Cuprins:

Lista abrevierilor:................................................................................................................2

I. REZUMAT EXECUTIV.....................................................................................................3

II. ASPECTE METODOLIGICE...........................................................................................4

1.Selectarea entităţii publice supuse evaluării integrităţii instituţionale.............................5

1.1. Criteriul activităţilor vulnerabile..................................................................................5

1.2. Criteriul statistic...........................................................................................................6

1.3. Criteriul neasigurării climatului de integritate.............................................................7

III. DESCRIEREA RISCURILOR DE CORUPŢIE..............................................................9

1. Factori de risc externi......................................................................................................9

2. Factori de risc interni.....................................................................................................11

RAPORT PRIVIND

REZULTATELE EVALUĂRII

INTEGRITĂŢII INSTITUŢIONALE

ÎN CADRUL

AGENŢIEI PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

ŞI FONDUL PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

Centrul Naţional AnticorupţieChişinău 2018

1

3. Factori de risc operaţionali............................................................................................22

4. Factori de risc individuali..............................................................................................32

IV. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI...............................................................................35

V. RAPORT DE EVALUARE A CADRULUI NORMATIV………………………… 39

2

Lista abrevierilor:

AEE Agenţia pentru Eficienţă Energetică

FEE Fondul pentru Eficienţă Energetică

MEI Ministerul Economiei şi Infrastructurii

MADRM Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale şi Mediului

CC Curtea de Conturi

CNA Centrul Național AnticorupțieANI Agenţia Naţională de Integritate

CA Consiliul de Administraţie

ADR Agenţia Dezvoltare Rurală

AAPL Autoritatea Administraţiei Publice Locale

MO Manual Operaţional

SNCI Standardele Naţionale de Control Intern

HG Hotărîre de Guvern

REA Raport de Expertiză Anticorupție

3

I. REZUMAT EXECUTIVAEE şi FEE au misiunea de implementare a politicilor şi programelor naţionale în

domeniul eficienţei energetice, precum şi gestionarea resurselor financiare în vederea finanţării şi promovării proiectelor de eficienţă energetică.

Evaluarea integrității instituționale a fost realizată în perioada aprilie – septembrie 2018, în conformitate cu prevederile art. 4 alin.(1) lit. e) din Legea 1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție, precum și în baza prevederilor Legii 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale.

Scopul principal al acestui proces a constat în identificarea și evaluarea riscurilor de corupție, precum și recomandarea măsurilor de minimalizare/înlăturare a riscurilor de corupție din cadrul entităţilor, sporirea responsabilității conducătorilor entității publice pentru dezvoltarea, menținerea și consolidarea climatului de integritate instituțională în entităţile administrate.

Urmare a evaluării integrității instituționale, în cadrul AEE şi FEE au fost identificate o serie de probleme care afectează procesul de implementare a politicilor şi programelor de eficienţă energetică, inclusiv:

- cadrul normativ lacunar aferent domeniului eficienţei energetice. Astfel, prevederile legale fac trimitere la regulamente, metodologii şi proceduri care pînă în prezent n-au fost aprobate de către Guvern şi autorităţile publice centrale. Ca exemplu pot servi prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea energiei din surse regenerabile, care fac trimitere la 4 regulamente şi 2 metodologii/proceduri ce urmau a fi aprobate de Guvern şi MADRM. Analogic, nu au fost aprobate de către Guvern 2 regulamente, iar de către MEI neelaborate cel puţin 5 acte departamentale, la care fac trimitere prevederile Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor. Totodată, pentru nerespectarea legislaţiei în domeniu performanţei energetice a clădirilor, în Codul contravenţional nu au fost operate completări care ar specifica răspunderea contravenţională şi aplicarea sancţiunilor administrative pentru aceste încălcări.

- neasigurarea climatului de integritate instituţională prin aplicarea deficitară a politicilor anticorupţie, precum şi a cerinţelor specifice de integritate profesională. Constatată lipsa mecanismelor interne de denunţare şi tratare a influenţelor necorespunzătoare, manifestărilor de corupţie şi avertizărilor de integritate, lipsa reglementărilor clare cu privire la regimul juridic al incompatibilităţilor, atitudine formală faţă de implementarea regimului juridic al conflictelor de interese şi a normelor de etică şi deontologie.

- supraveghere inadecvată a activităţii auditorilor energetici, care, în cumul cu lipsa normelor de sancţionare pentru nerespectarea obligaţiei de raportare a informaţiei şi cadrul normativ deficitar de retragere a autorizaţiei de auditor energetic, a generat elaborarea a peste 230 rapoarte necalitative de audit energetic. Costul acestor rapoarte a fost suportat de către beneficiari, care au fost prejudiciaţi în total de circa 1.4 mln. lei, iar în cadrul implementării proiectelor, rapoartele au influenţat negativ atingerea indicilor de eficienţă energetică.

- lipsa reglementărilor cu privire la obligativitatea raportării conflictelor de interese de către membrii Comisiei de autorizare a auditorilor energetici.

- riscuri de corupție pot fi generate de exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către Consiliu de administrație, discreție excesivă a factorilor de decizie la repartizarea propunerilor de proiecte spre examinare experților, corespunzător și de lipsa unei proceduri de distribuire aleatorie a dosarelor spre examinare. Lipsesc reglementări

4

exprese în cadrul normativ privind temeiul de respingere a propunerilor de proiecte de către Consiliul de administraţie.

- nerespectarea obligaţiei de către beneficiarii proiectelor de finanțare de a coordona caietul de sarcini cu FEE şi nerespectarea normelor de organizare şi desfăşurare a achiziţiilor publice generează riscul contractării unor antreprenori necalificaţi şi realizarea unor lucrări necalitative.

- efectuarea necalitativă a lucrărilor, falsificarea documentelor contabile şi solicitarea spre plată a lucrărilor care nu sunt executate, fapte ce rezultă din analiza incidentelor de integritate.

Deficienţele cadrului normativ/departamental, neasigurarea climatului de integritate instituţională şi factorii de risc constataţi în cadrul analizei proceselor de lucru generează riscuri tipice de corupție, inclusiv abuz de serviciu, depăşirea atribuţiilor de serviciu, conflict de interese și/sau favoritism, utilizare neconformă/delapidarea fondurilor și/sau a patrimoniului.

II. ASPECTE METODOLIGICE

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. 1 lit. e) al Legii nr. 1104/2012, Centrul Naţional Anticorupţie efectuează evaluarea integrităţii instituţionale, monitorizarea implementării planurilor de integritate şi aprecierea progreselor realizate.

Evaluarea integrităţii instituţionale este realizată conform dispoziţiilor Legii nr.325/2013 „Privind evaluarea integrităţii instituţionale”, și „Metodologia de identificare a riscurilor de corupție în cadrul entităților publice, de identificare a agenților publici expuși acestor riscuri și de analiză a factorilor de risc care le generează” aprobată prin ordinul directorului CNA nr. 50 din 20.03.2018.

Iniţierea evaluării integrităţii instituționale a fost efectuată reieşind din domeniile sectorului public vulnerabile la corupție descrise în Strategia Națională de integritate și Anticorupție pentru anii 2017-2020, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului Nr. 56 din 30.03.2017 şi „Planul de acţiuni cu privire la realizarea priorităţilor pentru anul 2018” aprobat la şedinţa Colegiului CNA din 26.01.2018.

Obiectivele evaluării: 1. Evaluarea factorilor de risc în cadrul normativ, inclusiv departamental;2. Identificarea factorilor de risc aferenți proceselor de lucru vulnerabile;3. Evaluarea măsurilor de asigurare a climatului de integritate instituţională;4. Oferirea recomandărilor/cerinţelor minime de înlăturare a riscurilor de corupţie.Subiecţii evaluării: Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Fondul pentru Eficienţă

Energetică. Surse de colectare a informaţiilor:

Inventarul măsurilor anticorupție, completat de către entități; Rapoartele anuale de activitate ale entităţilor publice (AEE, FEE); Informaţia plasată pe pagina web a entităţilor publice; Rapoartele de audit ale Curţii de Conturi; Actele de constatare ale Agenţiei Naţionale de Integritate;

5

Dosarele cu privire la finanţarea proiectelor de eficienţă energetică (FEE) Registrele de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni al CNA; Articole din presă, investigaţii jurnalistice, etc.

III. Criteriile de selectarea a entităţilor publice supuse evaluării integrităţii instituţionale.

Domeniul eficienţei energetice şi surselor regenerabile de energie este unul important pentru Republica Moldova, având în vedere că circa 94% din sursele necesare pentru acoperirea consumului energetic al ţării sunt importate. În lipsa de resurse energetice proprii, promovarea eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile de energie disponibile în ţară reprezintă calea optimă pentru reducerea dependenţei energetice, precum şi o condiţie esenţială pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi sporirea securităţii energetice.

În anul 2009 Republica Moldova a aderat la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, urmând ca Guvernul să aducă legislaţia în concordanţă cu standardele europene. Pentru realizarea reformelor asumate în sectorul energetic, doar în perioada 2011-2014 Comisia Europeană a acordat Republicii Moldova un suport bugetar în valoare de 42.6 mln. euro, din care au fost debursate 36.3 mln. euro, în baza rezultatelor obiectivelor stabilite în matricea de politici a Guvernului privind suportul bugetar acordat în sectorul energetic.

Întru realizarea obiectivelor stabilite, Guvernul a atribuit Ministerului Economiei şi Infrastructurii (MEI) competenţa de elaborare, promovare şi monitorizare a procesului de implementare a politicii de eficienţă energetică. Totodată, pentru implementarea în practică a politicii statului în domeniu eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie a fost creată autoritatea administrativă Agenţia pentru Eficienţă Energetică (AEE), iar pentru identificarea, evaluarea şi finanţarea proiectelor de eficienţă energetică a fost creat Fondul pentru Eficienţă Energetică (FEE) ca instituţie autonomă.

Avînd în vedere că domeniul eficienţei energetice este unul strategic, iar în ultimii ani în entităţile publice au fost constatate multiple cazuri de corupţie, Centrul, în condiţiile art. 6 al Legii nr. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale şi Metodologia de evaluare a integrității instituționale a selectat pentru evaluare AEE şi FEE în baza următoarelor criterii:

3.1. Criteriul activităţilor vulnerabile. În baza acestui criteriu entitatea publică este selectată dacă desfăşoară activităţi

vulnerabile la corupţie. Activităţile vulnerabile pot fi legate de activitatea internă şi externă a entităţii publice.

Conform pct. 3 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Eficienţă Energetică aprobat prin HG nr.1173/2010, Agenţia are misiunea de a asigura şi a sprijini realizarea obiectivelor Programului Naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice, acordând asistenţa necesară la elaborarea programelor şi planurilor locale pentru eficienţa energetică şi monitorizând realizarea acestora. De asemenea, Agenţia are misiunea de a supraveghea evoluţia situaţiei în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă, de a asigura pregătirea şi prezentarea sintezelor programelor, evaluarea

6

proiectelor investiţionale în domeniu, elaborarea proiectelor de acte normative, precum şi crearea unei baze informaţionale în domeniile sale de activitate. 

Reieşind din atribuţiile funcţionale, Agenţia desfăşoară următoarele activităţi vulnerabile:

avizează proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie, finanţate parţial sau integral de la bugetul de stat, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi finanţate prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică;

coordonează programele şi planurile de acţiune, elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi programele de eficienţă energetică finanţate de instituţii sau de organizaţii internaţionale, în baza unor acorduri guvernamentale;

asigură evidenţa, prin ţinerea de registre, a auditorilor energetici şi a auditelor energetice efectuate, a proiectelor naţionale coordonate şi a proiectelor implementate de autorităţile administraţiei publice locale;

autorizează persoanele fizice şi juridice pentru efectuarea auditelor energetice;  asigură confidenţialitatea informaţiilor investitorilor în domeniul surselor de energie

regenerabile şi eficienţei energetice. creează o bază informaţională în domeniul eficienţei energetice şi al surselor

regenerabile de energie, prezintă solicitanţilor informaţii.Activităţile efectuate cu privire la coordonarea programelor de eficienţă energetică,

asigurarea confidenţialităţii informaţiilor şi crearea bazei informaţionale în domeniul eficienţei energetice reprezintă activităţi vulnerabile legate de activitatea internă, iar autorizarea persoanelor fizice şi juridice pentru efectuarea auditelor energetice este o activitate vulnerabilă legată de activitatea externă a entităţii publice.

Conform pct. 4 al Regulamentului de organizare şi funcţionare a Fondului pentru Eficienţă Energetică aprobat prin HG nr. 401/2012, obiectivul principal de activitate al Fondului este atragerea şi gestionarea resurselor financiare în vederea finanţării şi implementării proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de Guvern.

Întru realizarea obiectivelor sale, FEE de asemenea efectuează activităţi vulnerabile la riscuri de corupție, inclusiv:

- acordarea asistenţei beneficiarilor de proiecte eligibili în conformitate cu criteriile de eligibilitate ale proiectelor;

- finanţarea proiectelor care întrunesc criteriile de eligibilitate.Ambele atribuţii sunt legate de activităţile externe ale entităţii publice şi sunt

desfăşurate în procesul de gestionare a fondurilor destinate pentru implementarea proiectelor de eficienţă energetică.

3.2. Criteriul statistic.Conform criteriului statistic sunt selectate entităţile publice cu privire la care există

statistici despre nivelul perceput sau existent al corupţiei. În perioada anilor 2015-2018, CNA şi Procuratura Anticorupţie au examinat peste 15

sesizări cu privire la încălcările admise în procesul de gestionare a fondurilor de eficienţă

7

energetică. Ca rezultat au fost iniţiate 11 cauze penale cu prejudiciu cauzat statului de peste 30 mil. lei, dintre care: 5 cauze penale pentru comiterea actelor de corupţie de către persoanele publice din cadrul AEE, FEE, şi 6 cauze penale pornite pe faptul sustragerii, excrocheriei şi utilizării contrar destinaţiei de către agenţii economici a mijloacelor financiare destinate pentru creşterea eficienţei energetice, majorarea fictivă a preţurilor, anularea facturilor fiscale care au servit temei pentru finanţare, înstrăinarea utilajului procurat în cadrul proiectului, nerespectarea condiţiilor contractului de finanţare, etc.

De menţionat, că reprezentanţi ai ex-conducerii FEE au fost vizaţi în cauza penală de rezonanţă, care, acţionând în complicitate cu reprezentanţi autorităţilor publice locale, instituţiilor de învăţământ, au organizat o schemă frauduloasă de sustragere a mijloacelor financiare, prin intermediul unor agenţi economici promovaţi la achiziţionarea lucrărilor de eficientizare a consumului de energie, termoizolante, reparaţii şi construcţii capitale în valoare de 28 mln. lei.

3.3. Criteriul neasigurării climatului de integritate.În baza acestui criteriu sunt selectate entităţile publice în cadrul cărora nu se asigură

climatul de integritate instituţională. Cultivarea integrităţii instituţionale este o responsabilitate a conducătorului entităţii

publice şi a fiecărui agent public din cadrul acestei entităţi. Conform art. 10 al. 1 al Legii nr. 82/2017 climatul de integritate instituţională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri ca: angajarea şi promovarea agenţilor publici pe bază de merit şi integritate profesională, respectarea regimului de incompatibilităţi, conflicte de interese şi declararea averilor şi intereselor personale, respectarea regimului cadourilor şi a normelor de etică şi integritate, asigurarea transparenţei procesului decizional şi al accesului la informaţie, etc1.

