Concept Strategic Bucuresti 2035 - Part. 1

8/3/2019 Concept Strategic Bucuresti 2035 - Part. 1

1/209

Concept St ra teg ic Bucuret i 2035 Bucuret i ter i t or ia l

Contract nr.291/2010: Strategi a de dezvol tareurban in tegra t a munic ip iu lu i Bucuret ii a te r i t o r iu lu i su de susinere i in f luen

Contract nr.291/2010: Stra teg ia de dezvo l ta reurban in tegra t a munic ip iu lu i Bucuret i ia te r i to r iu lu i su de susinere i in f luenConceptu l s t ra teg ic Bucuret i 2035

VOLUMUL I


2/209

Concept Strategic Bucureti 2035

CONTRACT NR.291/2010: STRATEGIA DE DEZVOLTAREURBAN INTEGRAT A MUNICIPIULUI BUCURETI I

A TERITORIULUI SU DE SUSINERE I INFLUEN

- CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI 2035-

LIST DE SEMNTURI:

Director ccpec: arh.Luminia Patron

ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache.......................................

Coordonator proiect: lector arh.Liviu Iani........................................Uauim - Asist.urb. Mihai Alexandru .

Uauim - Asist.urb.Andreea Popa .

IHS Romnia - Dr.arh. Nicolae arlung.......................................

IHS Romnia - Dr.arh. Sorina Racoviceanu....................................

Emi Invest - Dr.arh. Mircea Enache

09.06.2011

2


3/209

Contract nr.291/2010: Strateg ia de dezvol tare urban i n teg ra t amun ic ip iu lu i Bucuret i i a te r i to r iu lu i su de susinere i in f luenCONCEPT STRATEGIC B UCURETI 2035

BENEFICIAR:

Primr ia Mun ic ip iu lu i Bucuret i

PROIECTAN T GENERAL: CONSORIU DE PROIECTANICentru l de Cercet are, Pro iect are, Expert izi Consul t ing

Un ive rsi ta tea de Arh i tec t u ri U rban ism Ion M incu Bucuret i

S.C.IHS Romania S.R.L.

S.C.EMI I NVEST S.R.L.

COLECTIVUL DE ELABORARE:ef pro iec t : pro f .dr .arh.Constant in Enache cc pec-uauim

Coordonator pro iect : lect .arh.L iv iu Iani ccpec -uauim

Asist .urb. Miha i A lexandru cc pec uauim

Asist .urb.Andreea Popa cc pec - uauim

Dr.arh. N ic o lae arlung IHS Romn ia

Dr.arh. Sorina Rac ovic eanu - IHS Romni a

Dr.arh. Mirce a Enache EMI Inves t

CONSULTANI SENIORI

Prof.dr.arh.Alexandru Sandu

Prof.dr.arh.Doina Cristea

CONSULTANT:Lect .dr .arh.Gabr ie l Pascar iu ccpec uauim

3


4/209


5/209

Concept S t ra teg ic Bucuret i 2035

Cuprins:

VOLUMUL I

PARTEA 1 Conceptu l St ra teg ic Bucuret i 2035 opor tun i ta t e , condi ionr i , l imi te p.7

PARTEA 2 Struc tura i procesul de elaborare - p.11

PARTEA 3 Sinteza doc umen tar - prezentat n vo lum separat

PARTEA 4 Sinteza rapoartelor de expert iz - inserate la f iecare capi to l a l par t i i a c incea

PARTEA 5 Analiza SWOT i d iagnost ic u l - p .20

5.1 Contextul teritorial p.21

Context global european i naional p.22

Sinteza raportului de expertiz : Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare

matematic p.45

Sinteza raportului de expertiz : Macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor p.52

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Dimensiunea teritorial a dezvoltrii Bucuretiului modelare

matematic p.71

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Macropeisajul i peisajul Urban al periferiilor p.76

Diagnostic teritoriu de sprijin/zon de influen a Bucuretiului (ZIMB) p.79

5.2. Orasul productiv p.90

Sinteza raportului de expertiz Oraul productiv aspecte economice i demografice p.91

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Oraul productiv aspecte economice i demografice-p102

Sinteza raportului de expertiz Elemente privind competitivitatea p.104

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Elemente privind competitivitatea p.109

Firme reprezentative pe domenii de activitate p.113

5.3. Orasul funcional p.118

Sinteza raportului de expertiz Evoluia urbanistic 1830-2000 p.119

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Evoluia urbanistic 1830-2000 p.128

Sinteza raportului de expertiz Locuirea n Bucureti p.135

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Locuirea n Bucureti p.146

Sinteza a raportului de expertiz: spaiul public, calitatea vieii urbane i peisajul ca resurs fragil

mezzo-peisajul i peisajul natural, antropic i cultural n municipiul bucureti p.162

Sinteza raportului de expertiz Infrastructura de transport i mobilitatea p.179

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Infrastructura de transport i mobilitatea p.190

Sinteza raportului de expertiz Infrastructura tehnico-edilitar p.194

Analiz SWOT a raportului de expertiz: Infrastructura tehnico-edilitar p.206


6/209


7/209

Concept Strategic Bucureti 2035 Bucureti teritorial

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

urban integrat a municipiului Bucureti

i a teritoriului su de susinere i influen1CSB 2035 - Oportunitate,

condiionri, limite

7


8/209

Concept Strategic Bucureti 2035 Oportunitate, condiionri, limite

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035

OPORTUNITATE, CONDITIONARI, LIMITE

1. STRATEGIILE SI DEZVOLTAREA URBANA -

CONSIDERATII GENERALE

Intr-o lume globala, caracterizata de noi structuri de relationare, de

dinamism accentuat, de tensiuni si reforme, competitia urbana este un

element cardinal atat pentru dezvoltarea economica cat si pentru durabilitate,

calitatea vietii, echilibru social sau al mediului.

Incepand din deceniul al optulea al secolului trecut, planificarea

strategica si-a facut triumfal (Baltimore si Barcelona sunt pionierii pe

continentul american si pe cel european) trecerea din domeniul corporatiilor

in arena publica a planificarii urbane si teritoriale. In ultimii 30 de ani,

strategiile de dezvoltare urbana au devenit si ramas elemente cheie ale

devenirii urbane, constituind cadrul cel mai potrivit pentru formularea si

punerea in practica a politicilor publice din toate domeniile, pentru toata

pleiada de documentatii de planificare spatiala urbana si teritoriala, pentru

definirea si realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare (expansiune,

renovare, reabilitare, reinnoire, restructurare) urbana.

Pe parcursul castigului de experienta s-au conturat tot mai limpede doua

aspecte:

Nu este posibila definirea unei strategii tip; conditiile externe si interne,

dinamica precum si modul de urmarire in practica a unei strategii sunt foarte

8


9/209


10/209

Concept Strategic Bucureti 2035 Oportunitate, condiionri, limite

Situatia particulara a Bucurestiului, aceea de capitala a tarii si de inima a

celei mai mari aglomeratii urbane din Romania, face clar necesara o gandire

strategica coordonata, materializata in elaborarea strategiei de dezvoltare a

Municipiului in legatura de practica simultaneitate cu planificarea strategica la

scara regionala.

Problema este insa mult complicata de faptul ca aglomeratia urbana

Bucuresti acopera un teritoriu ale carui limite nu coincid cu hotarele

stabilite prin lege ale nici unei unitati administrativ teritoriale de baza sau

judetene si nici cu cele ale regiunii 8 de dezvoltare. Mai mult, aceasta

Aglomeratie nu are un statut administrativ, iar limitele ei sunt definite ca parte a

fundamentarii PUG-ului din 1999 si trebuie, in prezent, tinut seama de

dezvoltarea municipiului si a zonei sale de influenta in ultimii 11 ani.

Este evident ca, in lipsa unui cadru institutional legal stabilit, prevederile

oricarui document strategic de planificare a Bcurestiului nu pot fi mandatorii

decat pe teritoriul acestuia, dar ele nu pot fi stabilite fara studiul si modelarea

evolutiei contextului national si regional; in acelasi timp trebuie sa tina seama side politicile Uniunii Europene in domeniu.

Conceptul Strategic Bucuresti 2035 este exact un astfel de document

cu caracter programatic. El isi propune sa fie nu doar asa cum s-a arata mai

sus referinta pentru strategiile regionale sau cadru pentru politicile

urbane, ci se va constitui, in mod firesc, intr-o componenta importanta de

fundamentare a prevederilor ce vor fi stabilite prin Planul Urbanistic

General, dar si a demersurilor pe care administratia municipala le va intreprinde

pentru adaptarea cadrului reglementar local in domeniul dezvoltarii urbane,

ori la sustinerea modificarilor legislatiei nationale si a cadrului institutional.

10


11/209




i a teritoriului su de susinere i influen

2Structura i procesul de

elaborare

11


12/209

Concep t S t ra teg ic Bucuret i 2035 Procesul de e laborare

PARTEA 2PROCESUL DE ELAB ORARE

STRUCTURA SI PROCESUL DE ELABORARE

Conceptul Strategic Bucuresti 2035 contine toate componentele unuidocument de planificare strategica atat partea de analiza cat si cea de

definire a unor obiective si de stabilire a planurilor operationale ce vor fi utilizate

pentru atingerea lor.

Studiul cuprinde astfel produsele tipice ale etapelor procesului de

elaborare a unei strategii: analiza SWOT, diagnosticul, viziunea, misiunea

impreuna cu directiile strategice principale, sistemul de obiective strategice

ce sta la baza strategiei, sistemul de directii de actiune, precum si

ansamblul de politici, programe si proiecte ce asigura punerea in practica a

oricarei strategii.

