UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI PEDAGOGIE MASTERAT: Consiliere psihologica si educationalaMASTERAND-Grigore Constantin Ciprian

Rolul de profesor consilier il va joca orice cadru didactic desemnat de Consiliul de administratie al scolii(conform actelor normative emise pana in present de M.E.N.) cu exceptia situatiilor in care exista absolventi ai facultatilor de psihologie,psihopedagogie si pedagogie,asadar exista riscul de a veni de pe pozitia’magister dixit”, adica de pe pozitia celui care nu are o baza teoretica stiintifica in consiliere scolara si nici experienta corespunzatoare.In aceste conditii este mai greu de pus in practica parteneriatul,arta negocierii cautarea impreuna(profesor-elev) in vederea gasirii solutiilor diverselor probleme.

Prin ceea ce am precizat mai sus vom afirma in continuare dorim sa-i determinam pe cei care vor avea rolul de profesor de consiliere,sa constientizeze ca modul in care relationeaza cu elevul/grupul este esential pentru atingerea obiectivelor propuse.De aceea trebuie sa stie ca aceasta relatie este necesar sa se bazeze pe:

Acceptare reciproca; Cooperare; Incredere; Empatie; Confidentialitate; Afectivitate; Respect reciproc; Onestitate;

Numai daca sunt indeplinite aceste conditii se poate vorbi de existenta unui context favorabil comunicarii autentice ,ceea ce este fundamental in relatia profesor consilier-elev/grup.In aceasta

relatie inteleasa ca”proces dinamic”,profesorul consilier isi va folosi abilitatile pentru a preveni si infrunta blocajele in comunicare determinand elevul/grupul sa fie coparticipant la rezolvarea propriilor probleme. Esential este sprijinul acordat de profesorul consilier elevului/ grupului ,fara a se ajunge la o relatie de dependenta.Acest fapt devine clar daca intelegem ca obiectivul final al profesorului consilier este asa cum spunea Nelson Jones “acela de a aduce pe client in situatia de autoasistenta astfel incat acesta sa conserve sis a dezvolte propriile abilitati de gandire si actiune,nu doar pentru a se confrunta cu problemele prezente ci si pentru a se gandi si gestiona corespunzator problemele viitoare” Relatia profesor consilier-elev/grup trebuie sa fie o relatie pozitiva in care acceptarea sa fie reciproca deoarece numai in aceste conditii profesorul consilier va obtine cooperarea si increderea din partea elevului.Astfel va fi deschisa calea spre acele schimbari comportamentale pozitive pe care le doreste profesorul consilier pentru elev/grup, si spre formarea si dezvoltarea abilitatilor decizionale,de comunicare etc. Intrucat cel care are initiative in cadrul relatiei profesor consilier-elev/ grup, este adultul (profesorul),acesta trebuie sa aiba in atentie sugerarea permanenta a pozitiei de partener respectand o serie de reguli, din care va prezentam cateva:

Probabil veti reactiona spunand:“ce consilier este acela care nu da sfaturi? Nu ne vom rezuma in a va raspunde ca”cei care pot da cele mai bune sfaturi nu dau sfaturi” ci vom completa afirmand ca dand un sfat gresit veti fi responsabili de efectele lui,si eventual veti primi chiar reprosuri din partea celui “sfatuit” ,iar dand sfaturi bune veti crea dependenta de dumneavoastra, ceea ce ar fi in contradictie cu menirea profesorului consilier de a forma elevul pentru a-si gasi singur solutia optima in situatii problematice.Tinand cont de faptul ca elevul a avut tot timpul “sfatuitori” in jurul sau care i-au spus ce sa faca si ce sa nu faca este bine ca dumneavoastra atunci cand doriti sa recomandati ceva sa o faceti cu diplomatie,luand in calcul efectele ce le-ar putea avea orice gest cuvant. Profesorul consilier prin comportamentul si atitudinile sale trebuie sa-i faca pe clientii sai sa inteleaga ca el nu reprezinta

“banca de sfaturi” de la care pot obtine in mod automat pe cel de care au nevoie.In cadrul unei relatii specifice cu elevul/grupul va urmarii prin metode si tehnici adecvate sa-i ajute sa-si identifice sis a-si mobilizeze propriile resurse pentru rezolvarea problemelor prezente si viitoare.