Conform informaţiilor plasate pe pagina web a AEE, constatăm că măsurile de asigurare a climatului de integritate profesională nu sunt realizate pe deplin.

Astfel, pe pagina web lipseşte informaţia cu privire la instituirea „liniei specializate anticorupţie/liniei instituţionale pentru informare”2, nu este actualizată informaţia cu privire la rapoartele de activitate (ultimul raport 2015) din modulul „Transparenţă decizională”, lipsa informaţiei cu privire la atribuirea şi executarea contractelor de achiziţii, lipsa modulului „Anticorupţie” care ar conţine informaţiile cu privire la strategiile, planurile şi activităţile de prevenire a corupţiei în entitate.

Curtea de Conturi în Raportul auditului performanţei „Progresele înregistrate în realizarea obiectivelor de eficienţă energetică sânt modeste”3 a constatat, că domeniul de eficienţă energetică se confruntă cu un şir de probleme majore care limitează implementarea proiectelor respective, cît şi evoluţia sectorului per ansamblu, dintre care: nevalorificarea mijloacelor financiare ale FEE din cauza tergiversării semnării contractelor de grant cu beneficiarii, neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de către Consiliul de administraţie şi

1 Art. 10 al. 1 al Legii integrităţii nr. 82 din 25.05.2017.2 Legea nr. 252 din 25.10.2013 pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a sistemului liniilor telefonice anticorupţie.3 Raportul auditului performanţei „Progresele înregistrate în realizarea obiectivelor de eficienţă energetică sunt modeste” aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr. 54 din 28.11.2014.

8

Comitetul de investiţii, organizarea cu încălcări a procedurilor de achiziţii publice de către beneficiari, etc.

Unele scheme de corupţie, conflicte de interese şi deficienţe în activitatea FEE cu privire la finanţarea proiectelor de eficienţă energetică, au fost reflectate în investigaţia efectuată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice4. Conform acesteia, procedura de pregătire a documentelor este foarte costisitoare, iar pentru auditele energetice necalitative solicitanţii (AAPL) au cheltuit circa 1.4 mln. lei care nu au fost acceptate pentru plată de către FEE.

4 https://www.investigatii.md/ro/investigatii/bani-publici/fondul-democrat-pentru-eficienta-energetica9

IV. DESCRIEREA RISCURILOR DE CORUPŢIE ŞI ANALIZA FACTORILOR CARE LE GENEREAZĂ

4.1. Factori de risc externi.Factorii de risc externi sunt factorii aflaţi în afara controlului entităţii publice sau

sectorului administrat. Pentru identificarea acestor factori, a fost efectuată evaluarea cadrului normativ aferent domeniului de eficienţă energetică în baza Metodologiei de efectuare a expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și normative5, pornind de la rapoartele de expertiză a proiectelor acestor reglementări.

La momentul iniţierii evaluării riscurilor de corupţie, actul normativ de baza ce reglementa domeniul eficienţei energetice a fost Legea nr. 142/2010 cu privire la eficienţa energetică. La 16.03.2018, în Parlament a fost înregistrat proiectul de lege cu nr. 89 cu privire la eficienţa energetică. Proiectul a fost supus expertizei anticorupţie, concluziile de bază fiind expuse în Raportul de expertiză anticorupţie a CNA nr. ELO17/4533 din 06.11.2017. Deşi unele carenţe din legea veche au fost excluse, conform raportului de expertiză proiectul conţine norme cu potenţial coruptibil în ceia ce priveşte reglementarea managerului energetic local şi raional, angajarea pe principii generale în cadrul Fondului şi acordarea dreptului de a efectua inspectări, etc.6

Ca urmare, la 19.07.2018, Parlamentul a votat în lectură finală Legea nr. 139 cu privire la eficienţa energetică care a întrat în vigoare la 17.09.2018. Conform prevederilor, AEE urmează a fi reorganizată prin fuziune (absorbţie) cu FEE. În legătură cu acest fapt, Guvernul în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii, urmează să elaboreze şi aprobe:

- Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea autorităţii responsabile de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice;

- Programul privind implementarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice, prevăzut la art.8 alin.(7) al Legii;

- Programul cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, prevăzut la art.14 alin.(5) al Legii;Totodată, în legătură cu modificările efectuate în domeniul auditul energetic, Guvernul

urmează să aprobe:- Regulamentul cu privire la auditorii energetici şi auditul energetic;- Regulamentul cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari.

Reieșind din prevederile al. (9) art. 20 a Legii supra, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii (MEI) urmează să aprobe Codul de conduită al auditorilor energetici, precum şi ghiduri, instrucțiuni, șabloane aprobate de către autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice.

5 Metodologia de efectuare a expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și normative aprobată prin Hotărîrea Colegiului CNA Nr.6 din 20.10.20176http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4134/language/ro-RO/Default.aspx

10

Un alt act normativ expertizat este Legea nr.10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. În textul Legii la art.7 alin.(9) şi (12); art.12 lit.(a); art.23 alin.(2); art.33 alin.(2), se face trimitere la mai multe regulamente şi metodologii care urmau a fi aprobate de Guvern şi MADRM. Ca rezultat, se constată că pînă în prezent actele normative menţionate nu au fost aprobate din care cauză aceste lacune fac ca prevederile legii să fie neaplicabile, lăsând la latitudinea discreţionară a subiecţilor legii de a decide modalitatea convenabilă propriilor sale interese.

În mod analogic, este nefuncţională şi Legea nr.128 din 11.07.2014, privind performanţa energetică a clădirilor, care în art. 10 alin.(5); art.13 alin.(5); art.14 alin.(1); art.16 alin.(5); art.19 alin.(3); art.22 alin.(4); art.30 alin.(8) face trimitere la proceduri şi mecanisme ce urmau a fi aprobate. În rezultatul expertizării, s-a constatat că pînă la moment cel puţin 5 reglementări departamentale nu au fost aprobate de MEI şi 2 regulamente de către Guvern.

O altă carenţă stabilită la al. (2) art. 39 a Legii supra, care conţine norme de trimitere defectuoase ce specifică răspunderea contravenţională pentru încălcările menţionate la al. 1 al aceluiaşi articol. Analizând prevederile Codului Contravenţional se constată lipsa reglementărilor privind sancţiunile aplicabile la acest domeniu. Această carenţă face ca normele în cauză să aibă caracter declarativ care pot duce la imposibilitatea aplicării practice a acestor prevederi și, prin urmare, la responsabilizarea insuficientă a entităţilor responsabile pentru respectarea prevederilor legale. Totodată, în lipsa unor sancțiuni pentru încălcarea prevederilor de către subiecți, apare riscul că aceștia vor conștientiza impunitatea lor pentru abuzurile săvîrșite în procesul de aplicare a legii, ceea ce va perpetua săvîrșirea abuzurilor în cauză.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.1173 din 21.12.2010, cu privire la Agenţia pentru Eficienţă Energetică, a fost aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru eficienţă energetică. În rezultatul expertizării, s-a constatat că mai multe atribuţii acordate entităţii prin legile de bază ce reglementează domeniul eficienţei energetice nu sunt reflectate în Regulamentul menţionat. Ca exemplu pot servi atribuţiile prevăzute de art. 9, lit. c) al Legii nr. 142/2010 cu privire la eficienţa energetică, art. 7 al Legii nr.128 din 11.07.2014 cu privire la performanţa energetică a clădirilor - 12 atribuţii, art. 5 al Legii nr.44 din 27.03.2014 cu privire la etichetarea produselor cu impact energetic - 3 atribuţii, art. 13 alin. 1 al Legii nr. 10 din 26.02.2016 cu privire la promovarea energiei din surse regenerabile - 10 atribuţii, în total 26 atribuţii. Respectiv în Regulamentul de activitate al entităţii, regulamentele direcţiilor, secţiilor şi fişele de post nu au reflectate aceste atribuţii şi respectiv nu au fost specificate drepturile pe care le are entitatea pentru realizarea acestora.

În acelaşi timp pct. 4 lit. h), i) şi 5 lit. j), k) al Regulamentului prevede unele atribuţii care nu derivă din cadrul legal dar acordă competenţe şi împuterniciri entităţii. Printre aceste atribuţii se enumera: crearea de noi materiale, tehnici şi tehnologii în domeniul eficienţei energetice, implementarea în comun cu instituţiile şi organizaţiile din domeniu a realizărilor ştiinţifice şi inovaţionale, reducerea cheltuielilor în procesul de utilizare a resurselor energetice, etc.

11

Un alt factor de risc care se află în afara controlului entităţii publice (FEE) a fost identificat în cadrul procesului de alocare a resurselor financiare din contul bugetului de stat.

În legătură cu aderarea la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice7, pentru realizarea reformelor asumate, Comisia Europeană a acordat Republicii Moldova un suport bugetar în valoare de 42,6 mil. euro. În perioada 2011-2014, au fost debursate cel puţin 36,3 mil. euro, pentru realizarea obiectivelor stabilite în matricea de politici a Guvernului în sectorul energetic.

Conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anul 2013-20158, pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică a fost planificată alocarea sumei de 520.1 mln. lei (32.5 mln. euro) din sursele provenite din suportul bugetar pentru sectorul energetic. În perioada anilor 2012-2017, Fondul a fost finanţat din bugetul de stat cu suma de 412.5 mln. lei (19.5 mln. euro) sau 107.6 mln. lei mai puţin. Mai mult ca atît, pe parcursul anilor 2014-2015 entitatea în genere nu a fost finanţată, iar în 2016 i-a fost alocată doar suma de 10 mln. lei.

Indicator 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total

Finanţare din bugetul de stat,

mil. lei100,0 192,5 - - 10,0 110,0 50,0 462,5

Deşi în anul 2018, conform Legii bugetului9, pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică a fost prevăzută suma de 50 mln. lei, aceasta a fost alocată abia în luna august curent.

În aceste condiţii, activitatea entităţii este afectată de modul de finanţare de către stat a domeniului de eficienţă energetică. Astfel, este materializat riscul de neîndeplinire a politicii/programelor/planurilor naţionale de eficienţă energetică şi obiectivelor principale de activitate pentru care a fost creată entitatea.

4.2. Factori de risc interni.Factorii de risc interni sunt factorii aflaţi sub controlul entităţii publice. Pentru

identificarea acestora în entităţi a fost evaluat modul de implementare a politicilor naţionale şi sectoriale anticorupţie, precum şi cerinţele specifice de integritate profesională care asigură climatul de integritate profesională. Evaluarea factorilor de risc s-a efectuat în baza informaţiei prezentate de entităţi cu privire la aplicarea mecanismelor de prevenire aprobate prin acte departamentale şi informaţia publică plasată pe pagina web.

7 Legea nr. 117 din 23.12.2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice.8 Aprobat prin HG nr. 113/2013 „Cu privire la aprobarea Planului Naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anul 2013-2015”.9 Legea bugetului de stat pentru anul 2018, nr. 289 din 15.12.2017, Anexa 3.

12

POLITICILE NAŢIONALE ŞI SECTORIALE ANTICORUPŢIE

Agenţia pentru Eficienţă Energetică Fondul pentru Eficienţă Energetică

1. Angajarea şi promovarea agenţilor publici în bază de merit şi integritate profesională.

În cadrul AEE, angajarea şi promovarea în funcţie se efectuează în baza unui concurs public organizat de entitate şi publicat pe pagina web. Entitatea are desemnaţi membrii Comisiei de concurs pentru ocuparea funcţiei publice constituită prin Ordinul nr. 2 A/B din 06.02.2018.

Analizând infomaţiile cu privire la angajările în funcţie plasate pe pagina web www.aee.md/ modulul “Funcţii vacante”, constatăm că în urma iniţierii mai multor concursuri pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, de cel puţin 3 luni entitatea nu poate selecta pentru angajare “specialist principal în cadrul Serviciului audit, autorizări şi inspectare” şi “contabil-şef”. Acest fapt denotă că entitatea se confruntă cu un deficit de personal competent în domeniu, una din cauze fiind salariu neatractiv.

Conform datelor oferite, în perioada 2016-2018, au fost angajate 11 persoane din 11 unităţi conform statelor de personal, actualmente activând doar 7 funcţionari, iar cea mai mare vechime în muncă în cadrul entităţii (1 angajat) fiind de pînă la 2 ani. Fluctuaţia de personal reprezintă o problemă gravă pentru activitatea instituţiei, care afectează îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor funcţionale.

Angajarea şi promovarea în cadrul FEE se efectuează conform pct. 2.3.1 „Politica de suplinire a funcţiilor vacante” din Manualul Operaţional. În perioada 2016-2018, au fost angajate 11 persoane din 24 unităţi conform statelor de personal. De menţionat că conform deciziei CA din 17.07.2017 a fost aprobată o nouă structură organizatorică a FEE. Ca rezultat al reorganizării, pe parcursului anului au fost eliberaţi din serviciu 9 angajaţi sau circa 38 % din colectiv. Fluctuaţia de personal reprezintă o problemă pentru activitatea instituţiei, care afectează îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor funcţionale. Totodată, eliberarea unui număr mare de angajaţi reprezintă materializarea riscului nerespectării procedurilor interne şi angajarea unor persoane ce nu corespund criteriilor stabilite. Acest risc a fost identificat şi reflectat şi în auditul CC10 care a constatat, că din 15 angajaţi doar 8 corespund cerinţelor stabilite, iar din 8 experţi doar 2 deţin experienţa confirmată în domeniul eficienţei energetice.

10 Raportul auditului performanţei „Progresele înregistrate în realizarea obiectivelor de eficienţă energetică sunt modeste” aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr. 54 din 28.11.2014.

13

Urmare a celor relatate, concluzionăm că ambele entităţi sunt afectate de factori de risc organizaţionali/instituţionali ca rezultat a lipsei unei politici de motivare (financiară şi nonfinanciară) a angajaţilor care ar asigura stabilitatea acestora în funcţie (AEE) şi nerespectarea procedurilor interne de selecţie şi angajare a specialiştilor conform criteriilor stabilite în MO. (FEE)

2. Regimul juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate.

Conform prevederilor pct. 12 lit. j) din „Ghidul noului angajat” aprobat de directorul general al AEE la 05.09.2011, încălcarea prevederilor referitoare la obligaţii, incompatibilităţi conflict de interese şi restricţii stabilite prin lege, reprezintă o abatere disciplinară.

Având în vedere că prevederile ghidului se răsfrâng numai asupra noilor angajaţi, constatăm că pentru restul angajaţilor nu există careva reglementări interne ce reglementează acest domeniu.

Deşi în ultimii trei ani entitatea a comunicat că nu au fost înregistrate asemenea incidente de integritate, se recomandă aprobarea procedurilor interne cu privire la regimul juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor în ierarhie şi limitărilor de publicitate.

Se constată că MO nu stabileşte o procedură clară privitor la modul de tratare a situaţiei în care un angajat este în stare de incompatibilitate. Prevederile pct. 12.3 stabilesc că angajatul care are relaţii personale sau familiale cu solicitanţii sau colegii, discută acest aspect cu conducătorul Fondului care va decide dacă o astfel de relaţie ar putea prejudicia exercitarea adecvată şi efectivă a sarcinilor… Modul de formulare a reglementărilor nu obligă agenţii publici de a raporta situaţiile de incompatibilitate cît şi acţiunile pe care trebuie să le întreprindă în asemenea cazuri.

Se constată lipsa reglementărilor clare cu privire la regimul juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate. Pentru neadmiterea pe viitor a unor incidente de integritate, se recomandă ajustarea cadrului normativ intern al entităţilor cu prevederile art. 12 al Legii integrităţii nr. 82/2017.

