CONVORBIRI LITERARE.

ANUL VI.1 APRILIE 1872 1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

I ATIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

_

www.dacoromanica.ro

No. 6.Anul VI. Iassi, 1 Septemvrie 1872.

CONVORBIRI LITERARE

Apare la 1 a fiecrei luni.Abonamentul pe un an pentru Romlnia liberii 1 galben; pentru Austria 6 fl; pentru Germania 15 Franci; pentra

Svitera, Belgia si Italia 20 fraud ; pentra Francia i Spania 25 franci.Abonainentele se fac numai pe un an intreg , in Iasi la Tipo-Litografia Nationalit si la redactiune, in .-Bucuresti

la libriEria Soccec et Comp.; in toate celelaIte orase din Romiinia la biuronrile postale.

DIMITR1E BaLINTINEANU.Dimitrie Bolintineanu, cunoscutul nostru poet, a murit in 20 August in Bucu-

reti in verstA de 48 de ani, dupi lungi i grele suferince.Numele reposatului barbat e de mult popular i iubit de RomAni, cAci el a tiut cu

frumoasele sale poesii s vorbeascr inimelor i sA entusiasmeze spiritele.Scrierile sale sunt numeroase i meritele literare deosebite.Bolintineanu 1as. RomAnlior un ir de poesii ce vor tr1, cAt timp va &Ai

poporul nostru.Cu timpul vom face studii speciale asupra sa i le vom comunica cetitorilor.Aqui insemnAm numai moartea lui, care urmAnd atAt de grabnic dupA acea a

lui Eliad lasA tin gol intins pintre literatii notri.In zadar cAutAm pintre tinerii contemporani, barbati ce ar put ocupa locurile

lor. Nu vedem pe nime i remAnem cuprini de mAhnire.Iacob Negruzzi.

28

i

. .

www.dacoromanica.ro

214 DIRECTIA NOUA.

DIRECTIA NOla.PROSA.

Martientu, Odobescu, Strut, Slavici, Xenopol,Burla, Far-golici, L Negruzzi.

A fi regisorul unui teatru trebue a fie unlucru foarte placut. Te increzi in conventiatacuta incheiata intre tine 1 public, din par-tea ta de el amagi, din partea lui de a seLisa s. fie amagit, si conduci cu mana sigurailusia spectatorilor. Ii trebue un Print, aruncipe umerii unui actor o mantie cusuta cu co-dite de ermelin, ii pui o coroana pe cap iun sceptru in mana, si ilusia este gata. Vreaiun ministru, iai. alt actor, ii coi pe frac ostea de decoratie in locul inimei i-1 puifad, gesturi cam intepenite. Se cer doftori,magistrati, academici, profesori (se intelege :in piese comice), iai c64i-va figuranti, le puio peruca mare pe cap si ochelari pe nas, iiimbraci in talare negre, in fracuri cusute cuverde sau in fracuri descusute, i inde-plinit scopul.

Cu vremea, spun cei ce cunosc meseria,regisorul ajunge a fi foarte ptruns de impor-tanta lui i crede, ca el este causa principala,pentru succesul unei piese. Insui cuprinsu1si spiritul piesei ii pare lucru de a doua mama.Pentru dnsul ori ce drama nu e cleat unbalet.

Regisorul este ridicul cu aceasta inchipuirea lui, Dar dud o parte mare a unei socie-tati ar impart11 acest ridicul, i Ana in in-trebarile cele mai reale ale vietei publice ?

Intreaba pe cine-va de progresul cultureiliterare i artistice la noi : ii va cita. cifreledia Statistks: atate scoli de bele-arte", atate

conservatorii de musica, ante jurnale, atateespositii ale artitilor in viata" etc. Dar

daca este o tara menita a duce conclusiileobicinuite ale Statisticei ad absurdum, este anoastra. Mai toate acele cifre nu sunt inte-resante cleat prin curagiul de a fi asezate inrubricele, unde le vedem, i noue zecimi dinprogresul" nostru se intemeiaza pe delictulprevzut de art. 208 al Codicelui penal, carepedepseste usurparea de titluri, ce nu se cu-vin. Singura realitate in toate aceste o antablele cu inscripiile cele pompoase, pe carepublicul are uneori naivitatea de a le lua inserios.

De aici se esplica starea cea haslie a opi-niei publice in Romania.

Pentru ce D. X. este invtat ? Pentru ca eprofesor la Universitate. 0 stare mai saint-toasa ar cere, ca acest domn sa, fie profesorla Universitate, numai fiindca este invOtat.Caci dad, nu este invtat, atunci forma goalaa presentarii sale publice nu-1 inalt, ci-1 facemai luta ridicul i apoi primejdios.

Pentru ce D. Y. este om politic ? Ffindcii,e redactorul a cator-va coli de hartie, ce sepublica in intervaluri regulate. 0 stare maisolida ar cere, ca numai aceia sa publice jur-nale, care sunt oameni politici.

