CONVORBIRI LITERARE.

ANUL VI.1 APRILIE 1872 1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

I ATIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

_

www.dacoromanica.ro

No. 10 . Anul VI. Iassi, 1 lanuarie 1873.

CONITORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a fie-eirei Juni.Abonamentul pe on an pentrn Romilnia libel% 1 galben; pentru Austria 6 fl; pentra Germania 15 Franci; pentru

Svii,era, Belgia si Italia 20 franci; pentru Francia si Spania 25 franci. .Abonamentele se fac nnmai pe tin an intreg; in Iasi la Tipo-Litografla Nationalli si la redactiuue, in Bucuresti

la librbria Soccec et Comp.; in toate celelalte erase din Romilnia la biuroarile postale.

ALEXANDRL

S'a recunoscut el literatura Greciei anticeeste, intre toate literaturele, singura care s'adesvoltat treptat, dupt vtrsta i progresul spi-ritulai, in msura cu civilisatia, at gradul deculturt, mergnd i ajunend de la sine i rt-pede, in toate formele ei, la perfectie, la floare.Ne avnd inaintea sa, precum a lasat in urma,de acele frumoase modeluri care, totdeaunaadmirate, atrag i cheami imitatori, Grecia inmanifestrile ei atit de variate i desev6rite,n'a cunoscut alt conducetor cleat spiritnl, acti-vitatea sa ; i poesia, precum toate artele, inacea fericitd, tart, an crescut i intins ramu-rile lor, ca producte libere i naturale ale pi-mntului i ale climatulai Pretutindenea aiu-rea, incepnd de la vechii Romani, care cu-leend geniul elin, an dobAndit, la rAndul lor,glorie in litere, toate popoarele antice san mo-derne, departe de a urma, in desvoltarea o-perelor de spirit, aceasti mart originalt, me-suratt cu starea societuitii, an inceput, fie carela oara sa, i la epoce deosebite, a profita delucrul acelor, care, veniti mai inainte la In-mint, au lAsat, dup1 dgnii, uu mare trecut

literar. Inspiratt de anticitate, Frautia in sec.al XVII, a produs acei nemuritori genii, care,umpltnd lumea cu numele lor, an ftcut limba,in care au scris, intinsa i puternict asupraEuropei. Asemenea s'ar put insemna pentrufie care natie resultatul, productul influintelorstraine. In aceste conditii, ca prin o lege uni-versalA, a crescut, s'a format ori ce literaturt.Imitarea a ptrut *i a fost totdeaunt cel mairtpide drum pentru a cutriera gradurile lacare este supus spiritul omenese. Cu attt maimult, cAnd popoarele, apropiete prin descope-ririle tiintei, comunia nor intre ele, cAndcunotinta limbelor striine mai respAnditt,inlesnete schimburi de idei, imprumuturi delumini, astizi, i mai cu salmi pentru noi,chemati intre cei de pe urmi la binefacenlecivilisatiei, care Oat eni ziceam in nemicare,suspinand la umbra Carpatilor. zicnd Doineledejale, pentru noi inttrzielii, i in zilele noastre,imitarea pare Anct mai naturall, i de la sinese impune prin puterea imprejurtrilor. Dar in-riurirea unei literaturi asupra alteia nu se mar-ginete totdeauna in a introduce idei ; ea schim-W., preface adese-ori chiar formele cunoscute,cnvintele intrebuintate pentra esprimarea lor.Nu e limbA care, cu timpul, dar mai cu Barna

48

www.dacoromanica.ro

366 ALEXANDIII

in zile de formare, sa nu primeaica modifi-cdri. Ca toate institutiile nnui popor, limbaat6rna de starea societatii, i este, nu maiputin dealt ea, schimbatoare ; sunt vechi cu-vinte care tree, sunt altele noue care vin, cares'adaog, i un poet a putut compara limba cuun arbore b6tran, pe care in locul frunzelorce cad, vezi altele ce cresc, i inverzesc larndul lor ramurile intinerite. Pentru noi dara,care am trecut rapede din o stare socialii ele-mentara la institutiile cele mai inaintate i'imai liberale, care am fost ca stramutati de-odata inteo alta lume, nu e de mirare, andatmosfera moral' nu mai este aceeai, sa sim-tim uevoea de a preface pana, de a perfec-tiona instrumentul, de a marl, de a imulti mi-jloacele prin care ne esplicam unii cu altii iintelegem. Climatul spiritelor schimbAnd, estenecesitate pentra limba de a se reinol; ideimale cer noue cuvinte. Dar in aceasta legi-tima inovare, in aceste reforme literare, supusela legi naturale, este un punct unde e dreptde a se opri; este o margina care, odata de-pOita, nu mai produce nimica bun. Daca is-toria ne aratl cli, prin imitare, o literaturase poate inavutl de coloarele unei altei epoceci unei civilisatii straine, ea ne invata tote-sdata ca un popor nu profita de lucrul i cu-getarile unui altui, decat atuncea and tie aremane el insui, a pastra, in totul, geniul,originalitatea sa. In aceasta privinta, poetulcare a inceput prin Doine, i a carui talent,adev6rat roman, a mers inaintand, i inaltan-du-se prin Licrimioare, Margaritarele, i Pas-teluri, ping la Dumbrava Roie, Alexandri,este un model bun a propune i a urma.

Originalitatea este un lucru care devine dino zi in alta mai rar. CAnd ceteti scrierile ce

se tiparesc astazi, simti, in mai toate, cevacare te duce aiurea, care te transpoarta inalte locuri, care-ti aduce aminte ca cutare pro-sator a scris, cA cutare poet a suspinat ; vezi,nu imittri, dar rele traduceri, sau mai adeseori Mica, un amestec de cuvintele cele maiputin naturale, cele mai depArtate, un ir defrase, care, fara stil, fart idei, duc pe cetitorametit, pe jumelate inecat, i fart a put dade fund in mijlocul acestui potop! Nu ne mar-ginim de a -introduce numai cnvintele straine,care respund la nouele trebuinti, i care, prinaceasta insui, au drept la impamntenire;plini de dorinta de a produce efect, de a vorbialtfel cleat altii, mergem pina a mecunoatetot ce este bun i indestulator in vechia noas-trA limba. Cultura i gustul lipsesc pentru apune oare care me'sura in revolutia noastriliteral% ; i, in anarchia care resultii, poetulDoinelor apare ca un conservator care, maibine decat prin cuirnt, prin fapta, prin scrie-rile sale, lupta, pentru drepturile limbei i alepoesiei romane.

Nime, mai bine decAt Alexandri, aducendun stil non, n'a Lica totodatt o mai fericitiintrebuintare de toate &wile i de toate coloarelevechi. Nime, cat el, combiand elemente strainecu inspirarea nationala, n'a tiut a imitaarta franceza i a remane roman. A facecunotinta sa este a inv'qa cum i prince mijloace se poate profita de comertul al-tor literaturi, pAstrand 1 desvoland Ansa ca-racterul original. Dar, nu e mai putin placutdecat util de a-I studia; poesia sa ne indeam-na, ne face semne, i vom incerca de a vorbldespre poet i operele sale, imprumutAnd chiarde la biografie trisaturile ce vom crede ne-cesare pentru a esplica judeciime'ntul literar.

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI. 367

I.

Scoala, in timpul copilariei, nu este nici o-data fara inriurire asupra vietei. Copil, Ale-xandri era intre aceia acaror parinti, pre-simtind tot ce avean a cnnoate fii lor pentrua numera in generatia non* incepeau a sedesparti de denii din frageda lor versta, a-itrimite departe de ochii lor, de ingrijirea lor,in Frantia, in Germania, pentru a cata i aallege acolo tot ce era i este alma cu ne-putintA de a gad in starea nenorocita a scoa-lelor noastre, o bunk i intAritoare cultura.In Paris, Alexandri a Scut studiile sale ; in-tenn Liceu frances a dobindit acel fond decnnotinti clasice sirt care nu e dat nimennide a indeplinl tot ce promitea natura sa. Detimpuriu, avea in el primal semn al spiritelornascute pentru literatnra, dragostea lucrurilorfrnmoase, care este cat o virtute, i grin a-plicarea ei la cetire, a desvoltat rapide i u-or acea simtire vie i delicata careface gus-tul in litere, i care este una din calitatilepredomnitoare in talentrd sea. In zilele descoalit Ana, a prins, ascultand in aceasta ple-carea sa naturala, a face, i nu pre reit, ver-snri francese, dobandind prin aceastA gimnas-tica intelectuala, de a amoate mai de aproapelimba, i de a intelege mai bine poetii ce in-bea. Marii genii, care au ilnstrat poesia fran-cesa, adrnirati pe loc, in patria, pamentul, iclimatul lor, in acrid via al Parisulni, eatamijlocul in care a incepnt a tral, a se hranii resultatul lor va devenl simtitor in tooth,cariera sa. itiinta de stil i de versificare, artade a compune si de a aerie, dimprenna cninchipuirea sa poetica i cu toate calitatilemini spirit cultivat, le aduce in urma i le pune

la serviciul terei sale, precum multi alti juni,camarazii sei, care reveniti de la studii, dinstrainatate, inainte de and 1848, i in verstabarbateasca la aceasta data, luminati de ra-zele Occidentului, importau, cu denii, in so-cietatea semi-orientala de atuncea, none ideicare trebueau in curend sa schimbe, sa re-inoeasca totul. Aceasta junime, generatia dela 48, a fost la intoarcerea sa de laUniversitatile straine, ca zorile revolutiei ceavea a trece peste Guvern i Societate, pestelimba i literatura, peste tara iutreaga!

Alexandri a revenit din Paris in anul 1840.Starea politica i sociall a terei, atmosfera einu s'arata favorabillia inflorirea poesiei. Acestetimpuri de putere absolutA, cu regimul lordesfranator, au fost chiar de Alexandri, inprefata sa la operele lui Negrnzzi, descrise cuatat adever i coloare ca nu basil. dorinta dea reineepe in urma so. Cum sa arlAtam maibine cat zaceau amortite ori ce simt de dem-nitate, ori ce spirit de neaternare, atunceacand insui cuvintele de egalitate, de libertate,nu erau cunoscute ? Cum si adaogim ceva latabloul sea unde vedem trecend sub ochii nostrisocietatea, impartita in clase privilegiate iclase desmotenite, unele avend numai drepturi,altele numai indatoriri, dar snpuse, fiira deose-bire, unui Donm, care singur era total, care,precum dispunea de interese, i prin urmare,de oameni, dand ultimul veto in materie deprocese, asemenea era censor-al arbitrar a onice produceri intelectuale, a ori ce aspirari li-berale ? Cum sa mai descriem tot acest sta-biliment politic micandu-se intenn mijloc ne-guros de trandavie, de col-ampere, de venali-tate, milt latite i Min blamate, precum leingildul moralitatea remasa, sau redevenita pri-

www.dacoromanica.ro

368 ALEXANDRL

mitivh? Aceste miserii, a cAror urme nu suntAnd terse astazi, cum sa. le esplicana altfeldecat, precum a facut Alexandri, prin asupri-rea din lanntru, i prin navillirile din afara,indoit jug care apasa pe capnl, pe inima te-rei? Drepurile omului i ale natiei, din toatepartile i de-o potriva mecunoscute, patria Melsprijin, plecatA, ca copii ei, sub o soarta defer, dureri, nenorociri, total ameninta de asterge de pe pAmentul nostru ori ce mai 'As-tra and caracterel roman! Limba, ea care resis-tase destul de bine ntivAlhilor barbare, invinsain fine, se impestrita de cuvinte aduse deGreci, de Turci, de Ru.,gi, i, pentru a nu maiaminti despre origina sa, se yedea invelitAcu un vestment strain, alfabetul kirilic, aco-perind f4a ei, ca de un vel de doliu, i IA-cend-o necunoscutA chiar surorilor sale!

