CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR1. Notiunea controlului constitutionalitatii legilorSuprematia Constitutiei nu poate si nu trebuie sa ramâna un simplu principiu al ordiniiconstitutionale, ci este necesara existenta unui sistem de garantii care sa permita Constitutiei sa semanifeste ca un veritabil act normativ cu forta juridica suprema.Constitutionalitatea legii este o componenta a principiului legalitatii, acesta din urma fiindun principiu fundamental de organizare si functionare a statului de drept.Principiul legalitatii presupune elaborarea actelor normative de catre organelecompetente, dupa o procedura prestabilita, cu respectarea dispozitiilor din actele normative emisede organe de stat care ocupa o pozitie superioara celor emitente în sistemul organelor statului.Acest principiu implica respectarea tuturor actelor normative. Astfel legea ordinaratrebuie sa fie în concordanta cu Constitutia, iar constitutionalitatea legilor ar trebui sa presupunafaptul ca legea sa se adopte cu respectarea normelor constitutionale atât în spiritul cât si în literalor.Controlul constitutionalitatii legilor poate fi definit ca fiind acea activitatea organizata deverificare a conformitatii legilor cu Constitutia, iar ca institutie juridica acesta cuprinde reguliprivitoare la organele competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce potfi luate dupa realizarii controlului.Este necesar a mai sublinia câteva chestiuni prealabile:1. Controlul constitutionalitatii legilor priveste, în principiu, doar legea – ca act juridic alParlamentului sau/si actele normative cu forta juridica egala cu cea a legii, anume acele actejuridice care desi nu sunt emise de Parlament, intervin si reglementeaza relatii sociale dedomeniul legii, putând modifica, suspenda sau abroga o lege.În principiu, organele, autoritatile administratiei publice emit doar acte normative înexecutarea legii pentru ca acestea sunt organe ale puterii executive. Controlul acestor acte serealizeaza prin caile ordinare, inclusiv pe calea contenciosului administrativ.Actele emise de organele Ministerului Public si de instantele judecatoresti nu pot fisupuse controlului de constitutionalitate pentru ca aceste organe aplica doar legea.2. Verificarea constitutionalitatii proiectelor de legi sau a propunerilor legislative nureprezinta un veritabil control de constitutionalitate pentru ca însasi elaborarea a legii cuprinde/artrebui sa cuprinda, implicit, si obligatia verificarii constitutionalitatii acesteia. Investirea unuiorganism special cu verificarea constitutionalitatii proiectelor de lege ar constitui doar o masurade siguranta.3. Cauzele care determina ca legile sa încalce prevederile Constitutiei trebuie cautate:- în contradictiile sociale din cadrul unei societati;- în contradictiile dintre diferite grupuri formate de guvernanti;- în rigiditatea exagerata a unor Constitutii;- în nerespectarea regulilor de tehnica legislativa.Controlul constitutionalitatii legilor nu este specific doar statelor unitare, în statelefederative acesta fiind justificat de o mai buna armonizare a intereselor generale ale federatiei cuinteresele specifice ale statelor membre ale federatiei.22. Organele de stat/autoritatile publice competente a controla constitutionalitatealegilor si clasificarea controlului în functie de acest criteriuUna dintre cele mai rudimentare, elementare forme de control de constitutionalitate estecontrolul prin opinia publica. Aceasta forma de control cuprinde, de fapt, reactia opiniei publicela violarea Constitutiei. Spre exemplu Constitutia Frantei din 1793 prevedea posibilitatearecurgerii la insurectie în caz de violare a drepturilor poporului de catre guvernanti.1. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ politicÎn acest caz controlul constitutionalitatii este exercitat de organele legiuitoare si/sau dealte organe de stat, în cazul acestora din urma fie pentru ca li s-a încredintat si aceasta misiune,fie pentru ca au fost înfiintate cu acest scop.Dreptul parlamentelor de a exercita controlul asupra constitutionalitatii legilor este unulautentic si, în acelasi timp, un supracontrol, acest fiind cea mai în masura autoritate sa apreciezeconcordanta dintre Constitutie si legi.