In mod obisnuit intrebarea “de ce?” duce cu gandul la motivarea unor fapte,a unor comportamente,motivatie care sta in atentia profesorului consilier dar care poate fi investigate adresand alte tipuri de probleme.Relatia profesor consilier-elev/grup,are un character special, presupunand,asa cum am mai afirmat,evitarea blocajelor,asadar este necesar ca intrebarile puse elevilor sa nu inceapa cu “de ce?”,pentru ca ar putea genera chiar un sentiment de culpabilitate,ceea ce evident ar fi in defavoarea comunicarii. Va oferim un exemplu din care veti constata ca aceiasi informatie( ba chiar mai detaliata)despre plecarea unui elev de la ore o puteti afla fara a pune intrebarea:“de ce pleci in mod fregvent de la ultimile ore?” Iata alte formulari: -“Ai putea sa-mi spui ce te determina san u ramai la scoala pana la sfarsitul programului”?-“Programul tau zilnic este incarcat?’-“Consideri ca ultimile ore din program sunt mai obositoare?” De fapt trebuie sa formulate in asa fel intrebarile incat sa induceti interlocutorului nevoia de a spune cat mai multe despre tema pusa in discutie,ceea ce va va crea un avantaj in gasirea solutiei.

REFERITI-VA LA CEEA CE ESTE DE STRICT INTERES”AICI SI ACUM”

Scopul interventiei dumneavoastra este de a sprijini elevul/grupul sa-si rezolve o problema din prezentul sau si sa-l pregatiti in vederea depasirii obstacolelor viitoare.Referirile la trecut nu-si au rostul decat in masura in care credeti ca ar putea sa va ofere date pentru a clarifica problema abordata.Chiar daca este vorba despre un aspect din trecut i se va cere elevului sa

precizeze ceea ce simte”aici si acum”despre acesta,pentru a deduce ce influenta mai are in prezent.

NU JUDECATI PE ALTII !

Nu trebuie sa uitati ca rolul dumneavoastra ete de a-l incuraja pe cel care are nevoie de sprijin.De aceea important este sa-l ascultati nu sa-l blocati facand aprecieri cu privire la persoana sa ori afirmatiile sale.De exemplu ,un elev isi exprima nemultumirea in legatura cu notele pe care i le-a pus profesorul X la333333333t obiect.O interventie din partea profesorului consilier,de genul “nu e bine sa-ti critici profesorii” poate determina o reactie de refuz de a mai continua dialogul ceea ce i-l va impiedica sa afle cauza reala a nemultumirii elevului.

NU CRITICATI !

Daca intentia este de a atrage elevul sau clasa in rezolvarea unei probleme evitati critica ,pentru ca in general in asemenea situatie apare reactia de autoaparare,de negare a vinovatiei oricat de mare si evidenta ar fi aceasta. Nu veti putea obtine cooperarea criticand. In acest sens este bines a urmati indemnul lui Dale Carnege: “Daca vreti sa-i ajutati pe altii sa devina mai buni folositi incurajarile. Dati impresia ca orice greseala poate fi indreptata” .

ADAPTATI-VA COMPORTAMENTUL IN FUNCTIE DE CELCONSILIAT

De multe ori ni s-au solicitat “retete” precise cu privire la modul in care ar trebui sa se comporte profesorul consilier intr-o situatie corecta. Raspunsul il repetam,afirmand si ca acum pot fi sugerate principii generale,modele de actiune pentru situatii tipice,dar realitatea concreta presupune neaparat adaptarea comportamentului tinand cont de o serie de factori:specificul problemei, varsta celor implicate,mediul social cultural din care provin si traiesc,particularitatile individuale etc. Asadar este foarte important ca profesorul consilier cunoscand aspectele teoretice si bazandu-se pe experienta sa gaseasca singur atitudinea optima, comportamentul pe care trebuie sa-l adopte intr-o situatie data.