Totodata, sunt abordate si aspectele ce tin de institutionalitate, finantare

si legislatie, cruciale in succesul planificarii strategice a dezvoltarii.

Conceptul strategic are in vedere trei orizonturi de timp: o perioada

mai lunga anul 2035, una medie anul 2020 si o prima etapa apropiata anul

2015.

In dorinta de a valorifica bogatia informatiilor existente in domeniu, de

a impartasi bune practici ale marilor orase care isi definesc strategic

directiile de dezvoltare deja de decenii si astfel definind o puternica miza

educativa, studiul cuprinde o bogata parte de documentare, reflectand

cazurile a 11 mari orase, in majoritate europene.

12


13/209


14/209


15/209


16/209


17/209

Concep t S t ra teg ic Bucuret i 2035 Procesul de e laborare

(10) Tinand seama de marimea si structura publicului tinta al studiului in

primul rand factorii de decizie de la nivel municipal (Primar General, viceprimari,

membri ai Consiliului General, directori din primaria municipiului si din institutii

publice), dar nu numai, iar apoi specialisti din multiple domenii, dar si orice alti actori

urbani interesati, mijloace de comunicare in masa etc un obiectiv prioritar a fost o

accesibilitate maxima, in ceea ce priveste atat limbajul textului scris cat si cel al

ilustrarii grafice. Astfel, jargonul strict tehnic este utilizat cu parcimonie iar pentru

ilustrarea grafica a fost aleasa metoda cartogramelor cu cantitate limitata de

informatie reprezentata in suprapunere si cu explicatii care sa faciliteze lectura lor.

Totodata, avand in vedere nevoia parcurgerii usoare a unei documentatii destul

de vaste, pe langa solutia utilizarii sintezelor (a se vedea mai sus), a fost aleasa

redactarea sub forma unor albume format A3 aceasta etapa a studiului cuprinde

astfel mai multe volume (a se vedea cuprinsul).

(11) Din cauza conditiilor mentionate mai sus, nu a fost posibila desfasurarea

unui proces mai amplu-participativ pentru elaborarea Conceptului Strategic Bucuresti

2035, lucru mentionat de altfel si in oferta tehnica.

Cu toate acestea, transparenta procesului si a continutului etapelor este

foarte importanta, iar acest lucru este asigurat, in afara evenimentelor mentionate

mai sus si prin crearea si punerea in functiune a unui Site Web dedicat

Conceptului Strategic Bucuresti 2035 : www.csb2035.ro . Site-ul urmareste atat

diseminarea informatiilor privind desfasurarea elaborarii studiului, cat si

posibilitatea colectarii de opinii ale celor interesati cetateni sau organizatii.

(12) In ceea ce priveste prezenta comunitatii bucurestenilor in studiu, acest

lucru este asigurat nu doar prin referire, atat in rapoartele de expertiza cat si in partea

principala a studiului, la studiile sociologice si sondajele de opinie din romania si de

la nivel international (Eurostat), cat si prin preluare de citate din spusele cetatenilor si

specialistilor, atat din dezbateri si chestionare, cat si din inscriptionarile pe site-ul

CSB2035.

17


18/209

Concep t S t ra teg ic Bucuret i 2035 Bucuret i ter i t or ia l

Contract nr.291/2010: Strategi a de dezvol tareurban in tegra t a munic ip iu lu i Bucuret ii a te r i t o r iu lu i su de susinere i in f luen 3Sint eza doc um entar

Aceast sec iune este prezentat n vo lum separat

18


19/209

Concep t S t ra teg ic Bucuret i 2035 Bucuret i ter i t or ia l

Contract nr.291/2010: Strategi a de dezvol tareurban in tegra t a munic ip iu lu i Bucuret ii a te r i t o r iu lu i su de susinere i in f luen

4Sint eza rapoart e lor de

exper t i zRapoar te le de exper t i za sun t ed i ta te separat s i cons t i t u ie

partea a noua iar s in teze le lor sunt inserate la f iecare

cap i to l a l pa r t i i a c incea

19


20/209




i a teritoriului su de susinere i influen

5Analiza SWOT

i diagnosticul

20


21/209


5.1Context teritorial

21


22/209

Concept Strategic Bucureti 2035 Context global european i naional

Context global

european i naional

22


23/209


24/209


25/209


utilizrii agricole a terenului.

16. Promovarea i susinerea cooperrii i

schimbului de experien ntre zonele

rurale.

17. Utilizarea potenialului energiilor

regenerabile din zonele urbane i rurale.

18. Exploatarea potenialului de dezvoltare

al unor forme de turism care s respecte

mai mult mediul.

2.4. Promovareacooperarii ora -

mediu rural.

19. Susinerea ofertei de baz privindserviciile i transportul public n oraele

mici i mijlocii din mediul rural.

20. Creterea cooperrii urban-rural prin

ntrirea n teritoriu a zonelor funcionale.

21. Adoptarea unui ritm mai lent n

planificarea afectrii terenului n periferiile

urbane i ameliorarea calitii vieii (naceste areale).

22. Cooperarea partenerial ntre oraele

mici i mijlocii la scar naional i

transnaional.

23. Crearea unor reele profesionale de

ntreprinderi mici i mijlocii urbane i

rurale.

In raport cu acest obiectiv, municipiul Bucuresti nu si-a asumat in

ultimele decenii (considerate esentiale pentru structurarea ierarhiilor

internationale si globale) rolul de tractant al economiei nationale (prin

aplicarea unor politici si programe de dezvoltare coerente si articulate

teritorial). Intarzierea constitutirii Zonei Metropolitane Bucuresti (inclusiv

ca zona economica de importanta internationala) si adancirea decalajului

de dezvoltare (economica, sociala, culturala, etc.) intre Capitala si restul

teritoriul national, au condus la dezechilibre in structura teritoriala

(polarizarea teritoriului adiacent municipiului) precum si scaderea

atractivitatii si competitivitatii la nivel european si international (zonemetropolitane).

Sursa: Atlasul Teritorial al Romaniei, 2006.

25


26/209


Sursa: ESPON Atlas, 2006.

Scenariu bazat pe tenditne. Sursa: Territorial Futures for Europe, spatial

scenarios for Europe, proiectul 2.3., ESPON 2006

Scenariu bazat pe politica orientata pe competitivitate. Sursa: Territorial

Futures for Europe, spatial scenarios for Europe, proiectul 2.3., ESPON 2006

26


27/209


28/209


S

u

r

s

a

:

E

S

PO

N

A

t

l

Sursa ESPON, Atlas, 2006

Sursa:ESPON Atlas, 2006

28


29/209


30/209


Sursa:ESPON Atlas, 2006

Principalele implicaii ale dezvoltrii infrastructurii asupra dezvoltrii

spaiale a teritoriului sunt dup cum urmeaz:

mbuntirea accesibilitii este o condiie de baz a apariiei idezvoltrii unui numr crescut de sisteme policentrice urbane, accesibilitatea

multimodal a Zonelor Urbane Funcionale (FUA) fiind determinat de

localizarea geografic n primul rnd i n al doilea rnd este determinat de

mrimea localitii.

Dezvoltarea oraelor, a gruprilor de orae i a reelelor de orae

situate pe coridoarele de transport va fi susinut din punct de vedere

economic, fluxurile economice urmnd s cunoasc modificri datorateeliminrii barierelor ntre rile membre UE. Una dintre barierele importante

pentru dezvoltare o reprezint n acest moment calitatea slab a infrastructurii

de transport n interiorul granielor precum i a infrastructurii de legtur cu

vestul Europei.

Coridoarele de transport pe direcia nord sud au o importan mare

n Europa dar extinderea UE va contribui substanial la dezvoltarea

coridoarelor de transport pe direcia est vest. Permeabilitatea este oexigen a dezvoltrii coridoarelor de transport transnaionale i dezvoltarea

permeabilitii granielor este necesar n vederea integrrii regiunilor frontaliere

i pentru dezvoltarea relaiilor transfrontaliere.

Accesul la serviciile de interes general este condiionat de dezvoltarea

infrastructurii i a serviciilor de transport existente care genereaz i

competitivitatea teritoriilor.

Dezvoltarea conectivitii este legat direct de dezvoltarea reeleiinterne de transport i de calitatea acesteia, n principal a reelei rutiere,

autostrzi, n centrul i estul Europei i aeroporturi n numeroase regiuni rurale,

fiind o problem important n cadrul politicilor de dezvoltare spaial la nivel

regional, naional i local.

Investiiile n domeniul transporturilor au un impact pozitiv asupra

valorii PIB i asupra potenialului de dezvoltare pentru prtea sudic a

Europei centrale i de est.

30

C t St t i B ti 2035 C t t l b l i i l


31/209


Dei este avantajat de aezarea geografic, Romnia are un sistem

de transport slab dezvoltat, iar lipsa de capital investit n acest domeniu

devine din ce n ce mai mult o barier pentru dezvoltarea economic arii. De aceea, insuficienta modernizare a principalelor coridoare de

transport poate duce la pierderea avantajelor oferite de poziia geografic

a Romniei, pe rutele de tranzit Vest Est i Nord Sud.

Sursa: Studiu ESPON privind accesibilitatea teritoriul european, 2006

Studiile Europene privind accesibilitatea teritoriului national indica

situarea acestuia (inclusiv a Bucurestiului) la parametrii inferiori pentru

toate tipurile de transport: rutier, aerian si feroviar.