3. Regimul juridic al declarării averii şi intereselor personale.

Reieşind din prevederile Legii nr. 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale, agenţii publici din cadrul AEE sînt subiecţi ai declarării. Prin ordinul nr. 5A/B a fost desemnată persoană responsabilă pentru actualizarea permanentă a Registrului electronic al subiecţilor declarării averii şi intereselor personale.

Angajaţii FEE nu cad sub incidenţa Legii Nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, şi respectiv nu au obligaţia de a depune declaraţie la angajare, anuală şi la eliberare. Conform modului de organizare juridică a FEE este persoană juridică independentă şi autonomă. Avînd în vedere că statutul

14

De menţionat că, în legislaţia cu privire la declararea averii şi intereselor personale au fost efectuate modificări esenţiale. Totodată, deşi majoritatea funcţionarilor sînt angajaţi recent, în ultimii 3 ani, în entitate nu au fost organizare careva instruiri privitor la procedura depunerii declaraţiilor cu privire la venituri şi interese. Aceste împrejurări pot genera în viitor riscul producerii unor incidente de integritate în acest domeniu.

entităţii nu este bine definit şi nu corespunde criteriilor noţiunii de „organizaţie publică” prevăzută în Legea nr. 133/2016, directorul şi adjunctul FEE pînă la moment nu au depus declaraţii cu privire la avere şi interese personale.

În cadrul AEE identificăm că sistemul pentru formarea şi pregătirea profesională a agenţilor publici este ineficient şi ar putea genera în viitor riscul producerii unor incidente de integritate în domeniul declarării averilor şi intereselor personale.

4. Regimul juridic al conflictelor de interese.

În virtutea atribuţiilor funcţionale, AEE efectuează mai multe activităţi vulnerabile (eliberare autorizaţii, avizare proiecte, etc.) care ar putea genera conflicte de interese. Ca exemplu poate servi încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către ex directorul AEE, manifestată prin favorizarea la licitaţii de procurare a seturilor de echipament pentru audit energetic a societăţii comerciale la care era unicul fondator. (Act CNI nr. 04/21 din 20.02.2014)

În ultimii trei ani în cadrul entităţii a fost raportat un singur caz de declarare a conflictului de interese. Cu toate că a fost instituit Registrul declaraţiilor privind conflictele de interese, conducerea AEE nu a desemnat o persoană responsabilă pentru înregistrarea declaraţiilor cu privire la conflictele de interese.

Regimul conflictului de interese în cadrul FEE este reglementat de pct. 12.4 din MO „Conflictul de interese şi manifestarea concurenţei neloiale”. Procedura prevede principii generale de care trebuie să se ghideze angajaţii şi alte persoane implicate în procesul de finanţare a proiectelor în situaţiile de conflict de interese. Totodată, reglementările interne cu privire la conflictul de interese fac trimitere la prevederile Legii nr.16/2008 „Cu privire la conflictul de interese” şi Legii 90/2008 „Cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei”, care se referă numai la funcţionarii publici şi la moment sînt abrogate11.

Deşi riscul exercitării unei atribuţii în situaţie de conflict de interese şi neraportării acestuia este major, ambele entităţi au o atitudine formală faţă de imlementarea pe intern a regimului juridic al conflictelor de interese. Nerespectarea politicilor şi procedurilor anticorupţie şi lipsa regulilor şi procedurilor care promovează etica şi integritatea sînt factorii de risc organizaţionali care vor duce la apariţia manifestărilor de corupţie.

5. Regimul juridic al cadourilor. 11 Legii integrităţii, nr. 82 din 25.05.2017. Legea privind declararea averii şi intereselor personale, nr. 133 din 17.06.2016

15

Prima înregistrare în Registrul de evidenţă a cadourilor datează cu 25.01.2017, iar anterior în entitate nu a existat un asemenea registru. Conform ordinului AEE nr. 11/A din 29.11.2017, Comisia de evidenţă şi evaluare a cadourilor a fost creată în luna noiembrie 2017, fără a avea careva activitate pînă în prezent.

În conformitate cu art. 16 pct.5 al Legii nr. 82/2017, conducătorul entităţii publice este responsabil de a asigura respectarea regimului juridic al cadourilor.

Prevederile Codului de etică sunt reflectate în pct. 12.3 din MO. Acestea au un caracter general şi nu descriu conduita, drepturile, obligaţiile, responsabilităţile şi restricţiile angajaţilor în cadrul relaţiilor de serviciu. Un exemplu în acest sens poate servi lipsa reglementării detaliate a regimului cadourilor şi stabilirea acţiunilor pe care trebuie să le întreprindă angajatul în asemenea situaţie.

În ambele entităţii se asigură parţial respectarea regimului juridic al cadourilor în modul prevăzut de art. 16 pct.5 al Legii nr. 82/2017. Entităţile urmează să-şi aprobe reglementări interne de organizare a activităţilor aferente respectării regimului juridic al cadourilor.

6. Neadmiterea, denunţarea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare, manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de integritate.

Neadmiterea, denunţarea, tratarea influenţelor necorespunzătoare şi protecţia avertizorilor de integritate reprezintă doua politici anticorupţie de bază care fortifică climatul de integritate instituţională în cadrul entităţilor publice.

Mecanismul de denunţare şi tratare a influenţelor necorespunzătoare asigură activitatea profesională a agentului public în vederea servirii interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate.

Astfel, pentru buna funcţionare a entităţii publice în conformitate cu mandatul său legal şi pentru asigurarea neafectării drepturilor omului, a imaginii şi reputaţiei instituţiei, conducătorul şi agenţii publici trebuie să nu admită şi să denunţe neîntârziat încercările de implicare a lor în manifestări de corupţie. În lipsa unei proceduri interne, agenţii publici nu vor putea denunţa manifestările de corupţie şi depune avertizările de integritate, precum şi

În cadrul FEE reglementările de prevenire a fraudei şi corupţiei sînt reflectate în pct. 12 din Manualul operaţional. Acestea prevăd o procedură de raportare a acţiunilor de fraudă şi corupţie de către toţi angajaţii Fondului care cunosc sau au o suspiciune de fraudă sau corupţie. Conform procedurii raportarea se face on-line prin completarea unui formular care se află în modulul "Programe şi activităţi" / "Lupta împotriva corupţei”. Examinând pagina web s-a constatat că nu există aşa modul şi formular online unde se pot efectua raportările pentru acuzaţii de fraudă şi corupţie conform prevederilor MO.

Totodată, pentru raportările din exterior privitor la conduita angajaţilor FEE este instituit modulul „Antifraudă” care se pot efectua la email antifrauda@fee.md sau telefon nr. +37360511611. În perioada

16

nu se va asigura eficient protecţia acestora.Implementarea acestor politici reprezintă

o obligaţie a conducătorului în consolidarea integrităţii instituţionale.

2015-2018 la email şi telefon nu au parvenit careva sesizări cu privire la acţiunile ilegale ale angajaţilor.

În AEE constatăm lipsa totală de implementare şi funcţionare a mecanismelor de denunţarea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare, manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de integritate. Cu toate că FEE în reglementările interne are prevăzută o procedură de raportare a acţiunilor de fraudă şi corupţie, aceasta nu este implementată în practică în modul stabilit de MO.

În contextul celor expuse identificăm următorii factori de risc:- lipsa mecanismelor de avertizare/alertă în cazul diferitor nereguli;- nerespectarea politicilor şi procedurilor anticorupţie;- lipsa regulilor şi procedurilor care promovează etica şi integritatea, cultura organizaţională deficitară.

Totodată, entităţile urmează a se conforma prevederilor Legii cu privire la avertizorii de integritate care nr. 122 din 12.07.2018 care va intra în vigoare la 17.11.2018.

7. Asigurarea transparenţei în procesul decizional. Asigurarea accesului la informaţii de interes public.

Transparenţa decizională şi accesul la informaţie reprezintă principiile de bază ale bunei guvernări. Implementarea şi aplicarea acestora asigură o activitate transparentă a entităţii şi un control eficient din partea societăţii civile.

HG nr. 188/2012 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în rețeaua internet, stabileşte expres acele cerințe minime obligatorii a fi publicate pe paginile oficiale ale autorităţilor publice în vederea asigurării accesului la informațiile de interes public şi sporirii transparenţei în activitatea instituţională.

Analizînd informaţiile plasate pe pagina web constatăm că entitatea nu asigură o transparenţă a activităţii sale. Astfel, la compartimentul paginii web „Transparenţă decizională”, din anul 2015 nu a fost plasată careva informaţie, ultimul raport anual cu privire la activitatea entităţii este din 2014, iar careva planuri de activitate în genere lipsesc.

Analiza paginii web a FEE arată că în general conţine informaţii relevante cu privire la activitatea entităţii şi procedura de acordare a finanţărilor pentru eficienţa energetică. La modulul „Publicaţii/Raport de activitate” sînt publicate rapoartele de activitate pentru anii 2012-2017. De asemenea sînt plasate modele de cereri care urmează a fi depuse pentru primirea finanţării şi descrierea procesului de aplicare şi lista actelor necesare. În compartimentul ce ţine de achiziţii sunt publicate planurile anuale de achiziţii, însă lipsesc datele ce ţin de rezultatele petrecerii achiziţiilor, contractele atribuite şi realizarea acestora. După cum s-a menţionat anterior lipseşte modulul anticorupţie.

17

De asemenea pe pagina web nu se regăsesc informaţiile cu privire la:

- raportul anual al autorităţii publice cu privire la transparenţa în procesul decizional;

- rapoartele analitice şi articolele informaţionale privind activitatea autorităţii publice;

- datele privind planificarea şi executarea bugetelor;

- datele privind rezultatele controalelor efectuate de/în cadrul autorităţilor administraţiei publice

- date privind achiziţiile publice, care vor cuprinde planul anual de achiziţii, anunţuri de intenţie, rezultate şi alte informaţii de interes public relevante domeniului;

- modulul anticorupţie (persoană responsabilă, plan de integritate, raport cu privire la implementarea Planului de integritate, raport privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, informaţia privind deschiderea liniilor telefonice specializate anticorupţie şi/sau de informare, precum şi alte informaţii de interes public relevante domeniului).

Privitor la modul de realizare a accesului la informaţie, constatăm că contrar prevederilor art. 11, alin. 2, lit. b) a Legii nr. 982/2000 cu privire la accesul la informaţie, în ultimii trei ani în entitate nu au fost desemnaţi şi instruiţi funcţionari responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiilor oficiale.

AEE nu asigură o transparenţă a activităţii sale care ar permite un control eficient din partea societăţii civile. Totodată, de către entităţi nu este asigurată respectarea prevederilor HG nr. 188/2012 şi a modului de realizare a accesului la informaţie stabilit de Legea nr. 982/2000.

8. Gestionarea transparentă şi responsabilă a patrimoniului public, a finanţelor rambursabile şi nerambursabile.

În perioada 2011-2018, AEE în Una din măsurile de asigurare a

18

parteneriat cu proiectul „Energie şi Biomasă” au implementat proiecte de finanţare a sistemelor moderne de încălzire pe biomasă în valoare de peste 197 mln. lei din fondurile europene. De menţionat că de către CNA au fost constatate cazuri de fraudare a procedurilor de finanţare prin sustragerea mijloacelor financiare acordate pentru procurarea utilajului. Ca exemplu poate servi utilizarea contrar destinaţiei a creditului destinat pentru procurarea utilajului de către beneficiari în sumă de 638 mii lei, selectarea unui agent economic care prin documente fictive şi excrocherie a însuşit suma de 1.5 mln. lei, neonorarea obligaţiunilor contractuale de a restitui suma de 564 mii lei pentru utilajul procurat.

Ca rezultat al neonorării obligaţiunilor de restituire a creditelor de către beneficiari, la moment AEE a iniţiat 16 acţiuni de încasare a sumelor restante în instanţa de judecată. Din cauză iniţierii procedurii de insolvabilitate, înstrăinării utilajului etc. va fi dificil de recuperat mijloacele financiare acordate în sumă de circa 5 mln. lei.

- Achiziţiile de bunuri, servicii şi lucrări pentru necesităţile AEE sînt efectuate de grupul de lucru în componenţa a 6 membri (5 membri 1 supleant) aprobat prin Ordinul AEE nr. 7 A/B din 25.04.2018. De menţionat, că pentru entitate este dificil de a organiza procedurile de achiziţii în situaţia în care membrii grupului reprezintă majoritatea colectivului şi sînt noi angajaţi care nu au o pregătire în acest domeniu. Informaţia cu privire la procedurile de achiziţii (planurile anuale de achiziţii, atribuirea contractelor de achiziţii, etc.), nu se regăseşte pe pagina web, fapt ce afectează transparenţa procesului de achiziţie în entitate. De asemenea pe pagina web nu se regăseşte informaţia cu privire la planificarea şi executarea bugetului anual al

integrităţii instituţionale reprezintă gestionarea transparentă şi responsabilă a patrimoniului public, a finanţelor rambursabile şi nerambursabile. De menţionat că în rapoartele anuale de activitate este reflectată informaţia cu privire la executarea bugetului entităţii şi modul de gestionare a fondurilor destinate pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică. Pagina web a FEE sînt publicate planurile de achiziţii pentru anii 2017-2018 dar, nu conţine un modul destinat achiziţiilor publice care să conţină anunţuri de intenţie, rezultate contracte atribuite şi alte informaţii de interes public relevant domeniului.

Un aspect negativ în procesul gestionării patrimoniului reprezintă cazul de executarea silită din bugetul entităţii a sumei de 266 mii lei pentru absenţa forţată de la muncă a unui angajat eliberat din serviciu. Astfel de incidente, cauzează entităţii prejudicii atît materiale cît şi de imagine, precum şi demonstrează materializarea factorilor de risc organizaţionali ca rezultat a unui management defectuos şi prezenţa unor proceduri/regulamente interne deficitare.

Lipsa unor angajamente anticorupţie în raport cu partenerii de afaceri generează riscul contractării unor entităţi/antreprenori care nu au o reputaţie bună în aspectul riscurilor de corupţie/fraudă sau lipsa calificării, experienţei şi resurselor necesare pentru desfăşurarea activităţii care este angajat.

19

entităţii.Procesul de gestionare a patrimoniului şi finanţelor publice nu este efectuat în mod

responsabil şi transparent. Factorii de risc care afectează procesul de gestionare sunt managementul defectuos, nerespectarea politicilor şi procedurilor, inclusiv anticorupţie şi prezenţa unor proceduri/regulamente interne deficitare.

9. Respectarea normelor de etică şi deontologie.

În cadrul entităţii regulile de etică şi integritate, sînt reflectate în „Ghidul noului angajat” aprobat de directorul general al AEE la 05.09.2011. Prevederile ghidului reglementează în mare parte activitatea noilor angajaţi în entitate (programul de lucru, drepturile şi obligaţiile, etc), şi conduita acestora în exercitarea atribuţiilor de serviciu. De menţionat, că prevederile Ghidului nu se răsfrâng asupra angajaţilor care au trecut termenul de probă. Reglementările cu privire la integritate sînt generale şi neactualizate în conformitate cu măsurile de asigurare a integrităţii instituţionale stabilite în art. 10 al Legii integrităţii nr. 82/2017.

Examinând activitatea Comisiei de disciplină în ultimii trei ani constatăm că aceasta este formală. Mai mult ca atît, conform Ordinului AEE nr. 1/A din 22.01.2018, în Comisia de disciplină au fost incluşi toţi funcţionarii din cadrul instituţiei, iar în cazul unei eventuale abateri disciplinare examinarea cazului în Comisie va genera un conflict de interese.