Nu cit trebue sa inegrim pre mult acele zileatat de tulbure i incercate, ca nu era greupentru cei mai buui de a perde drumul ! Dar,fata cu aceasta realitate, in mijlocul acesteisocietali feodale, se &eau junii care se in-turnau, plini de ideile none, de la scoalele strA-ine; erau principiile francese de la 89 venitei ratiicite in evul-mediu! All! dad politia ar fibanuit de tot ce aduceau aceti juni, cumi-ar fi oprit de a intra in tad ! Dar patria sedeschidea, i ei primea in bratele ei, fara asimti revolutia cc odAtA en denii calca itrecea hotarele noastre! Plini de nerAbdari pa-triotice i de tot focul junetei, ei ar fi dorita darama din o lovituri aceasta lame veche,i a cladi, pe ruin& ei, societatea moderna,buna pentru top, i ne mai purtAnd pe banierasa decal aceste trei cuvinte: activitate, talent,merit. Dar ideile de emanciparea i imbuna-tatirea omului, de progres 1 de justitie, de-

parte de a gAsl resunct in public, nu secan decal in capurile lor, i in stare de spe-rantA sau de suspin ! Ei nu intrevedeau deciitin departare, farA interneere, reformele dorite;i, pre mult oamenii viitorului pentru a gridloc in presentul de atuncea, cati-va erau cadestarati in tara lor ! Alexandri, spirit nascutpentru litere, i plin de generositatea ce in-spill ele, nu putea vede Para. mAhnire acestetimpuri fail soare ; i doritor de a se sus-trage, de a inturna in an* parte privirea sa,prinde a 'cata in poesie i in natura, in ope-rele geniului i in operele lui Dumnezeu, odistragere, o mAnglere, i ca none puteri pen-tru a chema cu inima zile mai bune, pentrna spera cu credinta in viitor ; i acolo ca in-tee, dumbrava, necunoscuta de lume, departede druraurile batute, pe aceste frumoase plaiuri,primbla visurile sale, adapostit, leganat defarmecul lor, i cAntAnd ca o pasere, care,singind intr'o tail vilntul de curia, sb oarA, igaseste aiurea pe April inverzit.

Este uor Anse de a giicl di in societateade atuncea care mergea spre sfinit, o micaparte din generatia incepetoare forma ca unroiu deosebit, aducend o suflare de primavarAin toamna vechiului regim. Acolo, prindea anate gustul literaturei i dorinta de a sin*,de a intelege, de a judeca ; era ca o retra-gere lumeasca, ca un adApost liberal, unde in-demna gratia, zimbetul, incantarea, fe meile,care prin spirit, prin inima, suplinesc tiintacare presimtesc ceea ce noi am studiat ; i,in acest colt de lume, deschis la toate frumu-setele, lAsAnd presentul la o parte, se Yorbeade poesie, de sperantA, de viitor, i incepeea ase shrill nevoea de a studia i de a scoate lalumina trecutul care se perdea in uitare. CAn-

raip-

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI. Se

tecele poporului ce amintesc istoria terei, re-sunet patriotic al muntilor nOstri, atrgeau peAlexandri, aparendu-i cu atat mai dulci cucat erau mai aproape de a murl pe fluerulpastorilor. Doinele au fost cel antei amor alpoetului. Cate placeri in aceasta calatorie undeenlegea poesia, ca florile, pe campii si prinpaduri !

Am auzit pe D-nul Alexandri spunend elinsusi cum a gasit un mic cap d' opera dincolectia sa, Miorita; cum intr'o sail, hp, cuun mare spectacol al naturei, pe munteleCeahlau, chemat de resunetul unui bucium,asculta, pentru anteia data, unul cate unul dingura unui baciu Udrea, versurile acestei fru-moase balade. Ce surprindere! Ce multamire! A-tuncea, zicea poetul, ori ce comoarit as fi gasitnu m'ar fi bucurat atilt de mult !" Si eatal-ca s'aprinde la acdte cuvinte, ca totul vor-beste in el, asa incat vedeam cit astazi anca,dupa treizeci de ani trecuti, suvenirul acestei in-talniri en Miorita ei este scump si iubit. Dar einear put() arta ce ging* incltipuirc presupune osimtire atat de vie, atilt de desteaptil? Candcine-va simte astfel lucrurile frumoase, estefoarte aproape de a incerca si de a produceasemenea. Se zice ca Beranger plangea and,pentru anteia cora, auzia cantand Marseilesa.

In adever caletorul nostru nu aduce numaiDoine. Memoria sa, aurita de soarele Carpati-lor, nu se umple numai de cantice, dar decoloare si de forme stralucitoare, de privelis-tea muntilor, de frumuseta si armonia naturei,de tot ce indeamna poesia ; odata cu Doinele,culege dorinta de a zice Doine, la randul seu.Junele sett talent, inzestrat de cunostinta limbei,desteptat la originalitate, aplica si desvoalta peacest fond national gustul si stiinta de versi-

ficare dobandita in studifie clasice. Arta sanu despretueste acest isvor natural de poesie;si prin el literatura invetata se inrudeste is'amesteca cu literatura sateana. Aceasta nukenu e decal, anticipat in domenul literelor,progresul, ce, cati-va ani in urma, avea aface societatea. Nu am vezut noi mai tarzinspiritul de egalitate redicand si indrituind ceeace se chema clasele de jos? Asemenea lite-ratura nobill intinde mama literaturei popu-lara, o inalta si o pune alaturea cu ea, inti-nerita si cam uimita de a se vedea intr'o re-giune superioara de stil i de idei. FormaDoinelor devine, pentru inteia data, adeveratliterara. Fara a perde aerul campenesc, eledobandesc o gratie necunoscuta ; sunt naturalecu arta, si, prin aceasta, apar ca imaginasincera a talentului, care, dad, a crescut princultural nu este mai putin in Alexandri, iinainte de toate, un dar de natura.Nu voi arata cum in aceste poesii vechile cu-vinte au un aer de noutate prin intrebuinta-rea lor, cum versurile prin ritmu, prin tonulsustinut, produc adese-ori pIacute efecte dearmonie, si sunt totdeauna modeluri de limbasi de oricrinalitate. Voiu zice numai ca aceste., r,

calla* de stil mi vor fi nici odata in destulapretuite, mai cu sama and ne vom inturnaMO, momentul in care a inceput a cantaoetul, anul 1842, ca'nd limba, care astazi Iasiatat de dorit, era atuncea mai departe Anade a respunde la toate nevoile spiritului iale inimei. Trebue sa recunoastem ca instru-mentul nostru nu are nimica deseversit, si cieste mai greu decat se crede de a scrie bineromaneste. Cand privesc la celelalte limbi, casi a noastra, fiice legitime ale latinitatii, careau *tat, Oa in diversitate, un aer de familie,

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI.

. fades non omuibns una,Nec diversa tamen, qualem decet esse sororum,

and le pun cu gandul una langa alta, si leapropin impreunA, imi vine sa strig: Ce ase-mnare in origina voastra! Ce deOsebire insoarta care v'a cazut! cat mal amara afost viatapentru nna decAt pentru altele! Cat altfel au ba-tut furtunele cerului sub care gi trait! Pe-and limbele franceza, italianit, spaniola, tre-trecend prin un climat mai bland pentru des-voltare7 desi prin un lung cerc de compli-cari si prin deosebite epoce de perturbare, ausfirsit Anse a lua, fie-care la oara sa, ranguldatorat inaltei lor origine ; in aceste zile deprogres si de perfeciionare pentru ele, limbanoastra, mai incercata de nenorocire, exp.'s&chiar de la sosirea sa pe malurile DunArei,de la cel antei pas, la eruzimea barbarilorqi a vecinilor, n'a fost in putintA de a cre-te, de a se forma, si astazi, dupa atati se-coli, a remas i este Anca minoara! 0 legendadin baladele populare, vorbind de apele de laMehadia, pe care le numete surori plecatedin zori" zice ca in vreme and unele curgspre mare pe tin plain frumos" alta,

Sora ceb. mai mica,*i mai selbiticd,Plange colo'n stand,La umbra. adiinca;"

si cand este indemnata de a esi si ea la lumina,atuncea respunde

SCum sA es din piatrii,sunt goall tooth',

ru6 tem de soare;Na m'a soarbe oare?"

In aceasta poetica alegorie, cum sa nu vedem

soarta limbei noastre! Aceasta sort micaselba.tica, care privete cum celelalte se intindpe frumoase plaiuri, care s'ascunde in stand,la o parte, plAngend la intuneric, nu infatiazaoare imagina acestei limbi care suspina la um-bra Carpatilor, obscura si pArasita, in vremecAnd surorele ei, sarutate de glorie, sboara icutriera lumea!

Aceasta limba rustica, eata instrurnentul decare avea a se servi, pentru a canta, po-etul ! i putem zice de pe acuma, privind laoperele sale, ca palind stAnca cu varga safarmecatoare, Alexandri a tacut sit isvoreascamai larg, mai limpede, si mai ivit la soare,micul perm care curgea, perdut in munte !

Doinele au fost, pentru el, puntul de ple-care a desvoltarei sale viitoare, i totodatapartea prin care se tine ge trecut, de litera-tura populara. Gustul pentru naturA l'a con-dus spre acest soiu de poesii reproduciitoarede moravurile cAmpenesti, si pline de frumoasedescrieri locale. Dar, nu in aceste idile, pu-tern gasi simtirile sale. Poesia sa Erica incepeen Lacremioarele, gingase flori, crescute inplina juneta, in zile de mai si de scare, unclesuspinul frunzelor s'amestecA cu freamtitul ini-mei, si unde se intAlnesc, in dimineata vietei,cele Antei zimbete cu cele Antei lacrimi. Suntacolo razele vesele de primavara, seninul ti-nereei incAntaoare, i coloarele palide detoamna, atuncea cAnd, noi inine intunecati, ve-dem dorintele noastre cAzend pe drum, unacatra alta, ca ramuri vestejite; sunt crudedesteptgri AlAturea cu visuri de fericire,ca ziori de lung viitor care apun in sufe-rintA; este poetul care, in momentul chiar alpasiunei, crezOnd in vecinicia ei, i leganatcu mii de soapte, reproduce, in versuri ar-

S70

Ca*i

i

i

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI. 371

monioase, toate dismerdArile, tot farmecul lor,dar care, perzOnd deodatl, ca sub o suflarede furtunA, aceastA incAntare, intoarce o pri-vire intristatA cAtrA trecutul iubit, ditrA acelemaluri inverzite i atrAgtoare, i, plin de oscumpit i vie imaging, se incearcA, in plan-set, a data acest suvenir, a-I aprinde, a-I re-invie prin poesie! E oare nevoe de a zice cAaceste din urmA' inspirate prin aducere amintesunt mai pre sus de acele scrise in oarele detulburare ? Cine nu tie di in singurAtate,and locuinta sa e desiart, i mai mult cAndsufere, Zina vine cAtrA alesul ei, i, indur-toare, deschide bratele pentru a-I mange?Alexandri este din acei care, dupA ce au per-dut armonia, idealul, care-i mica i indemnaa produce, nu au incetat de a remAne poeti itie a se inalta pe urmele trecute; isvorul seude poesie a urmat, nu nurnai de a curge,dar de a crete And prin memoria inimei.Inspirarea, in adevOr, sub care au prins a re-sAri, ca sub o rouit din cer, LAcr6mioarele,s'a strins in 1847, MIA a lumina mai multdecat done primAveri din perioda sa poeticA,dar nu fArit a da talentului botezul durerei,care-I rarete, care pune lacrimi in versuri,ea in simtire, i desevirete frumuseta poe-ticA! 0-alta crudI perdere, un an mai inainte,inriurea asemenea asupra producerilor sale.Atucea striga :

man amar e ceasul, nand dorul ce jaleste,Mind in vremi trecute un suvenirSe'mpedidt in sboru-i, i cade, se loveste

De peatra mormental acelor ce-au iubit !"

Fiinta scumpa ce sub aceastA peatrA cata do-rul seu, era muma sa. PlAngerea este unadin cele mai ptrunzetoare ; i and v'ed ce

dulci cuvinte gAsete fiiul pentru a vorbi demaica sa, cAnd aud aceste sincere suspinuri,revenind in mai multe locuri, i dupg carejudec obiectul lor, sunt aproape de a credeca si aici s'ar pute adeveri acea lege a na-turei, care a fost adese-ori doveditg, si carevoeste el oamenii de geniu sg mosteneascide la mamele kr.

Dar, in curend, nenorocirile publice aduco puternicA diversiune durerilor sale particu-lare. Vine anul 1848. Miscarea liberal deatuncea resunet al revolutiei franceze, esterapide os6nditA, i Alexandri. ca multi alp,Oft a pargsi tara, zice, in frumoase versuri,adio Moldovei:

Cine tie, cine tieDacit 'mpins de-a soartei ventM'oiu intoarce 'n veselieSit sitrut al ten pament?"

AceastA indoelnicA intrebare, aceast1 ingrijiredureroasA despre viitor, este ca o trAsaturidin negrul tablou ce infAtia Patria, in' acelmoment, i care mAhnea inima cetatanuluiPoetul, Anse, avea, nu mult in urml, a serbaintoarcerea sa ; si atuncea, sub un Domnbun, de care nime nu vorbeste fart a zice,dupg un vechi cuvent al pgrintilor nostri, fe-ricitul intru amintire, sub Grigorie Ghica, inzile mai blande, revine la poesie, ca la dorulseu, adgogend and o Lacremioarg, and unSuvenir, and o Doing, inturnanduse spre a-ceste din urml ca paserea la cuib, i cantind,zi dupg zi, primgvarg dupg primgvarg, Onecgnd, culegend recolta minor treedori, pu-blicA, in 1853, Anteiul volum de poesii, care,tipgrite in Paris, se intorc in carte la leagt-nul kr, precum sosesc, diplomati de Faculta-

slAvit,,C1

www.dacoromanica.ro

372 ALEXANDRL

tile francese, junii, trimisi copii la scoalA.Ele nu an fost mai putin bine primite in pu-blic cleat acesti din nrmi in cAminurile kr.Stint simpatii de la o natie cAtra, poetii sei,Ca de la om la om; i nu poate fi dedt iu-bit de tara sa poetul adrui limb& este ceamai romAnA intre toate, acArui spirit si inimAsnnt mai romIne inci.