Majoritatea documentelor de planificare strategica iau in considerare din

ce in ce mai mult, rolul de actor pe care amenajarea teritoriului il are in

procesele de dezvoltare. Daca principiile si politicile spatiale europene se

aplica diferentiat, in fucntie de particularitatile nationale si regionale, in acelasitimp ele exprima convergent reconfigurarea structurii retelei de localitati si a

teritoriului la scara comunitara. Impactul unor noi concepte cum sunt

competitivitatea, coeziunea, coeziunea teritoriala si policentricitatea, determina

schimbari semnificative in:

- structurarea, directionarea si formularea strategiilor de dezvoltare

- reconfigurarea bazei teritoriale a planurilor de amenajare a teritoriului,

in sensul in care, decupajele traditionale ale limitelor teritorial- administrative

31

C t St t i B ti 2035 C t t l b l i i l


32/209


sunt transgresate iar instrumente noi de coordonare sunt deja in functiune ca

institutii si legislatie;

- elaborarea planuri de amenajare a teritroiului si urbanism la nivelnational, regional si local.

Principalele implicatii metodologice probabile ale particularitatii

situatiei spatiale a Romaniei (cu implicatii si in abordarea dezvoltarii

municipiului Bucuresti), sunt:

- statutul de urban sau rural este invechit si nu are un suport conceptual

comparabil cu cel din tarile UE,fiind tributar sistemului economiei centralizate,

care a desfiintat notiunea de comuna suburbana si nu a asezat diferentiereaurban- rural pe baze structurale.

- Evolutia urbanizarii, impune o viziune de policentricitate in retea cu

conditia ca vectorii sa primeasca incarcatura localitatilor urbane provenite din

localitati rurale, pana in 2025.

- Aparitia la nivel intr- regional a tinuturilor pe criterii complexe

(economice, socio- demografice, geo- mirfologice si culturale)

- Concluziile privind nivelul de policentricitate al tarii noastre, nu tinecont de unele aspecte spatiale

De asemenea, intarzierea conturarii conceptiei strategice de

dezvoltare spatiala a Romaniei face ca aceasta sa fie perceputa diferit in

diferite documente si studii Europene. Principalele concluzii ale acestorstudii sunt:

- Romania se afla pe o axa majora

europeana est- vest

Sursa: Metodologie de reconfigurare a bazei

spatiale a planurilor de amenajare a teritoriului in

vederea integrarii in Uniunea Europeana, UAUIM.

Romania nu conteaza in sistemul liniilor de

forta


spatiale a planurilor de amenajare a teritoriului invederea integrarii in Uniunea Europeana, UAUIM.

- Romania se situeaza pe axa nordsud

Baltic- Danubiana




32



33/209


- Romania este in afara ariei de interes




- Romania este ocolita de relatiilor est-

vest




In concluzie, pentru asumarea rolului de releu regional al Romaniei si

cresterea conectivitatii teritoriale in conditiile in care in studiile ESPON

rolul coridoarelor IV si VII este redus, este necesar ca municipiul

Bucuresti in primul rand sa isi asume rolul de metropola si releu regional

si sa fie considerat un motor al dezvoltarii intregului teritoriu national.Totodata aceasta abordare, trebuie sa ia in considerare reducerea

tendintei de polarizare a polului principal, prin asigurarea unei structuri

teritoriale bazata pe policentricitate.

Aceste noi abordari ale evolutiei spatiale ale teritoriului european,

influenteaza decisiv modul de abordare a dezvoltarii strategice a

municipiului, fiind necesara asigurarea atingerii unor obiective de

importanta strategica europeana si nationala.

Conceptul Strategic deDezvoltare Teritoriala Romania

2030

1. Valorificarea periferialitatii prin dezvoltarea rolului de de conector si releu la nivel

continental si intercontinental.

Sursa: Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala, Romania 2030.

33



34/209


2. Racordarea la reteaua europeana de poli si coridoare de dezvoltare


3. Structurarea si dezvoltarea echilibrata a retelei de localitati urbane


4. Afirmarea solidaritatii urban-rural


34



35/209


5. Consolidarea si dezvoltarea legaturilor inter-regionale ca suport al

dezvoltarii regionale


6. Cresterea competitivitatii teritoriale


7. Protejarea, dezvoltarea si valorificarea patrimoniului si cultural

In raport cu obiectivele conceptului de dezvoltare teritoriala, orasulBucuresti va trebui sa joace rolul de tractant economic, fiind la nivel

national principalul pol metropolitan cu vocatie internationala. Totodata

este necesara configurarea teritoriala policentrica in vederea unei

dezvoltari echilibrate a spatiului metropolitan precum si a teritoriilor rurale

adiacente nucleului de urbanizare.

Consideram ca in nerealizarea obiectivelor strategice nationalepropuse, principalele cauze in raport cu municipiul Bucuresti, pot fi:

1. Mentinerea unei competitivitati reduse la nivel european si slaba

afirmare ca metropola cu rol regional si european, acest aspect

manifestandu-se cu precadere pe urmatoarele paliere:

- intarzierea constituirii si dezvoltarii corelate a unei aglomeratii urbane si

regiuni metropolitane, in comparatie cu alte capitale europene, ca urmare afaptului ca statele din regiunea estica Uniunii Europene se situeaza intr-o zona

de dezvoltare cu nivel scazut in

raport cu celelalte regiuni ale

U.E, in acest context, Romania

si principalii poli urbani

generatori de dezvoltare, avand

nevoie de parteneriate

strategice la nivel teritorial,

pentru a construi punti solide

catre Estul si Sud- Estul U.E. din

punct de vedere economic.


35



36/209

p g g p

Analiza celor mai puternice regiuni urbane in U.E. releva faptul ca

majoritatea se situeaza in zonele cele mai prospere sau in apropierea acestora.

Exista doar cateva regiuni urbane de anvergura, situate in zonele periferice aleEuropei, dintre care doar una este situata intr-un stat din fosta zona comunista

(Varsovia), proximitatea fizica asigurand multe oportunitati pentru integrare

functionala si economica.

Romania este in prezent in afara acestei zone, fiind necesara re-

analizarea pozitiei strategice a Romaniei, si implicit a municipiului Bucuresti inraport cu tendintele de dezvoltare europeana.


- slaba valorificare a oportunitatilor oferite dezvoltarea coridoarelor

europene (inclusiv vectorul Dunarii), are si va avea ca efect scaderea

accesibilitatii la nivel european.

Sursa: Conceptul strategic de

dezvoltare teritoriala, Romania

2030.

- imposibilitatea atingerii cantitative si calitative a statutului de metropola (in prezent municipiul Bucuresti ocupa locul 4 in clasamentul satisfacerii

indicatorilor strategici metropolitani), datorita incapacitatii de asigurare a unor

functiuni metropolitane. Printre principalii indicatori nefavorabili in acest sens,

pot fi mentionati: numarul locuitorilor, eficienta infrastructurii de transport si lipsa

accesibilitatii, dezvoltarea turismului si a sectorului industrial manufacturier,

localizarea functiilor de decizie in sector privat si public la nivel european

(acestea fiind posibil de atras la nivel national numai prin intermediul Capitalei).

36


37/209


38/209



39/209

Previziunile europene pentru anul 2015 situeaza Bucurestiul intre

teritoriile cu o dezvoltare economica slaba (si putin diferentiat chiar si la

nivelul teritoriului national) si susceptibil de a fi afectat de globalizare (caurmare a accentuarii decalajelor de dezvoltare si pierderii acute a

atractivitatii pe plan international).

Sursa: ESPON Atlas, 2006.

39


40/209

40


41/209

41


42/209

42


43/209

43


44/209

44

Concept Strategic Bucureti 2035 Modelare matematic


45/209

Sinteza raportului de expertiz:

Dimensiunea teritoriala Bucuretiului: modelare

matematic

45



46/209

Dimensiunea teritoriala a dezvoltarii Bucurestiului:

modelare matematica

EMI Invest, s.r.l., iunie 2011

Coordonator studiu:Dr. arh. Mircea Enache

Colectiv de elaborare: Sociolog Marius Plescan, Urbanist Ioana

Ivanov, Urbanist diplomat Alina Muresan-Iuga, Urbanist Reinhold Lehel Stadler

Scopul proiectului este conturarea si caracterizarea teritoriului de

sustinere si influenta al Municipiului Bucuresti si formularea unei pozitii cu

privire la evolutia sa viitoare dezirabila, in contextul Bucurestiului ca metropola

europeana.

Metodologia folosita in studiu. Studiul a aplicat metodologia si

sistemul soft MapDecision pentru reprezentarea si modelarea matematica a

Municipiului Bucuresti in relatie cu teritoriul de sustinere si influenta al Capitalei.

MapDecision este un sistem de analiza statistica a datelor spatiale pe baza

metodei comparative. Analiza este usor de inteles si se face pe baza unor harti

de tip GIS, simplificate pentru a permite modelarea si afisarea instantanee a

rezultatelor analizei. Sistemul este interactiv si necesita interventia si

interpretarea rezultatelor de catre specialistii din domeniu, intr-un cadru de

planificare strategica si de decizie de grup. MapDecision functioneaza pe bazade date cantitative si rezultatele sunt cu atat mai corecte cu cat datele de intrare

sunt mai corecte.

Colectivul de elaborare a achizitionat si prelucrat date brute si indicatori

din recensamintele 1992 si 2002, precum si date din fisa localitatii si din anuare

statistice referitoare la cele sase sectoare ale capitalei si la comunele si orasele

din teritoriul luat in studiu, teritoriu mai amplu decat Regiunea 8.

