Conflictul in Cuplu

7/29/2019 Conflictul in Cuplu

1/16

Conflictul in cuplu

Surse ale conflictului in cuplu

Inteligenta este unul dintre aspectele asupra carora au fost remarcate diferente ntre sexe.Femeile au de regula o inteligenta intuitiva, capacitate de a intelege mai bine viata, capacitate dea intelege global situatia si relatia intre elemente.

Barbatii au o inteligenta orientata spre viata neanimata, inteligenta analitica si abstracta,instrumental conceptuala.

Cand o femeie ntreaba cum este rochia mea, ce ar rspunde un barbat? (frumoasa),dar o prietena a femeii? (croiul este.., materialul este..).

Afectivitatea feminina determina, pe de o parte, ca femeia sa fie considerata mai

sensibila, pe de alta parte, creeaza nevoia de dependena. Pentru femei mplinirea de sineinseamna stabilirea de relatii afective pozitive cu ceilalti; femeile se caracterizeaza prindependenta afectiva (masochism), dorinta de a placea (narcisism); emotivitatea, sensibilitatea siafectivitatea sunt legate intr-o maniera dificil de disociat. Pentru barbati implinirea de sineinseamna independenta; emotivitatea este diferita de sensibilitate si de afectivitate; afectivitatea,insa este mai putin profunda si mai putin diferentiat decat la femei. Aceste diferente marcheazsi relatiile sexuale. Pentru un barbat, dragostea fizica este o expresie a virilitatii sale, a capacitatiide a seduce, de a cuceri; pentru o femeie este aproape intotdeauna legata de sentimente.

Cum reactioneaza un barbat cand o femeie plange? O ajuta daca stie cum sau seenerveaza pe propria neputinta daca nu stie si devine agresiv fata de ea.

De ce ii este teama femeii si de ce ii este teama barbatului? Femeii de singuratate, iarbarbatului de a-si arata sentimentele.

Agresivitatea masculina este net diferita de cea feminina. Agresivitatea masculina nu esteo conditionare socio-culturala, ci este legata de hormonii masculini; este ofensiva, deschisa,motrica. Agresivitatea feminina este mai rara, sensibila la invatare; defensiva si verbala.

Exista o serie de diferente intre cele doua sexe privind cariera si caminul conjugal. Barbatul estecel care vaneaza in exteriorul caminului, este cel care aduna informatii, femeia este cea care aregrija de camin, are nevoie de relatii. Ce se intampla atunci cand si ea vaneaz?

Pentru femei, casatoria reprezinta o situatie vitala, care este in relatie cu implinirea desine; uneori inseamna o renuntare la viata profesionala, cele doua roluri familial si profesional

implicand o optare pentru unul sau altul. Barbatii juxtapun cele doua roluri: profesional sifamilial; afirmarea de sine este prin profesie, grup social, iar viata conjugala reprezinta o altasursa de satisfactie; casatoria nu reprezinta un scop sau un tel de atins.

Privitor la caminul conjugal, pentru barbat casa reprezinta un adapost pentru lupta purtatazi de zi cu viaaa; cauta pace i liniste; uneori sotia nu poate intelege aceasta dorinta a sotului si il

poate asalta cu intrebari, reprosuri, exigente si aceasta deoarecepentru femeie, casa reprezinta

un alt loc de munca. Din acest motiv, pentru femeie, destinderea inseamna parasirea acestui aldoilea loc de munca (doreste sa iasa la un restaurant, in vizita la prieteni etc.). De multe ori casafiind bine intretinuta, barbatii considera acest lucru ca si normal, fara a sesiza munca ce seascunde in spate.


2/16

Ca urmare, toate aceste diferente pot fi considerate ca potentiale surse de conflict incuplu, avand in vedere urmatoarele aspecte:

Barbatii au o inteligenta rationala, femeile mai mult bazate pe emotivitate. Femeile se potgandi simultan la mai multe lucruri, pot deschide mai multe sertare in acelasi timp, pe cand un

barbat deschide un sertar, al anchide si abia apoi poate deschide altul. Barbatii nu verbalizeaz

emoiile, femeile asteapta acest lucru. In momentul terminarii unei dispute pentru barbat aincetat conflictul, pentru femeie continua, uneori chiar se amplifica, pentru ca ea dezvolta maimulte retele, stabileste mai multe conexiuni, leaga evenimentul actual de alte situatii conflictuale.Privitor la viata n caminul familial, fiecare dintre cei doi parteneri asteapt o relaxare din parteaceluilalt (barbatul sa vina acasa si sa se relaxeze in liniste, femeia sa stabileasca relatii fiind lalocul de munca si sa plece pentru a se relaxa), insa este vorba despre expectante contradictorii.

Conflictul: ignorare, escaladare

Cum se naste un conflict?

Putem incepe spunand ca un conflict poate aparea oriunde exista diferente intre oameni.Conflictul este o ciocnire a credintelor, opiniilor, valorilor, presupunerilor si telurilorcontradictorii si... mai ales a sentimentelor... nu-i asa? Poate rezulta din diferente oneste, dinneintelegere, din manie sau din asteptari prea inalte sau prea scazute din partea oamenilor si asituatiilor. Este important de subliniat faptul ca un conflict nu necesita doua sau mai multe

persoane; uneori te poti afla in conflict cu tine insuti. Conflictul cu sine are loc atunci cand avemde ales intre doua sau mai multe optiuni ce se exclud reciproc ca de exemplu, intre douamasini, intre doua cursuri, intre doi potentiali parteneri, intre doua activitati. Lupta interioaraintr-o astfel de situatie se numeste conflict intrapersonal. In contrast, conflictul interpersonal serefera la acelasi tip de lupta, dar intre doua sau mai multe persoane; in cazul vietii de cuplu intre

parteneri. Conflictul interpersonal poate fi promovat de diferentele de perceptie si interese, de olipsa in resurse sau recompense precum bani, timp si pozitie, sau de rivalitate situatii in care netrezim in competitie cu altcineva. Cei prinsi intr-un conflict intrapersonal sau interpersonal sesimt, de obicei, trasi in mai multe directii in acelasi timp.

Unele situatii pot fi mai usor rezolvate, in timp ce in altele conflictul escaladeaza,scapand de sub control. Fara sa-ti dai seama, esti prins intr-o situatie din care nu mai poti iesi. Deobicei, cele doua persoane care se afla in conflict sunt interdependente si au puterea de a serecompensa sau pedepsi reciproc. Asadar, oricand se aduna doua sau mai multe persoane, potaparea/isi pot face simtita prezenta si conflicte serioase care pot strica relatiile.

Putem imparti conflictele in mai multe moduri. Un mod ar fi sa le clasificam dupa telulsau obiectivul in jurul caruia se invarte conflictul. Scopurile sau obiectivele pot fi imposibil deimpartit (doua echipe nu pot castiga acelasi meci, asa dupa cum nici o batalie sau un razboiconjugal nu poate fi castigat de ambii soti in acelasi timp), pot fi impartite (atat echipa ta cat siechipa adversa poate castiga cateva meciuri; sau atat sotul, cat si sotia pot castiga una sau altadin batalii sau cateva razboaie) sau pot fi pretinse si posedate in intregime de fiecare participantla conflict.