A dona editie de Lhcremioare, apgrutti in1863, contine noue poesii, numite MArgiirit6-rele. In tot acest volum, sunt deosebiri deversa, de artl, de inspirare; sunt in une lo-cnri defecte care vin de la junetA, pre pa-tine idei, pre multe imagine, pre mare dra-goste pentru cuvintele dismerdAtoare, floricele,frunzisoare, pAserele. Dar juneta este un de-fect care trcce rApide, i poetul n'a intArzietde a-1 perde, de a-1 regreta, si de a deveniarmat, format pe deplin, precum in DedicatiaLacremioarelor, uncle total e deseversit, in oSearl la Lido, primblare pe canalurile vene-Vane, nude strofele curg cu armonie, si cutoati gratia unei gondole, care pluteste, sejoacA, i luneci pe valuri. Asemenea Astep-tarea, i cite altele pline de artA, de simtire,de poesie! CAte mArgAritare, bine insirate,frumoase ca petrele ce ele numesc, si pe caretimpul va trece, Ora a le Ina, luciul.

Apa-i trecaoare, petrele rmln."

In aceste din nrma, in MArgAritArele, gAsimAnal visuri, suspinuri, precum stdruesc a re-veni in sufletele pline de dor. Multe din eleprivesc faro, noastrA. Niscute in zile de mariprefaceri, de reinoire totalA, ele sunt inter-pretul slintirilor ce se deteaptl in restempultrdbure nude incercirile unei societAti ce nastes'amestecA cu remiitele unei societAti ce ca-

de ; ele sunt. pline de incredere i de indo-ialA, de sperantl si de ingiljire. Am putenota anul 1855, Moldova in 1857, Presimti-rea, si altele AmcA.

Victor Hugo a zis undeva c dad omulare glasul seu, natura are al ei, i intAm-plArile au si ele al kr. Acest de pe urmAglas nu a vorbit poetului nostru cu mai pu-tinit decht acele de Antei. Marele su-venire din aceastA epocl au gAsit totdeaunaresunet in poesiile sale. Acel ce in 1848 afost cuprins de durerile terei, nu putea re-mane nepAstitor la bucuriile ei. Precum in1844 a serbat zioa ce da libertate Robilor,asemenea in 1859 a serbat prin hora unireiinfrAtirea terilor noastre. Culegend Baladelesi Doinele, aceastA complAngere in mii deversuri a natiei romIne, i mArind prin elecunostintele sale istorice, Alexandri a deprins,de cu vreme, spiritul seu cu lucrul obstesc,si a logodit, ca sA zic asa, inima sa cu pa-tria. Tot ce o priveste atrage sufletul seu.CAteodatA mai viu miscat de interesul mo-mentului, nu se multemeste de a se faceresunetul intAmplArilor; s'amestecA si la viataactivA. Asa chiar in aceste timpuri, conspi-ratorul de la 48 numera in partidul uni-onist, care atuncea aparea ca un concert,unde era loc pentru un poet ; cAci toti, ina-inte de luptele si patimele politico, erauuniti intre densii ca spre a inainta pe a-cela drum, sub aceeasi inspirare, pentru a-ceeasi causA, i toti, plini de ardoare si deincredere in viitor, aveau impreunA un far-mec, un aer de noutate i de putere, carenu s'a mai regAsit niciodatl in urma!

DupA aceste mad. i insemnate date, D-nulAlexandri a mai luat Ana parte in cateva

putere

www.dacoromanica.ro

ATXXANDRI. 373

randuri la viata luptitoare, dar trecend ra-pide chiar prin functiile inalte ce a ocupat,i fugend, precum altii le cata, de onoarelepublice. Ambitia, interesul personal nu l'aumucat niciodatd. Acestui caracter neatins deboalele zilei, literatnra datorete de a-I pastrapentru densa; el nu a pirsit-o eiteodata de-alt pentru a-i reveni cn o iniml mai simti-toare, precum ne intoarcem cttrIt o fiintAscumpil, dupA un lung drum. Ceia ce iube'teinainte de toate sant literele. Si el le ar fiputut zice, fad, si asculte decal simtirilesale : Voi sunteti isvoare limpede ascunsesub umbrii la doi pai de drum ; cine nu ye-tic merge inainte ostenit, san cade obosit incak! Cine ye cunoate aleargi spre voi, iirecorete fruntea i intinerete in voi inimasa! *) Aceste binefaceri, aceste mngleri,eine le a scumpit mai rank deal acel ce eul-tivA poesia, in singurAtate, eu eel mai detep-tat amor?

Retras Anse el nu a ineetat de a privi dinacest adApost, i ca de pc mal, rolurile ce sejnaca pe scena lumei noastre. Avem, in ade-vex, de i multi sustin contrarul, uu teatrufoarte intins, foarte populat, i care sigar nue tira interes ; acest teatru este Ora noastrAcare, mai bine decAt alta, infiitiaza acest ca-racter. Cei mai multi din noi nu numai schim-bA, ca i comediantii, adese-ori de roluri, des-brAclind astAzi pe aeel de ieri, (lar, ea pesciinduri, ne incereAm mai toti in altele decAtacele pentru care snntem ralscuti! Institutiile,1 do, sunt ea oamenii; stun en totul alt eevadeciit ceia ce predind a fi! AceastA mare co-medic a inspirat unui bun observator eAntice,

*) Prevost Paradol.

piese de teatru, unde lucrurile sunt expuseeu adeverata lor fisionomie; i acest observa-tor de realitate, en zimbetul ironic, este AncApoetul LAcremioarelor! FatA cu mobiitateaepocei sale, cu rapidele ei prefaceri el acopiat soeietatea precum o vedea inainteaochilor ; i dacI in aceste timpuri micA-toare i tulburate, puterea comic& nu s'a pu-tut intruni asupra unui mare subject de in-trig i de moravuri lung meditat, dael nu amers pea a pAtrunde la viciuri adAnci .serioase, el a imprAtiat comedia in mike'tablouri i in numeroase portreturi care punpe scenA spiritul, modele, i epidemiile zilei.Paraponisitul, de exemplu, care e nn prost deinteia mAnA i care, en toate aceste, n'a fostniciodatA ministru, cere eel pntin o recom-peng nationala! Cate lueruri, cAte figuri ri-dicule au fost aa ficsate pe hArtie ! Descrisein epoce diverse, ele presintA urn tablou euatAt mai adeverat en cAt e mai schimbAtor,i nu va fi greu pentrn viitor de a vedeagrin ele societatea noastrA in aceste vremideosebite, 1 de a giisl in euprinsul lor isto-ria i ea ziaral timpului. Dar pentru noi eariam scurtat din sArile noastre a le ascultasau a le ceti, cAte oare plieute am trecut cuele ! CAM veselie comici i ce naturalesunt aceste piese upare! Ce rApide uitAmautorul pentru a nu mai vedea i a numai auzi decAt persoana ce voete a ne a-rAta, eu deprinderile, Cu vorba, en glasul ei !Sigur multe din aceste luerari tree; dar tre-bue sl mArturisim ert, in aceste lncruri trece-toare, poetul a regit cateodati a pune untalent durabil.

AceastA facultate de observare, aceastA frau-ehetA de pant se poate asemenea observa in

49

www.dacoromanica.ro

374 ALEXA/ORL

im bun numer de articule i mai bune, pu-blicate in feluritele reviste care au aparut lanoi, inceptind prin Propairea, Dacia lite-rara. i apoi Romania literara, a card re-dactor a fost el. Nu am vedea mai putinin luminadaca, ne am pute opriacest gin-ga5 organ care se numete spirit satiric, icare este in Alexandri o vie simtire. Darsuntem ca inteo lunc.a frumoasii unde multecarari mnbrite, multe poeni indemnatoare nechiama in toate partile; le aratilm cu degetulMai, a p6trunde, tiniindune de obiectul nostruprincipal, care este, pentru acuma, de a expli-ca talentul, originalitatea i diversitatea sa.'Wm zice dar ci atnncea and schimba desubject, de mijloace, de coloare, tie a-i facemitha dupil caracterul lncrurilor ce descrie, i

cu toate aceste este pretutindenea recu-noscOtor, aceasta este ca aduce totdeauna ca-litatile sale, o pana uoaril, plina de adev'eri de gratie natural.

Prosa, anS6, nn a fost pentru Alexandri de-cat o rcreare i. ca o parte de amator. Versu-rilor carora daterete cele antei triumfuri, aremas el totdeauna credincios, neuitandu-le nici-odata_ i inturnandu-se necontenit la pocsie, cala limba sa natal; inainte de toate este ireniane poet. Fatal en o frumuseta, ori carenemultamit de a privi, de a simti, ptruns deimagina ei, i plin de dorinta de a revedeaInca ceia ce i-a dat o vie placere, can, aju-tat de armonia artei, de a reinvie lucrurilecare l'au incantat i de a le reproduce, nu pre-cum erau, dar precum le represinta inchipui-rea sa ; viu micat de formele ideale prin cares'arata, prin care vorbete natura, de frumu-setele i de glasurile ei, el alege o trasaturade ici, alta de dincolo, i compune placute

tablourl care sunt totodata pline de adev6r ide poeie eata Pastelnrile sale ! Simtirile,imaginile, cugetarile, ce un obiect sau un sa-venir deteapta in siinul seu, reproduse cuvietate, cu pasiune i prin puterea talentului,eata poefile sale de pe urma, care sunt, Vara,indoiala, cele mai bune, i care alcatuesc, fdriseamen, cea mai frmnoasa producere in lite-ratura noastra. Arta sa, mult desvoltata, adobandit asta data &piing libel tate. Naturasingura este modelul seu; el tie ca tablou-rile cele mai sublime stint &cute cu acestetrei lucruri : apa, verdeat,a i lumina! Cel maimare pictor, cel mai mare poet este Dumne-Zen! In aceasta parte dart mint ficsate privi-rile sale i toate minunele cerului i ale pa-cfentului atrag inchipuirea sa. De vine Aprilcu florile, cu paserile, eatal cum descrie in-

primtverei:

In fund, pe cer albastru, in zarea departati,La resarit, sub soare, un negru punt s'aratii:E cocostircul tainic in lume caltor,Al primrtverei dulce inbit prevestitor.

El vine, se inalti, in ceruri line sboara,rapide ca gandul la cuibu-i se coboart;

Ear copilasii veseli, cu peptul desgolit,Alerg, sarind in cale-i zic: bine-ai sosit I

In aer ciocarlia, pe case randunele,Pe- crengile padurei un roiu de pasereleCu lungt ciripire la soare se 'ncalzesc,

pe de-asupra baltii nagbitii se 'nvertesc.

eata primavara en sinu-i de verdeatalIn lume'l veselie, amor, sperire, viata,

cerul, i prtmlintul preschimba struttri,Prin raze aurite i vesele cantari!

0 alta data privind cum Binge in krill, cum

deed

;

cantarile

Si

i'i

$i

Ahi

Si

www.dacoromanica.ro

A LEXANRI. 375

erete pe pitiment troianul, .gAndul seu se ducecatri sermanii care Sri adApost, sufe'r i tre-murii, in cAmpuri de zApadit; isi aduce amintede acel nenorocit popor, care plin de gheatit,ferecat de 1ar4uri, este dus pentru a miari,.prin pustiuri troenite, fitri sfirsit, ce se zicSiberia ; rApide deteptatii inchipuirea sa vedetot acest jalnic convoiu, plini de fiori i de com-pAtimire pentru acei expui a poi ! Din acestesenthnente naste un Pastel, Pohod na Sytir, careeste un cap-d'operit in toate privintele i care armerita acest nume in ori ce literaturI.

Cele mai multe din Pasteluri stint mode-Iuri pentru descriere, dei citeodatit opun premilt cuvnt la cny6nt i poate aratA premare adres1 de stil ; dar reproduc, nu se poatemai bine, tot ce simte poetul, tot ce priveteeu drag. Se vede ci este in Alexandri nunumai amorul lucrurilor frumoase, dar i pu-terea de a le insufleti prin poesie, i cii areace! ceva care inspirit, care impinge a crea,care rnuncete chiar p6n6 ce ideile sau sim-tirile au devenit opere viguitoare. AceastittainicA putere, Socrat o immea dimon ; Voltairezicea cit avea pe dracul in trap, i Gcethe cAsimtia in cap un copil si ca nu se puteanura deal dupg, ce-1 fAcea i culca pe hArtie !Alexandri cheamA aceasta o boali! 8:1,-i do-rim darit de a deveni adese-ori bolnav, i dea se tAmAdui scriind Pasteluri!