46



47/209

Indici compusi.Pe baza datelor procesate au fost calculati un numar

de indici compusi care modeleaza caracteristicile principale ale teritoriului

studiat: populaie, dinamica populaiei, fora de munc, locuire, sntate,

educaie, tendine si acesibilitate. Indicii au fost ilustrati spatial pe harti ale

teritoriului analizat si au ilustrat evolutia caracteristicilor sale in dinamica 1992

2002 2008.

Indice de integrare. Indicii compusi au fost apoi agregati intr-un indice

de integrare, care ofera imaginea evolutiei capitalei in teritoriu in perioada 1992

2002 2008 (vezi cele trei ilustratii de mai jos).

Ilustrarea indicelui de integrare anul 1992



47


48/209



49/209

Potentiali poli urbani:

Poli din aglomeratia urbana-Magurele, Adunatii copaceni, Mihailesti,

Popesti Leordeni, Pantelimon, Otopeni, Buftea, Bolintin Vale.

Poli teritoriali- Mihai Bravu, Budesti, Fundulea, Lehliu Gara/Lehliu,Urziceni, Fierbinti Targ, Ciolpani, Racari, Titu, Videle

Orase de importanta ridicata/centre urbane: Ploiesti, Giurgiu, Oltenita

Alegera polilor potentiali s-a facut in primul rand in functie de indicele de

integrare apoi s-a tinut cont de criterii singulare precum: amplasarea pe axe

majore de transport, functiuni specifice (ex. Magurele,Titu) dar si o dispunere

echilibrata in teritoriu.

Viziune

Studiul sustine viziunea din PUG 2000 a Bucurestiului ca:

Releu intre relatiile nordsud (Regiunea Marii BalticeCADSES) si

est-vest

Rol de pasarela intre Europa, Orientul Apropiat si Asia

Profilul territorial functional

care sustine viziunea (PUG

2000)

Releu intercontinental si centru de afaceri sud-est European

Centru de cercetare si invatamant superior cu crearea unor structuri

permanente de contact intercultural Occident-Orient

Profil de productie de excelenta

Viziune(schita) de dezvoltare policentrica a sistemului teritorial Bucuresti si

zona de influenta/suport.

49


50/209



51/209

Actiuni prioritare

Adoptarea de catre Guvern a strategiei de dezvoltare a

Bucurestiului in teritoriu

Imbunatatirea legislatiei de urbanism

Noi instrumente de control si coordonare urbana (inclusiv

instrumente de negociere cu dezvoltatorii si proprietarii)

Legea imobiliarelor si standardul imobiliar european aplicat (2

ani de formare a

specialistilor din domeniul imobiliar)

Adoptarea si operationalizarea Zonei Metropolitane Bucuresti

Infiintarea agentiilor si corporatiilor de dezvoltare pentru mari

proiecte

Cooperare inter-guvernamentala pentru atragerea marilor

investitii si a centrelor de

excelenta catre Zona Metropolitana Bucuresti

Intarirea rolului planificarii urbane si teritoriale

Instrumentele de interventie ale Primariei extinse si consolidate

(achizitii de terenuri in oras si in afara - chiar pana la Dunare) conform

schitei de strategie

Informare, comunicare si educare a cetatenilor (Primaria, RUR,

Ordinul Arhitectilor, Ministerul Educatiei)

Participarea populatiei la atingerea obiectivelor strategice ale

Municipiului Bucuresti in teritoriu

51

Concept St ra teg ic Bucuret i 2035 Macropeisaju l i pe isaju l urban a l per i fer i i lor


52/209

Sinteza rapor tu lu i de exper t i z:

Macrope isa ju l i pe isa ju l

urban a l per i fer i i lo r

52



53/209

Acest capitol reprezinta sinteza Raportului de expertiza privind

Macropeisajul si Peisajul Urban al Periferiilor- municipiul Bucuresti si teritoriulsau de influenta.

Pr incipale le t ipur i de peisaj de peisaj urban per i fer ic

ev ident iate in cadrul rapor tu lu i de exper t iza sunt :

1. Per i fer ia urban t ipul f ront ier

> PEISAJ PUTERNIC FRAGMENTAT, OMOGEN, MASIV,

PREDOMINANT INDUSTRIAL, COMERCIAL de tip HIPERMARKET SAU

CARTIER DE LOCUINTE COLECTIVE, spatii plantate difuze si bariere

verzi datorate aliniamentelor stradale, macropeisaj dominant mineral,

desfsurare urban n coroan

2. Per i fer ia urban t ipul enc lav

- desfsurare urban sau cvasi rurala n clusteri relativ organic relationati

cu orasul, dar dincolo de structura compacta a acestuia, incipient dispersata,

densitate medie.

> PEISAJ PITORESC- BUCOLIC, CU INTENSITATI VIZUALE,

PREDOMINAT REZIDENTIAL, spatii plantate interstitiale si liziere, specific

satelizarii de tip oras-grdin , textura macropeisajului - predominant vegetala,

spatii aerate

3. Per i fer ia urban t ipul tent acular

- desfsurare urban puternic directionata, axializare, raport de

complementaritate spatiu verde/ liber spatiu construit/ dens

> PEISAJ PROFUND DISCONTINUU, CU RUPERI DE SCARA,

AGRESIV CA IMAGINE, PREDOMINANT MIXT /TERTIAR, spatii plantate

punctuale, necontigue

53



54/209

4. Per i fer ia urban t ip mozaic ( puzzle )

- desfsurare urban n petice, cu inglobarea mai recenta a unor nuclee

rurale, densitate slaba/ n crestere, concentrare n poli si mici nuclee de interes.

> PEISAJ HIBRID, NECOEZIV, DISCONTINUU, AMBIGUU, spatii

plantate diseminate si spatii agricole intercalate, textura rupta cu discrepante

de densitate si omogenitate.

5. Per i fer ia urban t ipul d i fuz (spraw l )

- desfsurare urban n stea ( sau laba de broasca) , compactizare n

cadrul coroanelor urbane vechi, dispersie periferic accentuat in dezvoltarile

mai recente, amalgam spatio-functional

> PEISAJ HIBRID, CU SLABA CONTIGUITATE STRUCTURALA,

PREDOMINANT REZIDENTIAL, spatii plantate disseminate, absenta spatiului

plantat public

6. Per i fer ia urbana t ipul pol i nuclear

- desfsurare urbana in retea sub influenta tehnologiilor informationale,

grad sporit de complexitate n cadrul procesului de metropolizare, densitate

crescuta n noduri ,dezarticulare morfologica si spatiala

> PEISAJ DE TIP MULTISTRAT, PREDOMINANT

INFRASTRUCTURAL SI TERTIAR, spatii plantate intestitiale,contigue

punctuale sau in largi perdele de protectie.

54



55/209

Factor i

Fata de gama larga de factori cu caracter general care intervin in

modelarea peisajului periferiilor urbane (factori globali socio-economici,

culturali, politici, piata imobiliara, dezvoltarea tehnologica, etc), exista si o gama

de factori endogeni, specific urbani a caror implicare denota modul in care

teritoriul respectiv se raporteaza la mutatiile provenite din insasi miscarea de

crestere a orasului.

Acesti factori releva raporturile pe care teritoriul le stabileste cu

principalele sale componente care tin atat de structura sa primara (relief,

hidrografie, geologie, etc) cat mai ales de elemente generative precum parcelar,

trama stradala, mod de locuire, mod de productie, consum, recreere:

sch imbarea de scara pe t recu ta odata cu no i le parce la r i ,

t recand de la o st ructura laxa, predominant agr ico la, la un n ivel

r id icat de f ragment are in profunzime.

modul de consum a l t impu lu i l ibe r ( comer t , lo is i r ,

c i r cu la t ie ) ; v i teze i care carac te r izeaza acum toa te aceste

act iv i ta t i i se adauga neces i ta tea une i d ivers i f i ca r i con t inue a

produselor s i serv ic i i lor . Locul st razi i comercia le centra le a fost

lua t , sau ce l pu t in a fos t pu te rn ic c oncura t de supermarke tu l d in

per i fer ie , st rada in s ine t inzand sa d ispara d izolvata in t re cele

doua extreme ipostaze a le sale - autostrada s i p ietonalu l

exc lusiv , per i fer ie i revenindu-i in cvasi to ta l i t a te.

Macrope isa j

Macropeisajul teritoriului zonei de influenta a Bucurestiului este

determinat, la baza, de factori obiectivi si subiectivi.

FACTORII OBIECTIVI:

- aferent i cadrulu i naural - structura pedologica, hidrologica,

structura morfologica primara a reliefului, structura acoperirii

reliefului (a vegetatiei), structura hecosistemelor naturale sisemi-naturale, biodiversitatea, factori climatici si microclimatici,

etc.,

- ce t in de cadru l soc io -economic - factori economici

globalizanti, factori demografici, factori legati de pozitia in

sistemul national al teritoriului respectiv.

FACTORII SUBIECTIVI formeaza baza perceptiva a peisajului,

(care, in cultura occidentala, este eminamente vizuala)

- reprezenta ta p r in e lemente le com ponente a le cam pu lu i

v izual

- s t ruc tu ra menta la s i ps iho log ia soc ia la a observa to ru lu i .