EVITATI ETICHETARILE !

Ca profesor consilier ar trebui sa fiti avocatul elevilor,sa-i aparati de etichetarile altora.Adeseori anumite cadre didactice pun fara ezitare “etichete’ elevilor, clasificandu-i in “indisciplinati”, “slabi”, “incapabili”, etc. Dumneavoastra nu numai ca nu trebuie sa procedati in acest fel,ci trebuie sa-i aparati pe elevi si sa-i determinati pe cei care lucreaza cu acestia sa renunte la astfel de practici. Poate ca ar fi descurajant pentru cei care “eticheteaza” daca le-ati solicita cat mai multe informatii,probe,pentru a-si sustine afirmatiile, adresandu-le doar simpla intrebare:“pe ce va bazati cand afirmati … despre x?” Analizand raspunsul va veti da seama daca se bazeaza pe o buna cunoastere a elevului (sau nu) si daca a facut (sau nu) ceva in sensul valorizarii potentialului acestuia.

EVITATI MESAJELE VERBALE SAU NONVERBALE AMENINTATOARE

Nu este bine sa folositi vocea ridicata ,degetul aratator pentru ca asa spune Andre Sirota “atunci cand cineva este aratat cu degetul nu mai poate decat: sa taca,sa plece sau sa fie tentat sa umileasca la randul lui”. De exemplu afirmatii de genul”daca nu vei urma programul pe care ti l-am recomandat nu vei ajunge bine” , nu au ce cauta in exprimarea profesorului consilier.

NU CAUTATI SA IMPUNETI PROPRIILE VALORI !

Incercati sa sustineti elevul/grupul in procesul de formare a propriului sistem de valori asimiland totodata si valorile specifice sistemului social.Daca elevul isi va contura propriul sistem de valori va putea mai usor sa-si stabileasca obiectivele propriilor actiuni.

NU INTERVENITI INAINTE DE A IDENTIFICA PROBLENA !

Nu actionati inainte de a sti care este problema ce trebuie rezolvata. Pentru a se putea stabili strategia de interventie este necesar sa identificati problema reala. cu care se confrunta elevul sau grupul de elevi.Realizati mai intai un proces de “rafinare” eliminand “balastul” pentru a stabili prioritatile.

Pentru aceasta este necesar sa cunoasteti bine atat elevul cat si grupul (clasa de elevi).In acest sens va sugeram utilizarea unor variante metode si tehnici de cunoastere din care enumeram doar cateva: -Observatia; -Analiza psihopedagogica a activitatii si realizarilor persoanei; -Convorbirea (cu elevul,parintii,cadrele didactice,alti factori implicati in procesul educativ); -Chestionarul; -Metoda aprecierii obiective; -Tehnici sociometrice,etc.; Prezentarea detaliata a acestor metode si tehnici poate fi gasita in multe lucrari de pedagogie dintre care amintim “Cunoasterea elevului.O sinteza a metodelor” Din cele prezentate se intelege ca atributiile profesorului consilier sunt complexe,mai ales ca el trebuie sa tina cont de faptul ca la clasa la care-si desfasoara activitatea,problemele de ordin general ce tin de procesul de maturizare a alevului trebuie abordate in corelatie cu cele care tin de particularitatile fiecarui individ.interventia optima presupune ca cel care are rolul de profesor consilier sa dispuna de anumite competente teoretice (sa stie), operationale (sa sties a faca) si de atitudini si aptitudini speciale(sa stie sa fie). Profesorul consilier trebuie sa fie o persoana echilibrata in viata personala,sa aiba capacitate empatica,abilitati de comunicare,de relationare,de evaluare si decizionale si sa dispuna de o buna pregatire psihopedagogica. Aceasta presupune existenta dorintei de auto perfectionare continua,ce se poate implini prin participarea la schimburi de experienta,cursuri,dezbateri,si prin consultarea lucrarilor de specialitate.