asa mai departe.Opinia, ce o vedem astfel predomnind in

judecarea lucrurilor existente, o intalnim fires-te i in privinta creatiunilor noue. Ne lip-sete activitatea tiintifica4 cercetari originalein toate ramurile stiintei sau nu exista de loc,sau sunt prea putine i prea putin indestul-toare. Dar indeplinirea acestei lipse nu sepoate improvisa sau lila in antreprisa de co-misii guvernamentale ; din contra toate mijloa-

ti-ai

at

Si

www.dacoromanica.ro

DMECTIA NOW.. 216

cele, de care dispunem, trebuesc deocamdataconcentrate la un invOtanAnt mai elementar ;scoale incepOtoare mai multe si mai bune,profesori din ce in ce mai putin ignoranti,incetul cu incetul gustul stiintei desteptat intinerime, 0 apoi speranta, a peste cate-vageneratii va incepe 0 o mica activitate stiin-tifica originala in mijlocul nostru. Nu asaau gandit anteluptatorii" nostri de pan acum,oamenii de progres grabnic, nationalistii zelosicu privilegiul exclusiv al fo'cului patriotic: in-teo dimineata guvernul a decretat si promul-gat in Monitorul Oficial cultura Romaniei prinSocietatea Academica din Bucuresti, a patentat21 de invtati, impartiti in 3 categorii: cate-goria istoricflor, categoria filologilor si catego-ria fisicior. Dar cei mai multi membri aiacestui Malt Institut se tin de o a patra ca-tegoric, pe care politeta ne opreste a o numi.

Nu avem activitate literara, si, lucru carac-teristic : romanuri si novele nu se scriu de loc,toate se traduc. Chiar poesiile pareau a fidisparut, Alexandri era isolat, prosa in ceamai deplorabila stare. Cu incetul se va schim-ba 0 aceasta ; 0 mai Ante ceva liniste poli-tica dad ne o va ingadui soarta, apoi in-dreptare materiala, cu aceasta dupa cate-vageneratii si desteptarea gustului pentru pro-duceri estetice. Vor veni atunci oameni, caresit simta puternic si sa-si esprime frumos ceeace au simtit, si altii, care sa gandeasca bine0 sa-si esprime simplu ceea ce au gandit.Nu asa crede majoritatea publicului nostru ;un representant al ei, intr'un discurs tinut subaplausele asociatiunei Transilvane pentru cul-tura poporului roman" a cerut de urgent& oistorie a literaturei romane, Panteonul, in caresii se venereze dejb, eroii spiritului nostru, si

pe de alta parte, cu o incantatoare consonan-t& de idei, guvernul roman a recunoscut gra-vitatea trebuintei 0 pe and cele mai mul-te sate nu au de made sa invete a ceti si ascrie a deschis la Universitate catedra deistoria literaturei romane.

Toti cunoastem importanta teatrului pentruun popor, toti stim asemene, ca ne lipsesteacest element de cultura. Vom traduce dardramele eminente din alte literaturi," vom in-curagia inceputurile noastre cele bune, dad,le avem, vom descuragia pe cele rele 0 nevom interesa, la timp oportun, a forma actoriadeverati .... zeci 0 zeci de ani vor treceinainte de a se put compune o singura tra-p& de actori, care sa merite acest nume.Dar de la Pesta ne a venit o provocare ma-reata, subscrisa de barbati celebri, insufletitaprin adunari numeroase, condusa de un comi-tet al natiunii : este vorba de a stringe baniipentru ca mai ante de toate sa zidim caseleteatrului. De aci incolo lucrurile vor mergerepede si bine : zidurile le avem, dramele vorveni.

In contrastul aratat pan& aci se cuprindecea mai lamurita esplicare a directiei noue inosebire de cea veche. Directia veche a bar-batilor nostri publici este mai mult indreptataspre formele din afara ; directia noua 0 juna,calla mai tinti de toate fundamentul din Man-tru, si unde nu-1 are 0 pang cand and, nu-1are, despretueste forma din afara ca neadev-rata 0 nedemna.

Dar inainte de a analiza cele doue directiimai de aproape, s respundem la o objectiede principiu, care tinde a nega dreptatea 0folosul criticei noastre. Intrebarea este aceasta:

www.dacoromanica.ro

516 DIRECTIA NOTJA.

Directia cea noul nu Poate ea exista arg animicl pe cea veche ? Pentru ce atAta ctriticAneimpAcatA in contra celor mai multe formei autoritati de astazi? Admitnd chiar,Academia nu e nc ctiinific, catedra de li-teraturg, nu e Ana sustinutl, zidirea teatruluino e Inca trebnincioasA, de ce sA fie totui tipcombatute ? Tot Bunt creatiuni de culturl, for-me fie i goale pentru primirea cuprinsuluiviitor, tot sunt ceva, sant un semn de viatA

sunt mai bine decAt nimic.La o intrebare serioas nfl respuns serios.Puterile unui popor, fie morale fie materiale,

au in ofi ce moment dat o cantitateAverea nationall a RomAnilor are astAzi

o ci.fr llx, energia lor intelectuali se afla ase-mene intr'o cAtime fixata. Nu te poti jucAnepedepsit cu aceasta. sumA a puterilor, cucapitalul intreprinderii de culturl intr'un po-por. Timpul, averea, tAria moral/ i agerimeaintelectuall ce le intrebuintezi pentru o lucra-re de prisos, necum pentru o lucrare greitA,sunt irreparabil perdute pentru lucrarea ceatrebuincioasA i cea adevratA. Amndoue nupot merge Ling o laltA, tocmai fiindcA izvo-nil unei natiuni nu este nesecat, ci estedin fire mArginit. Dac ii lipsesc o mie descolari silitori ci modeti, de industriali i me-seriai nationali, de poeti i prosaici mai buni,causa este, a marginitele puteri de care dispunopoporul tu pentru aceasta, sunt consumatede profesori ignoranti, de functionari bizantini,de academici, secretari, membri onorifici, aso-ciati in cultura, jurnaliti, transoctori"rari, poetastri, claditori de ziduri de teatru,etc. etc.