O parte a doctrinei considera ca acest control exercitat de catre parlament nu reprezintaniciun fel de garantie, acesta fiind subiectiv în a-si autocontrola si cenzura propria „creatie”, iar oposibila sanctiune – precum nerealegerea parlamentarilor – este îndepartata si improbabil derealizat.Ideea unui astfel de control exercitat printr-un organ politic a fost inspirata de Senatulconservator reglementat de Constitutia Frantei de la 1799, în România o forma a acestui controlfiind introdusa prin Statutul Dezvoltator al lui Cuza potrivit caruia statutul si legileconstitutionale sunt puse sub ocrotirea Corpului ponderator. Ulterior, Constitutia noastra de la1965 a mai consacrat aceasta forma de control, sarcina exercitarii acestuia revenindu-i MariiAdunari Nationale. Deasemenea, Constitutia Frantei consacra un Consiliu Constitutional cunatura juridica a unui organ politic.2. Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ jurisdictionalAceasta forma de control este exercitata fie de organe/autoritati, altele decât celejudecatoresti, ce folosesc o procedura asemanatoare celei judecatoresti, fie chiar de organelejudecatoresti.Desi fundamentarea stiintifica a acestei forme de control este discutabila, aceasta exista sifunctioneaza astazi fie în baza unor dispozitii clare, legale; fie în temeiul dreptului pe careorganele judecatoresti si-l aroga singure.Argumente în favoarea dreptului judecatorilor de a decide în ceea ce privesteconstitutionalitatea legilor sunt urmatoarele:- dreptul judecatorilor de a verifica conformitatea legilor cu Constitutia decurge dinmenirea judecatorilor de a interpreta si aplica legile si de a aplica sanctiuni, daca este cazul;- dreptul judecatorilor de a verifica conformitatea legilor cu Constitutia este justificat sipornind de la principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, principiu ce presupune si uncontrol reciproc între puteri, judecatorul având misiunea de a fi „regulatorul bunei functionari aprincipiul separatiei si echilibrului puterilor”;- necesitatea verificarii de catre judecator a faptului ca legiuitorul a actionat în limitelesale constitutionale este justificata si de faptul ca judecatorul va solutiona litigiile cuimpartialitate, iar procedura judecatoreasca ofera posibilitatea solutionarii echitabile având învedere unul dintre principiile specifice judecatii, anume cel al contradictorialitatii.Argumente contra dreptului judecatorilor de a decide în ceea ce privesteconstitutionalitatea legilor sunt urmatoarele:3- într-o interpretare mai rigida a teoriei separatiei si echilibrului puterilor în stat, cele treiputeri se afla într-o totala independenta, iar acordarea dreptului judecatorului de a controla acteleputerii legiuitoare ar încalca acest principiu;- statul trebuie si poate fi singurul judecator;- recunoasterea unui astfel de drept judecatorilor ar face din autoritatea judecatoreasca oautoritate politica.Aceasta forma de control a fost instituita de Curtea Suprema de Justitie a SUA care, desiConstitutia nu i-l recunoaste, si l-a arogat, abuziv considera unii doctrinari, prin deciziapronuntata în anul 1803, în cazul Marbury versus Madison.3. Alte clasificari ale controlului de constitutionalitateÎn functiile de procedeele folosite pentru realizarea controlului de constitutionalitate,acesta se clasifica în:- controlul pe calea actiunii – este o cale ofensiva ce permite atacarea unei legi în fataorganului competent a efectua controlul de constitutionalitate, organ determinat, caruia i se ceresa examineze validitatea constitutionalitatii si, daca este cazul, anuleaza sau declaraneconstitutional actul supus controlului- controlul pe calea exceptiei – este o cale defensiva când atacarea actului sub aspectulneconstitutionalitatii se poate produce doar ulterior intrarii în vigoare a acestuia si doar dupa ce is-a aplicat celui în cauza.În functie de modul cum este înscris sau nu în Constitutie, controlul de constitutionalitatepoate fi:- control explicit – în cazul în care controlul de constitutionalitate este prevazut expres de

Constitutie. În acest caz Constitutia poate prevedea obligativitatea controlului sau/si organulcompetent a efectua acest control.- control implicit – atunci când Constitutia nu-l prevede în mod expres, dar acesta existaimplicit ca urmare a recunoasterii si aplicarii principiului legalitatiiÎn functie de momentul în care se efectueaza, controlul de constitutionalitate poate fi:- control anterior adoptarii legii (control prealabil sau preventiv) – acesta se exercita înfaza de proiect a legii. Nu este un veritabil control, astfel precum am afirmat si în cele de mai sus,fiind mai mult o garantie de legalitate- control posterior adoptarii legii – acesta se exercita asupra legilor deja adoptate, intrateîn vigoare sau asupra actelor cu forta juridica egala cu cea a legii adoptate, intrate în vigoare.Acesta este veritabilul control de constitutionalitate.4. Controlul constitutionalitatii legilor în România4.1. Sediul materiei. Autoritatea competentaÎn România controlul constitutionalitatii îsi regaseste reglementarea în Titlul V art. 142-147 din Constitutia. republicata, în Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea CurtiiConstitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, în Regulamentul deorganizare si functionare a Curtii Constitutionala.Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei României.4Aceasta se compune din 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fiprelungit sau înnoit, 3 dintre ei fiind numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei dePresedintele României.Judecatorii Curtii Constitutionale îsi aleg prin vot secret un presedinte pentru un mandatde 3 ani.Membrii Curtii Constitutionale se reînnoiesc la fiecare trei ani cu câte o treime, procedeuce permite îmbinarea experientei si continuitatii, cu noile tendinte.Pentru numirea în functia de judecator al Curtii Constitutionale, Constitutia impuneanumite conditii cumulative si anume: pregatire juridica superioara, înalta competentaprofesionala si o vechime de cel putin 18 ani în activitatea juridica sau în învatamântul juridicsuperior.Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functiepublica sau privata, cu exceptia functiilor didactice în învatamântul superior, judecatorii fiindindependenti în exercitarea mandatului si inamovibili pe durata acestuia. Astfel, judecatorii nupot fi trasi la raspundere pentru voturile, opiniile exprimate în adoptarea solutiilor, dar nu pot finici arestati, trimisi în judecata penala sau contraventionala decât cu aprobarea Birouluipermanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau a Presedintelui României, dupa caz, la cerereaprocurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.Având în vedere complexitatea si natura atributiilor sale, precum si procedurile folosite,sub aspectul naturii juridice Curtea Constitutionala a României este o autoritate publica politicojurisdictionala.Curtea Constitutionala este o autoritate politica din cauza modului de desemnare ajudecatorilor sai, precum si a naturii unora dintre atributii (precum este cea de control alconstitutionalitatii unui partid politic), si este juridica din cauza principiilor de organizare sifunctionare, precum si a procedurilor folosite pentru exercitarea controlului de constitutionalitate.Activitatea Curtii Constitutionale nu priveste numai controlul constitutionalitatii legilor, cicuprinde si alte domenii având strânsa legatura cu respectarea Constitutiei si de aceea ea poate ficonsiderata o autoritate publica politico-jurisdictionala independenta fata de orice autoritatepublica si a carei competenta nu poate fi contestata de nici o autoritate publica.4.2. Actele supuse controlului de constitutionalitateÎn sfera controlului de constitutionalitate intra: legile, ordonantele Guvernului, initiativelede revizuire a constitutiei, regulamentele Parlamentului, hotarârile plenului Camerei Deputatilor,hotarârile plenului Senatului, hotarârile plenului sedintelor comune ale celor doua Camere aleParlamentului, initiativele legislative, tratatele sau acordurile internationale.Deasemenea, Curtea îsi extinde controlul de constitutionalitate si în cazul litigiilorjuridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, a procedurii de alegere a

Presedintelui României, a procedurii de suspendare a Presedintelui României, etc.1. LegileÎn acest domeniu se disting doua situatii exprimate printr-un control prealabil si uncontrol posterior.Controlul prealabil sau a priori se exercita asupra legilor votate de Parlament, anteriorpromulgarii lor de catre Presedintele României, la sesizarea unei dintre autoritatile anumeprevazute de Constitutie, asadar nu din oficiu. Sesizarea poate veni din partea: PresedinteluiRomâniei, unuia dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, Înaltei Curti5de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de celputin 25 de senatori.Controlul posterior sau a posteriori priveste legile intrate în vigoare si se realizeaza pecalea exceptiei de neconstitutionalitate si nu se poate aplica în cazul prevederilor legale care aufost analizate pe calea controlului prealabil sau în care Curtea Constitutionala, prin decizie, aconstatat ca prevederile sunt neconstitutionale. Prin aceasta forma de control deconstitutionalitate este permis accesul inidrect al cetatenilor la Curtea Constitutionala aRomâniei.2. Initiativa de revizuire a Constitutiei se analizeaza sub aspectul concordanteitextului propus cu prevederile constitutionale, respectiv daca sunt în concordanta cu prevederileart.150 din Constitutie, precum si cu limitele revizuirii stabilite prin art.152 din acelasi actnormativ.3. Regulamentele Parlamentului sunt supuse controlului de constitutionalitate lasesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numarde cel putin 50 de deputati sau 25 senatori. Recent, printr-o modificare a Legii nr.47/1992 privindfunctionarea si organizarea Curtii Constitutionale a României, s-a stabilit ca pot fi supusecontrolului de constitutionalitate, la sesizarea acelorasi subiecte de drept mentionate anterior, sihotarârile plenului Camerei Deputatilor, hotarârile plenului Senatului si hotarârile plenului celordoua Camere reunite ale