistice ale scriitorilor antici. Fatina la care

aspirau ei acum semna din ce !n ce mai mult cu cea a lui 0icero 2i tocmai de aceea se !ndeprta

tot mai mult de via4a cotidian 2i de cea eclesial.

,l doilea factor a fost impactul eformei care la rndul ei a datorat o mare parte din succes

industriei tipografice.

Criginile con2tiin4ei na4ionale !n aceast titanic *lupt pentu mintea oamenilor"

protestantismul a fost !ntotdeauna !n ofensiv tocmai pentru c 2tia cum s se foloseasc de pia4a

de carte !n limbile auto3tone care fusese creat 2i se e$tindea datorit capitalismului !n timp ce

0ontra-eforma apra citadela limbii latine.


7/10


8/10


Cdat cu declansarea umanismului s-a fcut sim4it ideea c evenimentele din istoria clasic 2i

din legende c3iar 2i cele din 7iblie nu puteau fi separate de prezent printr-o simpl perioad de

timp ci 2i prin ni2te condi4ii de via4 complet diferite. ;manismul cu programul su de re!nnoire

a formelor antice de via4 2i de e$primare creeaz o perspectiv istoric !n adncime pe care nu

nu o avusese niciuna din epocile precedente dup cte 2tim: umani2tii vd antic3itatea !n

profunzimea ei istoric 2i pe acest fundal vd epocile !ntunecate ale %vului 'ediu.

Se introduce si idea de modernitate. Dezvoltarea a ceea ce am putea numi *istorie comparativ" a

dus !n timp la o concep4ie (pn atunci nemaiauzit) a *modernit4ii" alturat !n mod e$plicit

*antic3it4ii" 2i nu neaprat !n favoarea celei din urm. 1roblema a fost crunt dezbtut !n

*zboiul dintre antici 2i a moderni" care a dominat via4a intelectual francez !n ultimul sfert al

secolului 2aptesprezece.

%$pansiunea claselor de mijloc !n aparatul birocratic a fost un fenomen relativ egal !n

manifestri aprnd !ntr-o msur la fel de mare att !n statele avansate ct 2i !n cele !napoiate

ale %uropei ascensiunea burg3eziei industriale 2i comerciale a fost desigur e$trem de inegal

masiv 2i rapid !n unele locuri !nceat 2i c3iar !mpiedicat !n altele. Dar a fost pretutindeni

!n4eleas !n rela4ia sa cu industria tipografic auto3ton.!nainte de apari4ia burg3eziei clasele

conductoare ajungeau la o coeziune oarecum !n afara limbajului sau cel pu4in !n afara

limbajului tiprit. Dac !n Siam conductorul !2i alegea drept concubin o femeie malaezian

sau dac egele ,ngliei se cstorea cu o prin4es spaniol stteau ei oare vreodat de vorb

serios? Solidaritatea era produsul rudeniei al favoritismului 2i al rela4iilor personale de loialitate.

Nobilii *francezi" !i puteau ajuta pe regii *englezi" !mpotriva monar3ilor *francezi" nu !n baza

faptului c aveau aceea2i limb sau aceea2i cultur ci lsnd deoparte calculele mac3iavelice

datorit !nrudirii sau prieteniei. Fimbi vec3i modele noi concret 2i imaginar. C nobilime

analfabet putea !nc juca rolul de nobilime. Dar burg3ezia? ,ceasta era o clas care vorbind la

figurat a ajuns s e$iste ca o clas numai prin reduplicare.Nobilimea mo2ierii meseria2ii

func4ionarii 2i cunosctorii pie4elor - ace2tia erau pe atunci poten4ialii consumatori ai revolu4ieifilologice. Dar o astfel de clientel nu se putea realiza aproape nicieri !n totalitate iar clien4ii

reali variau considerabil de la o zon la alta.


9/10


Dezvoltarea general !n domeniul literaturii al comer4ului al industriei al comunica4iilor 2i al

aparatelor de stat care a marcat secolul nousprezece a creat noi 2i puternice imbolduri de

unificare lingvistic !n fiecare trm dinastic.

CAP"#$%$ ( %ltimul val

%ste un fapt general recunoscut c intelectualii au jucat un rol central !n apari4ia na4ionalismului

!n teritoriile coloniale nu !n ultimul rnd deoarece colonialismul a avut grij ca marii proprietari

agricoli marii negustori !ntreprinztorii industriali 2i c3iar o clas prea numeroas de

profesioni2ti s fie o relativ raritate printre b2tina2i. ,proape peste tot puterea economic era

fie monopolizat de coloniali2tii !n2i2i fie !mpr4it inegal cu o clas de oameni de afaceri paria

(care nu erau localnici) lipsi4i de putere politic-libanezi indieni 2i arabi !n coloniile din ,frica

c3inezi indieni 2i arabi !n ,sia colonial.

Nu mai pu4in este recunoscut de toat lumea faptul c rolul de avangard al intelectualilor

provenea din instruc4ia lor bilingv sau mai degrab din instruc4ie 2i bilingvism. /nstruc4ia cu

ajutorul tiparului fcea deja posibil comunitatea imaginar plutind !ntr-un timp omogen 2i vid.

7ilingvismul !nsemna accesul prin limba de stat european la cultura modern occidental !n

sensul cel mai larg 2i !n particular la modelele na4ionalismului ideii de na4iune 2i statului-

na4iune produse !n alte pr4i ale lumii !n decursul secolului al /-lea.

*;ltimul val" de na4ionalisme majoritatea !n teritoriile coloniale din ,sia 2i ,frica a fost la

origini o reac4ie la imperialismul global de tip nou posibil datorit realizrilor capitalismului

industrial. 0um se e$prima 'ar$!n modul su inimitabil: *Nevoia unei pie4e !n continu

e$pansiune pentru produsele sale fugre2te burg3ezia pe toat suprafa4a globului. "Dar

capitalismul a mai contribuit nu !n ultimul rnd prin rspndirea tiparului 2i la crearea

na4ionalismelor populare !n limbile auto3tone ceea ce a subminat !n msuri diferite strvec3iul

principiu dinastic 2i a !mpins spre naturalizarea cu de la sine putere a fiecrei dinastii a crei

pozi4ie permitea acest lucru. Na4ionalismul oficial - combina4ie dintre principiile noi na4ionale 2i

vec3i dinastice (/mperiul 7ritanic) - a dus la rndul su la ceea ce se poate convenabil numi

*rusificarea" din coloniile e$tra-europene. ,ceast tendin4 ideologic se !mpletea perfect cu

e$igen4ele practice. /mperiile de la sfr2itul secolului al nousprezecelea erau prea vaste 2i


10/10


!ntinse pe distan4e prea maripentru a fi conduse de o mn de cona4ionali. 'ai mult la fel ca 2i

capitalismul statul !2i multiplica rapid func4iile att !n metropole ct 2i !n colonii. 0ombinate

aceste for4e necesitau cadre subordonate au generat sisteme educa4ionale *rusifi-catoare" al cror

scop era !n parte s produc necesarele cadre subordonate pentru birocra4iile de stat 2i

corpora4ionale. ,ceste sisteme de educa4ie centralizate 2i standardizate au creat pelerinaje cu

totul noi a cror om era de obicei capitala diverselor colonii cci na4iunile ascunse !n miezul

imperiilor nu permiteau o ascensiune intern mai !nalt.

Documents

Comunitati Imaginate