Eatil cum poetul ajtms la gradul cel maiinalt de arta, si ca la culmea talentuhti seu,pane in frumoase Yersuri tot ce tresare in el.Din de junetl, in zile de maturitate, el nu in-eeteazii de a produce in toate pArtile ; sit chiarin vreme cand aceste poesii, zilnic niscute,dupit impresiunea momentului, apar in Con-vorbirile literare, autorul Pastelurior prinde

a cugeta, a compune, a netezi un poem maiking, o inspirare nationalit, Dmnbrava Itoie,suvenir istoric, remas popular sub formit le-gendarl :

Cole'n astii Dumbrava copacii nriesiSant locuiti, se spline, eu suflete de Lesi,Pe timpul larbiitiei a prins Stefan cel mare0 oaste de divali, s'a pus'o ea s'd. are;Ear in piimntul negru ea sange-amestecat

. Spre lungA pomenire el ghinda-a semanat."

EatA subiectul poemului . AceastA incercarede a data o episodi din istoria. terei, dose-vrsete de a ne arAta poetul. Vedem inert odata amicul vechilor traditii, doritor inaintede toate de a feri de noeanul timpului i aluitArei tot ce a insemnat, strAlucit in zilelepArintilor nostri ; este Ina piosul culegelor albaladelor, care poarti gAndirea sa pe vremiletrecute de vitejie, i care, pittruns de ceia ce erabray in ele, catA a pune via sub ochii notritabloul faptelor indrAznete. Dar ori ce in-turnare cAtrA trecut, zice un critic, dovedesteoare care ostenealit in present i deertul mo-mentului." Este in adeve'r ceva asemiinAtorin starea noastrit morall i politica". Generatiamaturti de astAzi, cand. se intoarce ditri au-rora sa, cand privete sperantele nemArginitecare luminau calea democraticii deschisa in 59,ciind face apel la suyenirile de junetd, vede,de i am dobndit mari progresuri, di ceia ceavem este departe incl. de ceia ce a visat!Oamenii de le 48 au avut sigur frumoasemomente, avnturi de patriotism, fapte exe-cutate cu multi"), ardoare nationali i dar aupus pre multA credintit in forme, in cArti, inpang, in tot ce este scris, au socotit moravu-rile mai lesne a se transforma decitt sunt inrealitate, au lipsit de cunostinta practici a In-

www.dacoromanica.ro

376 ALEXANDRI.

crurilor i a oamenilor, i, pentru pedeapsa,astAzi ved toata programa de la 57 realizataprin manele lor, fart a indeplini ans6 prq-miterile ei ; de acolo acea amaraciune, aceldesgust ce simtim de cite ori realitatea nedeteapta din amagire! Poetul, a carui amorde Ora face parte din natura i din talentulseu, intristat de nourii cerului nostru, cata intrecut o raza de soare. Fata cu presentulplin de reslalire pentru interese personale, elreinvie zilele de unire devotata pentru bineleobtesc ; el zice vechilor eroi ai vechilor tim-puri sit apare arm.* in toata splendoarea lor,precum atuncea cand ceia ce chemau dra-gostea moiei acoperea patria i aplra hota-rele ei ! i eata top aceti aparatori,

Eiti ca frunza'n codri la vAntul primaverei,crt sub ochii notri alerg impreuna

La glasul terei scumpe ce-i cheamii'n ajutor!Plin dart de dorint.a de a redetepta spi-

ritul national, Alexandri infruna poesia epica.Doue mari praguri stan inaintea sa ; until dea redica limba noastra atilt de slaba la ilia-timea epica, alta de a pune istoria in poesie,doue lucruri care na se impact Impreuna, i'in a carora unire, cea din urma, dad nu ceade'ntAiu, perde ; cad dacit voeti a fi exactadio cele neprevAzute, surprinderile placute!Intamplarile i persoanele sunt de mai inaintecunoscute ; interesul desnodamAntului, nu-1 maipoti atepta! Aceste greutati, cum le invingepoetul ? Este in versul sett ceva sprinten inervos care pare a insemna avAntul unui juneatlet, &cut pentru a birul. Dar asemenea stavilinu stint de acele care se pot frange pe de-plin. Cum sa cream o limba ? Cum sa inven-tam in istorie ? . i, cu toate aceste, ultima Ca-tastrofa este atat de bine intarzieta ca suntem

fericiti de a ne intarzie i noi, urmand pepoet cum urmam visurile noastie, parasind cuel caininul pentru campul de Wale, sburandori unde-i place a ne redica, i culegAncl pre-tutindenea adeVerate placeri de arta, de sim-tire, i de armonie. Poesia descriptiva a do-bandit asta' data o intindere i o putere ne-cunoscuta Mica in literatura noastra. Si pintredescrieri, in mijlocul zinganitului de arme itropotului de cai, gasiin idei morale de-o marefrumuseta:

( Bratul ce nu da moartea and poate, multe poate!' )aiurea And :

Vrsta intre oameni stinge ori ce duvniinie!"Aceste cuvinte stint zise until cap de *Oasteroman de un ef polon, de bAtranul Toporskibelranului Carp.; 1 chiar in momentul andrangurile inimice incep a se clatina, cand teatepti la un de pe urma i crud avOnt, la orisipa de cavalerie, atuncea, intalnindu-se, acetivechi dumani refusa de a se bate ! Sunttrani, 1 barbele lor albe stinge dumania kr!Eata ce voi chema partea umana a poemnlui,ceva ce gsesc mai pre sus de toate luptele ide toate victoriile !

Asemenea cand Stefan eel Mare pune laplug Polonii, batuti 1 prini, ceea ce'mi placemai mult, nu e scena arattilai, nici chiar a-ceste versuri,

Ma scrie Romamil a sale fapte marl,Cu feru'n brazda neagra I... Romanul astazi arePdm6ntu1 s6u drept carte s't pluguri carturaril

de i acest tablou arata atat de viu timpurileunde total se trata prin fapta, nu prin vorba;ceia ce'mi place este lacrima ce Tara poetulpentru acei

Multi dintre ei, sermanii ! in cal:At nu ajung,Si chiar in a lor brazde, gasesc a lor mormAntl

i

1)5-

injugali,

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI. 377

Dar eatti destul pentru a zice c toate incer-crile epice facute mai inainte la noi, au re-mas in urma ; Dumbrava Rosie tine astazieel iinteiu rang, i va remane totdeauna unmodel de limba frumoasa si de patriotica in-spirare.

Am vezut rgpide, i ca din sbor, opereleare datoram plcutului talent ce ne infatisam

sub numele Alexandri. Placut e cuventulcare'i convine inainte de toate. Fie care iu-beste a-1 ceti. Poesia sa are farmec. Trebue

recuitoastem ca el a fost i la acea scoallatragOtoare, in care tree oarele noastre celemai inctintatoare, societatea femeilor, unde in-Mani arta de a place, care nu e mai putin-dila in literatura decat in viata. Alexandri,bun scolar si in aceasta privinta, are tot ceatrage ; este din acei de care zicem ca auvorba dulce,

Quicquid come loquens ac omnia dulcia dicens"

Om de lume, i totodata caletor neobosit, vi-sitand, intre cele multo, Grecia, Italia, si maien sama aceasta din urma alma parens" eln'a fost fart a dolAndi mult in aceste locuriclasice, sub aceste frumoase ceruri. Dar ceeaee trebue sa vedem mai ales in el, este unfiu al culturei francese, al acestei civilisatiiatat de mane, ant de simpatice 1 Dubla esteinriurirea venita din aceasta parte : una caretine la facultatea de a inventa cu usurinta,cu fantasie ; alta care sta in luerarea stilului,in darul de a face placuta cetirea ori careiscrieri. Aceste calitati, de unde le-a dobanditel dact nu de la literatura care le stapanestemai mult in lume, literatura francesa, princare a inaltat spiritul ski ca la un tip de

gratie i de frumuseta ? Dar, profitand de a-cest dulce comert, el a tiut a remne el in-susi, si a pastra originalitatea sa. Fara a lin-pamentenl regulele severe care stint naturaleFrantiei, el a pus in poesie, alaturea en dis-ciplina, ceva mai liber care este in caracteralsi in geniul limbei noastre. TotodatA, el a in-trebuintat inchipuirea sa pe fondul national, s'ainspirat din Doinele, din Baladele populare ;a Mut apt cu mana de la isvor. i prin acestamestec de regula .si de libertate, de vechicuvinte si de forme none, prin arta si prininspirare, Alexandri a devenit eel mai aristo-cratic i cel mai popular din poetii notri,singurul chiar care e bine cunoscut in Romania,i din a carui poesii, multe, cantate pretutin-denea, s'ar pute, ca in timpurile vechi, tran-smite prin memorie. El este and> intre totiacel ce a facut limbei noastre cele mai marlserviciuri ; el ne arata cum cuvintele pro-duc efeete prin locul ce le dam, cum ima-ginele desteaptg gandirea, cum se pune ar-monie in desvoltarea ideilor, musica in tontdsustinut al versurilor. In totul, el merita laudace Boileau face de Malherbe, in care vedeeel mai mare reformator al poesiei francese,si in viitor va remane ceea ce se cheami unef de scoala, un model de care vor cata ase apropie toti acei ce vor tine a insemna inliteratura romana.

Asupra inimelor, Alexandri nu are mai pu-tina inriurire. El varsa in noi de acele siminicare se tradue ill binefaceri. Operele salesunt pline cu amorul de patrie, cu amoral delibertate,. care se unesc attt de bine en no-bleta literelor. In fine, toate lucrurile bune 1frumoase ale artei si ale vietei, natnra, amoral,amicitia, au un loc larg in poesiile sale, i nu

sri

www.dacoromanica.ro

378 SERMANUL DIONIS.

voi mai adaogl decai un cuvnt, eel mai rara ziee: omul e ea poetul, instrumentul e eanoatele.

G. Varnav Liteanu,

SERMANUL DIONIS.

NOVELA.(Urmare.)

Inbit'ozise el incet netezindu-i prul ei de 'auriubit'o! vino cu mine in lume.

Uncle ?Uncle ? Ori unde. Vom tral asa de fericiti a-

eolo uncle vom fi, neturburati de niminea ; tupen-tra mine, en pentru tine. Din visurile noastre vomzicli castele, din cugetarile noastre vom adanci man

de undoiete oglinzi, din zilele ncastre veacuride fericire p de amor. Aide !

Dar ce va zice mama, zise ea, cu ochii plinide lacrimi.

Umbra ei se resfrangea in parete. Dan se uitafix intr'acolo; umbra se desprinse incet si se inaltape-o raza de luna spre a cad6 in pat.

Gme-i acolozise Maria tremurfind pe piep-tul lui.

Umbra ta, respunse el zimbindea remanein locul teu . vezi-o cum doarme.

0 ! ee libera p usoara me simt zise ea c'o voacede umi timbru de aur. Nici o durere, nici o patimain piept. 0 ! iti mulV.m,.se . . . i ce frumospai tu acuma.. . pare ca epi altul. .. pare ca estidin alta lume.

Vino en mine sopti el la ureche-i, vino prin os-tiri de stele, prin tarii de raze, panit ce departede acest pament nenorocit p negru, il TOM uitapentra ca sa nu ne mai avem in minte, decat pe nor

Haide dar sopti ea incunjurandu-i gatul cu bra-tele ei albe p gurita de buzele lui. Sa-rutarea ei ii impla de genii p de-o nou it putere.Astfel imbratisati arunca neap-a sj stralucita luimantle Eeste umerii ei albi, ei incunjura talia strin-gend-o tare la pept, ear en ceilalta man& flutu-rand o parte a mantiei, se ridicarC Meet incet prin

aerul luciu p petruns de razele lunei, prin nouriinegri ai cerului, prin roiurile de stele, pana ce a-junsera in luna.i.Calatoria lor nu fuse decat o sa-rutare lunga.