PLAN DE CONSILIERE PENTRU ADOLESCENTII CU PARINTI PLECATI LA LUCRU IN STRAINATATE

Nume/Prenume copil:

Data nasterii/(C.N.P): Parinti/reprezentant legal: Adolescenti

Domiciliul:loc. Buzau

Data realizarii P.P.C:

Locul: Cabinetul psihologic

Intalnire programata:DA/NU

Durata sedintei de consiliere: 30 minute

Descrierea problemei in evaluarea detaliata:

-Adolescentii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate, dezvolta o serie de probleme:

-stari depresive (de tristete,discomfort,plans sau chiar tentative de suicid.

-tulburari de comportament-agresivitate manifestata,acte de devianta, toxicomanii;

-absenteism scolar;abandon scolar; -rezultate slabe la invatatura; -fuga de acasa; -sentimente de abandon,de inutilitate,lipsa de sens.

Opinia copilului/reprezentantului legal:

-Nu in toate cazurile adolescentii au fost implicati in luarea deciziei ca parintii sa plece in strainatate;

-Unii adolescenti au acceptat plecarea parintilor la munca in strainatate din motive financiare,

neluand in seama efectele despartirii pe termen lung; -Unii adolescenti doresc sa aiba o slujba din care sa-si castige singuri banii,

au acest sentiment al datoriei neglijand nici invatatura;

Resurse in depasirea problemei:

-apelarea la rude apropiate,retea de prieteni; -mentinerea legaturii cu parintii plecati prin intermediul telefonului,corespondentei,internetului

-vizite din partea parintilor cu ocazia sarbatorilor; -invitatii pe perioada vacantelor ale adolescentilor la parinti in strainatate;

-suport social-rude,prieteni,scoala,biserica -respectarea promisiunilor din partea parintilor (ca vin acasa,ca trimit un pachet, ca vor telefona)

Riscuri:

-lipsa de supraveghere; -nesiguranta; -discomfort; -frustrare; -tristete,manifestari depresive,anxioase;

Obiective generale;

-redarea increderii in sine; -constientizarea problemei,ca parintii se vor intoarce acasa si le va fi bine impreuna;

Obiective operationale:

-intarirea increderii in relatia cu parintii; -intarirea egoului; -cresterea stimei de sine si a imaginii de sine; -depasirea crizei adolescentine; -inlocuirea gandurilor negative cu ganduri pozitive,rationale;

Metode si tehnici folosite:

-discutii libere; -convorbirea; -interviul; -relaxare cu sugestii pozitive; -suport emotional,afectiv; -teste de personalitate; -terapie de grup-impartasirea experientelor,trairilor,sentimentelor,frustrarilor,agresivitatilor,

in cadrul grupului cu adolescentii,aflati in aceeasi situatie; -asertivitate; -terapie comportamentala; -sugestii pozitive,gandire pozitiva; -activitati de socializare si loisir,activitati ludice;

Observatii cu privire la rezultatele sedintei de consiliere:

-adolescentii au colaborat cu specialistul fiind incantati in procesul de consiliere;

-s-a realizat o legatura afectiva si de incredere intre consilier si adolescenti;

Comentarii ale specialistului implicat in interventie:

-adolescentii ai caror parinti sunt plecati in strainatate,trebuie sa fie mai maturi afectiv raportat la varsta lor biologica ca astfel sa-si poata stapani temerile

lor,sa poata face fata stresului si sa isi poata mentine echilibrul psihic in fazele schimbarii.

Comentarii ale adolescentilor:

-s-au aratat incantati de participarea lor la sedinta de consiliere, au constientizat de ce era necesarca parintii lor sa plece in strainatate si au promis

ca-si vor infrunta temerile,frustrarile valorizand mai mult stima de sine,prietenia

cu cei din jur,pozitivismul in gandire.

Data urmatoarei sedinte planificate:

Semnatura responsabil de caz:

PLAN DE ACTIUNE PENTRU O MAI BUNA CUNOASTERE A PROCESULUI DE FORMARE A GRUPULUI INFORMAL IN SCOALA

Obiectul: Consiliere si orientare;

Data: 25.05 2009 Tema:Viata clasei noastre –intre armonie si conflicte;

Componenta si subcomponenta educatiei:

-Managementul grupului educat.-Managementul clasei ca grup;

Durata:50 de minute.