Lipsa reglementărilor interne cu privire la utilizarea bunurilor şi serviciilor de la locul de muncă în interes personal poate afecta integritatea patrimoniului şi generează riscul utilizării neconforme a acestuia de către angajaţi.

Prevederile Codului de etică sunt reflectate în pct. 12.3 din MO. Acestea prevăd regulile principale de conduită a angajatului şi nu descriu la concret comportamentul şi acţiunile care trebuie întreprinse în cazul unor situaţii concrete. Un exemplu în acest sens poate servi lipsa reglementării detaliate a regimului juridic a cadourilor şi modul, termenul de raportare de către angajat a faptului dat.

Deşi au fost înregistrate multiple incidente de integritate, în ultimii 3 ani, conducerea nu a aplicat sancţiuni disciplinare angajaţilor pentru încălcarea normelor de conduită. În continuare conducerea nu va putea aplica sancţiuni în situaţia în care reglementările interne nu prescriu conduita angajatului în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În mod analogic, Consiliul de administrare care este organul de conducere al FEE, pe parcursul activităţii sale nu a aprobat careva măsuri pentru asigurarea climatului de integritate şi folosirea eficientă a bunurilor, fapt ce poate genera în continuare producerea unor incidente care ar afecta patrimoniul entităţii.

Normele de etică şi deontologie din cadrul entităţilor nu corespund rigorilor prevăzute de art. 23 al Legii nr. 82/2017. Acestea urmează a fi revizuite în vederea consolidării climatului de integritate instituţională, creării şi menţinerii prestigiului, sporirii prestaţiei şi eliminării manifestărilor de corupţie din cadrul entităţii publice.

20

10. Sisteme de control şi managementul riscurilor.

Entitatea publică nu se conformează prevederilor Legii 229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern. Astfel, se identifică lipse și/sau deficiențe la organizarea sistemului de management financiar și control conform art. 14 al Legii supra, şi anume:

- stabilirea obiectivelor, indicatorilor de performanţă şi elaborarea planurilor anuale şi strategice,- documentarea şi descrierea proceselor

operaţionale de bază,- asigurarea eticii, integrităţii şi

transparenţei,- întreprinderea măsurilor adecvate de

prevenire, depistare şi corectare a neregularităţilor, fraudelor şi de recuperare a pagubelor, etc.

Totodată se menționează că în conformitate cu art. 15 din Legea supra, managerul entităţii publice este responsabil de organizarea sistemului de management financiar şi control în entitatea publică. În acest sens, în conformitate cu art. 16 al aceleiași legi, managerul entităţii publice, în rezultatul autoevaluării, apreciază organizarea sistemului de management financiar şi control şi emite anual, pentru anul precedent, o declarație privind buna guvernare – fapt care lipsește pe pagina web a entităţii evaluate.

În conformitate cu pct. 1.5 al SNCI, responsabilitatea pentru implementarea SNCI revine managerului entităţii publice, care oferă “tonul de vîrf”, influenţând integritatea, etica şi alţi factori ai unui mediu de control pozitiv. Organizarea corectă a managementul financiar şi control şi gestionare eficientă riscurilor garantează atingerea obiectivelor şi rezultatelor planificate.

Conform pct. 109 al HG nr. 401/2012, FEE este supus auditului financiar anual. Contrar acestor prevederi, în perioada 2016-2017 entitatea nu a contractat servicii de audit, ultimul raport fiind realizat în 2016 pentru perioada 2012-2015. Lipsa în rapoartele de audit a riscurilor de fraudă şi corupţie trezește semne de întrebare în situaţia în care în această perioadă au fost înregistrate mai multe incidente de integritate.

SNCI 9 prevede că managerii asigură identificarea, înregistrarea, evaluarea, controlul, monitorizarea şi raportarea sistematică a riscurilor, inclusiv a riscurilor de corupţie, prin ţinerea unui registru al riscurilor. Conform ordinului FEE nr. 30 din 30.12.2015 „Cu privire la instituirea Registrului comun al riscurilor în cadrul FEE” a fost instituit registrul riscurilor şi însărcinarea conducătorilor de subdiviziuni de a înainta propuneri de revizuire/actualizare a acestora. De menţionat că din anul 2015 pînă în prezent registrul comun al riscurilor în entitate nu a fost actualizat.

În cadrul AEE nu se asigură implementarea sistemul de management financiar şi control în modul corespunzător pentru gestionarea optimă a resurselor conform obiectivelor entităţii publice. Neexecutarea permanentă atribuţiilor de revizuire/actualizare a registrului riscurilor de către managerii de toate nivelurile ar putea influenţa atingerea

21

obiectivelor strategice şi operaţionale ale FEE.

11. Respectarea regimului de restricţii şi limitări în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi cu migrarea agenţilor publici în sectorul privat (pantuflajul).

Pentru a asigura funcţionarea entităţii publice în interes public şi în afara conflictelor de interese, persoanele care au ocupat o funcţie publică, inclusiv o funcţie publică cu statut special sau o funcţie de demnitate publică, precum și alți subiecţi ai declarării averii şi intereselor personale, care au migrat în sectorul privat, conducătorii entităţilor publice, agenţii publici subiecți ai declarării averii și intereselor personale şi autorităţile anticorupţie responsabile urmează să asigure respectarea regimului de restricţii şi limitări în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu, completat, după caz, cu reguli specifice fiecărei categorii de agenţi publici, prevăzute în legislaţia specială care reglementează activitatea categoriei respective.

În cadrul entităţii nu au fost întreprinse măsuri pentru asigurarea regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor postangajare.

Conducerea şi angajaţii entităţii nu sunt subiecţi ai declarării averii şi intereselor personale, şi respectiv nu cad sub incidenţa regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor postangajare.

Pentru asigurarea regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor postangajare se recomandă întreprinderea de către conducătorul entităţii a acţiunilor administrative necesare în conformitate cu art. 24 al Legii integrităţii.

4.3. Factori de risc operaţionali. Factorii de risc operaţionali sunt factorii care rezultă din procedurile şi procesele de

lucru din cadrul entităţii publice. Reieşind din activităţile vulnerabile pe care le desfăşoară entităţile, pentru analiză şi

descriere au fost selectate următoarele procese de lucru:1. Autorizarea de către AEE a persoanelor fizice şi juridice pentru efectuarea

auditelor energetice; 2. Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică de către FEE.

22

Analiza detaliată a proceselor de lucru a permis identificarea factorilor de risc operaţionali care au stat la baza apariţiei incidentelor de integritate, precum şi depistarea altor factori de risc care eventual puteau genera riscuri de corupţie.

4.3.1. Autorizarea de către AEE a persoanelor fizice şi juridice pentru efectuarea auditelor energetice.

Procesul de autorizare a auditorilor energetici este reglementat de al.1 art. 12 al Legii nr. 142/2012 cu privire la eficienţa energetică12 şi Hotărârea Guvernului nr. 885/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea auditorilor energetici13.

Conform pct. 26 al HG nr. 885/2012, autorizarea activităţii de audit energetic se efectuează conform principiilor de reglementare prevăzute în Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. Examinând anexa 2, cap. II al Legii menţionate se constată o lacună în drept, autorizaţia de audit energetic nefiind prevăzută ca act permisiv ce se încadrează în categoria autorizaţiilor14.

Pînă la depunerea cererii de autorizare, solicitantul urmează să participe la cursuri de instruire în domeniul elaborării auditului energetic, organizate gratis de AEE. Procedura dată este reglementată prin Ordinul AEE nr.86 din 31.10.2012 „Cu privire la aprobarea Ghidului de pregătire şi examinare a specialiştilor în domeniul efectuării auditului energetic”. Conform actului menţionat, procesul de instruire şi examinare se efectuează de către Comisia de examinare aprobată prin ordinul directorului AEE pe un termen de 3 ani. După susţinerea examenului, absolvenţilor li se înmânează certificat de absolvire a cursului de instruire în domeniul elaborării auditului energetic în domeniul eletroenergetic sau termoenergetic.

Înregistrarea cereriiPentru autorizarea specialiştilor în domeniul efectuării auditului energetic, AEE prin

ordinul nr. 89A din 27.11.2012 a instituit Comisia de autorizare a auditorilor energetici. De menţionat că acest ordin este în vigoare, deşi membrii desemnaţi în Comisie nu mai activează în cadrul AEE. O altă problemă identificată la desemnarea membrilor Comisiei ţine de criteriile stabilite de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 142/2010, şi anume experienţa de cel puţin 5 ani în domeniul energetic şi studii superioare de profil. Având în vedere criza de personal în cadrul AEE, la moment majoritatea specialiştilor nu corespund acestor criterii şi respectiv nu pot fi desemnaţi în calitate de membri ai Comisiei din care cauză aceasta în ultimii 3 ani nu a activat.

Primul pas al solicitantului pentru obţinerea autorizaţiei este depunerea cererii cu anexarea documentelor confirmative, prevăzute de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 142/2010, la secretariatul Comisiei asigurat de angajaţii din cadrul Serviciul audit, autorizare şi inspectare din cadrul AEE. Recepţionarea şi înregistrarea cererilor solicitanţilor s-a efectuat de către toţi specialiştii Serviciului, nefiind desemnată o persoană responsabilă de ţinerea lucrărilor de secretariat şi păstrarea registrului. Mai mult ca atît, în fişele de post a acestora nu sunt specificate atribuţiile de primire şi înregistrare a cererilor.

Examinarea cererii

12 Abrogată în baza art. 30 pct. 15 al Legii cu privire la eficienţa energetică, nr. 139 din 19.07.2018.13 Abrogat în baza art. 30 pct. 8 (b) şi 15 al Legii cu privire la eficienţa energetică, nr. 139 din 19.07.2018..14 Art. 21 al. (4) Legea cu privire la eficienţa energetică, nr. 139 din 19.07.2018.

23

La această etapă responsabilitatea de bază îi revine Secretariatului Comisiei care pregăteşte lista persoanelor fizice şi juridice care au depus dosarul pentru obţinerea calităţii de auditor energetic. Dacă în rezultatul verificării actelor se constată că dosarul nu este complet sau se depistează date neautentice în documentele prezentate, Secretariatul Comisiei va asigura verificarea acestora prin solicitarea documentelor suplimentare.

Comisia formată din trei membri examinează dosarele prezentate şi verifică corespunderea solicitanţilor cu calitatea de auditor energetic. În rezultatul examinării se întocmeşte proces-verbal cu privire la concluziile verificării documentelor depuse şi se aprobă lista persoanelor fizice şi juridice care corespund calităţii de auditor energetic. Procesul verbal al şedinţei se transmite secretarului Comisiei care efectuează tipărirea înregistrarea şi eliberarea autorizaţiilor de auditor energetic.

Un factor de risc constatat în procesul luării deciziilor este faptul că membrii Comisiei nu sunt obligați să depună declaraţii de imparțialitate și lipsa conflictului de interese. Acest fapt poate genera pe viitor riscul producerii unor incidente de integritate.

Procesul decizional netransparent este o altă problemă identificată în activitatea Comisiei, fapt care diminuează posibilitatea supravegherii deciziilor aprobate de către societatea civilă. Pe parcursul activităţii acestei Comisii nici una dintre deciziile aprobate nu au fost publicate pe pagina web a entităţii.

Eliberarea autorizaţiei Conform pct.27 al HG nr. 885/2012, autorizaţia este eliberată de Agenţie auditorilor

energetici persoane fizice/juridice în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării tuturor actelor necesare. Autorizaţia este printată pe blanchetă de strictă evidenţă care se înregistrează în Registrul auditorilor energetici, iar lista acestora se publică pe pagina web. Secretariatul Comisiei asigură eliberarea autorizaţiilor de audit energetic solicitanţilor care le primesc sub semnătură.

Monitorizarea activităţii Monitorizarea realizării auditelor energetice se efectuează în baza rapoartelor primite

de la auditorii energetici. Pct. 24 lit.b) al HG nr. 885/2012, stabileşte obligaţia auditorilor de a întocmi şi transmite trimestrial către AEE raportul privind activitatea de efectuare a auditelor energetice. Se constată că nu toţi auditorii se conformează acestor norme, din care cauză entitatea se confruntă cu problema acumulării informaţiei necesare pentru elaborarea unui raport naţional anual privind auditul energetic. Astfel, cadrul normativ în vigoare nu prevede careva norme de sancţionare pentru nerespectarea obligaţiei de raportare a activităților realizate, ceea ce în final determină neexecutarea anumitor obiective ale entităţii.

Totodată, în procesul de monitorizare a activităţii auditorilor, entitatea nu întreprinde toate măsurile pentru constatarea încălcărilor pe care le admit în activitatea de elaborare a auditelor energetice.

Exemplu materializat: În cadrul implementării proiectelor de eficienţă energetică, în anul 2017, FEE a sesizat AEE cu privire la activitatea a 19 auditori energetici care au elaborat peste 230 rapoarte necalitative de audit energetic. Costul rapoartelor de audit energetic efectuat dar neacceptat spre achitare constituie 1.4 mln. lei, cheltuielile respective

24

fiind calificate ineficiente şi suportate de către beneficiari. De menţionat că 50.6% din rapoartele de audit energetic prezentate FEE conţineau aceleaşi greşeli fiind elaborate de 3 companii private autorizate15.

Ca rezultat, AEE a solicitat informaţie suplimentară de la FEE, însă nu a întreprins careva măsuri de verificare a informaţiei sesizate, retragere a autorizaţiilor, sesizare a organelor de drept, etc.

Astfel, se constată neexecutarea atribuţiilor entităţii de verificare a încălcărilor sesizate şi materializarea factorilor de risc precum: supraveghere inadecvată, organizarea deficitară a procesului de lucru şi neaplicarea procedurilor.

Prelungirea autorizaţiei Valabilitatea autorizaţiei de auditor energetic se prelungeşte ori de cîte ori este

necesar, la cererea titularului, conform prevederilor Legii nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi cu îndeplinirea prevederilor art. 12 alin. (2) al Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică.

Retragerea autorizaţieiProcedura de retragere a autorizaţiei de auditor energetic se efectuează în conformitate

cu prevederile art. 13 al Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică. Retragerea autorizaţiei poate fi efectuată de către Comisia de autorizare a auditorilor energetici şi instanţa de judecată. Din start poate fi menţionat faptul că legiuitorul a complicat la maxim iniţierea procedurii de retragere a autorizaţiei la cererea Comisiei în instanţa de judecată în cazul în care auditorul încalcă prevederile legale. Astfel, Comisia constatând încălcări în activitatea auditorului, urmează să iniţieze o acţiune în instanţa de judecată pentru retragerea autorizaţiei. Litigiile în instanţa de judecată sunt de durată şi necesită cheltuieli financiare cît şi resurse umane pe care entitatea urmează să le suporte. De facto, pe parcursul activităţii Comisiei nu au fost iniţiate careva acţiuni în instanţa de judecată cu privire la retragerea autorizaţiei de auditor energetic.

În termen de 5 zile de la întrarea în vigoare a hotărîrii judecătoreşti, Comisia va adopta o decizie de retragere a autorizaţiei care în termen de 3 zile o va aduce la cunoştinţă titularului.

Notă: Art. 21, al. 1 al Legii nr. 139/2018 cu privire la eficienţa energetică a exclus această procedură, urmînd a fi reglementată în noul Regulament cu privire la auditorii energetici şi auditul energetic.