O alta modalitate de clasificare a conflictelor ar fi cea dupa nivelul de intensitate. Inconflictele cu intensitate redusa, partile implicate in conflict (respectiv partenerii) nu vor sa se

distruga reciproc; ele creeaza o procedura ce faciliteaza controlul comunicarii si le permite sadescopere o solutie benefica fiecarei parti. In conflictele de intensitate medie, partile suntmotivate sa castige, dar doar atat. Nimeni nu simte ca celalat (adversarul) trebuie distrus. In


3/16

conflictele cu intensitate crescuta, una din parti doreste sa o distruga, sa il puna la podea pecelalalt pentru a-si satisface nevoia de putere, de dominare sau de control; sau cel putin sa oraneasca pe cealalta persoana/celelalte persoane. In conflictele de inalta intensitate VICTORIAnu este privita ca suficienta; pentru a insemna ceva, ea trebuie sa fie TOTALA.

Conflictele pot fi de asemenea grupate in pseudoconflict, conflict de continut, conflict de

valori sau conflict al egoului (al Eului unei persoane).

Un pseudoconflict (asa cum arata numele sau) nu este de fapt un conflict, ci doar creeazaaparenta unuia. Are loc atunci cand o persoana crede, in mod eronat, ca doua sau mai multeteluri nu pot fi atinse in mod simultan. Pseudoconflictele au la baza, in mod frecvent, unrationament fals de genul: fie x, fie y (Fie castig eu, fie castigi tu) sau o neintelegere (atuncicand nu realizezi ca, de fapt, tu esti de acord cu cealalta persoana). Un pseudoconflict se stingein momentul in care persoanele implicate isi dau seama ca de fapt conflictul nu exista. Sunt binecunoscute cazurile in care tinerii ce formeaza cupluri, dupa dispute serioase ajung la concluziaca de fapt problema nu exista sau ceea ce au crezut ei ca este o problema nu este ...

Un conflict de continut are loc atunci cand oamenii nu cad de comun acord asupra unorfapte: acuratetea si importanta informatiei, definirea unui termen, solutia unei probleme. Daca

participantii la conflict realizeaza ca faptele pot fi verificate, implicatiile (chestiunile de interior)/ipotezele pot fi testate, definitiile cautate in dictionare, iar solutiile pot fi evaluate conform unorcriterii, atunci ei vor intelege ca un conflict de continut poate fi rezolvat in mod rational.

Un conflict de valori se naste atunci cand mai multe persoane au viziuni diferite asupraunui anumit subiect. Rezultatul realist al unui astfel de conflict este faptul ca cei implicati se vorcontrazice, fara a deveni insa dezagreabili adica vor discuta subiectul si vor invata ceva unul dela celalalt, chiar daca continua sa se contrazica. De fapt, vor fi de acord ca este acceptabil sa nu fide acord.

Conflictele egoului au cel mai mare potential destructiv pentru o relatie. Un conflict alegoului are loc atunci cand cei implicati cred ca faptul de a castiga sau pierde este o reflectare avalorii, prestigiului sau competentei propri. Este vorba despre frecventa situatie in care barbatul,spre exemplu se simte ranit in orgoliu. Atunci cand aceasta are loc, subiectul de la care s-a

plecat nu mai are nici o importanta, fiecare dintre parti simtindu-se amenintata. Astfel,rezolvarea rationala a situatiei devine aproape imposibila.

Rezolvarea conflictelor. Stiluri de exprimareEmotiile tale si modul in care operezi cu elepot face si desface relatiile pe care le stabilesti cu ceilalti. Cu alte cuvinte, poti face din

sentimentele tale aliati sau dusmani.

Exista trei moduri de baza de a face fata unei situatii tensionate sau conflictuale: nonasertiv,agresiv sau asertiv.

Rigiditate si flexibilitate relationala

Fiecare relatie cu un prieten, cu membrii familiei sau cu un alt participant poate fidescrisa in termenii a doua concepte : adancime si amploare. Amploarea se refera la cat de multesubiecte de discutie ai cu persoana respectiva, iar adancimea se refera la cat de importante sunt

temele discutate pentru sine si cat de mult dezvaluie persoana despre sine. Psihologii socialiIrwin Altman si Dalmas Taylor au emis teoria penetrarii sociale care are ca idee principala carelatiile incep cu o amploare si profunzime mica si pe masura ce avanseaza in timp sporeste in


4/16

intimitate si intensitate. Totusi, relatiile noastre se pot dezvolta pe masura ce se trece de la putinesubiecte discutate la o gama larga de subiecte, de la probleme superficiale la unele foarte

personale.

Amploarea problemelor despre care discutam poate fi mare, atat pentru relatiilesuperficiale cat si pentru cele intime, dar profunzimea creste pe masura ce relatia devine mai

intima; deci intr-o relatie intima vor exista o amploare si o adancime considerabile, pentru capersoanele discuta multe probleme si dezvaluie multe in legatura cu ceea ce simt si cred inlegatura cu aceste subiecte (atunci cand e vorba de aparitia flexibilitatii ntr-o relatie).

Modelul penetrarii sociale este foarte folositor din mai multe motive. In primul rand neajuta sa vizualizam natura relatiilor pe care le avem, indicand aria subiectelor discutate si gradulin care ne dezvaluim pe noi insine prin aceste discutii. In al doilea rand acest model ne poateajuta sa explicam de ce anumite relatii sunt mai puternice ca altele. De exemplu: este o persoanacareia ii spui mai multe despre un subiect decat altora? Este valabil si pentru membrii familiei?Exista o persoana cu care nu poti sa discuti anumite subiecte? Ne comportam in asa fel incatunor oameni nu li se permite sa stie anumite lucruri despre noi (adica suntem mai rigizi la adresa

lor), iar altora le oferim acces total (devenim mai flexibili)? Cand comunici cu o persoana siobservi ca ii lipseste comunicarii amploarea sau adancimea nu trebuie sa te mire faptul ca esti

putin legat/a de persoana respectiva. Pentru a intari relatia trebuie schimbate natura si continutulinteractiunilor, daca am decis sa slabim lantul rigid in favoarea elasticului flexibil.

Uneori, intr-un efort de a-l cunoaste pe celalalt rapid, s-ar putea sa discutam subiecte de ointensitate asa mare si care sunt destinate doar persoanelor cu care suntem intimi. Cand astfel dedezvaluiri apar prea repede sau prematur in dezvoltarea relatiei pot da senzatia ca relatia nu e

buna sau poate fi un semnal ca unul dintre parteneri nu e pregatit pentru o relatie care saprogreseze asa repede si sa fie asa de intensa. Spre exemplu, atunci cand supervizorul a inceputsa povesteasca muncitorilor despre viata personala, ei s-au plans spunand ca se simt inconfortabilsi i-au cerut acestuia sa limiteze profunzimea discutiilor cu ei.

Cand participantii la interactiune sunt gata sa aprofundeze relatile, va aparea in modnatural o crestere a numarului subiectelor si a aspectelor intime in discutie.

Evaluarea stilului relational curent al cuplurilor permite sa se identifice fortele pozitive siprocesele din cadrul relatiei lor, care sa faciliteze si sa identifice fortele si procesele carediminueaza sau blocheaza cresterea sau schimbarea n interiorul cuplului. Cand se evalueazastilul de relatie al cuplului, ne intereseaza urmatoarele lucruri:

1. Cum ne satisfacem nevoile de incluziune, control si afectiune in cadrul relatiei?

2. Care este balanta intre sentimente, rationalitate si comportament in aceasta relatie?

3. Cat de eficient comunicam cu partenerul/partenera?

4. Cat de eficient rezolvam probleme si cum luam decizii?

5. Cat de eficient realizam managementul conflictului?

Nevoile de incluziune, control si afectiune

Schutz (1966) a identificat faptul ca indivizii au trei nevoi de baza care se manifesta indiferite comportamente si sentimente, in relatiile indivizilor cu ceilalti: nevoia de incluziune, de


5/16

control si de afectiune. n functionarea maritala, acestea sunt probabil cele trei lucruri cele maiimportante in relatie.