Parlamentului.4. Ordonantele Guvernului fiind emise în temeiul institutiei delegarii legislative,indiferent ca este vorba despre ordonantele emise în temeiul unei legi de abilitare (asa numiteleordonante simple) sau despre ordonantele de urgenta, aceste acte normative sunt supuse doarcontrolului posterior de constitutionalitate, fiind analizate prin procedeul exceptiei deneconstitutionalitate ca si legile.5. Initiativele legislative ale cetatenilor sau populare – fata de care CurteaConstitutionala se pronunta fie din oficiu, fie pe baza sesizarii presedintelui CamereiParlamentului la care s-a înregistrat initiativa legislativa a cetatenilor.6. Tratatele si acordurile internationale sunt supuse controlului de constitutionalitatela sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numarde cel putin 50 de deputati sau 25 senatori.PROCEDURA JURISDICTIONALA ÎN CAZUL CONTROLULUI DECONSTITUTIONALITATE EXERCITAT ASUPRA ACTELOR SUPUSE ACESTEIFORME DE CONTROLRegulile generale necesare a fi respectate pentru a putea fi sesizata, în mod legal, CurteaConstitutionala sunt urmatoarele:- Curtea Constitutionala poate fi sesizata în cazurile expres prevazute de art. 146 dinConstitutia, republicata, sau de legea sa organica, anume Legea nr. 47/1992;- sesizarile adresate Curtii Constitutionale trebuie facute în forma scrisa si motivate;- plenul Curtii Constitutionale este legal constituit în prezenta a doua treimi din numaruljudecatorilor. Plenul decide cu votul majoritatii judecatorilor Curtii, daca prin lege nu seprevede altfel.- sedintele de judecata sunt publice, în afara de cazul în care, din motive întemeiate, Curteahotaraste altfel.6- partile au acces la lucrarile dosarului, însa actele si lucrarile Curtii Constitutionale, pebaza carora aceasta pronunta deciziile si hotarârile ori emite avizele, nu sunt destinate

publicitatii.- cererile adresate Curtii Constitutionale sunt scutite de taxe de timbru.Conform art.14 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,procedura jurisdictionala folosita în fata Curtii se completeaza cu regulile procedurii civile, înmasura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fata acesteia, compatibilitatea ce va fihotarâta exclusiv de Curte.1. Procedura jurisdictionala în cazul controlului constitutionalitatii legilor înainte depromulgare (controlul prealabil de constitutionalitate)Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor înainte depromulgarea acestora, la sesizarea:- Presedintelui României,- a unuia dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului,- a Guvernului,- a Înaltei Curti de Casatie si Justitie,- a Avocatului Poporului,- a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.Asadar în acest caz, Curtea Constitutionala actioneaza doar daca este sesizata, sesizareatrebuind sa fie si motivata.În vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, anterior momentului trimiteriispre promulgare (cu 5 zile înainte de a fi trimisa spre promulgare sau cu 2 zile, daca legea a fostadoptata în procedura de urgenta), legea se comunica Guvernului, Înaltei Curti de Casatie siJustitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilorsi la cel al Senatului.Sesizarea facuta de:- parlamentari se trimite Curtii Constitutionale în ziua primirii ei, de catre secretarul general alCamerei respective;- de unul dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, deÎnalta Curte de Casatie si Justitie sau de Avocatul Poporului, se va comunica PresedinteluiRomâniei, în ziua înregistrarii la Curte.- Presedintele României, de parlamentari, de Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de AvocatulPoporului, va fi comunicata de Curtea Constitutionala, în termen de 24 de ore de la înregistrare,presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, precizând si data când vor avealoc dezbaterile.- presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, va fi comunicata de Curtea Constitutionalapresedintelui celeilalte Camere, Guvernului, precum si Avocatului Poporului- Guvern, va fi comunicata de catre Curte presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului,precum si Avocatului Poporului, tot în termen de 24 de ore de la înregistrare, precizându-se sidata când vor avea loc dezbaterile.Pâna la data dezbaterilor, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul siAvocatul Poporului pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere.Dezbaterea are loc în plenul Curtii Constitutionale, cu participarea judecatorilor Curtii, pebaza sesizarii, a documentelor si a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilormentionate în sesizare, cât si asupra celor de care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate.7Decizia se pronunta, în urma deliberarii, cu votul majoritatii judecatorilor si se comunicaPresedintelui României.Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea legii se comunica si presedintilor celordoua Camere ale Parlamentului si primului-ministru. În cazurile de neconstitutionalitate careprivesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexaminezedispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.2. Procedura jurisdictionala în cazul verificarii constitutionalitatii inittativelor derevizuire a ConstitutieiÎnainte de sesizarea Parlamentului pentru initierea procedurii legislative de revizuire aConstitutiei, proiectul de lege sau propunerea legislativa, însotita de avizul Consiliului Legislativ,se depune la Curtea Constitutionala, care este obligata ca, în termen de 10 zile, sa se pronunte