Scopul lectiei: Constietizarea de catre elevi a naturii, specificitatii si eficientei

relatiilor interpersonale din interiorul colectivului,cu efecte positive asupra consolidarii acestuia;

Obiective specifice: -cunoasterea tipurilor de relatii interpersonale existente in

colectivul clasei; -cunoasterea modului concret de manifestare a relatiilor

dintre membrii grupului; -intelegerea efectelor positive si negative ale acestor relatii

pentru fiecare si pentru colectiv;

Obiective operationale:

-sa denumeasca tipurile de relatii posibile intr-un colectiv; -sa enumere tipurile de relatii existente in viata clasei; -sa precizeze tipurile de relatii pe care le considera necesare in colectiv; -sa descrie situatii concrete in care se manifesta diferite relatii in colectiv; -sa analizeze conditiile de manifestare a principalelor tipuri de relatii generatoare de armonie sau de conflicte; -sa identifice efectele pozitive pentru fiecare tip de relatii interpersonale; -sa precizeze efectele negative aleanumitor relatii interpersonale; -sa argumenteze necesitatea consolidarii relatiilor cu efecte pozitive pentru viata clasei;

Resurse materiale:

-pentru activitatea frontala:schema pe tabla –expunerea titlului temei, a obiectivelor specifice,reprezentarii ale unor rezultate generale in urma investigarilor sociometrice(realizate anterior lectiei); -pentru activitatea individuala:chestionare,fise individuale.

Resurse procedurale:

-conversatia euristica,dezbaterea,metoda chestionarului, metoda scarilor de opinii,studiul de caz ,comparatia,problematizarea,metoda experimentului actional-ameliorativ,observatia psihologica.

Bibliografie:

Niculescu,R.M.,”Pedagogie generala”,Editura Scorpion 7, Bucuresti,1996; Colectia revistei “Extemporal”,C.C.D.,Brasov;

DESFASURAREA METODICA A PLANULUI

Momentul organizatoric:

-asigurarea ordinii si disciplinei in clasa ; -efectuarea prezentei elevilor si notarea absentilor la ora; motivarea absentelor efectuate de elevi in cursul saptamanii,pe baza certificatului medical eliberat in conditiile stipulate de regulamentul scolar; -identificarea evenimentelor petrecute recent in viata clasei si analiza lor operative; daca se impune stabilirea de masuri pentru desfasurarea eficienta a activitatilor instructive-educative la clasa; -precizarea unor eventuale comunicari,anunturi care privesc viata si activitatea scolara si extrascolara a colectivului de elevi ai clasei.

Captarea atentiei elevilor asupra temei lectiei educative propuse; -Formularea scopului lectiei a carei tema a fost anuntata din timp si stabilita de comun acord cu elevii; -Notarea pe tabla a titlului temei propuse si a abiectivelor specifice vizate.

Activitatile pregatitoare abordarii temei si valorificarea achizitiilor anterioare:

-Reprezentarea unor indici sociometrici(statutul sociometric si expansivitatea anumitor subiecti din grup,gradul de coeziune a grupului) rezultati din investigarea sociometrica realizata anterior lectiei(in urma aplicarii testului MORENO); -Analiza rezultatelor si formularea unor aprecieri generale asupra organizarii colectivului si a atmosferei dominante in viata clasei-ca punct de plecare in determinarea relatiilor interpersonale existente.

Exersarea directionata: -Propunerea unui chestionar pentru studiul fenomenelor de grup dupa ( modelul indicat in anexa nr 7) si distribuirea acestuia in fise individuale elevilor; -Solicitarea formularii de raspunsuri la intrebarile cuprinse in chestionar si dezbaterea lor; -Identificarea tipurilor de relatii posibile intr-un colectiv de elevi si enumerarea principalelor relatii dominante in viata clasei; -Precizarea tipurilor de interrelatii dintre membrii colectivului care ar fi necesare pentru realizarea scopurilor comune ale grupului; -Identificarea unor situatii concrete de manifestare a relatiilor in colectiv si analiza conditiilor de exprimare a acestora,pe baza unor studii de caz(relatii dintre liderul clasei si membrii colectivului,interesul fata de o anumita actiune colectiva desfasurata recent,mandria de a face parte din acest colectiv care are rezultate foarte bune in activitati scolare sau extrascolare).