Intrebarea cheie despre incluziune intr-o casnicie este: "Pana unde merge devotamentulpartenerilor unul pentru celalalt?". Un continuu, de la lipsa devotamentului sau dezangajare la ocontopire totala in care granitele sunt total inexistente, exprima variate posibilitati. Cuplul poate

sa investigheze direct gradul de devotament si natura lui (angajament din datorie, frica, pemotive religioase, financiare, pentru copii sau de dragul de a mentine familia unita sau... pe dealta parte. un devotament bazat pe dragoste,.valori impartasite,.interese sau intimitate). In plus,

partenerii pot obtine alte informatii despre cuplu pe masura ce observa modul lor de comunicaresi actiune (de exemplu in ce masura vorbesc despre un viitor impreuna).

Filosofii de viata in relatiile intime

Uneori, ramanem implicati intr-o relatie care nu ne satisface doar de teama de a nu gresi.Ne macina acel dar daca. Ne place sa ne amagim ca partenerul se va schimba... In momentul

in care recunoastem care ne este temerea (bazata pe propria filosofie de viata") nu ne ramanedecat sa o infruntam, tocmai pentru a ne demonstra noua sau celorlalti ca suntem capabili sa neasumam destinul. Niciodata nu e momentul potrivit de a renunta la cineva fara de care credem canu putem trai. Gasim mii de motive pentru a mai trage de timp, dar asta nu poate dura o viata.Este cazul sa actionam, fara a lasa ca lucrurile placute sa ne orbeasca, mai ales daca acestea suntde domeniul trecutului.

O data ce l-ai indepartat/ai indepartat-o de langa tine, alunga-l/alung-o si din mintea ta!Ai nevoie de ceva timp pentru a te impaca cu ideea ca s-a sfarsit. Aceasta e ca o perioada dedoliu in care iti este permis sa plangi, sa tipi, sa vorbesti singur/a, dar cel mai bine ar fi sa ai unumar pe care sa plangi sau o persoana dispusa sa te asculte. Nu are sens sa pastrezi aproapeobiecte sau fotografii care sa nu te lase sa-l/sa o uiti, nu mai vorbi atat despre ce a fost, nu te lasaobsedat/a de amintiri. Nici nu cauta sa mai frecventezi locurile voastre, doar-doar de l-ai gasi/aigasi-o pe-acolo sau, mai rau, sa-l suni/sa o suni numai pentru a-i auzi vocea.

Incearca ceva nou, ocupa-te de tine! Avand diverse activitati iti este usor sa-ti consumienergia si timpul pe care obisnuiai sa i-l oferi. Invata sa fii egoist/a caci, iubindu-te suficient demult, poti sta departe de el/ea!

La fel cum anumite credinte de viata ne impiedica sa renuntam sau sa finalizam o relatie,tot asa (la cealalta extrema)... relatia extraconjugala pare sa devina o normalitate a zilelor

noastre. Chiar daca nu ne propunem, sunt dese situatiile in care, aparand ca posibilitate, nu avemtaria de a o refuza.

Acest fenomen social starneste destule controverse. Unii il considera un fapt imoral, religia ilconsidera pacat, iar altii sustin ca aventurile sunt o modalitate prin care indivizii isi cauta propriaidentitate sau isi demonstreaza independenta. Cert este ca adulterul devine o cauza constanta indestramarea cuplurilor, indiferent de vechimea acestora.Daca in trecut casatoriile erau adeseaaranjate de parinti, tinerii neavand posibilitatea sa se cunoasca prea bine sau sa traiasca impreunaanterior casatoriei, rezultau nenumarate incompatibilitati fizice si psihice intre cei doi. In acestcaz, extraconjugalitatea aparea firesc, ca solutie la nevoia de implinire afectiva personala si...oarecum, ca un resort sau supliciu al oferirii de siguranta si certitudine ca aleasa/alesul este/va

fi persoana potrivita. Astazi suntem insa stapanii deciziilor noastre, casatorindu-ne cand vrem,unde vrem si, mai ales, cu cine vrem. Asezam pasiunea, iubirea si satisfactia la baza oricareirelatii, ceea ce face ca adulterul contemporan sa para lipsit de sens. Dar se petrece atat de des,


6/16

incat si cauzele care-l sustin sunt cu totul altele. O prima cauza: nenumaratele contacteinterpersonale pe care le avem. Este aproape imposibil sa nu fim atrasi, la un moment dat, dealtcineva. Si atunci spunem direct ca ne dorim o relatie fara obligatii. O alta cauza este si ceacare (aproape) a ruinat casnicii: maternitatea. Atunci cand sotul se simte neglijat, nu-si va face

prea multe griji ca se refugiaza in bratele alteia. El nu poate spune ca s-a casatorit cu persoananepotrivita, ci se asteapta sa aiba o casatorie incitanta fara a o face insa incitanta. In opinia mea

adulterul se petrece intotdeauna mai intai in gand, si apoi in realitate...

Stiluri de comunicare cu partenerul

In revista Peoplethinking Victoria Satir declara ca indata ce omul apare pe lume, dinmomentul in care s-a nascut, comunicarea este cel mai puternic factor care determina ce relatiistabileste cu ceilalti si ce se intampla cu el, cum reuseste sa supravietuiasca, cat de eficient este,cum isi dezvolta viata intima... Toate acestea sunt la modul general dependente de abilitatile decomunicare ale omului. Acest capitol urmareste natura relatiilor pe care le stabilim cu ceilalti,satisfactie sau insatisfactie in cadrul relatiei si cum ne putem imbunatati relatia. Un lucru pe care

il au in comun toate relatiile este comunicarea. Prin comunicare nu doar concepem si mentinemo relatie, dar putem sa-i si punem capat. Prin intermediul comunicarii ne exprimam si transmitemnevoile noastre celorlalti. Unele relatii pe care le stabilim sunt intense, altele sunt superficialesau/si aproape lipsite de sens. Tot la fel comunicarea care caracterizeaza aceste relatii poate fisuperficiala sau fructuoasa. Indiferent de natura ei, ceea ce ne aduce impreuna intr-o relatie estecomunicarea si ceea ce se intampla cu relatia in decursul timpului este un rezultat al comunicarii.Comunicarea poate da viata relatiei sau poate sa o omoare.

Relatiile dintre sexe nu sunt decat o lupta continua, adesea inconstienta, intre ambitiile,reprosurile si sensibilitatile fiecaruia.

Nu putine sunt cazurile cand barbatii isi exprima nemultumirile fata de anumite atitudinisau comportamente ale femeii. La fel de "putine" sunt si situatiile in care femeile accepta felul dea fi al barbatilor sau modul lor de a intelege viata. Practic, relatiile dintre sexe nu sunt decat olupta continua, adesea inconstienta, intre ambitiile, reprosurile si sensibilitatile fiecaruia.Inrelatia de cuplu, rareori barbatii si femeile se gandesc la acelasi lucru, chiar daca folosescaceleasi cuvinte. Se pare ca avem nevoie de translatori.