55



56/209

M

ac

r

o

p

e

i

s

a

j

u

l

a

f

e

r

e

n

t

t

T

e

Teritoriului de influenta al Bucurestiului poate fi clasificat in urmatoarele

tipologii, functie de tipul si gradul de urbanizare:

1. peisaje urbane h ipercentra le , aferente zonelor centrale ale

municipiului Bucuresti si principalelor localitati urbane din zona de influenta

2. pe isa je u rbane cen t ra le s i semicent ra le

3. peisaje urbane per i fer ice aferente principalelor entitati urbane-

Bucuresti si zona de influenta

4. peisaje urbane de penetrat ie s i t ranzi t , aferente principalelor

coridoare de comunicatie (drumuri nationale)

5. peisaje rura le af la te sub inf luenta urbana, aferente

teritoriului imediat invecinat zonelor urbane (localizate cu precadere in nordul

zonei analizate)

6. peisaje rura le d ispuse in lungul cursur i lor de apa,

mentinute predominant vegetale ca atare a coridoarelor de protectie siexistentei zonelor de lunca inundabile. Se contureaza cu precadere pe directia

vest- est.

7. peisaje rura le predominant agr ico le

8. peisaje cvasi natura le predominant forest iere (localizate cu

precadere in zona de nord)

9. peisaje cvasi natura le predominant in f luentate de

prezenta Dunar i i .

56


Di t d d l l bilit tii i j l i f t B ti l i i


57/209

Din punct de vedere al vulnerabilitatii peisajului aferent Bucurestiului si

zonei de influenta a acestuia se contureaza faptul ca peisajul periferic al

Bucurestiului, luand ca itinerar centura rutiera a acestuia, este unul rezultat

fr concept prealabil, fr o viziune legat de peisaj, fara coerent

urbanistic si cu ignorarea deplina a resurselor pe care aceste teritorii le

reprezinta.

Peisajul periferic bucurestean, ofer imaginea deconcertant a unei

panoplii de contraste care insumeaza vulnerabilitati de ordin spatial,

functional, ambiental, ntre elemente noi si vechi, si merg pn la situatii

n care capt contrast chiar modurile oamenilor de a privi spatiile pe care

l

e

f

o

l

o

s

e

s

c

.

Astfel se pot identifica urmatoarele tipuri de ecosisteme naturale- peisaje

(rezultate si ca urmare a gradului de antropizare a teritoriului):

- ecosisteme relativ stabile cu vulnerabilitate mica

- ecosisteme in declin cu vulnerabilitate medie

- ecosisteme afectate cu vulnerabilitate mare

57


58/209



59/209

PRIORITAT I DE ACTIU NE

Viziunea formulata asupra macropeisajului si peisajului periferiilor

urbane ale Bucurestiului.Acest peisaj variat de campie si lunca va fi pus in valoare, speculandui-i-

se calitatile scenice, orientarea, bogatia vegetatiei si a cursurilor si oglinzilor de

apa, concomitent cu protejarea zonelor sale de patrimoniu natural sau construit

.

Totodata, acest peisaj luat in ansamblu va fi intarit sub aspectul

minimizarii impactului activitatilor antropice asupra elementelor sale

naturale (ape, soluri, vegetatie). Structura majora a macropeisajului acestui

teritoriu va fi respectata si preluata prin interventii punctuale sau dirijate asupra

acelor elemente susceptibile de o dinamica accentuata.

Peisajul periferiilor Bucurestiului, ca interfata a orasului cu teritoriul in

care se dezvolta, va fi atent gestionat sub toate aspectele de mediu, dar,

dincolo de acest fapt, va fi tratat ca element de articulare creativa a imaginii

si scenografiei urbane, in concordanta cu necesitatea crearii profilului

metropolitan al Capitalei .

59


60/209



61/209

61



62/209


urban integrat a municipiului Bucuretii a teritoriului su de susinere i influen cartograme

62


63/209

63


64/209

64


65/209

65


66/209

66


67/209

67


68/209

68


69/209

69

Aezare urban cu potenial favorabil pentrutransformarea ntr-un pol local

Aezare rural ce presupune intervenii de


70/209

Alegera polilor poten iali s-a fcutn primul rndnfuncie de indicele de integrare apoi s-a inut contde criterii singulare precum: amplasarea pe axemajore de transport, funciuni specifice (ex.Magurele,Titu) dar i o dispunere echilibratnteritoriu.

Poteniali poli urbani:

Poli din aglomeraia urban(AUB)-Mgurele,Adunaii copceni, Mihileti, PopetiLeordeni, Pantelimon, Otopeni, Buftea,

Bolintin Vale. Poli teritoriali- Mihai Bravu, Budeti,Fundulea, Lehliu Gara/Lehliu, Urziceni,Fierbini Trg, Ciolpani, Racari, Titu, Videle

Orae de importana ridicata/centre urbane:Ploieti, Giurgiu, Oltenia

Aezare rural ce presupune intervenii deechipare pentru promovarea la statutul depol local

Aezare urbana cu potenial mediu carensa dein o serie de dotari necesare pentrufuncioanrea ca pol local

Poli urbani adiaceni Bucuretiului

Poli urbani principali, aezri urbane deimportan naional/regional

limita zonei de influen/suport

70

Concept Strategic Bucureti 2035 Teritorial


71/209

SWOT

Dimensiunea Teritoriala

71


Amplasarea Bucurestiului la intersectia axelor

europene N-S si E-V, ce ii confera caracter de oras-

Cadru juridic de cooperare intercomunal pentru

UATUrile din teritoriul de influenta si suport al


72/209

OPORTUNITI

poarta;

Dunarea (coridorul pan-european VII) prezinta un

potential ridicat pentru cresterea accesibilitatii si

vizibilitatii Capitalei si teritoriului sau de sustinere si

influenta;

Potential de cooperare tranfrontaliera (Dunarea si

portul Giurgiu la aprox. 60 km fata de Bucuresti,

traversare directa spre Bulgaria);

Oportunitate pentru restructurarea teritoriului,

regiunea Sud-Muntenia fiind nefunctionala, municipiul

Bucureti asigurand n realitate unitatea acesteia;

Posibilitatea de accesare de fonduri europenepentru proiecte de dezvoltare urbana (si rurala);

Existenta asezarilor urbane cu potential pentru a

forma o structura de poli locali care sa contribuie la

eficientizarea functionarii teritoriului si a relatiei

acestuia cu Bucurestiul;

Proiecte in derulare pentru constructia de

autostrazi potential de imbunatatire a accesibilitatii

(nationala si internationala);

AMENIN

RI

Bucurestiului inexistent;

Puternic fragmentare politic i funcionarea

separat a diferitelor niveluri ale administraiei

(cooperare verticala deficitara);

Necoordonare a proceselor de dezvoltare la nivelul

oraului i al teritoriului sau de influenta si suport;

Comunicare si cooperare deficitara intre UATurile

componente ale teritoriului de influenta si sustinere al

Capitalei, cu efecte asupra statutului zonelor

funcionale;

Planificare spatiala neclara si impredictibila,

ilustrand neintelegerea generala a nevoii deplanificare spatiala integrata;

Existena unui paralelism de planuri i strategii,

care nu reuesc s convearg spre obiective comune;

Inexistenta unei viziuni unitare pentru

transformarea Bucuretiului ntr-o metropol

european competitiva;

Performan redusa a mecansimelor de planificare

i coordonare si lipsa expertizei n materie de

planificare i dezvoltare teritorial;

72


Proiecte de modernizare a infrastuctuii CF

Bucuresti- Constanta si Bucuresti Brasov (250km/h

Inconsistena indicatorilor pentru definirea zonei


73/209

OPORTUNITI

conform PATN) ;

Centre de cercetare si inovare de inalta specializare

in curs de dezvoltare, cu potential de competitivitate

la nivel european (Magurele, Titu) ;

Tendinta de crestere a potentialul demografic al

aglomeratiei urbane a Bucurestiului si zonei din NV

acesteia (scaderea procentului de populatie in varsta,

cresterea populatiei cu studii superioare si a populatiei

active) ;

Procent ridicat al agriculturii la nivelul teritoriului,

cu potential in privinta aprovizionarii Bucurestiului si

celorlalte asezari urbane, incurajand economia locala ;

Existenta de resurse naturale si de teren pentru

crearea unui sistem turistic sau de recreere (paduri,

lacuri, facilitati turistice existente, chiar daca

subutilizate).

AMENIN

RI

metropolitane;

Dezvoltare haotic a teritoriului, accentuata de

criza economic actual;

Continuarea dezvoltarii haotice compromite

importante resurse de teren si elemente de cadru

natural;

Incapacitatea de absorbtie a fondurilor europene

conduce la riscul reducerii si/ sau pierderii finantarii;

Hazarduri naturale in urmatorii ani este

prognozat un cutremur cu magnitudine si potential

distructiv ridicat;

Criza alimentara, prognozata la nivel international;

Schimbari climatice.

73


Fracturi structurale i funcionale ntre Bucureti


74/209

PUNCTE

TARI

Conectivitate ridicata la nivel european prin

amplasarea la intersectia a treicoridoare paneuropenede transport (IV, VII, XIX);

Bucuresti beneficiaza de cea mai buna

accesibilitate la nivel national d.p.d.v. al infrastructurii

si modurilor de transport;

Existenta unei structuri agricole de baza in teritoriu

(in special in partea de sud);

Existenta unor resurse de cadru natural inca

nedeteriorate de expansiunea urbana (paduri, salba de

lacuri);

Existenta de resurse naturale (salba de lacuri) si

infrastructura (chiar daca minimala) pentru turism si

recreere in partea de nord a teritoriului (ex. Snagov).