Ai an singur bloc de mannurA.: dad, l'ai

intrebuintat pentru o figurl caxicata, de undesA mai poti sculpta o Minerva ?

DupA aceastA esplicare introductivA, ne vomincerca A urmAri mai deaproape aspirArile di-rectiei noue in osebire de cea veche, i fiindcAvorbim aici de literatura prosaicA, vom impArtlcercetarea noastrA, dupa cele doue specii aleei, in cercetarea tiintificii, i in cea esteticAsau cel putin stilisticA. Reproduceri din chiaroperile autorilor, precum le-am facut in stu-diul asupra poesiei, nu pot aye loc aici : in-tinderea lucrArilor prosaice se impotrivete laaceasta. Trebue sit ne mArginim a cita nu-mai numele osebitelor scrieri i a scoate laivealA elementele comune, care le impreuneazitin una i aceemi directie.

I.

Ca representanti ai directiei none in pri-vinta tiintificA privim pe dd. A. Odobescu(disertatii publicate in .Revista .Romlinci, 1861,despre cAntecele poporane, poeii ITIcArecti,satira romani, etc.), Strat (Economia politica,1870), Slavici, Burla, Xenopol, Vargolici (scrle-rile acestor din urml publicate in Convorbiri),

inaintea lor pe neuitatul Dion. Martianu(Analele Statistice).

Caracterizarea acestor autori sA e incepeminsa cu o reservi, arit de care observarilenoastre ar pare exagerate. Nici una din scrie-rile sus citate, privite din puntul de vedere

tiintei generale, nu este de vre o insem-nfitate estraordinarA : nici o creatie nook, nicio suflare de acea puternicA originalitate, care,,de pe ingtimea culturei secohilui, impreoneazAelementele date spre o nou4 eombinare sauatIA. in intuitie primitiva un adevr pAiuit atuncineptruns de inlelegerea omeneasci ; nimic

mitrgini-U.

lite-

eta

pi

puterilorpt

al

www.dacoromanica.ro

.6:11=,:......fisP==.DIRECTIA NOUA.

din toate aceste nu se afla in scrierile roma--De de pan acum, i nici nu se poate afla inu se va afla Ana pentru mult timp. Cacio desvoltare aa de inalta a lucrarii tiintificepresupune alte pature de cultura din trecut,prin care A i se fi format pamentul roditorpentru hrana i creterea ei.

DD. Odobescu, Martianu, Strat i ceilalti suntdar representanti al literaturei noastre tiinti-fice numai in marginile restrinse, in care oasemene activitate a fost cu putintA pe treap-ta de cultura, pe care ne aflam. Dar in acestemargini scrierile lor, in osebire de celelalteanaloage din literatura noastra, se razima pefundamente solide i sunt insemnate prin doueinsuiri bune ale autorilor : cunotinta ce oau despre starea tiintei de astazi in privintamateriei, de care se ocup6, i sinceritatea, cucare spun resultatul cercetarilor lor.

Cad la noi, care suntem vecini cu o cul-tura superioara, ori ce intrebare de tiintaeste mai ant& de toate o intrebare de con-OHIO, i contiinta ne impune aici donedatorii : gag sa, studiem materia, desprecare scriem, inteatat, inat nici unul dinprincipiele fundamentale, la care a. ajuns Eu-ropa culta, sa nu ne fi remas ascuns, aa darA ne aflam la nivela culturei in acea privin-p. gam, cla 0 espresie francesa, a fun in eu-rentul ei. Cetiti disertatia d-lui Odobescudespre canteeele poporane, sau articulele filo-logice ale d-lui Burla, etc. indata yeti simtlsiguranta fundamentului, pe care autorul isiiridica cladirea sa fie eat de mica, i folosulee-1 WO trage din cetirea unei lucrari, careresuma in sine resultatul progresului tiinteienropene in acea materie. i acest foks estemare chiar atunci, and opinia autorului este

217

greita, ; caci i in acest cas ea are langa si-ne propriul sea corectiv, aratand isvoarele deunde a provenit.

A doua datorie de contiinta este : sa avemdestula iubire de adever pentru a spune cusinceritate ceea ce am aflat, in bine San inrem Introducerea d-lui Strat la Economiapolitica, studiul d-lui Slavici asupra Maghiari-lor, etc. ne dau asemene exemple de sinceri-tate i nepartinire, i ne fac impresia multa-mitoare a unei fapte oneste 1 barbateti.

Cele doue insuiri, despre care vorbiremacum, se gasese in mii de carti germane, en-glezeti i francese, sunt chiar regula autorilortientifici in terile Europei culte. La noiAnse sunt esceptie, i o esceptie aa de rani,incat ele singure au fost in stare a marca oadeverata directie nout, in opositie cu ceaobienuita Rana acum. Meritul junilor autori,de care ne ocupam, este dar cu atat mai marecu cat ei ii pestreaza acele insuiri neaparate inmijlocul unei vieti publice, in care eel de'nteititlu pentru pretentii nemesurate pare a fi lip-sa de cunotinta de calls& i cea de'ntei mi-

.

siune amagirea opiniei publice.Aceasta calificare a vietei noastre de pan

acum nu este exagerata, toti cei cu esperien-ta i en huna credinta o recunosc, i daa inrendurile urmatoare ne incercam a mai aduceun ir de dovezi pentru a o intarl, o facemdin inerederea, a prin chiar aceasta se va in-telege cu atat mai lamurit, in ce consista in-semnatatea directiei celei none, ca una ce s'aprodus mai antei din trebuinta instinctiva dea, ne sapa de pe povirniul, pe care ne-auIlisat anteluptatorii cei vechi.