asupra respectarii dispozitiilor constitutionale privind revizuirea. Asadar în acest caz, am puteaaprecia ca este vorba despre o sesizare din oficiu a Curtii Constitutionale, nefiind necesar ca vreoalta autoritate a statului sau orice alt subiect de drept constitutional sa se adreseze Curtii cu osesizare scrisa si motivata.La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, presedintele Curtii numeste unjudecator-raportor si stabileste termenul de judecata.Curtea Constitutionala se pronunta asupra proiectului de lege sau a propunerii legislativecu votul majoritatii calificate a judecatorilor, respectiv doua treimi din numarul judecatorilor.Decizia Curtii se va comunica celor care au initiat proiectul de lege sau propunerea legislativaori, dupa caz, reprezentantului acestora.Proiectul de lege sau propunerea legislativa se va prezenta Parlamentului numai împreunacu decizia Curtii Constitutionale.Mai mult decât atât, în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constitutiei,Curtea Constitutionala se pronunta, din oficiu, asupra acesteia. Decizia prin care se constata ca nuau fost respectate dispozitiile constitutionale referitoare la revizuire se trimite CamereiDeputatilor si Senatului, în vederea reexaminarii legii de revizuire a Constitutiei, pentru punereaei de acord cu decizia Curtii Constitutionale.3. Procedura jurisdictionala în cazul controlului constitutionalitatii tratatelor sau aaltor acorduri internationaleCurtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduriinternationale înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre presedintiicelor doua Camere ale Parlamentului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25de senatori.Sesizarea facuta de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, CurteaConstitutionala o va comunica Presedintelui României, presedintelui celeilalte Camere, precum siGuvernului. Sesizarea facuta de Presedintele României, se va comunica de catre CurteaConstitutionala, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.Pâna la data dezbaterilor în plenul Curtii Constitutionale, Presedintele României,presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul pot prezenta, în scris, punctele lorde vedere.Dezbaterea asupra constitutionalitatii tratatului sau a acordului international are loc înplenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii, a documentelor si a punctelor de vedere primite,8atât asupra prevederilor mentionate în sesizare, cât si asupra celor de care, în mod necesar sievident, acestea nu pot fi disociate.Decizia se pronunta, în urma deliberarii, cu votul majoritatii judecatorilor (este vorba,asadar, de o majoritate absoluta) si se comunica Presedintelui României, presedintilor celor douaCamere ale Parlamentului si Guvernului.În cazul în care constitutionalitatea tratatului sau a acordului international a fost constatataconform procedurii de mai sus, acesta nu poate face obiectul unei exceptii deneconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nupoate fi ratificat.4. Procedura jurisdictionala în cazul controlului constitutionalitatii regulamentelorParlamentului si a hotarârilor plenului Camerei Deputatilor, a hotaaârilor plenuluiSenatului si a hotarârilor plenului celor doua Camere reunite ale ParlamentuluiCurtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelorParlamentului, a hotarârilor plenului Camerei Deputatilor, a hotarârilor plenului Senatului si ahotarârilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea:- unuia dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului,- a unui grup parlamentar- a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.În cazul în care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite Curtii Constitutionale de catresecretarul general al Camerei din care acestia fac parte, în ziua depunerii, iar CurteaConstitutionala o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, presedintilor celor douaCamere, cu precizarea datei când va avea loc dezbaterea. Pâna la data dezbaterii, presedintii