PUNCTE

SLABE

i teritoriul su de susinere si influenta;

Nefunctionalitatea Regiunii Bucuresti Ilfov

(dimensiuni, caracter de enclava in cadrul Regiunii

Sud-Muntenia) ;

Decaderea d.p.d.v. demografic a teritoriului

exterior Capitalei si aglomeratiei urbane din cauza

tendintei de concentrare a populatiei in Bucuresti si

in zona periurbana;

Enclavizarea Bucurestiului si decaderea

potentialului economic al teritoriului de influenta si

suport din cauza ofertei de munca diversificata din

Capitala si lipsei investitiilor din restul teritoriului;

Identitate teritoriala neclara a zonei periurbane a

municipiului Bucuresti;

Sistem de poli inca neconturat, fara identitate si

cu legaturi slabe;

Insertia neadecvata a unor functiuni de talie mare

(comerciale, servicii, industriale) cu specific urban in

zonele rurale inconjuratoare ale Bucurestiului;

74


Nivel redus de conectivitate in cadrul teritoriului de

influenta si suport al Bucurestiului ;

Dinamica puternic negativa a populatiei in ultimii

ani pe teritoriul zonei metropolitane catre


75/209

PUNCTESL

ABE

Investitii reduse in infrastructura si in tehnologie ;

Legaturi deficitare intre Capitala si centrele urbane

din teritoriul de sustinere si influenta, in special pe

directia Bucuresti Giugiu;

Accesibilitate redusa pe directia Giurgiu - Budesti

Fundulea Urziceni si Giurgiu Videle;

Infrastructura neperformanta, incapabila s asigure

fluena fluxurilor dintre Capital i spaiul su de

susinere;

Lipsa unui sistem de transport public gestionat la

nivelul teritoriului de influenta si suport al Capitalei(sau cel putin la nivelul AUB);

Functionalitatea redusa a liniei de centura existente

si lipsa unei centuri exerioare a orasului;

Discrepanta majora intre zona sudica si zona

nordica din punct de vedere al UAT-urilor ce detin

potential demografic (mai ridicat in N si NE, scazut in

S);

PUNCTESL

ABE

Oltenita;

Dezechilibru semnificativ la nivelul calitatii locuirii

intre zona aglomeratiei urbane Bucuresti (si NE

teritoriului) si restul teritoriului de influenta si suport;

Noi dezvoltari rezidentiale in zona periurbana fara

dotari socio-culturale si echipamente tehnico-edilitare

corespunzatoare;

Dependenta teritoriului de sustinere si influenta

fata de Bucuresti din punct de vedere al serviciilor

sociale si locurilor de munca ;

Sistem de invatamant suprasolicitat si personal

didactic titular insuficient in mediul rural;

Gestiune ineficienta a deeurilor, necoordonata la

nivel teritorial;

Concentrarea retelelor edilitare in asezarile urbane

fara a se extinde suficient catre asezarile rurale;

Alterarea/compormiterea unor peisaje valoroase,

dezvoltari urbane lineare de-a lungul drumurilor;

Degradarea zonelor impadurite si a unor terenuri

cuprinse in centura verde-galbena.

75



76/209

SWOT

Mac ropeisa ju l s i pe isa ju l

urban a l per i fer i i lo r

76


ecos is teme inca pos ib i l de in te rconecta t i ne f ic ien ta ac te lo r normat ive s i leg is la t iede f ic i ta ra .


77/209

OPORTUN

ITI

pat tern verde d ivers s i s i tur i Natura 2000 incurs de const i tu i re

valor i f icarea patr imoniu lu i constru i t ( for tur i le)pr in includere in programe europene

tendinta de d iversi f icare funct ionala, dar care seman i fes ta inca punctua l

tendint a de conversie a zonelor industr ia le

ex is ten ta fondur i lo r des t ina te dezvo l ta r i i tu r is t ice

tend in ta de c res te re a in te resu lu i au to r i ta t i lo r locale/centra le pentru dezvol tar i a t ract ive in zone

per iurbane

AMENIN

RI

presiunea dezvol tar i lor imobi l iare abuzive s iexpansiunea int rav i lanelor fara supor tu l

in f rast ruc tur i i ; presiuni de ocupare exc esiva a unor

zone.

l ipsa educat ie i pr iv ind prote jarea cadrulu ina tu ra l concomi ten t cu impor tu l unor mode le de

amenajare nepotr iv i te .

l ipsa interesulu i autor i ta t i lor pentru in tervent i ipe isagist ic e s i l ipsa promovar i i pro iect e lor peisagere.

l ipsa cooperar i i in ter -comunale/orasenest iprecum si a cooperar i i publ ic-pr ivat in dezvol tar i le

urbane noi .

l i psa supor tu lu i pen t ru ac t iv i ta t i economicepr ivate in agr icu l tu ra .

l ipsa coerent e i in implem entarea unor programedest ina te c res te r i i a t rac t iv i ta t i i spa t iu lu i pub l ic

77


Existenta potent ia lu lu i natura l- e lemente natura levar iate : padur i , sa lbe de lacur i , raur i , zone de lunca,

existenta r iscur i natura le inundat i i precum siexistenta fondulu i constru i t in zone inundabi le


78/209

PUNCTE

TARI

vai , pasuni , f lora s i fauna, terenur i agr ico le

prox imi ta tea Dunar i i ca e lement s t ruc tu ran tpent ru te r i to r iu l de in f leun ta a l mun ic ip iu lu i Bucures t i

existenta unor e lemente de potent ia l - rezervat i inatura le s i s i tur i Nat ura 2000

ex is ten ta e lemente lo r de pa t r imon iu con t ru i t ,ca rac te r t is t i ce pe isa ju lu i d in zona de in f leun ta a

munic ip iu lu i Bucurest i - va lor i arh. s i is tor ice ( for tur i ,

manast i r i )

existenta unei d ivers i tat i a peisaju lu i per i fer ic s id in ter i tor iu l dde inf leunta d in punct de vedere a l

efete lor v izuale: campur i v izuale ample, compuse;

puncte de panoramare; secvent ia l i ta t i ne-monotone pe

traseele rut iere pr incipale; or ientar i c lare a le

st ruc tur i lor c onstru i t e (NV-SE)

persistenta unor modele rura le in ut i l izareaterenulu i

ex is ten ta unor nuc lee tu r is t ice in re la t ie cucadru l na tu ra l s i ob iec t ive de pa t r imon iu

PUNCTE

SLABE

po luare d in ac t iv i ta t i an t rop ice pe va i le s icursur i le apelor

act iv i ta t i i lega le care e fec teaza un i ta t i le depeisaj : braconaj ; defr isar i i legale

slaba valor i f icare s i conservare a patr imoniu lu iconst ru i t

i n te rven t i i con temporane an t rop ice care nurezoneaza cu peisaju l caracter ist ic

fond rura l in c urs de a l t erare ( rurbanizare) i nex is ten ta une i p lan i f i ca r i scenogra f ice a

peisaju lu i per i fer ic: obturar i a le campur i lor v izuale;

l ipsa coerente i pe t rasee; puncte nevalor i f icat e v izual ;

accente agresive ; ambiante nep lacu te

conf l i c t sau me lan j ne fe ric i t in t re modu l u rban s icel rura l de fo losire a terenulu i

dispersie urbana - densi tat e foar te scazuta agr icu l tura neef ic ienta, de subzistenta s i

ut i l izar i impropr i i a le padur i lor , malur i lor de apa

l i psa unor t rasee tu r is t ice b ine concepute l i psa de puncte lo r de a t rac t iv i ta te pub l ica in

spat iu l iber in zonele per i fer ice

dominanta spa t iu lu i pub l ic in te r io r (de t ip ma l l )

78

Concept Strategic Bucureti 2035 Teritoriu de sprijin


79/209

Diagnostic teritoriu de

sprijin/zon de influen a

Bucuretiului (ZIMB)

79

Preambul la Diagnost ic u l s tr i i Munic ip iu lu i Bucuret i n 2011


80/209

RAPORT ASUPRA NTLNIRII BUCURETI TERITORIUL DE

SPRIJIN I INFLUEN, ORGANIZAT N CADRUL

PROIECTULUI CONCEPTUL STRATEGIC BUCURETI - 2035 -

28.04.2011

Prof .univ.dr .geograf Ioan Iano

ntlnirea a avut loc n Sala de Consiliu a Universitii de Arhitecturi Urbanism Ion Mincu, n data de 28

aprilie 2011. La ntlnire au participat circa 40 de persoane, reprezentnd toate domeniile care au tangen cu

urbanismul: geografi, sociologi, ingineri, economiti, precum i reprezentani ai unor instituii locale sau centrale

(reprezentani ai Primriei municipiului Bucureti, judeului Ilfov, Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului).

Reuniunea s-a derulat n dou pri: prima a nsemnat audierea unor prezentri comandate, iar a doua

consultarea tuturor participanilor n legtur cu dou ntrebri viznd principala problem la nivelul spaiului

metropolitan, respectiv, sublinierea punctului de vedere avnd la origine domeniul de cercetare al fiecrui participant.

Dup prezentrile generale legate de acest proiect, efectuate de ctre prof.univ.dr. Constantin Enache,

responsabilul proiectului, i de ctre d-l lector univ.arh. Liviu Iani, s-a trecut la prezentarea punctelor de vedere din

partea unor specialiti, invitai n mod special.