Tinerimea de astazi, de la care atgirn4 in-dreptarea in viitor, trebue sa inteleag6, odata,

www.dacoromanica.ro

216 DIRECTIA NOUA.

uncle este adevrul i unde este eroarea inaceastg luptg de idei ; inaintea ei trebue dar sus-tinut i terminat acel proces de purificare ; inain-tea ei trebue doveditg acusarea, ce am adus'o incontra celor mai multi din publicitii notriliterari i tiintifici, acusarea lipsei de conti-int./ WA in privirea cunotintei de causg, cgti in privirea vointei de a spune adevrul inehestiile, de care se ocupg. Vom reveni dar ladovedirea acusgrii printr'un nou ir de exemple,

impreunareacare in kr spergm a vor faceo impresie destul de ad6ncg asupra ori cgriiinteliginti nestricate.

Incepem cu acele grade de netiintl, careprin mgrimea kr fat& cu datoria positiei icu pretentia autorului constitue o adevhatglipsg de contiintg. Nu vom vorbi de acel in-alt functionar al ministerului instructiunii pub-lice, care propunea reforma metoadelor inv-tamentului primar i care, auzind de la noinumele Pestalozzi, ne intreb& eine este ? nicide acel director de gimnasiu, care la provo-carea ministerului de a face o programg pen-tru inv6IgnAntu1 clasic, aduna din cataloage nu-me de autori latini i propunea prin adresgoficialg lectura poemei lui Ovid Ars amandipentru clasa a V-a din gimnasiu. Vom cita nu-mai exemple, a cgror controlare sli, fie destulde uoarg pentru a se put face de ori eineva vol.

Cel de'nti exemplu il ggsim eargi in So-cietatea Academia din Bucuresti. *)

*) Cetitorul nu ne va lua in mune de reu, dad ne o-cupiim asa des de acest Institut : aci majoritateamembrilor sei se compune tocmai din anteluptatoriicei mai recunoscuti ai nostri, iar rangul, ce-1 ocupiin ochii multimei, a atras atentia publicului asupralucriirilor lui, si astfel critica noastrA indrepandu-sein contra mini obiect mai cunoscut, oarecum in con-tra Willi model de cristalizare neregulatit, va cuprinde

Aceastg academie a tiintelor, pe Mpg altemisii, se crede mai Ant& de toate menitg astabili i prom*/ regulele pentru limba iscrierea romAng i a sustineg unitatea natio-nalg in 'aceast& privintg. Dupg opinia noastrg,acea incredere este esential ilusorie. Dar sgadinitem cg este intemeiatg. Ce fac atunci mem-brii academiei pentru a corespunde misiei ceinii i-o atribuesc ?IntrebArile limbistice iortografice se hotAresc in acel areopag al ti-intei prin votare : se ridicg mgna pentru saucontra unei propuneri, i majoritatea pgreri-lor decide. E dar natural sg ne intrebgm dacgmajoritatea e competent/ pentru aceastg de-cidere. Toti membrii votanti ai Academiei s'aupus oare sd studieze filologia ? Sunt in cu-rentul" ideilor europene in aceastg privintg ?Bopp, Dietz, Renan, Max Muller, etc., le suntfamiliari? Pentru cei ce cunosc membrii i lu-crgrile SocietAtii Academice respunsul este ne-indoit. 0 minoritate de specialiti se ail/ acolo,marea majoritate voteaz . fir& a ti ce facei larg a-i da osteneala ca sg-i dobandeascgtiinta trebuincioasA pentru votul ce-1 dau to,pentru locul ce-1 ocupg.

Chemarea natural& a acestei Academii erade a aduna tesaurul limbei romgne aa cuma vorbit-o i acum o vorbete poporul in toateprovinciile locuite de Romani lucrare foarteinsemnatg, pentru care numirea membrilor dindiferite teri era nemeritg i pe care membriiinii, cu bung plecare i silintg, ar fi putut-oindeplini. In locul acestei simple lucrAri deculegere credincioasg, academicii i-au arogatautoritatea de a pronunta, cum ar trebui sit

mai sigur in sine elementele pentru judecarea ches-tiei. In fine el nn uitiim cit Gazeta Trans ilvaniei(6 Aug. 1869) asteapt de la societate Academiacu mare sete urzirea grandetei romane entice",

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA. 219

fie limba 1 scrierea i au inceput a torturaortografia i cuvntarea, dand sentinte in pri-vinta fonetismului i a etimologismului, in pri-vinta coruptiunii eufonice" i a radicalismuluiin derivare. Dar dad, majoritatea membrilorAcademiei erau in stare a face serviciul mo-dest ans foarte important a unor culegtoride cuvinte, le lipsete ori ce competenta de ase pronunta in materii controversate ale tiin-tei filologice i de a prescrie Natiunii lor, cumsa vorbeasca 1 cum sh, scrie, i dad totuiin asemenea chestii ii riclica mhnele pentruda sau nu, dovedesc lipsa de contiinta. Cesh ne miram de cei obscuri, cand insui Ci-pant, de altmintrelea un representant eminental etimologismului intre Romani, respunandin archivul su filologic la nite objectii lim-bistice ce-i facusem in academie, afirma ca nucunoate scrierile limbistice a le lui MaxMuller i dupa atata timp nu chutase Arica ale cunoate. Dna D. Cipariu, each tot ce pu-tem respunde la aceasta, nu cunoate pe MaxMuller, paguba nu este a lui Max Miller.