Din nefericire, exista multe cazuri cand intentia noastra si mesajul au continuturi diferite,acest fapt fiind explicat de mai multe cauze. De exemplu un mesaj pentru partener poate fiinfluentat de tonalitatea vocii sau de starea de spirit a celui care vorbeste. Esti alintata ca o

pisica poate fi, atat o forma de alint (cand e spusa cu o voce calda), dar poate suna si ca unrepros (cand nervozitatea caracterizeaza glasul barbatului, tonul vocii poate fi ironic, intensitateacrescuta, ridicata).In al doilea rand, chiar starea de moment a celui care recepteaza afecteaza si eacontinutul mesajului. Astfel, pentru o persoana deprimata, un compliment poate suna fals, chiardaca vine din partea unui apropiat si chiar daca intentia celui care transmite mesajul este cat se

poate de pozitiva si constructiva.

Apoi, foarte multi dintre noi avem tendinta de a presupune ca celalalt intelege ce vrem sa-i spunem si ne surprinde cand aflam ca, de fapt, nu este deloc asa. Acest lucru se intampla maiales in cazurile in care presupunem ca partenerul ne cunoaste atat de bine, incat el intelege cevrem sa-i comunicam. Mai mult, consideram ca ne poate citi si gandurile, insa aceasta

scurtatura in comunicare genereaza probleme deosebite. Este destul de greu sa identifici cesimte sau ce gandeste o alta persoana, fara sa o intrebi, fara sa ceri informatii despre aceasta.Asadar, pentru a va imbunatati comunicarea, ar trebui sa ascultati atent ceea ce transmite


7/16

partenerul, dar sa-i observati si starea de spirit, sa-i intelegeti si punctul lui de vedere. Enumerati-va nemultumirile si rezolvati-le pe rand, incercand sa nu deviati discutiile sau sa favorizatiaparitia culpabilizarilor... pentru ca acestea duc la comunicari de tipul: comunic pentrucelalalt / comunic impotriva celuilalt (folosind reprosul, justificarea, contrareprosul). E de dorita se comunica in maniera comunic reprezentandu-ma pe mine folosind schimbul de opinii,dialogarea, critica sanatoasa...

Cuplu: atasament si autonomie

Pe masura ce societatea devine tot mai tehnologizata, nu putem sa nu simtim ca mediul incare traim este tot mai putin personal. E natural sa cautam relatii calde si personale care sacompenseze acest lucru. Ca o consecinta, o tema de actualitate este nevoia oamenilor pentrulegaturi tot mai stranse. Asa cum John Naisbitt scrie in Megatrends: Viitorul poate fi high-tech, dar oamenii trebuie sa construiasca legaturi foarte stranse daca vor sa traiasca in elconfortabil.". De ce avem nevoie de asemenea contacte interpersonale?

Functiile relatiei. Trei nevoi de baza

Un vast domeniu de cercetare a atestat in mod constant ca incercam sa ne implinimnevoile noastre de incluziune, control si afectiune prin intermediul relatiilor. Incluziunea este inlegatura cu diferitele grade in care avem nevoie sa stabilim si sa mentinem un sentiment mutualcu alti oameni - ca suntem interesati de ceilalti si ca altii sunt interesati de noi.

Vrem ca ceilalti sa ne acorde atentie si timp, sa ne inteleaga, pentru ca a dori sa fii incluseste ceva normal. Toti stim cum este cand suntem lasati deoparte sa fii ultimul intrebat dacavrei sa te alaturi unei echipe, sa nu fi invitat la o petrecere importanta sau sa fii ignorat in timpulunei conversatii. Cand nevoia noastra de incluziune este implinita, ne simtim valorosi sisatisfacuti. In caz contrar, ne simtim singuri si sanatatea noastra poate avea de suferit.

In mod cert, singuratatea este o suferinta comuna acestor timpuri. Dar... ce este ea defapt? S-a ajuns la un consens: singuratatea incepe cu recunoasterea faptului ca relatiainterpersonala pe care o avem nu este aceea pe care am dori sa o avem. Singuratatea ar putea fiinterpretata ca rezultat al discrepantei percepute intre relatiile sociale dorite si avute sau caincapacitatea noastra de a ne atasa sanatos de o persoana de sex opus. A ne atasa sanatosinseamna a apartine (cuiva) si in acelasi timp a ne pastra autonomia; a ne implica intr-o relatierespectand nevoile celuilalt dar tinanad cont si de nevoile noastre.

De multe ori, ne trezim ca intoarcem capul pe strada dupa picioarele unei femei sau

structura atletica a unui barbat, indiferent ca suntem singuri sau cu partenera/partenerul.

Suntem atrasi de fizicul unei persoane in asa masura incat manifestarile noastre ne scapauneori de sub control, activandu-se instinctele primare si impulsurile admirative. Mai grav estefaptul ca, dincolo de adoratia pentru frumos, avem momente cand ne intrebam de ce n-am avutsansa ca cel privit sa ne fie partener. Si mai grava este tendinta de a incerca sa remediem aceastanesansa in contextul unor relatii paralele.Frumusetea feminina si cea masculina au fost

percepute si valorizate in mod diferit, in functie de perioadele istorice care s-au succedat. Cafemeile au fost si sunt mai preocupate de acest aspect se datoreaza si faptului ca farmeculinfatisarii nu are aceeasi valoare pentru cele doua sexe: la femeie este de o importanta strategica,la barbat este doar facultativa. Statistic, femeile admira mai degraba umorul decat fizicul

barbatului, iar barbatii admira mai ales inzestrarile exterioare decat cele intelectuale.Deseorifemeile frumoase sunt tinta ironiilor celor din jur, sunt privite cu suspiciune cand dobandesc o

pozitie mai inalta in cadrul firmei la care lucreaza sau, mai rau, se vehiculeaza ideea ca nu sunt


8/16

bune mame ori gospodine. Este nedrept, este discriminatoriu, dar real. Putem afirma caatractivitatea fizica ii inhiba uneori pe cei din jur; poate fi la fel de bine o povara, dar si un atu.Fara putina inteligenta aduce doar dezavantaje, fara putin nonconformism este parca sortitaesecului...Viata ne-a demonstrat ca a trai langa cineva, dincolo de perioada din ce in ce maiscurta a indragostirii, reprezinta un pariu aproape pierdut cu linistea interioara. Dezamagirile,nemultumirile, frustrarile apar nu doar in singuratate, ci si atunci cand avem langa noi o persoana

care, din varii motive, tinde sa ne victimizeze, sa arunce asupra noastra toata vina nefericirilor eisau pur si simplu ii este teama sa se ataseze sau sa ramana atasat de cineva sau ceva. Este ca sicum intregul univers al vietii de cuplu s-ar invarti in jurul nesigurantei noastre ca... daca maatasez prea mult sau daca ma apropii prea mult imi pierd autonomia. Cati dintre noi n-amregretat o relatie cu o persoana langa care, initial, eram convinsi ca vom fi fericiti? Cati dintrenoi n-am descoperit in persoana iubita defecte pe care doar timpul si scaderea pasiunii le-au facutvizibile? Asadar, viata de cuplu ridica n probleme pe care le privim cu luciditate abia inmomentele in care pasiunea si sentimentele descresc, iar monotonia si rutina ajung sa domine.Atunci constatam ca armonia si fericirea sunt prea scurte, iar unitatea cuplului poate fi salvatadoar prin depasirea dificultatilor, nicidecum prin evitarea lor. In aceasta faza multe cupluriclacheaza, partenerii preferand despartirea, detasarea de ceea ce ne supara, ne deranjeaza, ne

face viata un calvar in speranta cautarii unei fericiri care s-ar putea dovedi la fel de trecatoare;sau in speranta gasirii unei persoane pe care noi de cele mai multe ori o numim potrivita, insafata de care ne vom atasa cu aceeasi incertitudine, teama, nesiguranta, instabilitate sau haotic,dezorganizat.In timp, constientizam deci ca viata nu-i un inceput continuu de relatie si, pentru afi cu adevarat impliniti, este necesara reconstructia a ceea ce inca nu s-a distrus... daca acestlucru este intr-adevar posibil. Sa privim viata de cuplu ca pe o atasare a doua individualitatiseparate, care formeaza o relatie pastrandu-si fiecare autonomia... atat autonomia personala, catsi autonomia cuplului, a relatiei.