80


81/209


82/209


83/209


PARTEA A 2-A


84/209

Partea a doua a fost un tur de mas n urma cruia au fost reinute mai multe puncte de vedere, pe

care, sintetic, le prezentm mai jos:

lipsa cadrului juridic de cooperare intercomunal la nivelul spaiului de susinere, de unde necesitatea implicrii

directe a Guvernului pentru construirea acestuia;

inexistena unei infrastructuri performante care s asigure fluena fluxurilor dintre Capitali spaiul su de susinere;

impotena structurilor de planificare la nivelul Capitalei;

lipsa unei coordonri a proceselor de dezvoltare la nivelul oraului i zonei sale metropolitane;

existena unui paralelism de planuri i strategii, care nu reuesc s convearg spre obiective comune;

lipsa de performan a mecansimelor de planificare i coordonare;

necesitatea definirii zonei metropolitane, care nu este delimitat spaial;

contientizarea tuturor decidenilor de la nivel local c teritoriul este un bun naional;

lipsa expertizei n materie de planificare i dezvoltare teritorial;

inconsistena indicatorilor pentru definirea zonei metropolitane;

necesitatea cooptrii inginerilor n dezbaterile privind dezvoltarea teritorial

lipsa unor aciuni cooperante n gestionarea deeurilor

funcionarea separat a administraiei

dificultatea implementrii conceptului strategic;

slaba vizibilitate n analize a mobilitii teritoriale;

lipsa unei voine profesionale;

lipsa specialitilor n urbanism;

necesitatea unei viziuni unitare a Bucuretiului cu spaiul su de susinere; susinerea unor demersuri legislative pentru reglementarea periurbanului bucuretean

decalaj privind standardele de locuire ntre Bucureti i noul rezidenial din zon periurban

invazia populaiei necultivate, manifestat ca un consumator de spaiu i nu ca un aductor de plusvaloare;

lipsa comunicrii intercomunale, cu efecte asupra statutului zonelor funcionale;

secretomania, care mpiedic transferul de date i cunotine, implicit fundamentarea unor decizii;

abateri de la etica profesional;

84


necesitatea abordrii interdisciplinare a dezvoltrii teritoriale;

dimensiunile fracturii structurale i funcionale ntre Bucureti i spaiul su de susinere;

reconsiderarea spaiului rural periurban, n condiiile unei crize alimentare inevitabile;


85/209

lipsa unei viziuni unitare pentru transformarea Bucuretiului ntr-o metropol european;

regsirea identitii teritoriale a zonei periurbane;

necesitatea interveniei politice pentru stimularea cooperrii transcomunale;

regndirea decalajului dintre orai teritoriu de susinere;

necesitatea intensificrii comunicrii;

definirea limitelor Bucuretiului care nu mai ncape n graniele actuale;

susinerea cercetrilor i dezbaterilor transdisciplinare;

investiia n cultur la nivelul teritoriului de susinere;

necesitatea externalizrii problemelor de mediu;

individualizarea instrumentelor pentru implementarea riguroas a planurilor urbanistice generale la nivelul

comunelor/oraelor i al Capitalei, precum i a planului de amenajare a teritoriului de la nivelul jude elor din spaiul

de susinere;

lipsa analizelor privind vulnerabilizarea social;

necesitatea promovrii zonei metropolitane a Bucuretiului i a spaiului su de susinere ca o interfa ntre occident

i Orient

necesitatea definirii Conceptului strategic, lund n considerare provocrile estimate la nivelul anului 2035

(schimbrile climatice, producerea unui cutremur de mare intensitate, criza alimentar potenial etc);

CONCLUZIE:

Concluzia general a acestei dezbateri a fost c un astfel de dialog este necesar, iar cercetarea

interdisciplinar trebuie promovat pentru gsirea de soluii la problemele din ce n ce mai complicate, cu care

se confrunt planificarea la toate nivelurile. Chiar dac politicienii au responsabilitatea deciziilor pe care le iau,

specialitii au responsabilitatea moral de a contribui la fundamentarea riguroas a propunerilor. n acest sens

s-a hotrt continuarea dezbaterilor i pe alte aspecte ale planificrii urbane i amenajrii teritoriului.

85

Concept S t ra t eg ic Bucuret i 2035 Ter i tor iu de spr i j in

Diagnost ic te r i tor iu d e spr i j in /zon de


86/209

in f luen a Bucuret iu lu i (ZIMB)

Zona de influen a Municipiului Bucureti (ZIMB) nu este definit,

existnd diferite delimitri teritoriale pentru studiu, care identific areale de

dimensiuni diferite, de la un teritoriu adiacent municipiului (prima coroan), la

ntregul jude Ilfov (corespunztor Regiunii de dezvoltare 8 Bucureti Ilfov),pn la unul extins i pe teritoriul altor 5 judee (Clrai, Dmbovia, Giurgiu,

Ialomia, Prahova), ajungnd n unele variante la Dunre. Studiile ntocmite pe

aceste teritorii variate ca dimensiune, au fost ntocmite n diferite etape,

ncepnd cu 1994, au urmrit i au pus accentul pe aspecte diferite i nu au fost

corelate ntre ele. Lipsa unei de l imi tr i c lare a unei zone de

inf luen /zone de tip metropolitan, care s confere i o anumit recunoatere

i identitate teritorial este invocat ca una dintre slbiciunile majore aleteritoriului de sprijin /susinere a capitalei Romniei.

Din punct de vedere al poziiei geografice ZIMB are avantajul de a se afla

la in tersec ia a dou cor idoare europene ( IV i IX) i n

vec inta tea cor idoru lu i VI I Dunrea , singurul coridor pan-european

navigabil. Din punct de vedere al cadrului natural, acesta este unul de cmpie,

cu elemente variate de peisaj, cu riscuri naturale sczute, cu e xce pi ar i scu lu i se ism ic , care este unul ridicat.

Acces ib i l i t a tea es te r id ica t (la nivel naional, regional), fiind

asigurate conexiuni multi-modale ctre toate direciile. Este un important traseu

de tranzit ctre sudul Europei i ctre Orient. ZIMB se afl la cca. 1,5-2 ore de

mers (pe ci rutiere sau CF dup reabilitarea liniei Bucureti-Constana) de

principalele zone turistice ale rii: zona montan a Vii Prahovei i zona

86


87/209


88/209


89/209

Concept St ra teg ic Bucuret i 2035 Bucuret i ter i t or ia l


90/209

5.2

Orau l p roduc t i v

90

Concept St ra teg ic Bucuret i 2035 Aspec te economice i demogra f i ce


91/209

Sinteza rapor tu lu i de exper t i z:

Aspec t e economice

i dem ografic e

91


Direciile strategice de dezvoltare urban integrat a Bucuretiului ca ora


92/209

Direciile strategice de dezvoltare urban integrat a Bucuretiului ca oraproductiv pornesc de la analiza teoretic i empiric a dimensiunilor

competitivitii urbane i regionale. Raportul este structurat n trei seciuni astfel

nct s rspund la urmtoarele dou ntrebri cheie:

(1) Care este stadiu l actual a l compet i t iv i t i i urbane i

reg ionale pentru zona Bucuret i

(2) Care sunt pr ior iti le de ac iune pentru dezvol tarea

compe t i t i v la n ivelu l oraulu i / regiuni i?

Prima seciune prezint principalele abordri teoretice ale

competitivitii clusterelor i identific modelul metodologic de abordare a

competitivitii urbane/regionale.

Descrierea situaiei actuale urmeaz

cadrul de analiz

definit n

manualul de formulare a strategiilor de dezvoltare local sustenabil

reorganizat ns n acord cu perspectiva general a competitivitii n patru sub-

capitole referitoare la populaie, structura i performana economic, factorii

cheie ai competitivitii economice i calitatea perceput a vieii. Pe baza

modelului teoretic i a celor mai actualizate date n profil teritorial, concluziile

analizei empirice arat, ntr-o manier sintetic, care este stadiul actual al

competitivitii Bucuretiului.

Cea de-a treia seciune subliniaz nevoile de aciune pentru

mbuntirea competitivitii capitalei.

92


93/209


94/209



95/209

cartograme

95


96/209

96


97/209

97


98/209

98


99/209

99


100/209

100


101/209

101



102/209

SWOT

Aspec t e economice idemogra f i ce

102


I

Populaia regiuni i ndepl inete cer inele de bazpentru dezvol tarea unei economii in te l igente.

Ponderea mare a popula i e i ocupate n ac t iv i tide cercetare-dezvol tare att la n ivelu l r i i , ct i la

Cal i ta tea s lab a guvernr i i ca re duce la unmed iu ins t i tuional i m acro-economic d is funcional i

i ncer t

Pol i t ic i le ( n pr incipal na ionale) d in domeniu lsnti i publ ice, d in educaie ( inclusiv formare


103/209

OPORTUNIT nivel european.

Concentrarea n regiunea Bucuret i - I l fov aact iv i ti l o r economice cu carac te r p redominant te r i ar

AM

ENINRI cont inu a aduli lor ) i d in cerce ta re i dezvol tare. i

soc ia le .

