Concepții privind dezvoltarea noilor produse

Dezvoltarea de noi produse, DNP (în engleză New Product Development, NPD) este în marketing, management și inginerie un termen utilizat pentru a descrie conceperea, construirea și aducerea pe piață a unui produs.

Altfel exprimat DNP este procesul general de creare și evaluare a strategiei, organizării, generării conceptului de produs și de comercializare precum și proiectarea și construirea pentru condiții de piață a unui nou produs.

Procesul de dezvoltare a noului produs este un set disciplinat și definit de sarcini, pași și faze care descriu mijloacele normale prin care o companie transformă în mod repetitiv ideile embrionare în produse sau servicii vandabile.

1

Forme de dezvoltare

Abordarea strategică a dezvoltării noilor produse poate căpăta două forme:

1. compania poate dezvolta noi produse în propriile sale laboratoare sau compartimente de Cercetare-Dezvoltare;

2. compania poate încheia contracte de dezvoltare a noilor produse cu cercetători independenți, cu universități sau firme de dezvoltare a noilor produse.

2

Context de durată pentru DNP

Ciclul de viață al produsului se referă la durata medie de viață a unui produs: se face o analogie cu biologia (produsele se nasc, se dezvoltă, ajung la maturitate și apoi îmbătrânesc); în funcție de perioada din viață în care se află produsul, sunt influențate și vânzările acestuia.

Întregul ciclu de viață al produsului, de la concepția și dezvoltarea sa până la dispariția sa definitivă din arena schimburilor de mărfuri, include următoarele faze : achiziția materiilor prime, producția, ambalarea, distribuția, utilizarea, reciclarea și retragerea produsului de pe piață.

3

O definiție a ciclului de viață care descrie detaliat toate fazele succesive ale "vieții" produsului este următoarea: "Ciclul de viață include fazele: conceptualizare, dezvoltarea ideilor proiectului, studiul de inginerie, planificarea proceselor, fabricație, operare, întreținere (reparare) și retragere".

Definiția generală a ciclului de viață al produsului este formulată în standardul SR EN ISO 14040: 2002 sub forma următoare : ciclul de viață reprezintă "etape consecutive și intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziția materiilor prime sau generarea resurselor naturale până la post-utilizare".

4

Diagrama ciclului de viață al unui produs:

5

Abordări ale dezvoltării noilor produse

Wheelwright și Clark (1992) au propus metafora "pâlniei" pentru a reprezenta procesul de dezvoltare a noilor produse. Procesul de dezvoltare a noilor produse include o serie de faze care sunt parcurse pentru a se ajunge în final la comercializarea produsului:

1. generarea ideilor

2. screening-ul (selectarea) ideilor

3. dezvoltarea și testarea conceptului

4. analiza economică

5. testarea beta și testarea pe piață

6. implementarea tehnică

7. comercializarea

8. calculația prețului noului produs6

O structură întrucâtva similară cu cea menționată mai sus, a procesului de dezvoltare a produselor a fost stabilită de Philip Kotler et al. (1999), care împarte acest proces în nouă etape principale:

1. strategia produselor noi 

2. generarea ideilor 

3. selectarea ideilor 

4. crearea și testarea conceptului 

5. strategia de marketing 

6. analiza economică 

7. crearea produsului 

8. testul de piață 

9. comercializarea: când? unde? cui? cum?

7

Fazele principale de dezvoltare a unui automobil, luate în considerare la compania General Motors sunt următoarele:

• Faza 1 : concepție care cuprinde inițierea concepției generale, cerințele impuse pentru concepție, selectarea soluțiilor alternative, proiectul de design (styling -lb.engl.) și aprobarea acestuia;

• Faza 2 :aprobarea finală;• Faza 3 :aprobarea producției;• Faza 4 : dezvoltarea de detaliu.

8

Instrumente pentru suportul dezvoltării produselor

Instrumentele de proiectare sunt:• Proiectarea asistată de calculator (CAD);• Vizualizare și marcare (software)(Visualization/View& Mark-up);• Ingineria asistată de calculator (CAE);• Fabricația asistată de calculator (CAM);• Inspecția și testarea asistate de calculator;• Prototiparea rapidă.

Instrumentele de management al dezvoltării produselor sunt:• Managementul proiectelor;• Managementul cerințelor;• Automatizarea procesului NPD;• Managementul datelor produsului (Product Data Management).

9

Proiectul de execuție al produsuluiPartea scrisă conține mai multe documente,astfel:

• memoriul de prezentare • breviar de calcul de exploatare • breviar de calcul de dimensionare • cartea tehnică• caietul de sarcini • lista materiilor prime și auxiliare• catalogul pieselor de schimb

Partea desenată conține următoarele documente:• borderoul• desenele de execuție • desene de ansamblu • desenul de amplasare • desenul de montaj • schemele electrice• scheme-bloc de funcționare• diagrame de funcționare

10

Teoria proiectării axiomatice

Profesorul Nam P.Suh de la MIT (USA), Departamentul de Inginerie Mecanică, a propus teoria proiectării axiomatice (Axiomatic Design) pentru proiectarea sistemelor, care introduce noi reguli funcționale, inspirate de teoriile automatizării și comenzii sistemelor.

Proiectarea axiomatică este o metodologie de proiectare a sistemelor care utilizează metode matriceale pentru analiza sistemelor și transformarea necesităților clienților în cerințe funcționale, parametri de proiectare și variabile de proces.

Aceasta permite să se enunțe două axiome:• axioma de independență se caracterizează (în matricea descrisă

mai înainte) printr-o matrice diagonală;• axioma informației postulează că între două matrice diagonale,

cea care reflectă cea mai bună concepție este cea care corespunde unui sistem a cărui utilizare necesită informație minimă ce trebuie furnizată utilizatorului (de exemplu, a reduce reglajele care trebuie făcute de utilizator).

11

TRIZTRIZ este un acronim pentru Teoria Reșenia

Izobretatelnîh Zadaci -Теория решения изобретательских задач, în traducere : Teoria rezolvării problemelor inventive, o metodologie pentru generarea și rezolvarea problemelor inovative, elaborată de inginerul rus Genrich S. Altshuller și colegii săi, în 1946 și publicată pentru prima dată în 1956.

Această metodologie, utilizată pentru formularea problemelor, analiza sistemelor, analiza eșecurilor și modelarea evoluției sistemelor este orientată spre inginerie și constată că :

• toate sistemele tehnice urmează legi de dezvoltare predeterminate și modelele de rezolvare se repetă în industrie și în științe;

• contradicțiile sunt cauzele majore ale problemelor, aceste contradicții fiind de trei tipuri : administrative, tehnice, fizice (sau "inerente").

12

Legile de evoluție a sistemelor tehnice au fost grupate de autorii TRIZ în trei blocuri convenționale: statica, cinematica, dinamica.

Analiza vepol (вещество + поле, în traducere :substanță + câmp) este un model de interacțiune în sistemul minimal, în care se folosește un simbolism caracteristic. Analiza vepol produce un model structural al sistemului tehnologic inițial, expune caracteristicile sale și cu ajutorul unor legi speciale, transformă modelul problemei.

13

Vă mulțumesc pentru atenție!

14