Concluzii: Analiza şi descrierea procesului de autorizare a auditorilor energetici a identificat următorii factori:

Factori de risc operaţionali:- fişe de post neactualizate;- proces decizional netransparent;- neexecutarea atribuţiilor entităţii de verificare a încălcărilor sesizate;

15 Raportul auditului performanţei „Progresele înregistrate în realizarea obiectivelor de eficienţă energetică sunt modeste” aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr. 54 din 28.11.2014.

25

- supraveghere inadecvată a activităţii auditorilor energetici;- organizarea deficitară a procesului de lucru în entitate;- neaplicarea procedurilor.Factori de risc externi:- lipsa normelor de sancţionare pentru nerespectarea obligaţiei de raportare a

informaţiei de către auditorii energetici;- procedură dificilă de retragere a autorizaţiei de auditor energetic la cererea

Comisiei în instanţa de judecată.Riscuri de corupţie:Nedepunerea declaraţiilor cu privire la conflictele de interese de către membrii

Comisiei va genera riscul cu potenţial de materializare în viitor a conflictelor de interese/favoritism cît şi a altor riscuri de corupţie: corupţie pasivă, trafic de influenţă, abuzul sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.

4.3.2. Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică de către FEE. Una din sarcinile de bază ale FEE este finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei

energetice. Principiile generale ale procesului de finanţare sunt reflectate de HG nr. 401/2012 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică. În baza acesteia Consiliul de administraţie a FEE prin procesul verbal nr. 14 din 04.10.2013 a aprobat Manualul Operaţional care conţine detaliat condiţiile şi etapele de finanţare a proiectelor.

Procesul de finanţare este unul complex și presupune mai multe etape. În proces sunt implicaţi actori atît din sectorul public – autorităţi publice (AEE, FEE, manageri energetici) şi beneficiari (APL, instituţii publice, etc.), cît şi din cel privat – auditori energetici și agenţi economici.

Etapele de realizare a unui proiect sunt reflectate în tabelă.

Etapă Denumirea etapei Responsabil ZileI. Identificarea proiectelor FEE Conform condiţiilor APP

II. Evaluarea și aprobarea inițială a proiectelor FEE 3

III. Evaluarea și aprobarea prealabilă a proiectelor

FEE 7

IV. Avizarea proiectului de către AEE AEE 14

V. Aprobarea proiectului de către Comitetul de investiţii şi Consiliul de Administraţie CA N/A

VI. Semnarea contractului de finanţare FEE N/A

VII.Implementarea proiectelor şi proceduri de

monitorizareFEE N/A

VIII. Procesarea documentelor de plată şi efectuarea plaţilor. FEE 30

26

IX. Monitorizarea post implementare FEE 2 ani

Urmare analizei procesului de lucru au fost identificate mai multe probleme care afectează procesul de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică.

Identificarea proiectelor Prima etapă a procesului de finanţare este lansarea apelului de propuneri de proiect

care presupune aprobarea de către Consiliul de administraţie (CA) a condiţiilor de finanţare a proiectelor, grupul ţintă, beneficiarii, criterii de eligibilitate, lista documentelor, criterii minime de calitate, termenul implementării, care se publică pe pagina web a entităţii şi alte mijloace de informare accesibile potenţialilor beneficiari.

Solicitantul de finanţare depune în adresa FEE o scrisoare de solicitare a suportului financiar, la care va anexa o listă de documente conform condiţiilor stabilite în Apelurile de Propuneri de Proiect (APP). Autorităţile publice vor coordona propunerile de proiect în mod obligatoriu cu managerul energetic al raionului/municipiului. Setul complet de documente se depune la sediul FEE, care le înregistrează data, ora exactă şi atribuirea un număr unic de înregistrare.

O problemă identificată la această etapă este lipsa experienţei solicitanţilor (în special APL) în completarea solicitărilor de finanţare, din care cauză multiple proiecte au fost prezentate incomplete sau cu documente ce conţin erori. Aceasta se datorează faptului că în teritoriu unii manageri energetici nu au pregătirea necesară în domeniu. Totodată, în unele raioane din cauza neangajării experților energetici, solicitanţii în genere au fost limitaţi de dreptul de depunere a cererilor.

Evaluarea şi aprobarea iniţială a proiectelor Obiectivul acestei etape constă în colectarea informaţiilor care va permite FEE

evaluarea eligibilităţii proiectelor depuse. Conform procedurii de distribuire a proiectelor, Directorul executiv (DE) la

propunerea Directorului operaţiuni (DO) decide repartizarea propunerilor iniţiale de proiect (PIP) pentru verificare şi evaluare experţilor de proiect. Distribuirea proiectelor se efectuează după principiul: fiecare expert de proiect va avea un număr egal de dosare şi nu se vor distribui succesiv proiecte unuia şi aceluiaşi expert. Considerăm că DE are un drept excesiv de a decide repartizarea proiectelor către un expert sau altul. Acest fapt favorizează apariţia riscurilor de corupţie în cazul existenţei unui interes de promovare/respingere a unui proiect. Pentru excluderea acestor riscuri se propune implementarea unei proceduri de distribuire aleatorie a proiectelor.

Expertul de proiect va verifica corectitudinea completării şi conformitatea administrativă a setului de documente precum şi corespunderea acestora cu criteriile de eligibilitate descrise în APP şi HG nr. 401/2012. În cazul corespunderii proiectului, expertul de proiect va completa un formular de aprobare iniţială şi va oferi recomandări cu privire la continuarea dezvoltării acestuia. Formularul de aprobare iniţială este propus pentru aprobare preliminară DO, şi ulterior DE, iar în cazul aprobării proiectul va fi înregistrat în baza de date a FEE, informând despre aceasta beneficiarul.

27

În cazul în care proiectul conţine erori sau este incomplet şi nu corespunde criteriilor de eligibilitate, expertul completează o notificare de respingere în care vor fi indicate motivele respingerii, returnându-l solicitantului pentru îmbunătăţire.

Acţiunile experţilor de proiect, manifestate prin prelungirea intenţionată a timpului de examinare şi respingerea neîntemeiată a proiectului din diferite motive sunt problemele identificate care ar putea genera riscuri de corupţie. Aceste acţiuni pot fi săvârşite atât din iniţiativa proprie a expertului de proiect, cît și sub presiunea conducerii. Pentru diminuarea acestor factori de risc se recomandă reglementarea în cadrul normativ/departamental a criteriilor clare de prelungire a examinării sau respingere a proiectului.

Evaluarea şi aprobarea prealabilă a proiectelor După aprobarea iniţială a proiectului, solicitantul este informat despre necesitatea

completării şi depunerii formularului cu privire la descrierea detaliată de proiect la care se anexează o listă de circa 10 documente (rapoarte financiare, raport de audit energetic, devize de cheltuieli, expertize tehnice, etc.). Setul de documente se depune la sediul FEE fiind înregistrat cu data, ora şi număr unic de identificare a proiectului.

Informaţiile din documentele colectate vor servi pentru evaluarea aspectelor financiare, tehnice, de mediu, ale proiectului precum şi credibilitatea şi solvabilitatea solicitantului de finanţare.

Expertul de proiect evaluează fezabilitatea tehnică şi financiară a proiectului în conformitate cu Metodologiile de evaluare a propunerilor de proiect privind măsurile EE/SER elaborate de FEE şi publicate pe pagina web. Rezultatele evaluării se includ în Raportul de evaluare a proiectului, cu recomandări de aprobare/respingere proiect care este înaintat pentru examinare şi aprobare DO şi ulterior DE.

În mod analogic etapei precedente constatăm aceleaşi principii de distribuire a proiectelor, cu excepţia faptului că expertul care a evaluat la etapa precedentă nu poate evalua proiectul şi la această etapă. Astfel, identificăm dreptul excesiv al DE la distribuirea proiectelor, prelungirea intenţionată a timpului de examinare şi respingerea neîntemeiată a proiectului. De menţionat că elaborarea şi pregătirea setului de documente necesită cheltuieli financiare şi o perioadă de timp îndelungată, iar respingerea neîntemeiată a proiectului cauzează prejudicii considerabile solicitanţilor.

Mai mult ca atît, avînd în vedere că finanţarea proiectelor se efectuează în conformitate cu principiul „primul venit-primul servit” şi în limita mijloacelor financiare alocate, există riscul major de a nu fi aprobate pentru finanţare şi unele proiecte care întrunesc condiţiile necesare.

Avizarea proiectului de către AEEAvizarea proiectului de către AEE constă în confirmarea faptului că proiectul

respectiv este în concordanţă cu politicile statului în domeniul EE şi valorificării SER.În cazul avizului negativ, solicitantul de finanţare în comun cu expertul de proiect va

revizui dosarul luând în consideraţie recomandările înaintate, prezentându-l repetat spre avizare.

Notă: În legătură cu întrarea în vigoare a Legii nr. 139/2018 cu privire la eficienţa energetică, etapa dată urmează adaptată la structura noua a entităţii sau exclusă.

28

Aprobarea proiectului de Consiliul de AdministraţieCA examinează dosarul şi decide asupra aprobării/respingerii proiectului şi a

instrumentului de finanţare propus. În cazul respingerii proiectului, acesta este examinat în mod repetat, după ce

modificările solicitate au fost luate în considerare de către beneficiarul proiectului şi instituţia de finanţare.

Există riscul respingerii neîntemeiate a proiectului, generat de nereglementarea normativă a criteriilor clare în acest sens, precum și de lipsa de răspundere juridică a membrilor organului colegial pentru deciziile primite.

O altă carenţă în activitatea CA este neîntrunirea acestuia în şedinţe16. Deşi conform pct. 28 al Regulamentului de organizare şi funcţionare al FEE, membrii CA urmează să se întrunească cel puţin o dată pe lună, în perioada 2016-2018, acesta s-au întrunit în 13 din 33 şedinţe. Neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor CA afectează procesul de aprobare a proiectelor şi îndeplinirea atribuţiilor funcţionale ale FEE.

Semnarea Acordului de finanţare (contractul de grant)DE şi beneficiarul încheie acordul de finanţare în care va specifica termenii şi

condiţiile de finanţare a proiectului. Cuantumul finanţării indicat în acord nu poate fi depăşit indiferent de nivelul performanţelor obţinute în urma implementării proiectului.

La această etapă se constată o planificare ineficientă a graficului de implementare a proiectului care, în majoritatea cazurilor, se finisează cu nerespectarea termenilor de implementare a etapelor şi a proiectului în general.

Implementarea proiectului şi proceduri de monitorizareActivitatea de monitorizare şi evaluare este un proces complex care include mai multe

activităţi de control/verificare efectuate de reprezentanţii FEE în vederea implementării în practică a proiectului. Această procedură include verificarea rapoartelor prezentate de beneficiar precum şi vizitele în teren ale experţilor de proiect care constată dacă modul de implementare a proiectului se efectuează conform prevederilor relevante ale acordului de finanţare.

Totodată, beneficiarul de proiect are responsabilitatea exclusivă pentru implementarea proiectului. Acesta este responsabil de organizarea procedurii de licitaţie publică pentru contractarea bunurilor şi serviciilor necesare, iar pentru supravegherea lucrărilor beneficiarul urmează pe cont propriu să angajeze un responsabil tehnic licenţiat.

La finalizarea fiecărei etape de implementare a proiectului, beneficiarul va prezenta la FEE o cerere privind aprobarea implementării proiectului, iar la finalizarea tuturor lucrărilor va fi semnat procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de către antreprenor, beneficiar, proiectant, FEE şi alţi participanţi stabiliţi în mod obligatoriu conform legislaţiei.

Procedura de definitivare a acordului de finanţare se iniţiază după finalizarea implementării tuturor etapelor proiectului în baza notei informative elaborate de experţii de proiect (responsabil de verificarea volumelor şi financiar) coordonată cu juristul, contabil şef

16 Raportul auditului performanţei „Progresele înregistrate în realizarea obiectivelor de eficienţă energetică sunt modeste” aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr. 54 din 28.11.2014.

29

şi directorul operaţiuni. Ulterior, directorul executiv va emite ordinul de definitivare a acordului de finanţare şi semnarea acordului final.

Cele mai frecvente probleme identificate, care pot genera riscuri de corupţie, se referă la organizarea procesului de achiziţii şi nerespectarea procedurii de recepţie finală. De menţionat că, la etapa iniţială de organizare a procedurilor de achiziţiei publice, beneficiarul nu respectă obligațiunea de coordonare a caietului de sarcini cu FEE. Acest fapt generează riscul contractării unor antreprenori necalificaţi şi realizarea unor lucrări neconforme cu obiectivele acordului de finanţare. Exemplu materializat. În urma auditării procedurilor de achiziţii publice organizate în cadrul implementării proiectelor de eficienţă energetică s-a constatat că în circa 34.8% din proiecte nu a fost efectuată coordonarea caietului de sarcini cu FEE17. Alte încălcări admise în procesul de achiziţii sunt: neincluderea în caietele de sarcini a cerinţelor minime stabilite de FEE, necorespunderea operatorului economic cu cerinţele de calificare, nerespectarea termenelor de depunere a ofertelor, etc.

Materializarea riscului fraudării procedurilor de achiziţie publică se confirmă şi prin incidentele de integritate săvârşite de agenţii publici din cadrul FEE, care având la dispoziţie informaţia necesară şi atribuţii de control/verificare/aprobare influențau grupurile de achiziţii in vederea favorizării unor agenţi economici.

Nerespectarea procedurii de recepţie finală a lucrărilor efectuate se manifestă prin recepţia finală a lucrărilor de către beneficiar fără coordonarea cu FEE. În majoritatea acestor situaţii se constată executarea lucrărilor necalitative.

Se menționează riscul influenţei necorespunzătoare din partea beneficiarului şi antreprenorului în cazul constatării de către expert a încălcărilor procedurii de recepţie finală a lucrărilor şi executării lucrărilor necalitative generează

În acelaşi timp, în cazul executării calitative a lucrărilor, ar putea fi admis riscul tergiversării procedurii de recepţie a lucrărilor de către FEE, în scopul promovării altor proiecte, obţinerii unor privilegii sau avantaje ce nu i se cuvin din partea beneficiarului/antreprenorului.

Procesarea documentelor de plată şi efectuarea plăţilorDupă implementarea fiecărei etape a proiectului, beneficiarul depune la FEE o cerere

de aprobare a etapei proiectului care reprezintă temei pentru demararea procedurii de verificare, autorizare şi efectuare a plăţilor către beneficiar. FEE efectuează plăţi către beneficiar doar în urma verificării şi conformării documentare a corespunderii calitative, cantitative şi financiare a lucrărilor şi/sau a altor cheltuieli indicate în documentele de plată. Procesul de verificare conţine mai multe mecanisme şi nivele de control efectuate de către experţi (EPV, EPC, EF), RFT, jurist, director operaţiuni, director executiv şi contabil-şef, în termene concrete stabilite pentru procesare de la 1 la 15 zile calendaristice. Termenul maxim de procesare a documentelor de plată către beneficiar constituie 30 zile calendaristice.

17 Raportul auditului performanţei „Progresele înregistrate în realizarea obiectivelor de eficienţă energetică sunt modeste” aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr. 54 din 28.11.2014.