Camerelor pot comunica punctul de vedere al birourilor permanente.Dezbaterea are loc în plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii si a punctelor devedere primite.Decizia se pronunta cu votul majoritatii judecatorilor Curtii (este vorba, asadar, de omajoritate absoluta) si se aduce la cunostinta Camerei al carei regulament sau hotarâre a fostdezbatut/a fost dezbatuta.Daca prin decizie se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentului sauale hotarârii, Camera sesizata va reexamina, în termen de 45 de zile, aceste dispozitii, pentrupunerea lor de acord cu prevederile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile dinregulament sau din hotarâre declarate neconstitutionale sunt suspendate. La expirarea termenuluide 45 de zile, dispozitiile regulamentare sau ale hotarârii declarate neconstitutionale îsi înceteazaefectele juridice.5. Procedura jurisdictionala în cazul solutionarii exceptiei de neconstitutionalitateridicate în fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial, precum si încazul celei ridicate de Avocatul Poporului (controlul posterior de constitutionalitate)Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecatorestisau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a uneidispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei înorice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.9Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta dejudecata ori de arbitraj comercial. Deasemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror în fatainstantei de judecata, în cauzele la care participa.Deasemenea, Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitateridicate direct de Avocatul Poporului privind constitutionalitatea unei legi sau ordonante ori aunei dispozitii dintr-o lege sau ordonanta în vigoare.Nu pot face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate prevederile constatate ca fiindneconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.În cazul în care nu este respectat vreunul dintre elementele de mai sus, exceptia deneconstitutionalitate va fi declarata ca fiind inadmisibila, instanta de judecata respingând printr-oîncheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, încheierea putând fi atacata numaicu recurs la instanta imediat superioara, în termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul sejudeca în termen de 3 zile.Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta în fata careia s-a ridicatexceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere alepartilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotita de dovezile depuse de parti. Dacaexceptia a fost ridicata din oficiu, încheierea trebuie motivata, cuprinzând si sustinerile partilor,precum si dovezile necesare. Odata cu încheierea de sesizare, instanta de judecata va trimiteCurtii Constitutionale si numele partilor din proces cuprinzând datele necesare pentruîndeplinirea procedurii de citare a acestora.Odata ce a primit încheierea mentionata în paragraful precedent, presedintele CurtiiConstitutionale va desemna judecatorul-raportor si va comunica încheierea prin care a fostsesizata Curtea Constitutionala presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului siAvocatului Poporului, indicându-le data pâna la care pot sa trimita punctul lor de vedere.Judecatorul desemnat ca raportor este obligat sa ia masurile necesare pentru administrareaprobelor la data judecatii.Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înstiintarea partilor si aMinisterului Public, participarea procurorului la judecata fiind obligatorie.Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a uneidispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare este definitiva si obligatorie.În caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederidin actul atacat, de care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate însesizare.Dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare constatate ca fiind neconstitutionale îsi înceteazaefectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, în acest

interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cudispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiindneconstitutionale sunt suspendate de drept. Deciziile astfel se comunica celor doua Camere aleParlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutional. În cazul în care la datacomunicarii deciziei Curtii Constitutionale cauza se afla pe rolul altui organ judiciar, instantacomunica acestuia decizia.6. Procedura jurisdictionala în cazul verificarii îndeplinirii conditiilor pentruexercitarea initiativei legislative de catre cetateniCurtea Constitutionala, din oficiu sau pe baza sesizarii presedintelui CamereiParlamentului la care s-a înregistrat initiativa legislativa a cetatenilor, se pronunta asupra:10a) caracterului constitutional al propunerii legislative ce face obiectul initiativei cetatenilor;b) îndeplinirii conditiilor referitoare la publicarea acestei propuneri si daca listele de sustinatorisunt atestate de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale ori de catre împuternicitiiacestora;c) întrunirii numarului minim de sustinatori pentru promovarea initiativei, prevazut la art. 74 alin.