El puse jos dulcea lui sarcina pe malul mirositoral unui lac albastru, ce oglindea in adancu-i toatacununa de dumbrave ce'l incunjura, p deschideaochilor o lume intreaga in adanc. El ip lull caleaear spre pamnt. Aproape de pament, el eza pecoastele unui nour negru p se uita lung P cuge-tator pentru ultima oara asupra pamCntului. Luacartea lui Zoroastru, deschise uncle file p incepaa citi judetul paniOntului, p fie care litera era unan, fie care Pr un secol de adever. Era ceva in-frieosat ate crime au putut sit se petreaca pe a-cest atom atat de mic in nemarginirea lumei, peacest bulgare negru i neinsemnat, ce se numestepament. Farmaturele acelui bulgare se numesc im-peril, infusorii abea vezuti de ochii lumei se nu-mese imparati, p milioane de alte infusorii joaca,in acest vis confus pe supuPi . . .. El ii intinse mamaasupra pamCntului. El se contrase din ce in ce maimult p iute, pana ce deveni impreuna cu sferace'l incungiura mic ca un margaritar albastru stro-pit cu stropi de aur P cu'n mez negru. Marimeafiind numai relativa, se intelege cit atomii din me-zul acelui marg&ritar, a carui margini li era cerula carui stropi soare, luna p stele, acei pitici ne-marginit de mici aveau regii lor, purtau resboaep poetii lor nu gaseau in univers destule metafore

comparatiuni pentru apoteosa eroilor. Dan seuita cu ocheana prin coaja acelui margaritar,se mira, cum de nu plesnepe de multimea urei ceeuprindea. II lua p intorandu-se, atCrna in salbaiubitei sale albastrul margaritar.

ce frumos facuse el in luna !Inzestrat cu o inchipuire urieseasca el a pus doi

sori P trei luni in albastra adancime a cerului Pdintr'un pr de munti au zidit domenicul self palat.Colonade stanci sure, strepne un codru antic cevine in nouri. Scan inalte coboreau pintre coasteprabusite, printre bucati de padure ponorite infundul ripelor 'Ana intr'o vale intinsa taiata, de infiuviu maret, care parea a'p purta insulele sale cape niste corabii acoperite de dumbrave. Oglinzilelucii a valurilor lui resfrang in adanc icoanele ste-lelor, incat uitandu-te in el, pari a te uita in cer.

enroll

-

imi

si

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS 379

Insulele se inaltau cu scorburi de tamae si cuprund de =bra. Dumbravele lor intunecoase depe mahui b e zugiaeaa i1i fundul riului, cat pareaea din una i aceeasi radacina un raiu se inaltain lumina zorilor, altul s'adanceste in fundul apei.Siruri de cirei scutura grei omatul trandafiriu

inflorirei lor bogate, pe care ventul ii gramadestein troene; ion UMW' in aer cu Irunze ingreuetede gandaci ca pietre scumpe, i murmurul lnr implealumea de un cutremur voluptos. Greeri raguiticantan ca orlogii aruncate in earba, ear painjeni desnprald qu -trsqut de pP-o insula pIni la inglul epnsun pod de panza diamantica ce stedeste vioriutransparent, incat a lunelor raze patrunzend prinel, inverzeste riul cu miile liii uncle. Cu corpul naltmladiet, alba ca argintul noaptea true Maria, pesteacel pod impletindu-si prul, a carui aur se stre-cura prin manutele-i de ceara. Prin ar-gintoase ei transpar membrele usoare; picioarele-ide oinCt abea atingeau podul . Sau adesea aye-zati inteo luntre de codru coboreau pe ascultatoa-rele aluri ale fluviului. El isi rezima fruntea in-cununata cu liori albastre de genunchiul ei, earpe umerul ei canta o pasere maeastra.

Flu vita lat se adancea in paduri intunecate, undeapa abea mai sclipea din, cand in cand atinsa decate-o raza; trunchii padurilor se ajungeau cu ra-mmile lor de asupra riului i formau bolti naltede verdeata nestrebatuta. Numai pe ici pe colocate o dunga fulgeratoare de-asupra apei. Valurilerid si mana intunecoase lumea lor albastra, papaand de odata riul impiedecat de stand si munti s'aduna intre codri ca marea oglinda a marei, si selimpezeste sub soli de poti numera in funduitoate argintariile lui.

Ca sa petreaca inventara un joe de carti. Regii,reginele si fantii de pe carti erau toti chipuri co-piate din basmele ce si le spuueau serile. Joculinsusi era o poveste lunga i 'ncurcata, ca dinhalima, in care reginele sa maritau, regii se in-surau si fantii amblan inamorati, poveste caria nui mai dedeau de capet pima ce nu 'ncetau apasatide somn.

Dar somnul ion!Inainte de a dormi, ea isi impreuna mitnile, i

pe cand stelele albe sunau in aeriane coarde ru-gaciunea univeriIui, buzele ei murmura zimbind,

apoi capul ei palid de suflarea indulcita a noptalcadea pe perine. Clue ar fi vezut-o astfel! Nimene

numai el ce acoperea bratul ei, atarnancl pemarginea patului, cu sarutari. El adormea in ge-nunchi. Visau amandoi acelas vis. Ceruri de oglinziplutind cu inaltatele aripi albe h cu brae decurcubeu,portale nalte, galerii de-o mamma caceara, straturi de stele albastre pe plafonduri ar-gintoasetoate pline de un aer recoare i mire-sitor. Numai o poarta inchisa n'au putut-o trecenici odata. De-asupra ei in triunghiu era un ochiade foe, de-asupra nebiului nu proverb eu litereIestrimbe ale intunecatei Arabii. Era doma liii Bum-nezeu. Proverbul, o enigma chiar pentru angeri.

like oare de ce omul nu gusta vre-o fericirelVecinic semnul arab de pe doma Domnului apre-ocupa mintea lui Dan, vana-i era cautarea lui princartea lui Zoroastruea remanea muta la intre-baffle lui. Si cu toate acestea in fie ce noapte serepeta acest vis, in fie ce noapte el ambla tn.Maria in lumea solara a cerurilor. Si de cate oriamblau, el ii lua cu el in visul sen cartea luiZoroastru i cauta in ea deslegarea intrebareiInvan angerii, ce treceau ducend in poalele log ru-gaciunile muritorilor, se uitau semnificrativ la el ;in van unul ei spuse lin, aplecandu-se la ureche-i:De ce cauti, ceea ce nuti poate venl in minte?Altul ; De ce vrei sit scoti din arama sunetul au-rului ? Nu-i cu putinta.Dar ceea ce-i parea cia-dat, era, ca de Cate ori ei trecea prin minte, caangerii sa mearga dupa voea lui, ei inteadevel-, iItrsa le-o zica, ei implineau alintand gandiriie. El

putea esplica aceasta armonie prestabilita intregandirea lui proprie i viata cetelor angeresti.

Nu vezi tu Mario, cit tot ce gandesc en, An-gerii implinesc in clipa ?

Ea ei astupA gura cu mana. Apoi ei sopt1 laureche. Cand ploua, toate granele cresc ; cand Dum-nezeu vrea, tu gandesti ceea ce gandesc angerii.

In zadar. Mintea lui era preocupata i privirileochilor lui man erau atintate asupra acelei portivecinic inchise.

A voi sit ved fata lui Dumnezeu zise el untilAnger, ce trecea.

Dad nu'l ai in tine, nu exista pentru tinesi in zadar ii cauti, zise Angerul serios.

Odata el ki simp capul plin de cantece. Ase-

nu'si

--

pi

huinele-i

...

s

I

www.dacoromanica.ro

380 SEILMANUL DIONIS

menea ca un stup de albine, arfile roiau limpezi,dulci, dare in mintea lui imbetata, stelele pareauch se misca dupa tactul kr ; angerii ce treceausurizilnd pe Mug el, inganau cantarile ce lui eitreceau prin minte. In haine de argint, frunti carfinsoarea, cu ochii albastri, care luceau intunecatin lumea cea solara, ett hnui duki, netezi camarmura, treceau kngerii cei frumosi cu capeteumere inundate de plete; ear un anger cel maifrumos ce l'a vezut in solarul lui vis, canta dinarfa nn cantec atat de cunoseut... nota cu notaeI ii prezicea... Aerul cel alb rumenea de vo-1uptatea cantecului. Nthmti sentuul atab luceaea j6ratecul noaptea.

Asta-i intrebarea, zise Dan incet, enigma ce pt-trundea fiinta mea. Oare nu canta ei, ceea cegandesc eu?... Oare nu se raised lumea, cum vont.en? El strinse c'o intunecatA durere pe Maria lainima lui.Hurmuzul pamntului ardea in salbaei de margaritare ... Oa re fard s'o tiu na sunt

insumi DumneVum sunetul unui clopot uriesescmoartea mareicaderea ceruluiboltile se rupeau, jumaltul lor al-bastru se despica, i Dan se simti trasnit i afundatin nemargintre. Riuri de fulgere ii urmareau, po-poare de ttmete betrane, vnirea nemarginirei, ce tre-mura 0 gaud nefericit! aiuri el.Snas-mode cmea in mana lui cartea lui Zoroastru, instinc-tiv rupse mrgeaoa pamntului de la gatul Mariei.Ea &Idea din bratele ca o salcie neguroasace'si intindea crengile spre el, si striga cdzend:Dane! ce m'ai facut pe mine?

Si nn glas resuna in urmiti-i: nefericite ce7ai in-dranut a cugeta? Norocul teu, ca n'ai prommtatvorba intreagal... Rupt ca de-un magnet in ne-marginire, el cadea en fitlgerul, intr'o clipa calede-o inie de ant De-odatrt intunericul d'imprejurulIui deveni Iinitit, negru-mort, far& stmet i faralumina. El deschise cartea, arunca margeaoa si in-cepa a ceti. Margeaoa cadea luminoasa prin intu-neric si se desfasurit diu ce in ce. Din ce in cemai mare, mai marese luminapanrt o vzu d e-parte asemenea unei 1une-0 el coborea cu carteasub mana nourii grosi, s'apropi de pament, dejavedea eulmile strelucith ale unui oras, lumini pre-senate, o noapte veratica ea aerul blond, gradini

mirositoare i 1ii deschise ochii.

El se scutura oare cum din somn. Soarele se in-alta, ca un glob de aur arzetor pe un cer adancalbastru ; gradina de desubtul ferestei, in care a-dormise Dionis, era de un verde umed i recoritdupa noaptea cu ploae, florile improspetate ridicauin soare cochetele capete copilaroase i ochii lorplini de reci i zadarnice lacrime. In casa de pestedrum perdelele abbe erau anca lasate, pnin aleilegradinei ei visinii i cireti infloriti, salcamii cumiros dulce trtinuiau caritrile risipite inteo viorie

melancolica umbra.Fusese vis visul lui cel atel de aevea, sau fit-

sese realitate de soinl visionar a tool& realitateaorneneasca ? Perdeua de vis--vis se dete putinintr'o parte si prin faldurii ei albi aparn un blondcap de copila. Ridea.

Maria! sopti el cu inima string).Perul ei cel blond, si impletit in cozi cadea pe

spate ; o rosa de purpura la tmpla, gura micutaca o visina coapta i fata alba si rosa ca raeruldomnesc. Dupa ce risese eine stie de ce?ea las&perdeua sa recada.

Dart inima lui se contrase cu violenta, caci elintelese sensul, dar i neputinta realizarei viselorlui. Acuma stia ca iubeste.La ce mi-a mai tre-buit i asta? grim& el cu sufletul Ain de la-crimiNu e destula miseria in care am traiteel putin o miserie farrt de dorinte. Si prima meadorinta i poate ultimanerealisabild ! Trasura ceafina i amara d'imprejurul gurei lui se adanci v-dit. Sulietul lui se cutremura la gandirea, crtnu va pute scutura greutatea acestui amor. Spe-rant& ? el do putea avea; 0 simtire. pe care n'ocunoscuse nici odatiti, era ea sa se nascit cu amorul ?

Ea se reivi, surise. De asta data trase perde-bele sus si sta cu-o garofit in manut% ei alba siprivea pare-ca pe ganduri in potirul de purpuraal florii. Nepretuita! soptl el, uitan du-se la ea.Ah! ea trebuea sit fie buna, de ce suridea, de ce?

tocmai in fereasta? Oare ea nu'l vedea ? Dardacal vedea, dad aceste zimbiri aveau o intentiune... mica, cocheta, ans6 totusi?Redisp

Am sit-i scriu, s'o tog... s'o rog sa nu su-rida, srt nu-mi ample sufletul de-olvana, dureroasa

to,

eu

nitrate

pi

gi

t

pi

era.

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DION IS. 331

ilusiune. Asta nremi va refusa ea. E atet debuna; voiu ruga-o, si fie rea.

Cu-o dureroasi, ne mai simtita voluptate el 6isake:

Stea,Saxac de bunuri, Immo* i spirit, inima mea

este atet de bolnava ea o scantee de soarte noap-tea, si te iubesc. i ochii ti, topite stele a dimi-Betel, privesc atat de adanc, atat de ferice de a-danc in noaptea sufietului men, cat te visez ye-gbind, si de dorm, la imaginea luminei lor suntdestept.