30

Analiza procesului de verificare a informaţiei şi documentelor prezentate a identificat mai multe deficienţe care au un impact negativ la atingerea indicatorilor de eficienţă energetică şi implementării proiectelor. Exemplu materializat. În rezultatul verificărilor efectuate de către FEE, s-au constatat următoarele neconformităţi la implementarea proiectelor ca: nerespectarea criteriilor minime de calitate – 75 cazuri (29%), nerespectarea tehnologiei de execuţie a lucrărilor – 74 cazuri (28%), solicitarea/includerea lucrărilor care de facto nu sunt executate sau nu au fost prevăzute în acordul de finanţare – 195 cazuri (75%) din totalul proiectelor implementate.

Verificările efectuate ne confirmă materializarea riscului de efectuare necalitativă a lucrărilor. Mai grav este faptul că, beneficiarii în majoritatea cazurilor (75%) includ în documentele contabile şi solicită spre plată lucrări care nu sunt executate. Asemenea tentative ne confirmă prezenţa riscului de fals în acte contabile care se manifestă prin: anularea/modificarea proceselor verbale de recepţie finală, anularea facturilor fiscale/dispoziţiilor de plată, etc.

Totodată, urmare a unor influenţe necorespunzătoare, persoanele responsabile din cadrul FEE, ar putea admite nereflectarea tuturor încălcărilor în rapoartele privind vizitele în teren. Ca rezultat identificăm riscul producerii unui fals în acte publice care la rîndul său ar putea genera alte riscuri operaţionale precum: aprobarea implementării etapelor proiectului în baza documentelor contabile false, aprobarea spre plată a lucrărilor neexecutate/nespecificate în acordul de finanţare, etc.

Cumulativ, factorii de risc identificaţi pot genera factori de corupţie precum: corupere pasivă, abuz sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, fals în acte publice şi delapidarea fondurilor.

Monitorizare post-implementare În cadrul acestei etape FEE colectează şi analizează informaţiile aferente indicatorilor

de eficienţă energetică a proiectelor, obţinuţi în rezultatul implementării integrale a măsurilor.

Monitorizarea post-implementare a Acordului de finanţare începe din momentul semnării procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi continuă pe toată perioada de garanţie stabilită (de regulă doi ani). Expertul de proiect, desemnat prin ordinul DE, la propunerea DO, este împuternicit să recepţioneze şi să verifice rapoartele şi documentele prezentate de către beneficiar. În baza datelor colectate, expertul va perfecta, trimestrial şi anual, un Raport de monitorizare, care va include detalii referitoare la indicatorii de eficienţă energetică, sub aspect financiar şi tehnic, cu detalierea divergenţelor şi dificultăţilor depistate. Verificarea în teren a obiectului se efectuează de către reprezentanţii FEE, responsabil tehnic, agentul economic şi beneficiarul, care în urma analizei situaţiei la faţa locului convin asupra admiterii, amânării sau respingerii recepţiei lucrărilor.

După admiterea recepţiei finale expertul de proiect va iniţia procedura de verificare a indicatorilor de eficienţă energetică obţinuţi în urma implementării şi compararea acestora cu valorile prognozate, iar rezultatele se expun în raportul privind indicatorii de eficienţă energetică a proiectului. Raportul este coordonat de jurist, contabil, director operaţiuni şi aprobat de directorul executiv.

31

În cazul în care proiectul nu atinge indicatorii de eficienţă energetică prognozaţi beneficiarului nu i se va achita reţinerea de plată în mărime de 5% din valoarea acordului de grant.

Analogic conluziilor sus menționate, riscul admiterii influenţelor necorespunzătoare este major datorită acţiunilor de verificare în teren a calităţii lucrărilor executate.

Concluzii: Evaluarea procesului de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică a identificat mai multe vulnerabilităţi şi factori de risc operaţionali care pot genera riscuri de corupţie la diferite etape de implementare a proiectelor, precum:

- dreptul excesiv al directorului executiv la repartizarea proiectelor către experţi;- lipsa unei proceduri de distribuire aleatorie a proiectelor;- tergiversarea intenţionată a timpului de examinare a proiectelor;- planificarea ineficientă a graficului de implementare a proiectului;- tergiversarea procedurii de recepţie a lucrărilor; - tergiversarea alocării mijloacelor financiare de către FEE;Factori de risc externi:- lipsa reglementării exprese în cadrul normativ/departamental a motivelor

respingerii proiectelor de către Consiliul de administraţie; - neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor funcţionale de către Consiliul de

administraţie (neîntrunirea lunară în şedinţe);- necoordonarea caietului de sarcini în cadrul procedurii de achiziţii cu FEE;- nerespectarea procedurii de recepţie finală a lucrărilor efectuate de către

beneficiar;- nerespectarea termenilor de implementare a etapelor şi a proiectului în general; Riscuri de corupţie:- riscul fraudării procedurilor de achiziţie publică de către beneficiar (risc extern);- riscul admiterii influenţelor necorespunzătoare;- riscul de fals în acte contabile;- riscul de fals în acte publice.

4.4. Factori de risc individuali Factorii de risc individuali sunt factorii care pot motiva un agent public să admită

manifestări de corupţie şi să acţioneze contrar climatului de integritate instituţională. Pentru identificarea factorilor de risc au fost acumulate informaţiile relevante cu

privire la incidentele de integritate comise de către agenţii publici din cadrul AEE şi FEE în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu. Este de menționat că cazurile analizate în calitate de incidente de integritate se află în procedură de examinare, pînă la moment ancheta nu a fost finisată, nu au fost diferite justiţiei sau emise sentinţe de condamnare definitive.

Conform Registrului de evidenţă a informaţiilor despre infracţiuni, în perioada anilor 2015-2018, CNA şi Procuratura Anticorupţie au examinat peste 15 sesizări cu privire la încălcările admise în procesul de gestionare a fondurilor de eficienţă energetică. Ca rezultat au fost iniţiate 11 cauze penale dintre care:

32

1 – cauza penală pornită pe faptul coruperii pasive de către persoanele publice din cadrul AEE manifestată prin facilitarea agenţilor economici la procedurile de licitaţii;

1 – cauza penală pornită pe faptul oferirii mijloacelor băneşti în sumă de 10% din suma proiectelor investiţionale funcţionarilor din cadrul AEE, FEE, Agenţiei Achiziţii Publice, autorităţilor publice locale pentru favorizarea la procedurile de licitaţii publice a agenţilor economici;

1 – cauza penală pornită pe faptul traficului de influenţă efectuat de către un funcţionar din cadrul ADR asupra membrilor grupului de lucru în scopul promovării ofertei unui agent economic la procedurile de licitaţii publice finanţate din fondurile eficienţei energetice;

2 – cauze penale pornite pe faptul trucării procedurii de achiziţii publice finanţate în cadrul proiectelor de eficienţă energetică de către persoanele cu funcţie de răspundere a entităţilor publice;

6 – cauze penale pornite pe faptul sustragerii, excrocheriei şi utilizării contrar destinaţiei de către agenţii economici a mijloacelor financiare destinate pentru creşterea eficienţei energetice, manifestate prin majorarea fictivă a preţurilor, anularea facturilor fiscale care au servit temei pentru finanţare, înstrăinarea utilajului procurat în cadrul proiectului, nerespectarea condiţiilor contractului de finanţare, etc., cauzând astfel un prejudiciu în sumă totală de 2.3 mln. lei.

De menţionat, că reprezentanţi ai ex-conducerii FEE au fost vizaţi în cauza penală de rezonanţă, care acţionând în complicitate cu reprezentanţi autorităţilor publice locale, instituţiilor de învăţământ, au organizat o schemă frauduloasă de sustragere a mijloacelor financiare, prin intermediul unor agenţi economici promovaţi la achiziţionarea lucrărilor de eficientizare a consumului de energie, termoizolante, reparaţii şi construcţii capitale în valoare de 28 mln. lei.

În alte două cauze penale, identificăm că, persoane publice din cadrul AEE au primit bani de la agenţi economici pentru facilitarea/favorizarea acestora la procedurile de licitaţii publice. În mod analogic, persoane cu funcţie de răspundere din alte entităţi publice sunt vizate în doua cauze penale pornite pe faptul trucării procedurilor de achiziţii publice finanţate în cadrul proiectelor de eficienţă energetică.

Urmare a celor relatate, constatăm că, cel mai des angajaţii entităţilor au fost implicaţi în trucarea procedurilor de achiziţii publice şi favorizarea/promovarea anumitor agenţi economici. Totodată, în cazul proiectelor finanţate de către AEE sa atestat o monitorizare formală a procesului de executare a contractelor, fapt ce a permis beneficiarilor de a utiliza mijloacele financiare în alte scopuri, înstrăina utilajul procurat, etc.

Astfel, unii agenţi publici din cadrul entităţilor au manifestat comportament corupţional în procesul de gestionare a mijloacelor financiare destinate eficienţei energetice. Factorii de risc care a generat acest comportament sunt:

- lipsa integrităţii profesionale;- necunoașterea legislației anticorupție;- relații inadecvate cu beneficiarii proiectelor;- supraveghere inadecvată.

33

V. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.

Evaluarea integrităţii instituţionale în cadrul AEE şi FEE a identificat factori de risc şi riscuri de corupţie care afectează activităţile de implementare în practică a politicilor naţionale de eficienţă energetică. Entităţile nu au aplicat toate măsurile de asigurare a climatului de integritate instituţională în vederea minimalizării factorilor de risc, fapt ce a generat prezenţa şi manifestarea unor asemenea riscuri de corupţie precum:

- riscul coruperii pasive;- riscul traficului de influenţă;- riscul nedeclarării conflictului de interese;- riscul delapidării fondurilor şi/sau patrimoniului;- riscul fraudării procedurilor de achiziţii publice; - riscul admiterii influenţelor necorespunzătoare; - riscul de fals în acte contabile/ în acte publice.

Matricea analizei acestor riscurilor de corupție conform nivelului de expunere a entităţii bazată pe o combinaţie dintre nivelul probabilităţii de apariţie şi a nivelului impactului riscului se prezintă astfel:

IMPACT ÎNALT

Riscul admiterii influenţelor

necorespunzătoare

- Riscul delapidării fondurilor și sau

patrimoniului-Riscul falsului în

acte publice

Riscul fraudării procedurilor de achiziţii publice

IMPACT MEDIURiscul admiterii conflictelor de

interese

Riscul coruperii pasive

Riscul falsului înacte contabile

IMPACT SCĂZUT

Riscul neexercitării

atribuţiilor de monitorizare a

auditorilor energetici

-

Riscul nerespectării procedurii de recepţie finală

PROBABILITATE MICĂ

PROBABILITATE MEDIE

PROBABILITATE ÎNALTĂ

34

În vederea excluderii/diminuării vulnerabilităților instituţionale şi riscurilor de corupţie menţionate se recomandă:

1. Îmbunătăţirea cadrului normativ.1. Elaborarea şi aprobarea regulamentelor şi programelor prevăzute în Legea nr. 139 din

19.07.2018 cu privire la eficienţa energetică.- Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea autorităţii responsabile de

implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice;- Programul privind implementarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei

energetice, prevăzut la art.8 alin.(7) al Legii;- Programul cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea clădirilor

autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, prevăzut la art.14 alin.(5) al Legii;

- Regulamentul cu privire la auditorii energetici şi auditul energetic;- Regulamentul cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile

mari.- Aprobarea Codul de conduită al auditorilor energetici, precum şi ghiduri,

instrucţiuni, şabloane aprobate de către autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice.

2. Elaborarea şi aprobarea regulamentelor şi metodologiilor prevăzute în Legea nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din resurse regenerabile.

3. Elaborarea şi aprobarea regulamentelor şi reglementărilor departamentale prevăzute în legea nr. 128 din 11.07.2014 privind performanţa energetică a clădirilor.

4. Elaborarea proiectului de modificare a Codului contravenţional în vederea stabilirii răspunderii contravenţionale pentru nerespectarea prevederilor al.(1) art. 39 al Legii nr. 128 din 11.07.2014 privind performanţa energetică a clădirilor.

5. Specificarea în Regulamentul de activitate al AEE a tuturor atribuţiilor acordate entităţii prin legile de bază ce reglementează domeniul eficienţei energetice.

2. Consolidarea climatului de integritate instituţională.1. Aprobarea unei politici de motivare financiară şi nonfinanciară a angajaţilor. 2. Ajustarea reglementărilor departamentale cu privire la regimul juridic al

incompatibilităţilor, restricţiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate în conformitate cu prevederile art. 12 al Legii integrităţii nr. 82 din 25.05.2017.

3. Asigurarea unui sistem de formare şi pregătire profesională în domeniul declarării averilor şi intereselor personale.

4. Ajustarea reglementărilor departamentale cu privire la conflictul de interese în conformitate cu prevederile art. 14 al Legii integrităţii nr. 82 din 25.05.2017. Asigurarea ţinerii evidenţei declaraţiilor de conflict de interese şi desemnarea persoanei responsabile.

5. Aprobarea actelor administrative de stabilire a regulilor de organizare a activităţilor aferente respectării regimului juridic al cadourilor în cadrul entităţii publice.

6. Aprobarea actelor administrative de stabilire a regulilor de organizare a activităţilor de denunţare şi tratare a influenţelor necorespunzătoare de către agenţii publici.

7. Aprobarea actelor administrative de stabilire a regulilor de organizare a activităţilor de denunţare a manifestărilor de corupţie, de depunere a avertizărilor de integritate şi de

35

asigurare a protecţiei agenţilor publici. Desemnarea structurii specializate responsabilă de înregistrarea avertizărilor de integritate. Implementarea procedurilor de dezvăluire a practicilor ilegale în conformitate cu prevederile Legii nr. 122/2018 privind avertizorii de integritate şi actele normative ulterior aprobate.

8. Aprobarea regulamentului cu privire la drepturile şi obligaţiile agenţilor publici în procesul de furnizare a informaţiilor oficiale.

Desemnarea şi instruirea persoanelor responsabile pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiilor oficiale în conformitate şi prevederile Legii nr. 982/2000 cu privire la accesul la informaţie.

Asigurarea transparenţei activităţii entităţii în conformitate cu prevederile HG nr. 188/2012 privind paginile oficiale ale administraţiei publice în reţeaua internet.

9. Crearea subdiviziunii de audit intern în cadrul entităţii. Aprobarea Cartei de audit intern, planul strategic şi planul anual al activităţii de audit intern.

10. Asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţii publice prin publicarea pe pagina web a planurilor anuale de achiziţii, anunţurilor detaliate ale achiziţiilor desfăşurate, informaţia cu privire la atribuirea contractelor şi a altei informaţii relevante.

11. Instituirea şi implementarea normelor de etică şi deontologie ţinând cont de specificul activităţii.

12. Implementarea sistemului de management financiar şi control în conformitate cu prevederile Legii nr. 229/2010 privind controlul financiar public intern şi Standardelor naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 189/2015.

13. Aprobarea actelor administrative privitor la respectarea regimului juridic al restricţiilor al restricţiilor şi limitărilor în legătură cu încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu şi cu migrarea agenţilor publici în sectorul privat.

3. Excluderea/diminuarea factorilor de risc operaţionali.- Autorizarea de către AEE a persoanelor fizice şi juridice pentru efectuarea

auditelor energetice.1. Revizuirea criteriilor de desemnare a membrilor Comisiei de autorizare a auditorilor

energetici în vederea asigurării unei activităţi permanente şi eficiente. 2. Modificarea cadrului normativ în vederea instituirii procedurii obligatorii de

depunere a declaraţiilor cu privire la conflictul de interese de către membrii Comisiei la luarea deciziilor.

3. Asigurarea transparenţei activităţii Comisiei prin publicarea deciziilor aprobate pe pagina web a entităţii.

4. Stabilirea în cadrul normativ a normelor de sancţionare pentru nerespectarea obligaţiei de raportare a informaţiei de către auditorii energetici.