Managementul emotiilor personale

TU SI EMOTIILE TALE

Cum e de fapt sa fii furios? Cum se simte corpul tau atunci cand te infurii? Poti identificatipurile de situatii care te fac furios? Iti poti reaminti o situatie cand furia ta ti-a facut placere? Iti

poti da seama cand un prieten, un membru al familiei sau un coleg de serviciu devine furios? Catde bine citesti si exprimi sentimentele?

O sondare a emotiilor

Luati n considerare urmatoarele emotii:

Furie

Bucurie

Surpriza

Teama

Tristete


9/16

Pe care dintre aceste emotii le traiti cel mai frecvent? Dar cel mai rar? Pe care dintre elenu va face placere sa le exprimati? Pe care nu va place sa le observati la altii?

Acum, pentru fiecare emotie, raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Identificati o ocazie in care ati simtit aceasta emotie.

2. Pe o scala de la 1 (usor) la 5 (intens), indicati puterea acelei emotii.

3. Descrieti modul in care v-ati simtit si cum va imaginati ca ati aratat atunci cand atiexperimentat acea emotie.

4. Descrieti modul in care ati manipulat acea emotie.

5. Descrieti modul in care au reactionat cei din jur.

6. Identificati un moment in care ati simtit / perceput ca o persoana de langa dvs. a trait aceasta

emotie.

7. Descrieti modul in care credeti ca acea persoana s-a simtit si felul in care a aratat.

8. Descrieti modul in care acea persoana a manipulat emotia respectiva.

9. Descrieti reactiile dvs. la comportamentul acestei persoane.

Puteti folosi aceste informatii pe care tocmai le-ati cules in cel putin 3 moduri:

(1)- ca sprijin pentru a va clarifica ceea ce simtiti in legatura cu emotiile

(2)- ca ajutor in intelegerea emotiilor celorlalti

(3)- pentru a va intelege propriile emotii.

Stari si trasaturi / caracteristici emotionale

Fie ca sunteti constient sau nu, in orice moment traiti anumite emotii, in proportii diferite.In orice context particular, cu anumite persoane, veti avea aproape sigur anumite ganduri sauatitudini referitoare la situatia respectiva. Aceste ganduri sau atitudini vor determina aparitia unei

anumite stari emotionale. Conform teoreticianului Carroll E. Izard, o stare emotionala este unproces emotional particular, limitat ca durata de la cateva secunde la cateva ore si carevariaza de la slab la intens. Un exemplu ar fi o stare de tristete. Izard mentioneaza ca emotiilecronic intense, sau episoadele frecvente de emotie intensa, pot fi indicii pentru un caz de

psihopatologie. Asadar, o persoana care simte intotdeauna puternic o emotie care se aflaintotdeauna intr-o stare de veselie, depresie sau furie extrema este neobisnuita.

Pe langa stari emotionale (precum tristetea), oamenii pot avea si trasaturi emotionale. Depilda, daca ati fi descris ca avand tristetea ca trasatura, acest lucru ar indica faptul ca avetitendinta de a trai tristetea n mod frecvent in interactiunile d-voastra de zi cu zi.

Ce trasaturi emotionale ati experimentat sau observat la altii n ultimele 24 de ore? Putetiidentifica vreo trasatura emotionala care apare frecvent n comportamentul d-voastrainterpersonal sau in comportamentul celor cu care relationati n mod obisnuit?


10/16

Fiecare emotie pe care o traiti / experimentati este insotita de modificari fiziologice incorpul d-voastra si modificari fizice in aspect. Sunteti bine racordat la semnalele vizuale sifiziologice pe care corpul si fata le transmit atunci cand o persoana traieste o emotie? Haideti savedem!

Cum se simt emotiile/sentimentele?

Sentimentele pot fi insotite de o gama larga de senzatii si modificari fizice. Cateodata, cain cazul furiei, sangele iti tasneste in obraji si fata ti se inroseste; inima iti bate mai rapid si

pulsul ti se intensifica; si poti simti nevoia de a da din maini si din picioare, de a ridica vocea side a folosi cuvinte dure pentru a exprima ceea ce simti. In mod asemanator, cand esti expus la un

pericol sau devii anxios sau inspaimantat, corpul tau va raspunde prin eliberarea anumitorhormoni n sange. Conform lui David Viscott, in momentele de stres, cantitatea de sange trimisala muschi creste, in timp ce abdomenul si pielea sunt mai slab irigate. Asadar, picioarele reci si

paloarea sunt 2 simptome fizice ale sentimentului de anxietate. Prin astfel de cai, si prin altelesimilare, sentimentele iti aduc la cunostinta modul in care te afecteaza oamenii, ideile si mediulinconjurator. Cu alte cuvinte, ele iti dezvaluie ceea ce este important pentru tine.

Devenind atenti la sentimentele noastre intelegem mai usor reactiile noastre la noi nsinesi la cei cu care interactionam. Intelegand reactiile corpului la emotii putem intelege mai usormodul in care facem fata emotiilor. Nu toata lumea traieste sentimentele la fel. Capacitatea ta dea accepta reactiile altor persoane este un indiciu al faptului ca ai constientizat ca altii pot traisenzatii fizice unice / speciale raspunsuri separate si destul de diferite de ale tale. Emotiile neafecteaza in multiple feluri. Asa cum am vazut, ele pot determina aparitia unor schimbari nsistemul circulator sau respirator. Cresterea sau scaderea tensiunii si a ritmului respirator pot, larandul lor, afecta perceptia / perspectiva asupra realitatii cat si actiunile noastre. Asa cumobserva Carroll Izard: Persoana voioasa / bucuroasa este mai apta sa priveasca lumea prinlentile roz; persoana trista sau necajita are tendinta de a interpreta drept critice remarcilecelorlalti, iar persoana tematoare este inclinata sa vada doar obiectele infricosatoare (vederetunel). Sentimentele sunt reactia noastra la ceea ce percepem; ele definesc si coloreaza imagineanoastra despre lume.

Cum arata sentimentele?

Fata este primul indicator al sentimentelor tale. De fapt, desi regulile de afisare aemotiilor variaza de la o cultura la alta, expresiile faciale asociate anumitor emotii (in modspecific: teama, fericire, bucurie, surpriza, furie si tristete) par a fi universale si deci, pot firecunoscute oriunde in lume.