Un alt academic, d. Buil, vorbind in unuidin ultimele numere a le Transilvaniei (15Apr. 1872) despre dictionarul 1 glosarul So-cietatei Academice Romane, adaoga cate-vaobservari la adresa Columnei lui Traian i aConvorbirilor. Estragem pe cele din urma :

Oamenii seriosi n'au aflat demne de atentiunealor criticele esite in Iasi, care presupun cA filo-logii romani, dac voiescu a studia, vorbl si scriebine limba romneasca, au se invete mai Antei toatelimbele Asiei, antice si moderne, sa, cAlAtoreascA pa-ng. pe sub muntele Himalaya, precum fac unii literatimaghiari, in interesul limbei lor, si numai chip& ace_ea sA se apuce de gramatica si de dictionar. Lim-ba elinA are espresiunea Morosophos, care in lim-ba noastrA si in alte limbi mai mult analitice cle-at sintetice nu se poate traduce cu o singura

espresiune. Nu ar fi vre un lucru plAcut, andunii literati de ai nostri ar da romanilor ocasi-une de a se folosi de aceasta espresiune in lim-bs. bor. Acela care voeste sa critice cu bun re-sultat pentru limba si literatura noastri, trebuesA lase ori ce jucarie la e parte, a se si fe-reascA de ori ce pedanteria.

Aceasta critic& pare a fi indreptata in con-tra articolelor D-lui Burla, care, aretancl ero-rile filologice ale D-lui Cipariu, dovedeteprin acest exemplu importanta neaparata, a stu-diului sanscrit pentru filologia moderna. Acurace vrea d. Barit ? D-sa afl . de bine, ca fi-lologii romani, care vor sa studieze limba lor,A, nu invete limba sanscrita ? 1 gasete lucrude ris, cand d. Burla pretinde ca dupa, sta-rea tiintei limbistice de astazi afiarea legi-bar variatiei, analogii i eufoniei unei limbieste imposibill. fat% studiul filologiei com-parate ? Dar d. Barit pe ce studii se inte-meiaza pentru a sustine aceasta in contrad-lui Burla? De uncle ii scoate autoritateade a negh valoarea neaparata a studiului san-scrit. In Europa culla de astazi nu existiunu singur filolog, care sa indrasneasca a senuml astfel i a se ocuph de legile vre uneijimbi, and nu posede acel studiu comparativ;i opositia ce D. academic o face in contrafilologiei sanscrite, este o dovada mai multpentru ceea ce voim A dovedim cu acesteexemple.

Dar sa dam un alt exemplu clinteo sferacu totul osebita. Este obicei cunoscut al gu-vernelor noastre de a se ocupa de lucrhride prisos, negrijind pe cele trebuincioase. Nune vom mira dar, vaz6nd i pe actuala ad-ministratie a instructiunei publice bantuit degrijile ortografiei i limbei romane, care nustint de compete* ei. Dar ce este lucni

www.dacoromanica.ro

220 DIRECTIA NOTJA.

de mirat, e modul, cum a incercat BA se usu-reze de aceste griji. Uit And, cl Societatea A-cademicA a publicat deja regulele ortograficea le limbei, sau ne voind a le tin in samA,Consiliul permanent al Instr. publ. cu minis-trul in frunte publicA un nou regulament pen-tru indreptarea limbei si scrierii romane. Acestact literar este nascut in edinca consiliuluidin 28 Octomvrie 1871 si se caracteriseaz .in ortografia si spiritul liii din urmAtoarea ci-tatie

PREIORIPTII-VERBALII

'Faint(' di,12 28 Octombre 1871.AvndA in vedere diversitatea orthographielorA

que se observi in limba scrisA i typirit&, inquitnu numai fie-quare carte, ci i fie-quare individA'0 are orthographia sa particularA;

ConsiderindA greutatea que intimpin& din a-qustA confusiune, atAt colarif quAnd invata aciti i a scrie, gnat i chiar publicuhi matur,neavAndil o regula, de quare sA se tinA;

ConsiliuM permaninte, sub preedinta D-luiMinistru ahl cultelor i instructiunii publice, indorinta de a face sa, disparA aqust& anarhie or-thographic& si a ajjunge la o uniformitate in mo-dulA de a scrie i a ceti etc. etc.

MODIFICAREA UNORU FORME A LE DICERILOR.

Substantivele derivate de a treia declinatiunelatinA, facii nominativul in limba roman& quaablativuhi in cea latina, precum; professore, revi.sore, pontifice, carnifice, s. c. 1.

Adiective1e participiale, derivate de la a 2-asi a 3-a conjugare latinA, facti dupe regula pre-cedinte, nominativulA qua ablativulil dardupe analogie se scrid 0 se pronunt& inte, pre-quunk: presinte, absinte, putinte, existinte, depen-dinte, descendinte, s. c. L Asemenea se scriu sise pronunt i substantivele formate din aceleadiective participiale, prequum : presing absinfdexisting s. c. 1.

Aceste regale orthographice, se vor introduce

in scoale in mod obligatoriu. eat in artile di-dactice 0 in ocupatiunile scripturisice ale sco-larilor, pat 0 in correspondinta corpului didac-ticii cu autoritatile instructiunii publice i vorservi de norm& generalA.