5. Aprobarea reglementărilor departamentale cu privire la modul de examinare a sesizărilor/încălcărilor admise de auditorii energetici.

6. Simplificarea procedurii de retragere a autorizaţiei de auditor energetic în cazul admiterii încălcărilor de către auditorii energetici.

Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică de către FEE. 36

1. Revizuirea cadrului normativ/departamental în vederea excluderii dreptului de distribuire a proiectelor de către directorul executiv.

2. Implementarea unei proceduri de distribuire aleatorie a proiectelor.3. Reglementarea în cadrul normativ/departamental a temeiurilor de prelungire a

termenului de examinare şi respingere a proiectelor la etapa II şi III.4. Revizuirea cadrului normativ/departamental în vederea stabilirii exprese a motivelor

respingerii proiectelor de către Consiliul de administraţie.5. Instruirea beneficiarilor privitor la modul de implementare a proiectului,

obligaţiunile şi responsabilităţile acestora la fiecare etapă a proiectului, în special organizarea procedurilor de achiziţii publice şi recepţia finală a lucrărilor.

6. Aprobarea unei proceduri interne de sesizare obligatorie a organelor de drept în cazul constatării executării necalitative a lucrărilor, includerea unor volume de lucrări neexecutate, prezentarea documentelor contabile false, şi a altor încălcări îndreptate spre delapidarea fondurilor de eficienţă energetică.

În rezultatul celor expuse supra, în conformitate cu art.19 din Legea 325/2013 entitatea publică evaluată are obligația de elaborare și adoptare a unui Plan de integritate în care urmează a fi stabilite măsurile necesare pentru excluderea vulnerabilităților instituţionale şi riscurilor de corupţie menţionate în prezentul raport, precum şi diminuarea probabilității apariției acestora în viitor.

37

AnexăRAPORT DE EVALUARE

a cadrului normativ cu privire la eficienţa energetică

Lista actelor legislative şi normative în domeniu

1. Legea nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

2. Legea nr.142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică (proiect nou în Parlament I lectură);

3. Legea nr.128 din 11.07.2014 privind performanţa energetică a clădirilor;4. Legea nr.44 din 27.03.2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic5. Hotărîrea Guvernului nr.1325 din 12.12.2016 pentru aprobarea Regulamentului

privind inspecția periodică a sistemelor de încălzire din clădiri6. Hotărîrea ANRE cu privire la aprobarea Regulilor pieței energiei electrice nr. 212

din 09.10.20157. Hotărîrea Guvernului nr.1173 din 21.12.2010 cu privire la Agenţia Eficienţă

Energetică.

38

Analiza detaliată a factorilor de risc și a riscurilor de corupție

Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile,

nr. 10 din 26.02.2016

1. Art.7 alin.(9) şi (12); art.12 lit.(a); art.23 alin.(2); art.33 alin.(2).

Articolul 7. Calcularea ponderii energiei din surse regenerabile

(9) Consumul final de energie din surse regenerabile în transporturi se calculează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul transporturilor în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern şi cu art. 8 din prezenta lege.

(12) Metodologia şi definiţiile utilizate la calcularea ponderii energiei din surse regenerabile trebuie să fie în concordanţă cu normele statisticii energetice adoptate de Guvern .

Articolul 12. Atribuțiile organului central de specialitate al administrației publice în domeniul protecției mediului

Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul protecției mediului:a) elaborează regulamentul privind criteriile de durabilitate pentru biocarburan ț i , procedura de verificare a respectării criteriilor de durabilitate la producerea biocarburan ț ilor , de asemenea elaborează metodologia de calcul al impactului biocarburanţilor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră;

Articolul 23. Sistemul de certificare în domeniul energiei din surse regenerabile

     (2) Instalatorii de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice solare și termice solare, de sisteme geotermale de mică adîncime şi pompe de căldură, cu capacitatea ce nu depășește 50 kilowați, se certifică în conformitate cu procedura stabilită în regulamentul aprobat de Guvern.

Articolul 33. Certificatele de conformitate

(2) Pentru a se putea beneficia de garanţiile prevăzute de prezenta lege, biocarburantul trebuie să corespundă criteriilor de durabilitate. Criteriile de durabilitate pentru biocarburanți, procedura de verificare a respectării criteriilor de durabilitate la producerea biocarburanților, precum şi metodologia de calcul al impactului biocarburanţilor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră vor fi stabilite în regulamentul aprobat de Guvern .

Obiecții:

Se constată că procedurile şi mecanismele menţionate supra nu au o reglementare legală şi respectiv, actele normative în cauză nu pot fi identificate în sistemul legislativ în vigoare.

Prin urmare, aceste lacune legislative creează incertitudine în relaţiile pe care omit să le legifereze, lăsând la latitudinea discreţionară a subiecţilor legii de a decide modalitatea, convenabilă propriilor sale interese, contrare interesului public, de punere în aplicare a articolelor prenotate. În acest context, prin aplicarea neuniformă şi prin deficienţa în continuitatea reglementărilor normative, cauzate de lipsa unor norme concrete la care fac trimitere prevederile enumerate din Legea nr.10/2016, se generează riscul facilitării actelor de corupere, abuz de serviciu, depăşirea atribuţiilor de serviciu, conflict de interese și/sau favoritism, utilizare neconformă a fondurilor și/sau a patrimoniului, delapidarea fondurilor și/sau a patrimoniului.

Recomandări:Elaborarea şi aprobarea actelor normative care ar reglementa procedurile şi mecanismele

39

indicate în art.7 alin.(9) şi (12); art.12 lit.(a); art.23 alin.(2); art.33 alin.(2), din Legea nr.10/2016.

Factori de risc: Lacună de drept Lipsa/insuficiența transparenței

funcționării entităților publice Lipsa/ambiguitatea procedurilor

administrative

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşire a atribuţiilor de serviciu- trafic de influență- conflict de interese și/sau favoritism- utilizare neconformă a fondurilor şi/sau a

patrimoniului delapidarea fondurilor și/sau a patrimoniului

5. Obiecţii:

Legea nr.10/2016 conţine o serie de norme de trimitere defectuoase care pot determina aspecte interpretative ale dispoziţiilor legii şi, în consecinţă, lăsând spaţiu de manevră la aplicarea acestora.

Astfel, legea operează cu termenii precum „alte documente”, „alte regulamente”, „alte sisteme”, „alte criterii” „celorlalte condiţii stabilite prin prezenta lege”. De exemplu:

Art. 3  certificat de conformitate – document, eliberat în baza regulilor de certificare, care demonstrează veridic faptul că biocarburantul, identificat în mod corespunzător, este conform cu standardele sau cu alte documente normative în domeniu;

 Art. 10 lit. l) aprobă alte regulamente în conformitate cu prezenta lege.

 Art. 24 (2) La elaborarea cerinţelor tehnice se ţine cont de standardele naţionale, inclusiv etichete ecologice, etichete energetice şi alte sisteme de referinţe tehnice stabilite de organismele de standardizare.

Art. 35 (3) Procedura de licitaţie se bazează pe criterii obiective, transparente şi  nediscriminatorii. Documentaţia de licitaţie stabileşte termenele şi condiţiile, inclusiv preţurile plafon, capacitățile de producere licitate, durata de construcţie, alte criterii , condiţii sau cerinţe care pot varia în dependență de tehnologia de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

Art. 37 (2) Dacă un producător eligibil construiește şi pune în funcţiune o centrală electrică cu echipament utilizat sau cu echipament nou fabricat cu mai mult de 36 de luni pînă la punerea în funcțiune ori cu încălcarea celorlalte condiţii stabilite prin prezenta lege.

Pericolul existenţei unor astfel de norme este amplificat îndeosebi de prezumţia raportării unor acţiuni/proceduri la norme legislative specifice dificil de identificat sau care nu există, or, anume Legea nr.10/2016 reprezintă legislaţia specială în domeniu. Aceste dispoziţii au un caracter important şi interpretarea eronată a acestora pot genera repercusiuni contrare interesului public general.

Recomandări: Precizarea, în toate cazurile, a actelor legislative/normative care reglementează expres normele vizate.

Factori de risc: Riscuri de corupție:

40

Norme de trimitere defectuoase Lipsa/ambiguitatea procedurilor

administrative

Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de

- depășire a atribuțiilor de serviciu;- corupere activă/pasivă;- trafic de influenţă.

8.  Articolul 30. Furnizorul central de energie electrică

(2) Furnizorul central de energie electrică are următoarele obligaţii de bază:

c) colectează şi agregă prognozele privind producerea energiei electrice din surse regenerabile primite de la producătorii eligibili, stabileşte volumele de energie electrică care urmează a fi livrate în reţelele electrice în ziua următoare şi comunică zilnic această informaţie operatorului reţelei de transport şi de sistem şi/sau operatorilor reţelelor de distribuţie, după caz;

Articolul 37. Drepturi și responsabilități ale producătorilor eligibili

(2) Dacă un producător eligibil construiește şi pune în funcţiune o centrală electrică cu echipament utilizat sau cu echipament nou fabricat cu mai mult de 36 de luni pînă la punerea în funcțiune ori cu încălcarea celorlalte condiţii stabilite prin prezenta lege, dreptul său de a i se achiziţiona volumul de energie electrică la preţul sau, după caz , la tariful stabilit în conformitate cu prezenta lege se retrage, iar garanția de bună execuție a contractului va fi transferată la bugetul de stat. Capacitatea alocată acestuia va fi returnată şi luată în considerare la următoarea licitaţie sau, după caz , la procedura de confirmare a statutului de producător eligibil.

    (3) În cazul în care un producător eligibil nu pune în funcţiune centrala electrică în termen de 24 de luni de la anunţarea rezultatelor licitaţiei sau, după caz , de la data confirmării statutului de producător eligibil, dreptul său de a i se achiziţiona volumul de energie electrică la preţul sau, după caz, la tariful stabilit în conformitate cu prezenta lege se retrage, iar garanția de bună execuție a contractului va fi transferată la bugetul de stat. Capacitatea alocată acestuia va fi returnată şi luată în considerare la următoarea licitaţie sau, după caz , la procedura de confirmare a statutului de producător eligibil.

    (4) Modernizarea instalaţiei de producere, înlocuirea echipamentului sau a altor componente ale acesteia nu implică prelungirea sau reluarea perioadei de timp pentru care producătorul eligibil beneficiază de preţul sau, după caz , de tariful stabilit

Obiecții: Prevederile „după caz” în textul legii sunt formulate într-o manieră ambiguă la stabilirea obligaţiilor (art.30) şi a responsabilităţilor (art.37), determinând posibilitatea de a le interpreta în versiunea preferată sau a deroga de la ele.

Recomandări: Revizuirea prevederilor art.30, art.37 în vederea stabilirii concrete a situaţiior în care părţile urmează să-şi onoreze obligaţiile şi resposabilităţileFactori de risc: Atribuţii care admit derogări şi

interpretări abuzive

Riscuri de corupție: Generale Legalizarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- dare/luare de mită- trafic de influenţă

41

- depăşire a atribuţiilor de serviciu- influenţare necorespunzătoare

Legea  privind performanţa energetică a clădirilor

nr. 128 din  11.07.2014

12. Art.10 alin.(5); art.13 alin.(5); art.14 alin.(1); art.16 alin.(5); art.19 alin.(3); art.22 alin.(4); art.30 alin.(8).

Articolul 10. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

(5) În baza rezultatelor evaluării performanţei energetice a clădirii, acesteia i se atribuie o clasă energetică în modul stabilit de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.

Articolul 13. Performanţa energetică a sistemelor tehnice

 (5) Analiza fezabilităţii utilizării sistemelor alternative specificate la alin. (3) se efectuează în modul stabilit de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.

Articolul 14. Utilizarea în clădiri a energiei din surse regenerabile

(1) Clădirile noi şi clădirile existente supuse renovărilor majore trebuie să utilizeze un cuantum minim de energie provenit din surse regenerabile, stabilit de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.

Articolul 16. Certificatul de performanţă energetică

(5) Forma, conţinutul şi modul de întocmire a certificatelor de performanţă energetică se stabilesc de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.

Articolul 19. Evaluarea viitoarei performanţe energetice a clădirilor

(3) Rezultatul evaluării viitoarei performanţe energetice a unei clădiri noi sau a unei clădiri existente supuse renovării majore cuprinde elementele stabilite la art. 16 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) şi se prezintă în cadrul documentaţiei de proiect în modul stabilit de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.

Articolul 22. Informarea potenţialilor cumpărători sau locatari privind performanţa energetică a clădirilor

(4) Modul de informare a potenţialilor cumpărători sau locatari privind viitoarea performanţă energetică a clădirilor noi şi a unităţilor acestora şi privind performanţa energetică a clădirilor existente şi a unităţilor acestora, inclusiv prin plasarea publicităţii privind vînzarea sau închirierea acestora, se stabileşte de către Guvern.

Articolul 30. Specialişti autorizaţi

(8) Modul de autorizare a evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de climatizare se stabileşte de către Guvern.

Obiecții: Se constată că procedurile şi mecanismele menţionate supra nu au o reglementare legală şi respectiv, actele normative în cauză nu pot fi identificate în sistemul legislativ în vigoare.Prin urmare, aceste lacune legislative creează incertitudine în relaţiile pe care omit să le legifereze, lăsând la latitudinea discreţionară a subiecţilor legii de a decide modalitatea, convenabilă propriilor sale interese, contrare interesului public, de punere în aplicare a articolelor prenotate. În acest context, prin aplicarea neuniformă şi prin deficienţa în

42

continuitatea reglementărilor normative, cauzate de lipsa unor norme concrete la care fac trimitere prevederile enumerate din Legea nr.10/2016, se generează riscul facilitării actelor de corupere, abuz de serviciu, depăşirea atribuţiilor de serviciu, conflict de interese și/sau favoritism, utilizare neconformă a fondurilor și/sau a patrimoniului, delapidarea fondurilor și/sau a patrimoniului.

Recomandări: Elaborarea şi aprobarea actelor normative care ar reglementa procedurile şi mecanismele indicate în art.10 alin.(5); art.13 alin.(5); art.14 alin.(1); art.16 alin.(5); art.19 alin.(3); art.22 alin.(4); art.30 alin.(8) din Legea nr.128/2014.

Factori de risc: Lacună de drept Lipsa/insuficiența transparenței

funcționării entităților publice Lipsa/ambiguitatea procedurilor

administrative

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşire a atribuţiilor de serviciu- trafic de influiență- conflict de interese și/sau favoritism

16. Articolul 13. Performanţa energetică a sistemelor tehnice

(7) Studiul de fezabilitate privind utilizarea sistemelor alternative specificate la alin. (3) se include în componenţa documentaţiei de proiect şi se prezintă spre verificare verificatorilor atestaţi în modul stabilit de legislaţie.

Articolul 16. Certificatul de performanţă energetică

(1) Certificarea performanţei energetice a clădirilor este obligatorie pentru:

 f) clădirile publice existente care dispun de un certificat de performanţă energetică şi la care au avut loc modificări (reconstrucţii, extinderi, modernizări etc.) ce au influenţat în mod semnificativ performanţa energetică a acestora.