Pregt i r ea tehno log ic slab mai a les a nt repr inder i lor

Mr imea pieei regionale

PUNCTE

TARI

Standardul mediu de v ia al gospodr i i lor d inBucuret i - I l fov este mai mare, iar inciden a src ie i

es te cons iderab i l ma i mic compara t iv cu ce le la l te

regiuni a l r i i

Ponderea populaie i cu studi i super ioare nBucuret i -I l fov es te ma i mare dec t med ia naionalieuropean

Bucuret i - I l fov este s ingura regiune d in Romniacare se apropie ( n acelai r i tm cu Europa) de at ingerea

in te i stabi l i te pr in Strategia L isabona (un n ivel de

ocupare de 70% pn n 2010

Rata de dependen a vrstn ic i lor de 19,2% nregiunea Bucure

t i - I l fov es te una d in t re ce le ma i mic i

din Europa

PUNCTE

SLABE

Par t ic iparea copi i lor de 4 ani la educaiat impur ie n regiunea Bucuret i - I l fov r mne mul t sub

med ia naionali european

Situaia pr iv ind formarea cont inu a aduli lor este proast at t la n ive lu l r i i , ct i la n ivelu l

regiuni i Decala je le de dezvol tare d in in ter ioru l oraulu i /

regiuni i

Starea de snta te a popu laie i este nc unfac to r care nu susi ne compet i t i v i ta t ea n n ic i una d in

regiuni le Romnie i , dei regiunea Bucuret i - I l fov are

o s i tuai e ceva ma i bun dect ce le la l te reg iun i d in

ar

Grupur i le vulnerabi le sunt reprezentate depersoanele care t r iesc n src ie abso lu t,

persoanele adul te f r adpost , cop i i i s t r zii ,

consum ator i i de drogur i dar i persoanele vrstn ic e

103

Concep t S t ra teg ic Bucuret i 2035 E lemente p r i v ind com pet i t i v i ta t ea


104/209

Sinteza rapor tu lu i de exper t iz:

Elem ente pr iv indcompe t i t i v i t a tea

104


Contextul european al dezvoltrii

n contextul implementrii strategiei Lisabona care are drept scop

sporirea competitivitii europene i transformarea Europei n cea maiimportant economie a lumii, cercetarea si dezvoltarea, educaia si


105/209

modificrile climatice s-au aflat pe lista piroritatilor pe agenda politica a

fiecarui stat european.

Strategia 2020, un succesor a Strategiei Lisabona orienteaz

dezvoltarea catre creterea inteligent, inclusiv si sustenabil, care va

ajuta Europa sa se refac dupa criza economici s ating niveluri nalte ale

productivitii i ratei de ocupare, a coeziunii sociale i teritoriale, factorii cheiefiind cunoaterea si inovaia.

Comisia Europeana pune accentul n contextul Strategiei Europa 2020

pe 5 obiective ale UE: rata de ocupare, cercetare i dezvoltare,

modificrile climatice, nvmntul superior i incluziunea social

accentund n mod explicit importana invamntului superior i a

economiei verzi.

Cercetare, Dezvoltare i Inovare

n ultima decad intensitatea cercetrii i dezvoltrii n Romnia a

crescut de la 0.37 % n 2000 la 0.48 % n 2009, un trend cresctor care ns

nu modific clasamentul general1 care situeazRomnia n zona celor mai

sczute scoruri din Europa.

Creterea bugetului pentru cercetare i dezvoltare, planificati anunat

n Strategia Naional pentru Cercetare, Dezvoltarei Inovare, nu a avut loc

din cauza crizei, ns o cretere substanial a bugetului va fi esenial pentru

1 Innovation Union, Competitiveness report Progress towards meeting the Europe 2020,

2011 edition, EUROPEAN COMMISSION, Directorate-General for Research and Innovation,

Directorate C Research and Innovation, Unit C.6 R&D intensity target

105


106/209


107/209


cultura al populaiei capitalei n 2007 - de aproape 2 ori mai mare dect ratamortalitii infantile din rile Uniunii Europene.

5. Concentrarea populaiei bine instruite n Capitala rii, n special a absolvenilor denvmnt superior reprezint un punct tare n timp ce ponderea salaria ilor npopulaia ocupat este substanial mai mare dect la nivel naional (67,2%), maimare dect media UE-27 (83,4%). Specializarea forei de munc avantajeazevoluia capitalei - 71,1% din populaie era ocupat n servicii n 2008, respectiv71,7% n 2009, mediile naionale fiind de 41,9% n 2008 i 42,8% n 2009 n timp


108/209

pce populaia ocupat n industrii i servicii intensive n tehnologie i cunoatereeste n Bucureti-Ilfov de peste trei ori mai mare dect la nivel na ional. Pondereapopulaei ocupate n activiti de cercetare-dezvoltare este de peste patru ori maimare dect la nivelul rii i mai mare dect media european.

Cele mai active organizaii n relaie cu contribuia CE oferit n proiecte de

cercetare FP7

Innovation Union, Competitiveness report Progress towards meeting the Europe 2020,

2011 edition, EUROPEAN COMMISSION, Directorate-General for Research and Innovation,

Directorate C Research and Innovation, Unit C.6 R&D intensity target

108

Concep t S t ra teg ic Bucuret i 2035 E lemente p r i v ind com pet i v i ta tea


109/209

SWOT

Elem ent e pr iv indcompe t i t i v i t a tea

109


- Adoptarea de cat re UE a Stra teg ie i 2020, un

succ esor a St ra t eg ie i L isabona care va a ju ta Europa sa

se re faca dupa cr iza economica s i sa a t inga n ive lur i

ina l te a le p roduc t iv i ta t i i s i ra te i de ocupare , a coeziun i isoc ia le s i t e r i to r ia le , fac to r i i c he ie f i ind cunoas te rea s i

inova t ia .

- L ipsa unei po l i t ic i in tegrat e pr iv ind capi t a la

- O c lasare pe locu l 214 d in 500 (Global

compet i t iv i ty report 2009-2010 in per ioada 2009-2010,

ina in tea Sof ie i s i a Brat is lave i dar in urma Budapeste i .- pe term en lung, peste 10 an i se anun o ser ioas

d iminuare a forei de munc l oca l s i neces i ta tea


110/209

OPORTUNIT

- Po l i t ic i europene care promoveaza dezvol tarea

urbana baza ta pe compet iv i t i t a te , mob i l i t a te du rab i la s i

coez iune te r i to r ia la cu reducerea d ispar i ta t i lo r u rban-

rura l s i conservarea pe isa ju lu i

- Masurator i le e fectuate de stud i i europene (Espon)

ca re p r in punerea in ev identa a deca la je lo r po t s t imu la

impunerea unor t in te de u rmar i t , in rapor t cu med ia

europeana in d iverse domeni i de dezvol tare.

- Pozi t ia oarecum izo la ta a Bucurest iu lu i ca oras de

ta l ie mare ceea ce i i as igu ra un avan ta j s t ra teg ic

pentru spor i rea puter i i , posib i la in specia l pr in

imbuna ta t i rea conec t iv i ta t i i sp re Dunare s i Marea

Neagra.

AMENINRI

generar i i unor f luxur i de imigrani ca re s supl ineasc

l ipsa loca l

- la nive l na iona l amanarea po l i t ic i lo r de snt a t e

publ ic, educai e , ce rce ta re i dezvol tare i pe de a l t

parte la n ive lu l compani i lo r amanarea mbunti r i i

p regt i r i i t ehno log ice i c ret e rea mr im i i p ieei

reg ionale .

- Pe baza tendin e lo r demogra f ice d in u l t im i i an i ,

pro iec i i le Eurostat arat c populaia reg iun i i

Bucuret i - I l fov va rmne re la t i v cons tan t pn n

2020 i va p ierde sub 5% (asemnt o r cu med ia UE-

27) pn n 2030.

- O s i tuare pe locu l 16 (d in 27 orase UE) d in punct

de vedere a l funct i i lo r de t ransport , fapt care re leva o

in tarz iere in raport cu dezvol tarea ter i tor ia la

europeana

- O s i tuare pe locu l 23 (d in 27 orase UE) in

domeniu l cunoaster i i , consistand in reprezentarea

un ive rs i ta t i lo r , a cen t re lo r de ce rce t a re s i a p roduc t ie i

ce u t i l izeaza tehnolog ia ina l ta Bucurest i- O s i tuare pe locu l 17 (d in 27 orase UE) in pr iv in ta

func t i i lo r tu r is t i ce masura te p r in ac t iv i ta t i le tu r is t i ce

es t ima te p r in numaru l to ta l de locu r i de cazare , de

numaru l de innop ta r i in un i ta t i de tu r im , de ap rec ie rea

re f lec ta ta de gh idu r i le tu r is t i ce

110


- funct i i le admin ist ra t ive t raduse pr in funct iun i de

import anta nat iona la - speci f ic e unei cap i t a le - s i

in te rna t iona la

- funct i i le de deciz ie loca l izarea de sedi i s i f i l ia lea le compan i i lo r impor tan te la n ive l na t iona l s i

in te rna t iona l

- evoluia descendent vi i toare a numru lu i

populai e i cu e fec te ca re se vo r s im t i p robab i l dupa

2011

- f luctuai i n s t ruc tu ra pe v rs te ca re de te rm ina ocerere var iab i l de serv ic i i urbane -mai a les

nvmnt i snt a t e - i recons ide rr i


111/209

PUNCTETARI

- concentrarea populaie i b ine inst ru i te n Capi ta la

r i i , n specia l a absolveni lo r de nvmnt super ior

- ponderea sa lar iai l o r n popu la ia ocupa t es te

subs tani a l ma i mare dec t la n ive l naional (67,2%),

mai m are dect media UE-27 (83,4%)

- ponderea popu la ie i ocupa te n ac t iv i t i de

cerce ta re -dezvo l ta re es te de pes te pa t ru o r i ma i mare

dec t la n ive lu l r i i i m a i m a re d ec t m e d ia

european.

- populai a ocupa t n indust r i i i se rv ic i i in tens ive

n tehnologie i cu n o a t e re e s t e n B u cu re t i -I l fo v d e

pes te t re i o r i ma i mare dec t la n ive l na iona l .

- specia l izarea 71,1% d in popula ie era ocupat n

serv ic i i n 2008, respect iv 71,7% n 2009, medi i le

naiona le de 41,9% n 2008 i 42,8% n 2009

- sectoru l 3 a l Capi ta le i ia meni nu t ap rox imat iv

ace lai numr de locu i tor i , ia r n sectoare le 4 s i 5

populai a a c rescu t uor, acestea avnd rezerve mai

impor tan te de popu lai e tnr; ce l

Documents

Concept Strategic Bucuresti 2035 - Part. 1