Inca din 1872, Charles Darwin, in lucrarea Exprimarea emotiilor la om si animale, a observat caoamenii de pretutindeni exprima n mod similar sentimentele de baza. Chiar fara a intelege limbaunei persoane, poti deseori determina daca el / ea este furios, infricosat sau amuzat. Chiar maimult: se pare ca aceste expresii faciale de baza sunt innascute. Paul Ekman, un cercetatorimportant n domeniul emotiilor non-verbale, merge mai departe chiar, afirmand ca fata vadeveni pana la urma cea mai importanta sursa de informatie referitoare la emotiile umane: Fatareprezinta singura informatie sociala care reflecta fidel experienta noastra subiectiva. Estesingura reflectare a vietii emotionale interioare a omului care este vizibila / expusa lumii.Desigur, cu toate ca reprezentarile faciale ale emotiilor sunt in mod remarcabil la fel de la ocultura la alta, regulile sociale ale exprimarii emotionale variaza; japonezii, de exemplu, suntmult mai reticenti decat americanii in a-si exprima emotiile negative in public.

Exprimarea sentimentelor in relatii


11/16

Ne dorim iubire. Suntem mereu in cautarea ei, cu pasiunea pe care ti-o dau sufletul preaplin de visare si corpul prea insetat de dorinta. Cum o putem insa recunoaste? Este acel sentimentde confort psihologic, asociat cu buna dispozitie. Uneori te aduce in dificultatea de a teconcentra, insa chiar nu-ti pasaAm fost intrebata intr-o buna zi de o prietena, adolescenta, deunde isi poate da seama daca iubeste cu adevarat sau este doar o iluzie. Dificil de apreciat, dificilde explicat. Am intrebat-o la randul meu: Reusesti sa adormi repede? Te gandesti la el cand

traversezi strada? Simti un gol in stomac cand il vezi sau cand ii auzi vocea la telefon?. Mi-azambit cu subinteles.In numele iubirii am putea considera cateva reguli, evident nescrise, ca depilda: canalizarea intregii atentii asupra persoanei de langa tine, prezenta cuvintelor deincurajare, oferirea de daruri ca simboluri ale dragostei si de servicii, adica lucrurile pe care arvrea partenerul sa le faci, mangaieri, atingeri, sarutari, imbratisari si mult, mult respect.Iubirea,

privita ca liant pentru cuplu, chiar si acolo unde exista si este impartasita reciproc, este erodata siumbrita de rutina, de obisnuinta. Gasim insa resursele interioare sa trecem peste dificultati. Stimce anume sa valorificam si cum putem aduce soarele pe strada noastra. Sunt zile alintate de

primavara, sunt zile de iubire. Va doresc un re-inceput in viata de cuplu si satisfactia de a aveamereu pe cineva cu care sa impartiti totul... pentru ca... Nu exista oameni goi / pustii (in interior),ci doar oameni care si-au amortit sentimentele si se simt goliti / pustiiti (Theodore Isaac Rubin).

Aceste cuvinte sunt dedicate sentimentelor sentimentele d-voastra si sentimentelor celorcu care sunteti in relatie. Desi toata lumea stie ca sentimentele exista, si cu toate ca fiecare dintrenoi foloseste termeni / cuvinte prin care identifica si numeste sentimentele (de exemplu: furie,tristete, teama si bucurie), putini sunt cei care realizeaza modul in care aceste emotii ne afecteazaviata la nivel intrapersonal si interpersonal. Sa analizam modul de comunicare al emotiilor.Explorand felul in care sentimentele se simt, arata, suna si incercand sa analizam modul incare oamenii opereaza cu sentimentele lor, ne dezvoltam abilitatea de a stabili si intretine relatiisemnificative / pline de sens si importanta, cu altii. Deoarece sentimentele pot fie saimbunatateasca, fie sa disturbe viata noastra la nivel interpersonal, doar atunci cand vom ficapabili sa raspundem in mod corespunzator sentimentelor noastre si ale celorlalti vom puteacomunica eficient.

Asa cum am vazut pana acum, multi dintre noi au probleme in exprimarea sentimentelor.Fie ne comportam nonasertiv si ne tinem emotiile sub un control strans, fie ne comportamagresiv si devenim excesiv de pretentiosi si chiar beligeranti. Rezultatul este unul nesatisfacator,emotiile noastre impiedicand dezvoltarea unor relatii sanatoase, chair alimentandu-le pe celenesanatoase.

Se spune ca suntem rareori invatati sa ne aratam sentimentele intr-un mod care ne poateimbunatati relatiile. Cheia folosirii sentimentelor pentru a promova relatii de succes este

exprimarea eficienta a emotiilor.Lucrati la sentimentele pe care le exprimati cu dificultate!

Ar trebui sa aveti deja o idee despre care sunt sentimentele pe care le exprimati mai greusau la care raspundeti cu dificultate. Acum concentrati-va sa exprimati sau sa reactionati laaceste sentimente atunci cand apar. Primul pas este acela de a-i informa pe ceilalti cu privire lasentimentele care va dau de furca...

Aparati-va drepturile emotionale!

Atunci cand ne sacrificam drepturile ii invatam pe ceilalti sa profite de noi. Cand ceremdrepturi care nu ne apartin, profitam noi de ceilalti. Neexprimarea sentimentelor si a gandurilor


12/16

poate fi la fel de daunatoare ca neluarea in considerare a sentimentelor si gandurilor celorlalti.Iata o lista a drepturilor fiecarei persoane:

- Dreptul de a fi tratat cu respect

- Dreptul de a alege si de a decide singur

- Dreptul de a face greseli si de a se razgandi

- Dreptul de a avea nevoi, iar aceste nevoi sa fie considerate la fel de importante ca si cele alealtor persoane

- Dreptul de a-ti exprima sentimentele si opiniile

- Dreptul de a-ti judeca propriul comportament

- Dreptul de a-ti stabili propriul set de prioritati

- Dreptul de a spune Nu fara a te simti vinovat

- Dreptul de a nu decide in locul altora

- Dreptul de a nu iesi in evidenta

Aceste drepturi ofera o structura pe care se pot construi relatii eficiente. Interiorizandu-le, veti ficapabili sa invatati noi moduri de comportament si veti avea alte expectatii. Acceptareadrepturilor personale, proprii si ale altora, este un prim pas foarte important.

ETICA SI COMUNICAREATRISTETE SAU BUCURIE - O STARE EMOTIONALA SE

POATE DOVEDI CONTAGIOASA???....

Theodore Isaac Rubin:

Ar trebui izolata o persoana care are o criza de tristete sau o emotie depresiva similara,pentru a nu infecta si pe altii cu sentimentul respectiv? Cu alte cuvinte, ne-ar fi mai bine dacaam fi expusi doar la oameni veseli? De ce da sau de ce nu?

Emotiile sunt contagioase scria psihanalistul elvetian Carl Jung. Observatia sa este

reluata si argumentata stiintific prin studiul schimbului subtil de dispozitii intre diverse persoane.

Noile date prezinta dispozitia ca fiind inrudita cu virusii sociali, unele persoane avandin mod natural capacitatea de a o transmite, in timp ce altele sunt mai susceptibile la contagiune.Dispozitiile par sa se perpetueze prin generarea unui comportament adecvat dispozitieirespective, indiferent cat de neplacut este acesta pentru individ.