Poti oare gad simtirea, en care am scris, anger?.. 0 nu! In viata ta luminoasa nu s'a putut ivi

nici umbra macar a imei dureri asemenea aceleia,ce-mi nimiceste inima. 0 nimiceste I Inchipueste-tica. dintr'un om en simtire, dintr'o ffin aevea n'arrem-me nimic decal o lungi, intrupata desperare.Ta nu cunosti asemenea oameni. Ei nu pot apar-line cercurilor, in care le misti tu. Ei sunt jos.Cand o inima perduta'n miserie, in apasare, in ne-putinta de a cultiva simtiri, cad fie care din eleki gasese marginile in puterile celui ce le are,crud o asemenea Mimi si-ar r idica aspiratiunilepan& la tine, si le-ar ridica Mra vointa, luptandspre ale nadusl, neputend si le resiste, ce-ar simtiun asemenea om?Intristare? Asta mei intristare!Desperare? Asta nu-i desperare! E o agonie a suite-tului, o lupta yank midi, Mira de vointa. Desperareancide, aceasta simtire munceste. Maxtir este numeleamorului meu. In fie care fibra rupta, este-o nemar-ginire de dureri; si nu de-odata, fibra cu fibra serupe inima mea. Moartea-i un moment, despera-rea e tempa,o asemenea sinitire este iadul. Mario !poti tu sa'ti inchipuesti un asemenea chin, farase plangi,de mill nude ingrozire ? De peatra safie o inima, este o margine care s'o miste; de ye-nhi sa fie un suflet, sunt dureri care trebue salindulceasca, si nu e durere mai mare decat a mea.De ce sunt eu in lume, &ad ta ai fost menita safii? de ce-au cazut ocbii mei pe tine, de ce te-amvezut? Orb de-as fi fost, de cit amar scapam! Den'as fi fost de fel, scapam de o viata, chinuita,pustie, fari de lumina.Floare! cum surizi in gra-dina zilelor tale, fan a. se stii ca o inima se rape ;stea 1 cum Inf.:esti in cerul Wu, fara stii caun suflet moare. Si in nestiinta ta esti si mai fru-

moasa, esti si mai malt causa nnor crude dureri.Ah 1 cat esti de frumoasa i cu cat esti, cu atatamai nefericit sunt, i ca cat sunt, Cu atata maifrumoasa esti! N'am avut sperante, putin mi-a'pasat; n'am avut dorinte, nici nna'n lame, putinmi-a pasat ; de una am fost capabil, de una,care sa-mi cuprinda toata viata mea, i aceeanerealisabila, tulOri cat de mare ar fi mila ta,pani acolo nu se poate cobori. Nu-mi zimbi 1zimbetul thu m'ar ample de speranth vane. A mehub). nu-ti este permis, despretneste-me! te rog !Poate dispretul teu m'ar omen i moartea nu-inimic pe langa chinul men de azi. Sirut urma pa-surilor tale, murii ei sarnt, pe care au trecut um-bra ta, despretueste-me En mt pot sa nu te iu-besc. Tu nu stii de ce, si nu ti-o pot spnne,cu toate astea chipul teu, umbra ce-ai arnncat-ope panza gandirilor mele este singura fericire, ceam avut-o in lume.

/Mario asa-i ca astfel te cheama nu se poatesit te cheme altfel... tu!... nail pot zice altfel

Adio ! adio !Si cu toate ca scrisese, totu0 o speranta de-o

dureroasi dulceata, desarta dar singuri ei ametiasufletul lui. EL ii inchipue; ea ea va pute 1i alui. Ea! toata lumea era cnprinsa in acest cuvent.Cand gandea, CUM i-ar lua capnl ei de atm in mini,si i-ar topl ocbii cu sarutarile lui, cand gandea, camijlocul ei cel dulce s'ar pute odihni cuprins debratul lui, ca ar pute sa-i prindi manuta ei alba,sa, se uite la transparentele-i degete oare intregi,ei venia sa nebuneasca. Ce-i viata? El simtea, cao oath langa ea ar plati. mai malt cleat toataviata. Cita intensiva, dureroasa, ara de nume fe-fericire inteo (mai, de amor. i cum i-ar vorbi el 1Cite numiri ar inventa el, care de care mai in-dragite, mai fit% de inteles, mai nepomenite, pen-tru un suris de pe buzele ei, un saris in trecere,umbra unei fericitoare cugetar2; cata gratitudinepentru-o privire; cata recunostint.a, pentru-ca arlasa un moment degetelele ei dulci in manile lui,si el simtha pare-ca le trage la inima lui, sa lefad a simti desele nemesuratele-i batai, arplange i ar ride de fericire, ea nn copil, ar ne-bath in urma i vecinic ar visa aceea oara farade seaman.

De 'tilde aceasti simtire nemesurata, de nude11,it

i

4.

si

www.dacoromanica.ro

sEIMANUL MOMS.

aceastit tresistibila nebunie? El nu-si simtea capul,nu'i simtea inima, toate se inverteau imprejuru-iintr'o lmnina trandafirie, parea ca nu vecle dealtperdele albe si de dupa fie care se ivea zimbindcu o speriata si copilareasca siretie, capul ei. Ina-morat iii ea ? Asta ar fi fost putin. Nu in ea, infie ce gandire a ei, in fie-ce pas, in fie-ce zimbet,un inmiit amor. Dumnezeu de-ar fi fost si-ar fiuitat universul, spre a cauta tut altul in ochii eialbastrii ; de-ar fi gasit, nu se cautarea ar fidurat vecinic. Ctun o iubea! De l'ar fi despr'etuit,ar fi iubit despretul ei; o idee de ura a ei ar fifost cuprinsul amorului lui cat ar fi trait.

Ah! zimbi el c'un fel de dureroasit betie, de-aput s'o sarut, odata! pare-ca n'as mai vol nimicin lume... ori desmeni manile, ori des-pletesc pru1, ori si-i saint umerii! Angerul meu!

El trimisese scrisoarea. Sta in fereasta nelini-stit, pare-ca astepta sentinta de moarte, nu stiace se gandeasca, niei gandea ceva, era un ames-tee fara sir de icoane turburi, imbtatoare. Ahl elceruse dispret si spera amor.

Ea se ivi in fereasta. El se retrase dupa perde,ca s'o Observe. Ochii lui se nscau de ardoare isclipeau en o bolnavi dorinta; ea se ivi frumoasa,ochii ei cei mari si adinci erau plini de lacrimi,si se uita inaintea ei, in manile unite si lasate injos tiind scrisoarea si in fata cu-o espresie inde-eisa, inecata de dorinta de a plange, ea un copilvinovat. El se areta in fereasta, si ochii ei pain-jiniti de lacrimi se indreptara spre el... adanci,milosi, plutitori... Ea boti scrisoarea cu mana, oduse la inima... o durere ascutita, cruda6i ptrunse inima lui; parea ca i se rupe viata,i se taie in doue inima, 0 negura alba 6i cuprinSevederea s'apoi nimie... mimic. El cazuse catera de lung pe podeaoa camerei lui.

Copila fugl speriata din kreastfi.-

Ce scrisoare tii tu in mina, Mario? Si cumareti tu? Ceti e? zise nit betran prietenos, carese ivi tocmai atunci in fereasta ridicand cu minalui cea fina Nubia cea rotunda a fetci. Ea cereaa suride, dar atat de dureros i atilt de ingrijit

Arata I ... El 6i desitica cu o dulce sila seri-soarea cea mototolita din mani ... se uitA pe ea,

fata lui se adanci din ce in ce. Ajunse la sem-

natura.De la eine ai eapelat tu serisoarea asta,unde locueste omul acesta?

Lacrimile o inundare si ea se aruncit suspinandla gatul tatane-su.

Vezi, zise ea intrerupt, acolo-i sermanul... incasa cea pustie de peste drum ... l'am ve'zut ca-ze'nd ca mort pe podele... eine stie, daca n'a simurit. Alearga LILL poate Alma nu-i prea tarzin.

Cum arida el? intrebl belranul, preocupat cuntse vede de-o cugetare complicata.

0! frumos I zise ea repede... s'apoi ii muscazimbincrbuzele.

Se mai ivi ancii un om plesuv si cu ochelari, cucare btranul vorbl repede i incet ar6tandu-i seri-soarea. Plesuvul clatina. din capatilla.

Ei coborire iute scarile si intr'o clipa furl lacasa de peste drum. De si erau amendoi bo-trani, ei se grabise astfel, incat aceasta trada viulinteres, ce trebuea sa-1 poarte pentru Dionis. Eideschisera usa. Dionis era lungit la pame.nt, pCrulin desordine, ochii inchii cu vehementa. Plesuvulil ridica incet de la pament si-i desgoli peptul.Cat pe ce era sa i se rumpa o vena a inimei,zise el incet. Pare loarte sensibil. 0 bucurie marePar omori. Nici trebue trezint macar... II voiucloroforma, ea din lesion sa treaca intr'un sownadanc.

In vreme ce doctoral (veti fi ghicit, cii plesuvulnostru biped era doctor) vorbea cu sine insusi, dadin cap, ridica sprincencle si-i urnise ochelarii pefrunte, tatal Mariei fixa portretul din parete. Expli-carea in doue cuvinte : Persoana juridica, care seafla aeum pe mama ingrijitoare a Esculapuluinostru avea drepturi asupra unei mosteniri. Do-vezi, erau asemanarea cu portretul si multe alteimprejurni care mi ne interesaza, legate 'Anse deoriginea pant acum obscura a lui Dionis. Destulca soa.tta lui materiala din momentul acesta eraschimbata.

El insusi era lungit pe pat. Capul ridicat pe pe-rini si lasat asupra peptului, paloarea cea linistitasi marmorie a fetei contrasta cu perul in desor-dine. 0 mama era strins apCsata pe inima, ea com-prima convulsiv durerea, ce o simtea acolo; cea-lalta spanzura pe marginea patului in jos. 0 mantanea.k_rra il acoperea, prin cretii careia transparentdelicatele Fd corectele lui forme. Tatal Mariei se

stie,...

st-i siti-i

si...

M

o

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS. 383

pled asufira lui si'l privi Cu pliicere, cuAha I gindi doctorul en iretie.

0 negurii deasi, cenRie ci sclipitoare... apoiun cer de un etern i albastru intuneric, cu steleBHA de suflarea noptii, eu nouri incretiti, cu ae-rul cald... .1 iari, iarlii oraul vechiu cu stra-dele strimte, cu casele inchircite, cu streineleinucigaite in lung., i Dan trecea repede prin stra-de... luna mai artmca cite o dung& prin intuneri-cul bor... 4 intri in casa lui deplin contift des-pre indelungatele lui vise.

i mi-a trecut prin minte, zise el, acea ideenefericitrt, pe care Ruben o credea cu neputinrain capul unui om. Umbra lui dormea pe pat.

El ceti in cartea lui Zoroastru... ea se sculaincet . . . cu ochii inchikd . . . se sublii. . . . selila de prete i se arzil ironici, fantastici, Inn-gi in dreptul lui.

Dan se simtea bolnav, abitut, strivit sub greu-tatea cugetitrilor lui. Afari de aceea un fulgerhecuse drept prin inimi in vremea ciderei luiEl simtea fulgerul junghiindu-i inima. El se lung:pe pat i s'acoperi cu rasa... Pe denainteatreceau flute ciudate, pe care nu le vezuse nicidata. Ah! grtudi el incurend voiu muri, aste-sdeja umbre de pe ceea lume. Numai umbra luiproprie stitea dreapti in pirete, parcit suridea,ciudat 1ave ochi albastri Dracul si te ea, gandiei, i umbra mea ii bate joc de mine acuma.

Ua se deschise i intet maestrul Ruben.Ce pustia maistre, de and ai lisat sa-ti

creasci perciuni i de and porti caftan jidovesc ?Vai de mine domnule, tie mult! de dud

me tin minte, zise Ruben netezindu-i barba. Darmai vend altfel vr'o data lingri. Curtea..veche?

Lingi Curtea veche... e Riven venzeto-rul de carti, ear nu d-ta maistre Ruben.

Ruben se uiti lung la el. D-tale nu ti-e bineDomnule, zise el serios.

Eu mor maistre Ruben ... Uite-te in masamea, acolo-s memoriile umbrei mele, a umbrei,care-o vezi in pirete, scrise de dirt vreme amfest in luna.

Evreul se uiti lung la bolnav i chitin:1 din cap.Umbra cdea a D-tale e nn portret, care-ti

zise el.

Maistre Ruben, te-al prostit it'll, de eand nune-am mai vezut, zise tenErul zimbind, ori eu amfievenit o ffinta superioad magistrului meu ... sepoate i asta.

Evreul s'apropii de scrinul, ce i-1 insenmasebolnavul, i deschise atarul i &Alt inteadeverde nite legeturi de hartii galbene i vestezite,legate cu fire de ata albastri... el le scoase, seuita, la ele, apoi le puse pe masii.In momentulacesta intrad doi oameni in chilia lui, pe earlDan nu-i mai vezuse. Unul din ei, pleuv i uscat,Yell cerce pulsul, vorbia cu Ruben.Ruben ei arra], lartiile omul se uita iute prinele indoeala, zise el pentru sine. De dudel cunoti? adaose intorcendu-se calra Evreu.