(1) - cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot sau, dupa caz, la art. 150 alin. (1) - cel putin500.000 de cetateni cu drept de vot, ambele articole fiind din Constitutie, republicata, precum siasupra respectarii dispersiei teritoriale în judete si în municipiul Bucuresti, prevazuta de aceleasiarticole (Cetatenii care îsi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din celputin un sfert din judetele tarii, iar în fiecare din aceste judete, respectiv în municipiul Bucuresti,trebuie sa fie înregistrate cel putin 5.000 de semnaturi în sprijinul acestei initiative, iar cetateniicare initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iarîn fiecare din aceste judete sau în municipiul Bucuresti trebuie sa fie înregistrate cel putin 20.000de semnaturi în sprijinul acestei initiative) .La primirea sesizarii, presedintele Curtii Constitutionale desemneaza judecatorul-raportorsi stabileste termenul pentru întrunirea judecatorilor, în vederea verificarii initiativei.PROCEDURA JURISDICTIONALA ÎN CAZUL ALTOR ATRIBUTII ALE CURTIICONSTITUTIONALE1. Procedura în cazul respectarii procedurii pentru alegerea PresedinteluiRomânieiCurtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea PresedinteluiRomâniei si confirma rezultatele sufragiului.Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al României este validat de CurteaConstitutionala.Contestatiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la functia dePresedinte al României, precum si cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a uneiformatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala în conditiile legii sesolutioneaza de Curtea Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor, în termenele prevazutede legea pentru alegerea Presedintelui României. Astfel, spre exemplu, în termen de 24 de ore dela expirarea termenului de 48 de ore în care pot fi depuse, la Biroul Electoral Central, candidaturipentru functia de Presedinte al României, candidatii, partidele politice, organizatiile cetatenilorapartinând minoritatilor nationale, aliantele politice, aliantele electorale si alegatorii pot contesta,în scris, înregistrarea sau respingerea înregistrarii candidaturilor sau a semnelor electorale, dupacaz. Curtea Constitutionala solutioneaza contestatiile în termen de cel mult doua zile de laînregistrare, hotarârile pronuntate sunt definitive si se comunica de îndata Biroului ElectoralCentral si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.2. Procedura în cazul constatarii existentei împrejurarilor care justificainterimatul în exercitarea functiei de Presedinte al RomânieiCurtea Constitutionala constata existenta împrejurarilor care justifica interimatul înexercitarea functiei de Presedinte al României si comunica cele constatate Parlamentului siGuvernului.11Vacanta functiei de Presedinte al României se constata la cererea presedintelui uneiadintre Camerele Parlamentului sau a presedintelui interimar care exercita atributiile Presedintelui

României în perioada cât acesta este suspendat din functie.În cazul în care Presedintele României a fost suspendat din functie, cererea pentruconstatarea existentei împrejurarilor care justifica interimatul se face de presedintele care acondus lucrarile sedintei comune a celor doua Camere ale Parlamentului, pe baza hotarâriiadoptate în sedinta comuna.Daca interimatul functiei de Presedinte al României se datoreaza imposibilitatii temporarede a-si exercita atributiile, cererea se face de Presedintele României sau de presedintele uneiadintre Camerele Parlamentului.Cererea pentru constatarea existentei împrejurarilor care justifica interimatul functiei dePresedinte al României va fi însotita de dovezile necesare, iar constatarea acestor împrejurari seface de Curtea Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor.3. Procedura în cazul emiterii avizului pentru suspendarea din functie aPresedintelui RomânieiCurtea Constitutionala da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie aPresedintelui României.Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui României împreuna cu dovezile pecare se întemeiaza se trimit în copie Curtii Constitutionale, de presedintele care a condus sedintacomuna a celor doua Camere ale Parlamentului. Presedintele Curtii Constitutionale, primindcererea, va desemna judecatorul-raportor.Avizul cu privire la suspendarea din functie a Presedintelui României se emite de CurteaConstitutionala în urma dezbaterii propunerii de suspendare si a dovezilor prezentate.Presedintele României va fi încunostintat asupra datei fixate pentru dezbatere si poate daexplicatii cu privire la faptele ce i se imputa.Avizul Curtii Constitutionale se comunica presedintilor celor doua Camere aleParlamentului si Presedintelui României.4. Procedura în cazul solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionaladintre autoritatile publiceCurtea Constitutionala solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintreautoritatile publice, la cererea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor douaCamere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.Cererea de solutionare a conflictului trebuie sa mentioneze autoritatile publice aflate înconflict, textele legale asupra carora poarta conflictul, prezentarea pozitiei partilor si opiniaautorului cererii.Primind cererea, presedintele Curtii Constitutionale o va comunica partilor aflate înconflict, solicitându-le sa îsi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupracontinutului conflictului si a eventualelor cai de solutionare a acestuia, si va desemna judecatorulraportor.La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primireacererii, presedintele Curtii Constitutionale stabileste termenul pentru sedinta de judecata siciteaza partile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilita de presedintele Curtii12Constitutionale chiar daca vreuna dintre autoritatile publice implicate nu respecta termenulstabilit pentru prezentarea punctului de vedere.Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecatorul-raportor, a cererii desesizare, a punctelor de vedere prezentate, a probelor administrate si a sustinerilor partilor.Decizia prin care se solutioneaza conflictul juridic de natura constitutionala este definitivasi se comunica autorului sesizarii, precum si partilor aflate în conflict, înainte de publicareaacesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.5. Procedura în cazul judecarii contestatiilor care au ca obiectconstitutionalitatea unui partid politicCurtea Constitutionala decide asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitateaunui partid politic.Contestatia privind constitutionalitatea unui partid politic poate fi formulata depresedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Presedintele Camerei poateformula contestatia numai pe baza unei hotarâri adoptate de Camera cu votul majoritatii

membrilor sai.Contestatia trebuie motivata si va fi însotita de dovezile pe care se întemeiaza.Pentru solutionarea contestatiei, presedintele Curtii Constitutionale va desemnajudecatorul-raportor, care este obligat sa o comunice, împreuna cu actele doveditoare, partiduluipolitic la care se refera contestatia, precizându-i data pâna la care poate depune un memoriu înaparare, însotit de dovezile corespunzatoare.Contestatia se judeca, pe baza raportului prezentat de judecatorul desemnat în acest scopsi a probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a carui constitutionalitateeste contestata si a Ministerului Public.Camera Parlamentului care a depus contestatia poate fi reprezentata de persoanadesemnata de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justitiei. Partidul politic poate fi reprezentat siprin avocat cu drept de a pleda în fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie.Decizia Curtii Constitutionale nu este supusa cailor de atac.Partidele politice pot fi declarate neconstitutionale în cazurile prevazute de art. 40 alin. (2)din Constitutie, republicata, anume cele care prin scopurile ori prin activitatea lor, militeazaîmpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii saua independentei României.Decizia de admitere a contestatiei se comunica Tribunalului Bucuresti în vederea radieriipartidului politic neconstitutional din Registrul partidelor politice.6. Procedura în cazul exercitarii atributiilor privitoare la organizarea sidesfasurarea referendumului si la confirmarea rezultatelor acestuiaCurtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea tidesfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia, sens în care poate cere informatii dela autoritatile publice.Biroul Electoral Central este obligat sa prezinte, la solicitarea Curtii Constitutionale,informari asupra fazelor si operatiunilor de desfasurare a referendumului.13Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatiireferendumului.Hotarârea Curtii Constitutionale stabileste daca a fost respectata procedura pentruorganizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia. Înaintea publicarii înMonitorul Oficial al României, Partea I, hotarârea Curtii Constitutionale se prezinta CamereiDeputatilor si Senatului, întrunite în sedinta comuna.ACTELE EMISE DE CURTEA CONSTITUTIONALACurtea Constitutionala pronunta decizii, hotarâri si emite avize.Curtea Constitutionala pronunta decizii în urmatoarele cazuri:a) când se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, înainte de promulgarea acestora, precum si,din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;b) când se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, înaintede ratificarea acestora de Parlament;c) când se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului;d) când hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele;e) când solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice;f) când hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.Curtea Constitutionala pronunta hotarâri în urmatoarele cazuria) când vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirmarezultatele sufragiului;b) când constata existenta împrejurarilor care justifica interimatul în exercitarea functiei dePresedinte al României si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;c) când vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului siconfirma rezultatele acestuia;d) când verifica îndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni.Curtea Constitutionala emite aviz consultativ doar pentru propunerea de suspendare dinfunctie a Presedintelui României.Deciziile si hotarârile se pronunta în numele legii.

Deciziile, hotarârile si avizele Curtii Constitutionale se publica în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I. Deciziile si hotarârile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si auputere numai pentru viitor.