Obtinerea performantelor:

-Evidentierea relatiilor interpersonale cu efecte pozitive asupra grupului, favorabile conlucrarii si interactiunii in vederea atingerii obiectivelor commune urmarite; -Precizarea relatiilor interpersonale cu efecte negative asupra activitatii colectivului de elevi,generatoare de contradictii si tensiuni interne,care slabesc coeziunea grupului.

Asigurarea feed-back-ului:

-Analiza unor situatii concrete existente in cadrul clasei( exemplu: ajutorul acordat de colegi unui elev pentru a recupera cunostinte,dupa o absenta indelungata de la scoala;esecul inregistrat de elevii clasei in organizarea unei expozitii datorat lipsei de colaborare,etc.); -Identificarea relatiilor care au generat rezultate pozitive sau negative in activitatile analizate.

Formulare ipotezei: -Argumentarea necesitatii consolidarii relatiilor cu efecte pozitive pentru viata clasei si a evitarii acelora care influenteaza negative colectivul de elevi;

Precizarea temei pentru urmatoarea lectie educativa:

-Formularea unor recomandari de documentare in legatura cu subiectul viitoarei lectii educative.

METODE DE CUNOASTERE A PERSONALITATII ELEVULUI

Proba.”Cine sunt eu”(Mielu Zlate)

Consta in a cere elevilor sa alcatuiasca o compunere cu tema “Cine sunt eu”? Proba permite sa se cunoasca imaginea de sine a elevilor si ofera o bogata informatie legata de atitudinea fata de sine,fata de ceilalti,fata de societate. Cand elevul refuza sa raspunda la intrebarea formulate,sau da un raspuns foarte scurt si evaziv ,el ofera totusi o informatie semnificativa in sensul ca are o fire interiorizata si nu e dispus la autodezvaluiri.

Autoaprecierea poate fi deformata in sensul in care elevii vor incerca sa ofere doar informatii care sa corespunda asteptarilor scolare si care sa convina cerintelor sociale. -Pentru obiectivitatea crescuta se poate aplica un test de determinare a personalitatii interpersonale,care sa-l surprinda pe elev in interactiune cu ceilalti.

Proba R.F.Bales

Su

bie

ctii

Dom

inat

or

Su

pu

s

Ret

ras

Con

form

ist

Nec

onfo

rmii

Act

iv

Pas

iv

Fac

ilit

ator

al

inte

ract

iun

ii

Ten

sion

al

Alt

ruis

t

Ego

ist

Cre

ativ

Non

crea

tiv

Ob

iect

iv

Su

bie

ctiv

Coo

per

ant

Ind

ivid

ual

ist

ABC…n

Se va cere elevilor sa mentioneze care dintre cele doua caracteristici opuse specifica fiecarui membru al colectivului,inclusiv siesi. Se vor avea in vedere trasaturile ce intrunesc acordul a mai mult de jumatate din numarul membrilor grupului. Informatiile oferite,fara a fi considerate de o valoare absoluta,pot fi comparate si completate cu alte observatii si apoi prelucrate atent de catre profesorul diriginte in scopul identificarii profilului caracterial al elevilor.

METODE SI PROCEDEE PENTRU STUDIUL FENOMENELOR DE GRUP

Pentru incurajarea fenomenelor pozitive de grup si crearea unui colectiv puternic,profesorul diriginte trebuie sa cunoasca temeinic viata grupului,relatiile interpersonale, prezenta microgrupurilor,a individualitatilor.Din interactiunea intre membrii colectivului unei clase iau nastere atitudini de o mare variabilitate; se manifesta atractii si respingeri din infruntarea carora rezulta identitatea grupului.