De mult. El cumperi de la mine cirti. Ingenere cele mai vechi i tot de-acele, pe can l. nule mai puteam vinde nimrtrui in lume. Eu singurle cumpdram cu toptanul, biblioteci risipite aleoamenilor betrini, a caror clironomi apoi nil levindea pe un pret de nimica, ca hartie numal.

asemenea &IV el rescolia &an fel de patinai-mi cumpera cele mai obscure i mai fara de'n-teles. Acuma asemenea aveam cate-va vechituride astea i venisem sit i le arit, el mi le-ar ficumperat de sigur acuma insii l'am giisit instarea 'n care-1 vezi. S'apoi nici nu Ili mai zice;jupine Riven, ci maistre Ruben! D-zeu tie, cums'or fi scrintit toate celea in capul bietului om.

Bolnavul auzia toate acestea i nu tia ce in-teles sit Ii dea. Sunt nebuni oamenii acestia, gindiel, .1 maistrul Ruben i-a eit en deseverdre dinminti... nu'l mai cunosc. Aha! gituli el in urturt,hu ant murit i Ruben a venit cii medicii sii-mivend& corpul. Are drept... prim schimbirile, ,princari am trecut, corpul melt trebue si Ii devenitfenoinenal. Dar oare-s doctori acesti doi? Andpare- ci samba' cu Satana amindoi Ori e unom, despirtit in dourt aretiri betrine, cu cari-ipetrece *ireful Ruben pe conta mea o jumetatecu_per .1 una pleuvi. Cea pletivi imi pipie pul-sul i cea ci per se uita la umbra mea, sprtnzu-rata de un cuiu in pirete. Uite! acuma o des-prinde din prete i-o di lui Ruben in mina.Bravo! maistre Ruben, strigi el, dracii tCi suntmeteri in desprinsul umbrelor din pirete, i istPeuv are sh me ia pe mine ... ciici cum ved,:samara,

cel-lalt

fitrit

Si'n

intentie.

i-

114

ei

...

www.dacoromanica.ro

3b SERMANIIL MOMS.

joaca pe doctorul in momentul acesta ... Bravo!bravo! El bitea din palme riznd.

Ruben ei lua umbra si hartiile de pe masa siesi din cask inchizend en sgomot usa dupa sine ..Te-ai dus Evreule te-ai dus i m'ai vendut chi-nuitorului de suflete, murmura el eo resignatieduresoasi, reckzend cu capul in perini..

Are friguri.... e in deliriu, zise serios plesuvul.

E noapte 0 recorealit duke petrunde prinferestele deschise, si Dionis lungit in patu-i tre-mura in friguri, cu buzele uscate, cu fruntea piingde sucloare 1 cu capul gren. I se pare, ea s'a tre-zit din niste vise lungi, obscure, fiira de intelessi el piiveste, filet de 'ncreclere in realitate, la im-prejurimea lui. Portretul parintelui seu lipsete dinparete, cartile cele vechi asemenea casa e a-ceeai, inse mobile noue i elegante, covoare pejos, numai patul e acelas. Ciudat, gandi el, dinminune in minune ... en nu mai tiu, ce se 'ntemplacu mine.Luna reversa tot aural ei in odaea luisi sub aceasta smaltuire diafana mobilele si co-voarele straluceau somnoros i mat; un orologiuzinganeste incet si subtire in parete i prin min-tea lui tree iute, turburi, amestecate toate intin-plitrile trecute. i toate i pireau vise; min-tea lui i parea improspetata, rece, clara, fata cumintea, care-o avuse inainte. Din jurul lui dispa-ruse lumea cea semiobscura a tineretii lui; elprivea la viitor, cum ai privi in fundul unui laclinistit i limpede ca lacrima. El singur nu-si pu-tea esplica aceasta limpezime a mintii. Isi inchiseochii. De odata SID*, cumca pe marginea patuluisect ede cine-va... ei edea pe picioare. Apoiimti o main). duke i mica pe frunte. El deschise

ochii pe jumetate. Veal un baeat cu fata ovala7palida, cam slabita, perul de aur acoperit de opalltrie de catifea neagra cu margini largi, imbra-eat c'o bluza de catifea, care cuprindea strins detan colan lustruit mijlocul cel mai gingas din lume.Ochii lui Dionis pe jumetate 'nchisi nu tradau, cAel vegheaza. Ii privl in intreg, de la capul inun-dat in aur pan la botinele micute, ce stecleau ra-dioase pe covorul inflorit.

Ah! gancli el i inima se cutremura in el, esteMaria!

-Dar odorul I ea era. Vorbea singura fetele

vorbesc adesea singure santi aerul indulcin-du-se sub soptirile ei.

Am fugit de-a cosi deguisata ... tot nie a-manau ba azi, ba mini dihania de doctor zi-cea c'ar fi periculos pentrm el ... auzi periculos?Eu nu sunt periculoasi! zise ea restita!Dar clacis'ar trezi atunci o attmei... Dormil dormi:opti ea aplecindu 'si gura pe fruntea ... Elsimti o rosa umeda curgendu'i in per . Dar inmomentul acela el 0 inlantuise gatul .... ea spe -riata vra sa se retraga, dar bratul lui 4-ar. tinea enthrie culcata, astfel pe pieptu-i ... El se scullLasi-me! zise ea rosie ca purpura.

Dar el o cuprinsese, ei mangaia fruntea ei albade-i dete paliiria jos i-i visa sa isvorascii pe umeniin jos valurile de per blond ... apoi ei ma aman-dou manutele in manele lui ... ea nu mai re-sista ... se uita la ele, ei saruta degetele ... ea numai resista ... Mario, me iubeti tu? 1-

Dar clad nu m'ar chema Maria? zise ea subinspiratia unei fulgeratoare malitii.

Cum dar?Dal dal Maria, zise ea cu glascior argintos,

dar taci, nu ti e iertat sa vorbesti ... nu ti e ier-tat ... Nu te scnla., ciici asemenea nu ti e ier-tat ... Ea-1 impinse in perini ... El voia sa vor-beasca, dar ii simti gura astupata de sarutariEl isi inchise ochii ci simtea e inima i se spargein piept apoi iar ei deschise, spre a cuprindecu ei dulcea lui sarcinii, cari ridea c'un fel de co-pilaroasa nebunie de zimbetul lui, de surprindereasi spakaa ei proprie ... de tot, tot....

Adesea in nopti lungi de earna, dupa ce ea de multdevenise tesaurul casniciei lui, cand de buna, voealor traieu esilati la v'un sat spre a se iubi departede sgomotul lumei, Maria intra de data in salo-nul incalzit i luminat numai de razele rosii alejeraticului din camin, intra imbracata ca baet,ca in iloaptea aceea cand se vezuri pentru antaiaoara in apropiere. Membrele ei svelte in bluza decatifea neagra, aceeasi palarie en margini largi peperul ei blond si piciorusele cele mai mici dinlume in botine barbatecti. i ea s'apropia de el.Manutele-i albe si transparente ca ceara contras-tau cu manicele moi si negro ci astfel se priinblaude brat prin semiintunericul cilduros al salei; dincand in cand isi plecau gura pe guru, din cand

abia

EL

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS, POESIL 385

in cand steteau inaintea unei oglinzi cu capetelerkimate -timul de altul, i rideau. Era un contrastpliticut: fata lui trast si fink diu care nu se pu-tuse and sterge amaraciunea unei tinereti apesateci remasese and inteo trasatura de nespuse naivi-tate in jurul gurei, lAng fisionomia oval, ratun-zita si alba a ei chipul unui tear demon langtchipul unui anger, ce n'a cunoscut nici odatiti in-doiala.

Done vorbe conclusive. Cine este omul adevratal acestor intemplartDan ori Dionis? Multi dinlectorii nostri vor fi cautat cheia intemplarilor luiin lucrurile ce'l incunjurau; ei vor fi gasit elemen-tele constitutive a vietii lui suiletesti in realitate:Ruben e Riven; umbra din parete, care joaca tinrol atat de mare, e portretul cu ochii albastii; cudisparitiunea acestuia dispare ceea ce yeti fi in-demnati a numl o idee fixa; in fine, at firul cau-salitititii in mitina, multi vor gandi a fi ghicit sen-sul intemplitirilor lui, reducendu-le la simple visea unei imaginatii bolnave.

Fost-au vis sau nu, asta-i intrebarea. Nu cum-va inderetul culiselor vietei e un regisor, a caruiesistenta n'o putem esplica ? Nu cum-va suntemasemenea acelor fiiguranti, cari voind a representao armata mare tree pe scena, incunjura fondalul

reapar iarasi? Nu este care omenirea istorieiasemenea unei astfel de armate, ce dispare intr-acompanie veche spre a reapar in una noua, ar-math mare pentru inclivithil constituit in spectator,dar acelasi num6r marginit pentru regisor. Na suntacethtsi actori, desi piesele sunt altele ? E drept,ca dupit fondal nu suntem in stare a vede.---i nus'ar put, ca cine-va traind, sa aiba momente de-oluciditate retrospectiva, cari sa ni se para ca re-miniscentele unui om, ce de mult nu mai este?

Nu esitam de-a cita cate-va pasage dintr-o epis-tout a lui Teophile Gauthier, care coloreaza oare-cum idea aceasta: Nu totdeauna suntem din tarace ne-a vkut nascend si de aceea cautam ade-verata noastra patrie. Acei, cari sunt fiticuti in fe-tid acesta se simt ca esilati in orasul thr, streini

agit dminul ler 1 munciti de-o nostalgic in-versa ... kr fi uor a insemna nu numai tare darchiar i secoltd, in care ar fi trebuit sd se pe-treacd esistenta /or cea adeveratd Imi pare c'tuntrait odatri in Orient si cand in vremea carnava-

lului me deguisez cu vetm caftan, cred a reluaadeveratele mele vesminte. Am fott in totdeunasurprins, ca nu pricep curent limba araba. Trebues'o fi uitat.

Eminesem,

P 0 ESII

M011.

Cofiti, strachini i ulcele,Insirate stau la porti,

'n cofiti luminarele:Azi e zioa celor morti.

Mosii azi au mast mare,Pe saraci mortii hranesc;Curge vinul prin pahareMortii azi benchetuesc.

Dar in timp ce fie careFace pentru mortiiAsta mill trecetoareCe se uita de cei rei,

Mai sunt morti uitati de lame,Nime la ei se gandesc:La morminte fart numeAl meu vers eu daruesc.

DUIENICA MARE.

Astazi este serbatoareE Duminica cea mare,Serbatoarea cea cu tei;

Pe la streqini crengi s'anina,Schimba casa in grAdind.Sbor prin frunze fluturei.

Fetele in serbatoare,

si

...

Si

M.

afi,

www.dacoromanica.ro

386 POESIL

Fulgaesc ca o ninsoarePe verde* in campii;

Sar in joc stergare albe,Rid la soare mil de salbe:Ochii rid de bucurii.

Ear betranii la o parte,La pahare ii fac parte,*i multi ani ii daruesc.

Ca'i Duminica cea mare,Cand au teii serbatoare,Case le cand infrunzesc.

LEAGINUL.

Glas ingeresc s'aude cantand cantare dulce,0 mama lin adoarme copilul ei la sin ;

cantecul de mama un dulce somn aduce .*i tot mai lin ea-i canta i'l leagana mai lin.El cand i cand ingna, apoi el tace... doarme,

dulce el Yisaza, surkle dragalas;S'ar zice ca un anger pe alt anger adoarme,Sau crinul ca adoarme pe sin un flutura.

and ochii el deschide, de gura ea-i lipesteUn mar alb ca onietul de lapte roditor;Ea-i di merul vietei i dulce ea hranete,Copilul ei cel fraged cu duke laptisor;Placa e sinul mamei, gustos ca fericirea...

cahl e acel lapte, ferbinte ca. iubireaEintei iubitoare !ah ! dulcele amorDrept inima deschis'au a laptelui isvor...

APUSUL SOARELII.

In purpura, i aur, apune sfantul soare,El serutari trimete la fie care Hoare!Apusul scanteeaza de roze aurii,

apele albastre devin trandafirii.

Pe insula cu nuferi, pe trestia )1fri1ta,Se joaca doue presuri doi sburatori de balta;Pe deasupra sboara, tree retele in rend;Naghitul se rotete i tipii cand i cand.

Senin curat e cerul,abea veutid athe,Ear trestia pe balta se mica se mladie;Furnica pe sub ape un sir de petisori,Apusul i privete cu ochi schnteitori.

Din papura cea verde o broascii verde sar,epe oglinda apei se face un cerc marecercul mereu creteapoi pe nesimlit

Dispare pe un luck' de raze mit.