Transmiterea dispozitiei pare sa aiba loc instantaneu si inconstient, asa cum se intamplaatunci cand cineva mimeaza expresia faciala a interlocutorului sau (de cate ori nu ni se intamplasa ne amuzam instantaneu doar pentru ca persoana de langa noi se amuza si ne bine dispune?).

Se pare, de asemenea, ca sentimentul unei interactiuni armonioase intre doua persoane este


13/16

rezultatul sincronizarii dispozitiei lor; aceasta sincronizare se realizeaza printr-o serie de aprobariprecise, cu capul si cu alti indicatori non-verbali.

Contagiunea emotionala are loc in cateva milisecunde; atat de repede, incat nu poate ficontrolata si atat de subtil, incat nici nu realizezi ca se produce spune Dr. Elaine Hatfield,

psiholog la Universitatea din Hawaii.

Studiile psihofiziologice asupra modului in care oamenii isi exprima emotiile au facutlumina in intelegerea mecanismului prin care unele persoane sunt mai degraba emitatoare deemotii, iar altele sunt susceptibile sa preia aceste sentimente de la altii. Datele au diferentiatoamenii in functie de gradul in care dispozitia lor era reflectata de mimica si gesturile lor sau inraspunsurile sistemului nervos autonom, care controleaza activitatile involuntare ale organelor,

precum transpiratia sau o crestere a ritmului cardiac.

Ce rol are partenerul in viata ta

Este important ca fiecare partener sa aiba un sens al identitatii personale (versus

contopire), devotament, apartenenta sau parteneriat (versus dezangajare) si credinta ca celalalt edevotat relatiei, la un nivel oarecum similar. Fara un sens al egalitatii in acest domeniu,increderea va ramane relativ scazuta, precum si dorinta de a face celuilalt dezvaluiri pe anumitesubiecte considerate vulnerabile. Implicatiile pe tema sexualitatii sunt evidente. Fara un nivelsuficient de identitate de sine si devotament fata de relatie, multi parteneri sunt incapabili sau nuvor sa expuna durerile lor, stanjenelile, sau lucrurile de care se simt rusinati sau sa incerce sa-sischimbe comportamentele cand acestea ar putea duce la esec sau la mult temutele - abandon siridiculizare.

Intrebarile cheie despre control intr-o casnicie ar fi: Care este rolul fiecaruia in cuplu si ince masura este respectat si indeplinit? Cat de echitabil este distribuita puterea si care e nivelulde satisfactie asociata cu distribuirea puterii? Cum sunt luate decizile si cum sunt renegociaterolurile? In ce masura fiecare partener se vede pe el si pe celalalt ca persoane responsabile?Adica: fiecare isi exprima opinia, se consulta intre ei in procesul de luare a deciziei?, pot sa facacompromisuri?, valorizeaza fiecare ideile celuilalt? etc.

Cand unul dintre parteneri crede ca celalalt e oarecum lipsit de putere sau ia in nume derau asumarea unilaterala a deciziei de catre celalalt sau definirea rolurilor, situatia este numai

buna pentru ca discutia pentru control sa se stabileasca in viata sexuala, in incercari evidente de acontrola exprimarea in plan sexual, abtinerea de la relatii sexuale sau, intr-un mod mai pasiv-agresiv, prin inhibarea dorintei sexuale. Pe de alta parte, cand amandoi partenerii cred ca atat el

cat si ea sunt puternici si responsabili, rezolvarea problemelor in mod satisfacator, luarea unordecizii de catre ambii si renegocierea rolurilor devin posibilitati reale in multe domenii,incluzand problema exprimarii sexuale.

Intrebari cheie in legatura cu afectiunea intr-o casnicie sunt: Care este gradul de intimitateexperimentat intre parteneri si in ce masura sunt ei satisfacuti de acest lucru? Intimitatea se referala profunzimea aspectelor impartasite cu partenerul. Ca si in problemele de control si incluziune,investigarea directa a acestor aspecte poate oferi multe informatii. Intrebari: care este perceptiafiecarui partener in legatura cu cantitatea si calitatea afectiunii fizice sau nonfizice experimentatede parteneri?, ce tipuri de intimitate impartasesc si cat de satisfacuti sunt de aceasta? Observareadirecta poate da informatii imporante, de exemplu: in ce masura va atingeti unul pe celalalt?,

schimbati priviri calde, suportive si atitudini grijulii?


14/16

Clinebell si Clinebell (1970) considera ca exista cel putin 12 fatete diferite ale intimitatii:sexuala, emotionala, intelectuala, estetica, creativa, recreationala, a muncii, de criza, devotament,spirituala, a comunicarii, conflictuala. Din moment ce nimeni nu poate fi intim cu toti oamenii intoate felurile, este foarte important pentru un cuplu sa-si lamureasca in ce fel definesc intimitateasi cum fac ca sa atinga aceste teluri. Cand intimitatea intr-un anumit domeniu e dorita de un

partener intr-o anumita masura dar intr-o masura mai mica decat celalalt partener, potentialul

pentru o suferinta puternica si satisfactie diminuata in relatie este evidenta. Cand nevoile deintimitate nu sunt adresate satisfacator, potentialul pentru probleme sexuale creste dramatic.

Asertivitatea versus nonasertivitate

Au existat momente in viata ta cnd ai crezut ca e mai bine sa-ti suprimi sentimentele pentru aevita respingerea si conflictul, sau cnd nu ai putut sa-ti exprimi in mod clar sentimentele? Itieste vreodata teama sa-i lasi pe altii sa afle ceea ce simti? Daca ai ezitat vreodata in exprimareaemotiilor, daca te-ai simtit intimidat de alta persoana sau nu ti-a venit sa vorbesti atunci cnd eraitratat nedrept, atunci stii ce inseamna sa fii nonasertiv. Atunci cnd te comporti nonasertiv, tefortezi sa iti tii sentimentele in interior. Deseori te schimbi precum vremea sau iti schimbi

culorile ca un cameleon pentru a te adapta perfect situatiei in care te afli. Cu alte cuvinte, deviiun ecou al sentimentelor din jurul tau. Din nefericire, persoanele nonasertive fac foarte rar pasiinecesari imbunatatirii relatiilor lor si, de aceea, ramn cu ceva nesatisfacator. Dar avnd atteade pierdut, de ce nu sunt oamenii mai asertivi?

Experienta ne arata ca exista mai multe motive pentru care ezitam sa fim asertivi in relatiile

cu ceilalti. Uneori inertia sau lenea este un factor: cel mai simplu raspuns este acela de a nu

raspunde deloc. Altadata, apatia sau lipsa interesului duce la nonasertivitate; pur si simplu nu

ne pasa suficient pentru a ne implica in mod activ. Cel mai adesea insa, frica poate duce la

nonasertivitate. In mod particular, ne putem teme ca un comportament asertiv ar duce la

respingerea noastra din partea celorlalti (devenim convinsi ca daca ne sustinem parerea cineva

se va infuria). Sau, pur si simplu, ne lipsesc abilitatile interpersonale necesare asertivitatii.O

alta cauza importanta a nonasertivitatii este timiditatea. Fiecare dintre noi se simte mai ciudat

din cnd in cnd. Ne putem simti exploatati, sufocati sau fortati intr-o situatie anume. Aceste

sentimente se manifesta intr-o varietate de feluri ca depresie, slabiciune sau singuratate

dar, cel mai adesea, conform psihologului Phillip G. Zimbardo, sub forma timiditatii.