Cea mai cunoscuta modalitate de studiere a fenomenelor de grup este testul (MORENO) care consta in a solicita elevilor sa raspunda la doua intrebari cu doua variante:

a) cu cine ti-ar placea sa stai in banca? b) cu cine nu ti-ar placea sa stai in banca? a) pe cine ti-ar placea sa ai colaborator la o lucrare data? b) pe cine nu ti-ar placea sa ai colaborator la o lucrare data? Motivati alegerea sau respingerea facuta. Precizari: -mentionati de fiecare data un singur nume si incercati sa fiti foarte sinceri; -raspunsurile vor ramane secrete sin u vor influenta in nici un fel relatiile voastre; -lucrarile trebuie semnate.Pe baza testului sociometric se pot stabili mai multi indici sociometrici:

statutul sociometric : suma alegerilor intrunite de un elev N(N-1)

gradul de coeziune al grupului: suma alegerilor reciproce de perechi N(N-1) 2

N=numarul total al membrilor grupului;Se mai poate determina

expansivitatea: suma alegerilor emise de un elev , daca elevilor li se N-1solicita mai multe nume in ordinea preferintei ,respingerii.Rezultatele obtinute se pot prelucra cu ajutorul unei sociomatrici.

Statul sociometric este dat de numarul de alegeri intrunit de fiecare subiect si se citeste prin totalul semnelor positive pe verticala(exemplu: subiectul A intruneste 4 alegeri din maximum 9 posibile,adica 4/9). Expansivitatea reprezinta alegerile facute de fiecare persoana si se citeste in totalitatea semnelor positive de pe orizontala( exemplu: subiectul G este cel mai expansiv-cele mai multe alegeri,respective 6) Casutele hasurate nu se iau in calcul,pentru ca nimeni nu se allege sin u se respinge pe sine. Exemplu:Sociomatricea unui grup de 10 elevi:

Expansivitatea

Sociomatricea evidentiaza:

-elevul cu statutul sociometric cel mai bun,respective elevul care a intrunit maximum de alegeri posibile(pentru exemplul considerat,acesta este elevul E cu 8 alegeri din maximum 9 posibile); Aceasta demonstreaza ca el este liderul informal al clasei. Observatie: liderul formal este persoana aleasa ca sef al clasei,iar liderul informal este persoana cu cel mai inalt grad de preferentialitate din partea grupului. Testul sociometric aplicat de alegerile la nivelul clasei va oferi informatii despre “cel mai popular elev” al colectivului.Este preferabil sa fie incurajata libertatea grupului de a investi in functia de sef al clasei elevul cu statutul sociometric cel mai bun sin u neaparat pe cel cu performante foarte bune la invatatura.Se pot evita astfel situatii generatoare de tensiuni care ar afecta gradul de coeziune al grupului. -elevul/elevii cu cele mai multe respingeri,care,de cele mai multe ori sunt “elevii problema”(In exemplul dat ei sunt elevii F si I). Observatie: se poate intampla ca elevii cei mai respinsi de colectiv sa fie chiar dintre cei mai buni la invatatura din clasa si tocmai de aceea sa-si atraga invidia colegilor.Profesorul diriginte,cunoscand bine aceste aspecte,poate sesiza si inlatura fenomenele negative c ear putea duce la dezbinarea si desolidarizarea colectivului. Raspunsurile obtinute in urma aplicarii testului sociometric pot fi prelucrate si prin intocmirea unei sociograme. Sociograma reprezinta distributia atractiilor si respingerilor dintr-un grup sub forma unor cercuri concentrice,astfel incat in centru sa fie plasat elevul cu statutul sociometric cel mai bun.Spre periferice se vor plasa elevii care ,in functie de statutul lor sociometric,se departeaza din ce in ce mai mult de centru.