Obiecții: Prevederile menţionate supra înglobează o succesiune de factori de risc cu capacitate sporită de a condiţiona riscuri de corupţie. Sintagma „în modul stabilit de legislaţie”, face referire, într-o manieră imprecisă, ambiguă şi interpretabilă la alte acte legislative, fără a preciza la care acte se face trimitere, situaţie care poate crea condiţii favorabile pentru a opta, în mod arbitrar, care act se va aplica.Totodată, în mod analogic, prevederile art. 16, alin.1 lit. (f) „în mod semnificativ” reprezintă o formulare ambiguă care admite interpretări abuzive care ar obliga proprietarii de a efectua certificarea performanţei energetice a clădirilor. Această formulare reprezintă un factor de risc în măsură în care acordă posibilităţi de aplicare a normei în interpretarea preferată în dependenţă de interesul responsabililor de implementare şi/sau control.Recomandări: Precizarea, în toate cazurile, a actelor legislative la care se face trimitere.Precizarea termenului „în mod semnificativ” .

Factori de risc: Lacună de drept Formulare ambiguă care admite

interpretări abuzive

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşire a atribuţiilor de serviciu- trafic de influență

20.  Articolul 39. Responsabilităţi

43

(2) Încălcările menţionate la alin. (1) constituie contravenţii şi se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008.

Obiecţii: Prevederile al. 2 art. 39 conţine norme de trimitere defectuoase în care specifică răspunderea contravenţională pentru încălcările menţionate la al. 1, însă, la o analiză dispoziţiilor Codului contravenţional, se constată lipsa reglementărilor privind sancţiunile aplicabile la acest domeniu.Această carenţă face ca normele în cauză să aibă caracter declarativ care pot duce la imposibilitatea aplicării practice a acestor prevederi și, prin urmare, la responsabilizarea insuficientă a entităţilor responsabile pentru respectarea prevederilor legale.Totodată, în lipsa unor sancțiuni clare pentru încălcarea prevederilor de către subiecți, apare riscul că aceștia vor conștientiza impunitatea lor pentru abuzurile săvîrșite în procesul de aplicare a legii, ceea ce va perpetua săvîrșirea abuzurilor în cauză.Recomandări: Stabilirea, în conţinutul Codului Contravenţional, sancţiunilor pentru încălcările menţionate la al. 1 art. 39 al Legii privind performanţa energetică a clădirilor nr. 128 din 11.07.2014.Factori de risc: Lacună de drept Norme de trimitere defectuoase Lipsa responsabilității clare pentru

încălcări Lipsa sancțiunilor

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşirea atribuţiilor de serviuciu- influenţare necorespunzătoare

Legea  privind etichetarea produselor cu impact energetic

nr. 44 din  27.03.2014

24. Articolul 6. Competenţele şi atribuţiile Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor(4) În cazul neîndeplinirii indicaţiilor din prescripţia privind înlăturarea încălcărilor în termenul prevăzut la alin. (3), Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor aplică sancţiuni în conformitate cu procedura stabilită de legislaţia în vigoare.Articolul 10. Responsabilităţile agenţilor economiciAgenţii economici care plasează pe piaţă produse ce cad sub incidenţa prezentei legi au următoarele responsabilităţi: a) furnizează o etichetă şi o fişă a produsului în conformitate cu prevederile prezentei legi;d) completează etichetele şi fişele pe care le furnizează cu informaţii exacte, pentru care poartă răspundere;e) pun la dispoziţia organelor de supraveghere şi control documentaţia tehnică a produsului pentru ultimii 5 ani de la fabricarea ultimului produs vizat. La solicitarea Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor, agenţii economici pun la dispoziţia acesteia, în termen de 10 zile lucrătoare, documentaţia tehnică a produsului, care va include:– după caz, rezultatele calculelor de proiectare efectuate;Obiecții: Prevederile menţionate supra înglobează o succesiune de factori de risc cu capacitate sporită de a condiţiona riscuri de corupţie. Sintagma „în modul stabilit de legislaţie”, face referire, într-o manieră imprecisă, ambiguă şi interpretabilă la alte acte legislative, fără a preciza la care acte se face trimitere, situaţie care poate crea condiţii favorabile pentru a opta, în mod arbitrar, care act se va aplica.

44

Totodată, în mod analogic, prevederile art. 10, lit. (d) „cu informaţii exacte”, lit (e) „după caz” reprezintă o formulare ambiguă care admite interpretări abuzive din partea organelor de supraveghere şi control. Această formulare reprezintă un factor de risc în măsură în care acordă posibilităţi de aplicare a normei în interpretarea preferată în dependenţă de interesul responsabililor de implementare şi/sau control.Recomandări: Precizarea, în toate cazurile, a actelor legislative la care se face trimitere.Precizarea termenelor „cu informaţii exacte”, „după caz”.Factori de risc: Lacună de drept Formulare ambiguă care admite

interpretări abuzive

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşire a atribuţiilor de serviciu- trafic de influență

HOTĂRÎREA GUVERNULUIpentru aprobarea Regulamentului privind inspecția

periodică a sistemelor de încălzire din clădirinr. 1325 din  12.12.2016

28. 38. Elementele care urmează a fi inspectate şi metodologiile privind analiza gazelor de ardere şi inspecția setărilor de bază ale cazanului se specifică în documentele normative elaborate de către organul central de specialitate în domeniul construc ț iilor.

56. Informațiile referitoare la reglarea sistemului de încălzire se colectează şi se înregistrează conform prevederilor documentelor normative elaborate de către organul central de specialitate în domeniul construc ț iilor.

59. Informațiile referitoare la sistemul de distribuție a căldurii, la procedurile de inspecție şi la recomandări se colectează şi se înregistrează conform prevederilor documentelor normative elaborate de către organul central de specialitate în domeniul construc ț iilor.

 61. Informațiile referitoare la sistemul de generare a energiei termice și cele necesare inspecției periodice a cazanelor care alimentează sistemul de încălzire se colectează şi se înregistrează conform prevederilor documentelor normative elaborate de către organul central de specialitate în domeniul construc ț iilor.

Obiecții: Se constată că documentele normative menţionate nu au fost elaborate şi aprobate de organul central de specialitate în domeniul construcţiilor.Recomandări: Elaborarea şi aprobarea actelor normative care ar reglementa procedurile şi mecanismele indicate

Factori de risc: Lacună de drept Formulare ambiguă care admite

interpretări abuzive

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşire a atribuţiilor de serviciu- trafic de influență

HOTĂRÎREA ANRE

cu privire la aprobarea Regulilor pieței energiei electrice

nr. 212 din  09.10.2015

32. 13.  ORTS are dreptul să deconecteze de la reţeaua electrică de transport instalaţiile electrice

45

ale Consumatorului Eligibil în cazul neîndeplinirii de către ultimul a obligaţiei de plată a facturii pentru serviciul de transport al energiei electrice, în termenul-limită indicat în factura de plată şi în alte situaţii prevăzute de Legea cu privire la energia electrică şi clauzele contractului.

35. ORD, Furnizorul la tarife reglementate sau la tarife nereglementate, Consumatorul Eligibil, după caz, este obligat să încheie cu ORTS contract de prestare a serviciului de  transport al energiei electrice.

Obiecții: Prevederile „şi în alte situaţii” „după caz” în textul legii sunt formulate într-o manieră ambiguă la stabilirea obligaţiilor (art.30) şi a responsabilităţilor (art.37), determinând posibilitatea de a le interpreta în versiunea preferată sau a deroga de la ele.Recomandări: Revizuirea prevederilor art.13, art.35 în vederea stabilirii concrete a situaţiior în care părţile urmează să-şi onoreze obligaţiile şi resposabilităţile

Factori de risc: Atribuţii care admit derogări şi

interpretări abuzive Formulare ambiguă care admite

interpretări abuzive

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşire a atribuţiilor de serviciu- trafic de influență

HOTĂRÎREA GUVERNULUIcu privire la Agenţia pentru eficienţă energetică

nr. 1173 din  21.12.201036. În Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru eficienţă energetică, nu

sunt reflectate atribuţiile acordate entităţii prin legile de bază ce reglementează domeniul eficienţei energetice.1. Legea cu privire la eficienţa energetică, art. 9,c) elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energetic spre aprobare cerinţe minime de performanţă energetică pentru utilajele şi echipamentele produse sau importate în Republica Moldova;2. Legea cu privire la performanţa energetică a clădirilor, art. 7.   a) implementează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor şi cu alte autorităţi publice interesate, politica statului în domeniul eficienţei energetice a clădirilor;    b) elaborează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, proiecte de acte normative în domeniul eficienţei energetice a clădirilor;    c) elaborează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, programe şi planuri naţionale de acţiuni privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, inclusiv Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;    d) elaborează şi aprobă programele de instruire şi perfecţionare a cunoştinţelor evaluatorilor energetici, ale inspectorilor sistemelor de încălzire şi ale inspectorilor sistemelor de climatizare;    e) participă în cadrul comisiei de examinare a competenţei profesionale a evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de climatizare;    f) autorizează evaluatorii energetici, inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii

46

sistemelor de climatizare;    g) creează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor şi îl gestionează în conformitate cu prevederile capitolului VII;    h) creează şi implementează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare;    i) acordă asistenţă autorităţilor publice locale la integrarea, în programele şi în planurile locale de eficienţă energetică, a acţiunilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor;    j) asigură evidenţa proiectelor naţionale coordonate şi a proiectelor implementate de autorităţile publice locale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor;    k) promovează implementarea experienţei şi a practicilor internaţionale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor;    l) asigură suportul informaţional necesar pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor.3. Legea cu privire la etichetarea produselor cu impact energetic, art. 5,a) distribuie agenţilor economici informaţia privind obligaţia de a plasa pe piaţă numai produse ce au aplicată eticheta de eficienţă energetică şi sînt însoţite de fişa corespunzătoare, conform cerinţelor prevăzute în capitolul V;b) asigură organizarea campaniilor de informare;c) oferă autorităţilor administraţiei publice asistenţă informaţională cu privire la achiziţiile eficiente în domeniul de competenţă.4. Legea cu privire la promovarea energiei din surse regenerabile, art. 13 alin. 1,a) elaborează, în cooperare cu autorităţile publice locale, programe de informare a publicului cu privire la beneficiile şi aspectele practice ale dezvoltării şi utilizării energiei din surse regenerabile;b) acordă asistenţă consultativă şi informaţională privind măsurile de sprijin consumatorilor, constructorilor, instalatorilor, arhitecţilor şi furnizorilor de echipamente și sisteme pentru încălzire, răcire și energie electrică şi de vehicule compatibile cu utilizarea energiei din surse regenerabile;c) asigură informarea publicului cu privire la disponibilitatea şi avantajele ecologice ale diferitelor surse de energie pentru transporturi;d) promovează utilizarea încălzirii şi răcirii din surse regenerabile de energie la planificarea infrastructurii localităţii;e) promovează instalarea echipamentelor şi sistemelor pentru utilizarea energiei electrice, încălzirii şi răcirii din surse regenerabile de energie la planificarea, proiectarea, construirea şi renovarea zonelor industriale sau rezidenţiale;f) asigură informarea, în special a urbaniştilor şi arhitecţilor, despre combinaţia optimă de surse regenerabile de energie, tehnologii cu eficienţă sporită, încălzire şi răcire centralizată la planificarea, proiectarea, construcţia şi renovarea zonelor industriale sau rezidenţiale;g) implementează sistemul de calificare și înregistrare a instalatorilor de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice şi termice solare, de sisteme geotermale de mică adâncime și de pompe de căldură, în conformitate cu regulamentul stabilit la art. 23;

47

h) asigură informarea privind cerințele referitoare la calificarea și înregistrarea în registrul specificat la lit. j);j) instituie şi ţine registrul instalatorilor de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice şi termice solare, de sisteme geotermale de mică adâncime și de pompe de căldură;k) asigură informarea publicului în conformitate cu cap. VI.Obiecții: Se constată că atribuţiile menţionate sunt prevăzute de cadrul legal ce reglementează domeniul eficienţei energetice, dar nu se regăsesc în Regulamentul Agenţiei. Respectiv, în regulamentul de activitate nu au fost specificate drepturile pe care le are entitatea pentru realizarea acestor atribuţii.Recomandări: Revizuirea şi completarea Regulamentului Agenţiei în vederea introducerii tuturor atribuţiilor şi a drepturilor entităţii.

Factori de risc: Atribuţii care admit derogări şi

interpretări abuzive Formulare ambiguă care admite

interpretări abuzive

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşire a atribuţiilor de serviciu- trafic de influiență

40. Pct. 4 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru eficienţă energetică, care prevede funcţiile de bază a entităţii:lit. h) asigură accesul la informaţii pentru promovarea investiţiilor în domeniul surselor de energie regenerabile şi eficienţei energetice în conformitate cu politicile, planurile şi programele aprobate de Guvern; i) asigură confidenţialitatea informaţiilor investitorilor în domeniul surselor de energie regenerabile şi eficienţei energetice.Pct. 5 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru eficienţă energetică, care prevede funcţiile de bază a entităţii: j) în comun cu instituţiile şi organizaţiile din domeniu, prezintă propuneri pentru tematica cercetărilor ştiinţifice şi lucrărilor experimentale în domeniul eficienţei energetice, necesare pentru:-  elaborarea de programe naţionale, locale şi de ramură, precum şi de proiecte privind eficienţa energetică;- implementarea realizărilor ştiinţifice şi inovaţionale în domeniul eficienţei energetice;- crearea de noi materiale, tehnici şi tehnologii în domeniul eficienţei energetice;- reducerea cheltuielilor în procesul de utilizare a  resurselor energetice;k) să contribuie, în calitate de Centru unic de informare în domeniul surselor de energie regenerabile şi eficienţei energetice, la crearea şi dezvoltarea unei reţele de colaborare dintre investitori şi autorităţile publice centrale şi locale sau instituţiile abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi/sau de control, fără dreptul de eliberare a actelor permisive privind reglementarea activităţii de întreprinzător.Obiecții: Se constată că funcţiile de bază şi atribuţiile menţionate nu sunt prevăzute de cadrul legal ce reglementează domeniul eficienţei energetice.Recomandări: Revizuirea Regulamentul Agenţiei în vederea revizuirii funcţiilor şi atribuţiilor acordate entităţii prin legile ce reglementează domeniul eficienţei energetice.

48

Factori de risc: Atribuţii care admit derogări şi

interpretări abuzive

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşire a atribuţiilor de serviciu- trafic de influiență

44. Pct. 6 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru eficienţă energetică, care prevede drepturile entităţii sunt prevăzute mai multe expresii ca: lit. a), d) „ în modul stabilit de legislaţia în vigoare”, lit. c) „în condiţiile legii”, lit. e) „în cazurile expres prevăzute de lege”, „precum şi informaţii suplimentare”, lit. g) „în corespundere cu legislaţia în vigoare”,

Obiecții: Prevederile menţionate supra înglobează o succesiune de factori de risc cu capacitate sporită de a condiţiona riscuri de corupţie. Sintagmele utilizate fac referire, într-o manieră imprecisă, ambiguă şi interpretabilă la alte acte legislative, fără a preciza la care acte se face trimitere, situaţie care poate genera un grad mare de discreţie mai ales în procesul realizării drepturilor entităţii.Recomandări: Revizuirea Regulamentului Agenţiei în vederea precizării actelor la care se face trimitere şi a termenului „precum şi informaţii suplimentare”.

Factori de risc: Atribuţii care admit derogări şi

interpretări abuzive Formulare ambiguă care admite

interpretări abuzive

Riscuri de corupție: Generale Încurajarea sau facilitarea actelor de:

- corupere activă/pasivă- luare/dare de mită- depăşire a atribuţiilor de serviciu- trafic de influiență

Direcția evaluare instituționlă, CNA

”octombrie 2018”

49