Conform lui Zimbardo si Shirlez L. Radl, coautori ai Manualului de timiditate, putini oamenitimizi considera ca acest fapt este o trasatura pozitiva; ei vad timiditatea ca o dovada ca ceva nueste in regula cu ei. De fapt, Zimbardo si Radl noteaza: timiditatea nu este o trasatura

permanenta, ci mai degraba, un raspuns la alte persoane evocate de anumite situatii.

Sentimentele neplacute de timiditate provin dintr-o incredere in sine scazuta si din ingrijorarea inlegatura cu ce vor spune ceilalti despre tine.


15/16

Potrivit lui Lynn Z. Bloom, Karen Coburn si Joan Pearlman, autorii cartii Noi femei asertive,in societatea noastra timiditatea sau nonasertivitatea este deseori considerata o calitate a femeii,dar o slabiciune la barbati. In ce masura experienta ta sustine aceasta idee? Crezi ca femeile aumai mult de cstigat printr-un comportament nonasertiv dect au de pierdut barbatii? De ce?

Exista mai multe grade ale timiditatii. De exemplu, timiditatea poate lua forma unei fstceli,

sau poate cauza o simpla crestere a distantei interpersonale. Din nefericire, timiditatea extrema tepoate face temator fata de relatiile sociale si te poate impiedica sa-ti exprimi si sa-ti facicunoscute sentimentele sau sa initiezi relatii in vederea formarii unui cuplu...

Polul opus persoanei timide, nonasertive este agresorul. El va fi discutat in continuare.

AGRESIVITATEA

Fata de persoanele nonasertive, care adesea permit victimizarea din partea celorlalti sisunt reticente la exprimarea emotiilor lor, persoanele agresive insista sa-si sustina drepturile pnala punctul in care ignora sau violeaza drepturile celorlalti. Indivizii agresivi isi satisfac mai multe

nevoi dect cei nonasertivi; dar, de obicei, reusesc acest lucru pe seama altor persoane. Agresorultinde intotdeauna sa domine si sa cstige in relatiile interpersonale; impartirea egala nu estesuficienta. Mesajul persoanei agresive este egoist: Asta simt eu! Esti un prost daca tu simtialtfel! Asta este ceea ce vreau! Ceea ce vrei tu nu conteaza si nu ma intereseaza! In contrast cuindividul nonasertiv care este ezitant cnd vine vorba de a se aventura in comunicare, cel agresivincepe prin atacuri, precipitnd astfel conflictul. De aceea, nu este nici o surpriza faptul ca odiscutie cu o persoana agresiva va escalada si va scapa de sub control: tinta agresorului va simtinevoia sa raspunda provocarilor. In astfel de situatii nimeni nu cstiga de fapt, rezultatul fiind orelatie in impas.

Oamenii simt nevoia sa actioneze agresiv dintr-o serie de motive. Potrivit lui Arthur J.Lange si Patricia Jakubowski, doi consilieri in asertivitate, tindem sa izbucnim atunci cndsimtim ca suntem vulnerabili; incercam sa ne protejam de pericolul in fata caruia ne simtimneputinciosi. Apoi, experientele de viata cu emotii volatile care ramn nerezolvate ne potdetermina sa reactionam prea dur atunci cnd suntem confruntati cu o dificultate intr-o relatie.Putem crede cu tarie ca agresiunea este singura cale de a ne face cunoscute ideile si sentimentele.Dintr-un motiv oarecare, putem crede ca ceilalti nu ne vor asculta si nu vor reactiona la ceea cespunem daca adoptam o maniera de abordare mai blnda. In al patrulea rnd, poate nu am invatatniciodata cum sa ne canalizam si sa ne stapnim impulsurile agresive (cu alte cuvinte, poate nune-am insusit o serie de deprinderi interpersonale). De asemenea, agresivitatea poate fi inlegatura cu un model de comportament nonasertiv din trecut; durerea, dezamagirea si

sentimentul violarii personale care au rezultat in urma unui comportament nonagresiv s-auacumulat si au stat gata sa erupa. Nemaiputnd fii tinute in interior, aceste sentimente sunteliberate sub forma agresivitatii.

Nu este nevoie sa subliniem faptul ca relatiile distruse sunt deseori rezultatul agresivitatii.De fapt, nici persoana nonasertiva, nici cea agresiva nu prea au relatii semnificative,satisfacatoare. Din acest motiv, este nevoie sa se gaseasca un teren de mijloc sau o medie deaur intre extremele nonasertivitatii si agresiunii.

ASERTIVITATEA

Intentia comportamentului nonasertiv este aceea de a evita conflictele, de orice natura, iarintentia comportamentului agresiv este dominarea. Prin contrast, intentia comportamentuluiasertiv este aceea de a comunica in mod sincer, clar si direct si de a-ti sustine ideile si credintele


16/16

fara a-i rani pe ceilalti sau a-ti face rau tie insuti. Daca presupunem ca att nonasertivitatea ct siagresiunea se datoreaza, cel putin in parte, unei invatari gresite a cailor de a reactiona ininteractiunile cu oamenii, am putea sa ne imbunatatim relatiile interpersonale daca lucram ladezvoltarea unor cai noi si adecvate de a reactiona. Intelegerea naturii asertivitatii va facilitaacest deziderat.

Atunci cnd esti asertiv te protejezi de pericolul de a deveni o victima; iti satisfaci maimulte nevoi interpersonale, iei mai multe decizii legate de propria viata, gndesti si spui ceea cecrezi si stabilesti relatii interpersonale mai strnse, fara a interfera cu drepturile celorlalti. A fiasertiv inseamna sa recunosti ca toti oamenii au aceleasi drepturi fundamentale si ca nici titlurilesau rolurile sociale nu le pot afecta aceste drepturi. Noi avem dreptul de a influenta modul incare ceilalti se raporteaza la noi; avem dreptul de a ne proteja de abuz. Chiar mai mult, avemdreptul de a face aceste lucruri fara a ne simti vinovati.

Oamenii asertivi au invatat cum sa nu trimita mesaje nepotrivite de tip nonasertiv sauagresiv. Asadar, persoanele asertive exprima ceea ce gndesc si simt fara a-si cere scuze si fara aincerca sa domine. Au invatat sa spuna Nu, Da, Imi place si Eu cred. In acest fel, nici

unul dintre parteneri nu este minimalizat; amndoi sunt respectati.

Accentul asertivitatii se pune pe negociere. Persoanele asertive incearca sa echilibrezeputerea sociala astfel inct sa creeze egalitate in relatiile pe care le intretin cu ceilalti. In timpce indivizii agresivi ii ranesc adesea pe ceilalti, iar cei nonasertivi deseori se ranesc pe ei insisi,

persoanele asertive se protejeaza pe sine ct si pe cei cu care interactioneaza. Acest lucru implicaatentie asupra sentimentelor si abilitatilor verbale si nonverbale de rezolvare a problemelorinterpersonale.

Tineti minte ca a fi asertiv nu inseamna sa fi insensibil, egoist, incapatnat sau sa fortezinota. Ci, mai degraba, a fi dornic sa-ti aperi drepturile si sa-ti comunici nevoile, sa incerci sagasesti solutii reciproc avantajoase la problemele si conflictele interpersonale. Depinde doar detine sa stabilesti daca vrei sa-ti redefinesti unele modalitati de relationare cu ceilalti.

Documents

Conflictul in Cuplu