A B C D E F G H I JA + - + + - - + - + 5B + - - + - - + - - 3C - - - + - - + - - 2D + - - + - + - - + 4E + - - - - - - - - 1F + - - - + - + - + 4G - + + + + - + - + 6H - + - - + - - - - 2I - - - - - - - - - 1J - - + - + - - + - 3

4/9 3/9 2/9 2/9 8/9 0 1/9 6/9 0 5/9

Se marcheaza alegerile si respingerile reciproce. Pot fi astfel identificate profunde relatii de preferentialitate reciproca sau unilaterala,precum si respingerile-cele reciproce fiind intotdeauna generatoare de conflict.Profesorul diriginte poate actiona astfel in favoarea manifestarilor positive si pentru depistarea surselor de conflict,in sensul eliminarii lor. Se poate extrage sociograma individuala a unui elev pentru a fi folosita intr-un studio de caz,ea oferind informatii semnificative pentru solutionarea cazului. In literature de specialitate s-au conturat pe langa tehnicile sociometrice si alte metode si procedee destinate cunoasterii trasaturilor ce caracterizeaza colectivele de elevi.

Metoda chestionarului:

Chestionarele pot fi orale sau scrise.ele peresupun raspunsul la un set de intrebari referitoare la viata colectivului.Aceasta metoda ofera posibilitatea ca profesorul-diriginte sa verifice unele constatari si aprecieri privind elevii si colectivul.Iata un exemplu:

Chestionar Care sunt manifestarile de colegialitate din clasa voastra? Care sunt atitudinile pe care le considerati lipsite de colegialitate? Exista conflicte si tensiuni intre membrii colectivului vostru? Cum sunt ele rezolvate? In cadrul colectivului clasei voastre,considerati ca exista un dialog sincer,in care fiecare isi exprima deschis opiniile? Este corecta distribuirea sarcinilor in cadrul colectivului din care faceti parte? Va considerati un bun coleg? Cum v-ati dori sa fie viata colectivului vostru? Care sunt actiunile collective la care participate cu placere? Ce propuneri puteti face in acest sens?

Metoda scarilor de opinii:

Este o varianta a chestionarelor,in care fiecare intrebare este asociata cu o scara de raspunsuri posibile,ordonate intr-un anume fel,dupa intensitate sau dupa numar de subiecti.Cel care raspunde isi va allege acel interval al scarii care se potriveste opiniei sale.Exemplu: Chestionar Colectivul clasei voastre este un colectiv unit? Voi va implicati activ in viata clasei voastre?

Atunci cand aveti o problema sunteti sprijiniti de colegi? Va petreceti timpul liber in activitati organizate impreuna cu colegii vostri? In ce masura apreciati ca intervine dirigintele vostru pentru a asigura coeziunea colectivului clasei? Sunteti mandri de colectivul din care faceti parte?

Scara utilizata: -foarte mult; -mult; -putin; -deloc;

Observatia psihologica:

Consta in inregistrarea si prelucrarea datelor despre colectiv de catre profesorul diriginte.Observatiile trebuie sa fie sistematice,cu obiective bine precizate,iar inregistrarea datelor sa fie fidela,retinandu-se si circumstantele concrete in care s-au produs observatiile inregistrate.

Metoda experimentului actional-ameliorativ;

Dupa aplicarea celorlalte metode care au condos la formarea unei opinii cu privire la trasaturile colectivului de elevi,educatorul poate sa-si proiecteze o interventie educativ-ameliorativa(sau simulativa).Interventiile pot avea o dubla determinare retroactiva(ca o consecinta a ceea ce s-a intamplat in colectiv) sau proactiva(vizand consecinte ulterioare). Natura relatiilor educationale si eficienta acestora depend,fara indoiala de calitatea activitatii dirigintelui si de colectivul de elevi,de interactiunea si coeziunea acestor factori.

Bibliografie:

Baban,A. (2000) Suport de curs: Consiliere Psihologica, UBB Cluj.

Dan Butnaru, Marinela Gulei : Consiliere si Orientare Scolara , editura Spiru Haret

Andrei Cosmovici , Luminita Iacob : Psihologie Scolara , editura Polirom 1999

Lupu V.(2003) Suport de curs: Elemente de Psihoterapie cognitive – comportamentala si de hipnoterapie a copilului si adolescentului , UBB Cluj.