Pretentia regulamentului este dar de a ho-tAri intrebArile controversate ale limbei si or-tografiei romAne i de a impune hotArirea satuturor scolarior si profesorilor, chiar profe-sorior filologi, a cAror chemare este in partede a sustine tocmai acea controversA tiintifi-cA. Subscrisi sunt ministrul Chr. Tell, mem-brii Consiliului A. Orescu, Aron Florian, G.Zalomit, A. Marin i D. Petrescu. Cine suntaceti domni ? D. Cristache Tell e general, d.Orescu arhitect, d. Aron istoric, d. Zalomitprofesor de filosofie (pentru a nu zice filosof),d. Marin fisic i d. Petrescu matematic. Niciunul din dumnealor nu este limbist. Dar atuncide unde ii aroagA dreptul de a impune opi-niile d-lor nemistuite asupra scrierii si limbeica regule obligatorii scoalelor romAne ? Cumgeneralul Tell, arhitectul Orescu, fisicul Marin,i ceilal yor sg. o rdoane filologilor Laurianu,Maxim, Circa, Columb, Paicu, etc., profesorispecialiti in aceastA materie, ca sa-i pArAsasciscrierea lor de pAn'acum si sA primeascA peaceea a Consiliului permanent ? Nemtii auun proverb de batjocurA Cui i-a dat Dum-nezeu un post, i-a dat i mintea trebuincioastipentru el. Nu cumva domnii de la Consiliu auhat acest proverb in serios ?

Trecem acum la o altA ordine de idei. Anu cunoate lucrul, de care vorbeti, este amgrad mic de gresall in comparare cu deprin-derea, de a ascunde adevrul, de a resptindicu intentie tiri false i de a nu le rectificaniciodatA. Acesta Ans6 este vitiul caracteristic

latinti;

:

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA. 241

al publicitAtii, in special al jurnalisticei, romA-ne, i de aceea presa noastrA, cu cele mai ra-re except* de i toti anteluptAtorii" contri-buesc la conducerea ei, a ajuns a-i perde orice valoare i ori ce inriurire i a devenit unobject de desgust pentru oamenii cu minte.

Un exemplu destul de tare, cu care ince-pem dovedirea acusArei, este strigAtul de Cos-mopolitism !" cu care de cAtiva ani incoaces'a obicinuit presa romAnA, nu cea de rind,a combate juna directie din Iai. Atacul s'aincercat Anti inteun discurs solemn rostit la1869 in Societatea Academia din BucuretidecAtrA d. Barit care cu claritatea i maiales sinceritatea limbagiului, pentru care esterenumit, s'a pronuntat in contra directiuneinoastre cosmopolite". D. Misail, par nobilefratrum, l'a secundat indatA pe calea jur-nalisticA, numindu-ne cu acea ocasie in limbagiuld-sale, tot aa de elegant, lipoveni. De aci in-coth Columna lui Traian, Trompeta Carpati-lor, Federatiunea, Uniunea liberals, etc., s'augrAbit care de care a-i pune cunoscuta gin-gA,ie i bunA cuviintA a stilului d-lor in ser-viciul sfintei cruciade in contra cosmopolitis-

pe care jurnalul Prahova il numete inultimul rAnd o immondicitate."

Ei bine ! tot strigAtul acesta e o mistificare aopiniei publice. Adevrul este, cl poate inRomAnia intreagA, dar de sigur cel putin inIai, nu esistA Cosmopolitism, dacA sub a-cesta se intelege frumoasa utopie de a cAu-ta fericirea omenirii inteo constituire co-munA a ei cu negarea individuaIitAii natio-nale.*) Nici un singur articul din Convorbi-

$i in acest inteles s'a Meat critica in contra noasta, dupticum probeazit urmAtoarele cuvinte delicate in suscita-tul discurs al d-lui Barit: in zilele noastre a inceputa se fermi o acoal asa nnmitli a cosmopolitilor ca-

rile literare in genere, nici o singurA propo-sitie scrisA san pronnutatA de subscrisul indeosebi nu sustine cosmopolitismul; atAt sub-scrisul, cat i ceilali membri ai Junimei dinIasi sunt partizani ai ideii nationalitatii is'au pronuntat totdeauna in acest inteles.

EacA o declarare foarte lAmuritl pe caredovedim indatA.

Incep6nd istoricete, prima atingere a aces-tei intrebAri din partea vre unnia din noi s'aacut in 1864, in una din prelectiunile publicepopulare ce le tinem in sala UniversitAtii dinIai. (Vezi Convorbirile de la 1 Mantic 1867).Era. prelectia a zecea din acel an tinutA desubscrisul asupra temei individualitatea popo-rului cosmopolitismul. Tinta acestei prele-geri fusese de a se pronunta pentru indivi-dualitate i in contra cosmopolitismului.

In anul 1866, avnd trebuintA pentru la-crArile SocietAtii Junimea a ne lAmurl asu-pra ortografiei romAne, am scris 1 publicatdisertatia despre scrierea limi romtine. Cu-vintele puse in fruntea acestei cArti sunt ur-mAtoarele :

Seculul al XII se va numi in Istorie cudrept cuvnt seculul nationalitAtilor. In el s'aIlmurit si se realizeaza, idea cA popoarele suntchiemate a se consolida in cercuri etnografice,specializAndu-si fie-care misiunea istoricl dupipropia sa naturA. Pe lAngA tesaurul comun alpopoarelor civilizate, mai are fie-care terenul seuaparte, in care ii desvolta in mod special indi-vidualitatea i, separAndu-se aci de toate celelal-te, ii constitue nationahtatea sa. Astfel se cereea poporul modern sA'si alb/ o formA de statnationalA, o impartire a societAtei nationalrt, odesvoltare sciintificA a sa si mai ales a liters-turA i o limb& nationali.

re-si bat joc de ideea naionalitii, pe care nici apricep de loc." (Analae Societ. Acad. Rom. II,pag. 65).