Dar ce s'aud, ce glasuni, ce papte es din balta?Prin razele de soare de-odata se arataDoi faguri de viata, doi muguri iubitori,Doue copile albe, cu sin de dalbe flori.

Copilele frumoase, voioase rizetoare,Volocul cel cu pete ii trag pe mal la soare,

apa oglindete albastre bucurii,albastrul, forme albe,copile serafii.

Camesele lor ude de sinuri stau lipite ;Sub alba tesetura se alla taiuuite,Dulci forme de iubire, rotunde neluciri.Comori de frumuseta, de albe fericiri.

Ear soarele patrunde prin inul cel subtire,La peptul care poarta fragi tineri de iubireEl pune flori de aur pe sin copilelor,

calduros i duke serutii (Au kr.

TARINI.

'farina e verde ea un verde laur,graul un luciu cu pete de aur ;

Ciocarlia sboara pe cerescul plaiu,Citntit bucuria en glasuri din raiu.

Sub tufar pastorul cautand umbrire,Fluent din finer doine de inbire ;

i

Si.

Si

Si

www.dacoromanica.ro

POESIL-REVISTA BIBLIOGRAFICA ESTERNA. 387

Cosaii pe vale coasele-ascutesc:Mute sub cute, Oe zingamesc.

Apoi toti se scoala, in rend se iOrd,A lbr mandre plete ventul le resfira;Fclie prin fire,coasele cosesc,Si pe a lor urme brazde se lungesc.

Boii trag capite,stoguri nesfit*teSe zaresc pe culinea unui deal cosit;Venjoase tepoae, coarne ascutite,Sus mereu arunca fenul twit.

Pe-un ogor o filth secera i (luta,Ventul o seruta i in cer s'aventiti;Graul in manunche se aterne jos,Un flutur pe soare voios.

BUSUIOCUL.

0 dulce copilita cu ochi de viorele,0 nalucire alba' cu doue albitistrele,Cantand antare dulce, citutare de noroc,Pe sinul primaverei culege busuioc.

Ea leaga busuiocul cu rop de matasa,descitintat il pune cu dragoste la sin,

A lui menire este s'ajunga ea mireasa,traiul ei sa fie ferice i senin.

Frumoasa e copila i alba i balae,Ca luna cea balae pe stralucite zori ;Si fluturii de aur pe-altita ei stau ploae,Prin burangic subtire se ved doi fritiguori.

Fedce de cel eare o va lua sotie,dulce legana-va a ei copilarie ;

va'nflori gurita sub serutari de foc,$i sinul ei cel teller cu flori de busuiocl

A. Beldieeanu.

REVISTA BIBLIOGRAFICA. MEWL.

Jules Verne. Cinq semaines en ballon.Aventures du Capitaine Hateras.Voyage au centre de la terre.De la terre A la lune, et autour de la lime.Une vine flottante et les forceurs de blocus.Avertures de trois Russes et de trois Anglais.Vingt-mille lieues sous les mers.

Toate aceste votume formeaza o serieintreaga de scrieri, pnblicate de a. JulesVerne (editiuni ilustrate, grand in 8 chezI. Hetzel, editor, 18, Rue Jacob, Paris)sub titlul atrAge"tor de Voyages extraordi-naires. In adive'r autorul imbratoazi incercetArile sale universul intreg, descriindin mod interesant i instructiv tot odatacele ce tiinta modernA cunoate despre cer,pAni'ent i mare. Speram ci aceste scrierivor gAsi i intre Romani cetitori numeroi.

Guizot. Histoire de Frarce, racontde a mespetits-enfants, 20 volume, dessins par M.de Neuville, librairie Hachette, Paris.D.Guizot a publicat deja de, cAti-va ani vo-lumul I, a istoriei sale, care a avut onmare succes in Frantia. In ea se gAsesetoate calitaile ilustrului scriitor, care, dei ajuns intr'o vrAstA inaintatl, a pastrattoata vigoarea spiritului set'.

William Hepworth Dixon. La Russie libre,traduit de l'Anglais par Emile Jouveaux,librairie Hachete, Paris.Meritul acesteicAr# consistA mai cu saml in descriereavietei sociale, a institutiunilor, curiosita-tilor i a particularitacilor imperiului rusesc,atat de putiu cunoscut. Aceastit carte neinteresazA cu deosebire pe noi RomAnii,care suntem vecini cu Rusia, i care neocupAm atilt de putin ca sit cunoatem a-ceastd tail, a cAria stare se asamina inmulte priviri cu starea Wei noastre. Dincunotinta ei putem trage multe invAtAturipractice, i imita multe esemple bune 1folositoare.

Paul Poir. La France industrielle, I vol.Hachette, Paris.Titlul aratA ce poate cu-prinde o aseminea carte: un studiu succe-siv i o espunere metodicit de toate indus-triele ce posedA Frantia, mai Antai indus-triele preparatorii, apoi cele ce contribuese

s'alintrk

Si

Si

SiSi-i

www.dacoromanica.ro

388 RI:VISTA BIBLIOGRAFICA ESTERNATRADUCERI DIN ANDRE CHEN1ER.

la alimentarea omulai, in urma industrieleimbracamintei i a toaletei, acele a locuin-Cei i a mobilArei, in fine indnstriele caresatisfac trebuintele intelectuale. Cartea escrisi intent' stil placut, uor la cetit, icnprinde numeroase informlid interesante 1folositoare.

Francis Wey. Rome, Paris, Hachette, 1872,in 40 2 edicion.Dupli toate cele ce s'auscris Nina acama asupra Romei, din toatepnntele de videre, 1 in deosebite epoce,cartea de fati presinta cel mai mare in-teres. Ea e scrisa pentn majoritatea publi-calui care nn se compune numai esclusivdin archeologi, artisti sau devoti. Autorulespune i adunA, sub o forma p Itrivitapentrn WO, resultatele studiilor celor mainone asnprn antichitatilor romane, asupracrestinismnlni primitiv, a renaterei i acapodoperilor de ori ce natura, tare facdin Roma capit ila intelectuala a lumei

Louis Figuier. Les races humaines, I vol.in 8 Hachette Paris.Aceasta carte arede scop de a popnlariza, de a aduna re-zultatele cunoscute i de a-le espune cuchiaritate i en metoda. Alaturea en crea-torii invacati i at adanci analiti e binea esiste i de acesti vulgarizatori care seinsarcineaza sa dee multimei tiinta dup.mesura putintei ce ea are de a o primi, safaca a cireula adeverurile i descoperirilefolositoare tuturor spiritelor, fara pompade eruditiune, pacatal obicinuit a celor maimulte carci de tiinta.

Le Chanoine Mouls. Les mysteres d'un vech,scenes du Jesuitisme et de la renovationchrtieune, 2 vol. in 12 Bruxelles.A.-ceasti scriere publicati d'Antii inteun jar-nal din Bordeaux, a fost confiscata, urmA-rita i condemnata in Mai trecnt de cur-tea cu jud din Gironde. Ea descopere toateabusurile, scopurile i aqiunile sectei je-suitice. Din nest punt ea nu poate fi WIinteres pentru noi, care ne vednm de o-data amenintati de jesuici.

La _Revue des Deux Mondes, din 15 Noem-vrie, cuprinde urmatoarele articule: l'En-trevue des trois empereurs a Berlin, de St.Rend-Taiilandier; o frumoasa nuvela FrinkoBalaban" povestire de moravuri din Ga-licia; les Reforms dans l'enseignement se-

condaire, studiu foarte insemnat, de PaulJanet ; les socites de credit, de Bailleuxde Marisy ; les origines de la formation del'empire Bysantin, de Ludovic Drapeyron,articul scris cu privire la lucrarile mainoue a d-lui AmCde Thierry; Antaia partea mini articul asupra lui Dezosthene, deGeorges Perrot.

POESII.Tradacere din ANDR CIIEMER.

Idila I-a.Orbul.

0 tu ce porti sagete de-argint stralucitoare.Si care domne0i astazi in Claros roditoare,0 Apolon Smintee *), o zeu ocrotitor!Condit cu indurare pe-un orb rAtacitor!Condu, 0 nu retrage de-asupra-mi maim ta,CAci fag tine,-Apolon, de sigur voi pica.

Aa, duios, batranul 'adese suspinandCanta, 0 'ncet de-alungul pAdurilor pa0ndSi slab 0 m sprijin, sermanul se punPe stancele infipte ce'n cale intalndAcum resunau codrii si valea 'n departareDe jalnice accente si jalnica cAntareNe-auzite glasuri, duioase armonii.Trei mandri phstori tineri, ai insulei copii,Pe cari 'i desteptase a canilor latratSe scoala, alerg iute spre termul inspumat ;Zeresc pe orb, urmeaza uimiti 0 ascultanclSi canii (Ie la turmA cu grijd 'nlAturancl.Apoi, toti-trei, de Onsul, s'apropie wr :Si eine este oare batranul dilatorSi orb 0 fara sprijin, de ani impovoratCe-aici, pe-aceste termuri, furtuna-a-aruncat?Ce frunte maestoasA 1 Ce nobil muritor 1SA mi fie el, oare, cerese locuitor ?La coapsa sea atarlia o lira sfArAmata

jar voacea sa duioasa, de echo repetataIncinioraza, muntii, dumbrava 'n departare;Tresare cerul, marea, la dulcea sa cantare."

*) Smynthe era numele nnui templu rAdicat lui Apolonin cetatile Tenedos si Chrysa. De ad numele deSminteu ce Omer dit lui Apolon in mai multe locuridin Odysea sa.

www.dacoromanica.ro

TRADUCERI DIN ANDREA CHENIER.

Asa s'intreb pastorii i orbul se oprestepasii lor i Firnte, asculta... s'ingrijesteInca i speranta acum il incunjor;

Ei tinde-a sale brate i cere ajutor.Si. nu te temi, aice, strein nefericit,

Intimpina pastorii; sa, fii bine-nevit!De esti sub corpul ista de lut peritor,Al Greciei iubite vr'un zett ocrotitor,

Atat ne pare Rona cereasert fata ta!Iti vom cladi altare i imne iti vom data;Ear, dad esti tu numai, betrane calator,Fiinta pamenteasca, un simplu muritor,Un om certat de soarta, de soarta prigonit

Pe care-acum furtuna aid a asverlit;Te linisteste 'n suflet, cad cei ce locuescIn insula aceasta cu bine te primese.Streinul i sermanul la noi nu se insultrt*i inima. 'nstristata aice sit asculta;La ori-ce suferinta, la di si ce dureriNoi dim a noastre lacrimi noastre mingiteri;Dar... duke 'ti e taintarea, iubit esti tu de zei,De ce an stins ei dara lnmina'n ochii

Copii, cod vocea voastra e tinera. tuvintele aceste durerea imi alina;Sinteti i buni i mandri i intelepti in sfat..L'atata indurare eu nu m'am asteptat!Dar, stip ca'n lume, omul sarac, desmostenit,End in ris se crede, se crede prigonit._Cu zeii nemurirei se nu m'asemenatiDivina lor natant in mine insultati;Si frmitea mea sbarcita, s't perul meu albitEterna asta noapte la care 's osinditCereasca origina nu pot ave... priviti:

.,Sint om, i inert unul din cei mai amariti.Cu vr'un pribag in lume, serntan i cersitor..De stip sau de cunoasteti; c'uu orb ratacitor_Cc fratilor intinde cu frica mina sa

ccluia eu numai me pot asemena.n'am facut in lume, si fapte n'am comis

,.Ca fapta ce comise sumetul Tomiris.,Ce merse.... sacrilege, cu-atita 'ncumetareLui Febus sit dispute cumma de ern:tare;Nici ca Edipu, odati, gonit d'EumenideN'am pedepsit asupra-mi incestul paricide..,Dar cei a tot puternici in cer si pre prtment;Acum la betraneta, and plec in spre morment ;

Mid fruntea mea inclina adanc gandirea saMud moartea i durerea ineep a m'apasa;Mi-au rezervat in totul, mi-au rezervat ei nfieEsilul, lipsa, foamea, i vecinica orbie.

Ei bine, atunci primeste, respnnd pistorii, eata:vree 'n grablt cerul si schimbe a ta soarta"

*rn gluga lor de caprit ce negru stralucesteDesleg a lor merinde, aduc ce trebueste;*i care mai de care, cat poate mai pripit,Ei varsi 'n abundenta, pe bratui obosit:

eas, i pane alba, migdale i masliueSmochine dulci ca mierea, i hrana pentnt caneCe sta lungit de trait, la el duios citand

hd, i mod de foame, si.-abea mai resutland;Caci, de veslasi, in nava, fusese el oprit

numai, cand departe, pe orbul a zeritS'a aruncat in mare i. cat puti 'n spre mal,In not pe orb urmase, sermanul animal.