29

mului,

e

0

www.dacoromanica.ro

222 DIRECTIA NOUA.

A fost dar urmarea cea mai justa a ideior tim-pului in care tram, dad, i intre Rumkni s'adesceptat in seculul acesta consciinta nationa-litatei lor si a cktigat astacli valoarea unuiadever lgtit i inradkcinat in popor. Fie-careRuman scie cIt e Roman, si in ori ce va faceel de acura inainte, va cauta cu necesitate ase pune in legAturk pe cat va pute mai nemij-locitk cu traditiunea latink de la care insui eprimit viata sa intelectuala. Noi suntem vita'latin eaca puntul de plecare al civilisatiuneinoastre, eaca adeverul ce este menit a devenieel mai important in clioa in care pe toate sfe-rile desvoltarei noastre vom sci a'i trage conse-cintele practice.In Convorbirile din 15 Ian. 1868 se at%

publicat un articul al subscrisului asupra poe-siilor populare romane &Innate de D. Alec-sandri, in care se aratg valoarea acestei pu-blicatii, inaintea tuturor celorlalte, ca o ade-v6ratg comoarg nationalg.

Mai inainte And, in No. din 1 Iulie 1867,s'a publicat o scurtg dare de samg asupra a-celorai poesii, din pana D-lui V. Pogor, incare se cuprind cuvintele :

Am fost adanc miscat la lectura pkrtei dinurma, intitulata Cdntece din Besarabia.

Am aflat probe nerecusabile ck Romanul nuperde nici odineoara simtul national i, pecand corpul genie sub jugul streinilor, inimalui este intoarsa catra patria independenta 1Pe aripele poesii spiritul sboara in mijlocul nos-tru spre a cere partea sa de libertate i defratie 1

In acelai an (Convorbiri din 15 Iulie 1868)public& d. Xenopol disertatia sa despre cul-tUra nationalg, care incepe cu cuvintele :

Trebue bine sg, ne insemnam noica ori ce progres pe calea civilisatiunii nu arepentru noi o adev6ratg valoare, decat intru catreflecteaz& asupra nationalitatii noastre. Cosmo-politismul nu e pentru

In fine tot in Convorbiri au apgrut arti-culele noastre in contra germanisgrii limbei ro-mane din partea jurnalelor de peste Carpati,care se terming cu urmgtoarele cuvinte :

Ne marginim la exemplele citate pink acumterminkm aceste observari asupra germanis-

melor, provocknd juna generatiune de autori ro-mani din Austria sa parksasek directiunea ur-mata pan& acum de jurnalele lor. In mijloculuptelor de nationalitate, ce in imperiul austriacse agita mai mult deckrt ori unde, si in lipsade o literatura proprie romkna, compatriotii nov-tri de peste Carpati au indoita datorie de a pas-tra cu scumpatate spiritul distinctiv al limbeimaterne si de a nu-1 falsifica cu elemente straine.Caci o cans& nationalk aparat& cu o limb& stri-cata este pe teremul literar o causil perduta, side sigur cu organe corporale", cu music& depisici", cu legktori de atentiune", cu cutitecanonice" etc. etc. nu vom pute inthri resistentapatriotick in contra germanizarii i a maghiari-zarii din Austria.Togmai aceastg apgrare a elementului na-

tional in limbd in contra germanizgrii D-lorBarit, Babe, Roman, Vulcan etc. a fost pun-tul de plecare al polemicei intre no!, i DD.Barit i Vulcan, declarInd de bagatele ger-manizarile D-lor, au inceput, printr'o stratage-mg de mult cunoscutg, sg strige in contraanti-nationalismului nostru.

Ne-am oprit poate prea mult la constata-tarea acestui fapt. Dar fiindcg s'a facuttgta vorbg deartg despre el in jurnalisticaromana, (numai din lunele Tunic, Iulie i August1871 avem inainte-ne 86 numere de jurnaleromane pline de insulte la adresa noastrg capretini cosmopoliti), ne-am crezut odatg da-tori a restabili adeve'rul factic in mijlocul fal-sificarilor cu care jarnalisticei noastre 6i placea-i ingana publicul.

Este dar dovedit, cg Societatea Junimea din

-

Romanii,

noi.

'

c

ei

a,

www.dacoromanica.ro

DLRECTIA NOW.. 223,

Iasi nu e cosmopolith, ca. in Convorbirile li-terare s'a sustinut totdeauna nationalismul deeatra fiecare din noi, dar ce e drept nuca pretext pentru a ascunde sub drapelul lui 1ub strigatul Stefan cel Mare" i Mihai Vi-

teazul" toate miseriile i cruditatile celor ne-ellemati i nealei, ci ca punt de pornire pen-tru o desvoltare mai energica i mai contien-tioasa a activithtii literare i tiintifice in mij-locul poporului roman.

Dar dad, este aa, atunci cum remthie cuacusarile D-lor Barit, Boliac, Misail, Holbani celorlalti in contra cosmopolitismului nos-tru ? Respunsul la aceasta intrebare il lasamin sama cetitorilor nepartinitori.

Mai trebuete un exemplu? Reposatul Bar-nut in ura ce o avea in contra tiintei frau-cese i germane i pe care voia sl o imprt-easc scolarilor, scrie la inceputul cartii sale

de scoala Dreptul public al Bonainilor (pag.'11) urmatoarele ;

Juiisprudenti'a Romana nu desparte sistem'ajuridica si politica de catra morale si religiuneasia cumu facu politicii Franci si, Germani mainuoi ; acesti'a credu, c legelatiunea cu atatu vafi mai deplinita cu catu va fi mai departatamai desbracata de toate ideele i sentimentele na-jiunil religioase, morali i omenesci."

Acesta este un neadevr, i sunt acum 5ani, decand in o critic& mai intinsa a lucrarii.reposatului magistru, unde s'au aratat i alteerori tiintifice, am provocat iii zadar pe par-tizanii D-sale s ne citeze un singur politic.frances sau german, care s fi vzut perfec-tia unei legislatii in departarea ei de la toate.simtimintele cele religioase, morale 1 omeneti'ale natiunii:

Ain 'revelfit inadins la acesta critica in'con-

tra lui Barnut, fiindca adversarii nostri se re-fer totdeauna la ea ca la o blasfemie" in con-tra semi-zeului". Ans critica noastra, nu seatinge de persoana lui Barnut, i nu puma inindoial patriotismul lui, din contra meritelelui de la 1848 sunt anume relevate acolo ;dar ceea ce eram datori a face, era impotri.virea in contra erorilor manifeste de tiint4,in contra inexactitatilor i confusiilor, de careeste Ong, cartea citata i care erau cu atatmai primejdioase, cu cat provineau togmai dela Barnut. Ce impresie au produs acestecruri asupra barbatilor nostri serioi, se poateved6 din urmatoarele cuvinte, ce le gasim inTransilvania din 1 Aprilie 1868 ;

Pupa ce D. T. Maiorescu isi incheia criticasa nemicitoare asupra desmemorabilului op, noiinca ne simtimu indatorati a pune in intere-sulu culturei si al vietiei nOstre uationali ace-stea intrebari:

1) Dca Sim. Barnutiu a cutezatu a propagasi a propagatu in adeveru la tinerimea acade-mica idei atatu de bolnave, confuse, fanatice,destructive, comunistice, cum se like esplica ne-pasarea, lenea, orbi'a, imbecilitatea aceloru se-nate academice, acelor efori, ministeriuri si dom.-nii, care au suferitu pe Barnutiu, ca elu in calita-te de profesoriu in cursu de atati ani se adapecu veninul seu pe atat'a tinerime ? Cine censu-rdza la Dv. prelegerile profesoriloru academici ?Nimeni ? Nici macar pres'a ? Nici puclicula inecsamene ? Cum se intempla, ca nici in timpuluturburarioru din ministeriul lui Cantacuzino nu.respirase nimicu despre doctrinele acelea peel,culse ale lui Barnutiu?

2) Dca manuscriptulu lui Barnutia copriudeaacelea doctrine si confuse, si forte periculse,orbi au fost aceia carii nu l'au aruncatu mai virtosuin focu, decatu se se faca complici pe fatiala propagarea atatoru rataciri i blastamatii ?Cum se pdte ca unu asemenea opu se se. arun-ce pe aripele Publicitatfel 4Ofeldu adea usriora.

i

cele

si

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOIIA.

tate, ea care s'au tiparitu pana acum in limb'au6stra atatea sterpituri de a le scaei roman-tice din Francia ?

aceste cuvinte le scrie nu vre un amical nostru, vre in partizan al directiei din

vre un cosmopolit," ci insui D. Ba-r% care in chestiile, unde persoana D-sale nueste in. joc, are destuli petrundere i expe-rientA pentru a intelege, ca dreptul publicindeobte renaterea unui popor nu se poateintemeik pe neadever i netiinta.

Pentru a termina, sA citAm un ultim exem-plu mai non. Cu ocasia desbaterii unui bud-get al Instructiunii publice, in Iunie al anti-lui trecut, sub-scrisul impreuna, cu D. I. Ne-gruzzi i en alti deputati am propus in Ca-mera Romaniei, a se schimba done catedre po-litice de la Universitatea Iai, cu. done altecatedre, pe care le credeam mai importante,a se inlocul adeca dreptul constitutional i e-conomia politica, prin istoria nationall i

romana. De era, intemeiati sau nu propu-nereN nu examinam aici. Dar ceea ce trebue

examinam, este modal, cum a fost discutatAin jurnalistica noastra.

Romdnul a inceput chorul prin a zice ca amfacut propunerea in intelegere cu D. de Ra-dovitz, consulul general al Prusiei. Acesta eraun neadever i o necuviintA. An, urmat apoiTelegrafut, Trompeta, Uniunea liberal&

Fecleratiunea, relatand cele petrecute in Ca-mera, spune in No. ei din 11 Julie 1871 :

Titu Maiorescu calomniazA gintea romAnA,, nu-anind-o necultA, necapabila de pe inaltimea tri-bunei, ia parlamentul romen. EatA programaCanaerei presente:

Stirpirea a tot ce este rominesc, 2) into-ouireaRominilorprin staid i. evrei. i minis-

am

terul ? Ministerul a promis, c. va lucre. intog-mai dupa programa lui Maiorescu.

Toate aceste ziceri ale Federajinnii sunt ne-adeverate, din euvent in euvent. MonitorulOficial unde stau reproduse discursurile din ca-mera o atesta. Aceleai neadeveruri, cu plangeriduioase asupra cinismului i cosmopolitismu-lui nostru, le cuprinde i articolul respectiv alAlbinei din 18 Iulie 1872. CA i D. Babes'a putut aluneca, pe aceasta cale, am intelesla inceput. D-sa se va fi luat dupa confratii D-salein jurnalistica, i fiindca, acestia spuneauneadeve-ruri cu voie, D-sa le va fi spus far& voie. Dardupa ce au aparut discutiile budgetare in Mo-nitor? Dar dupli, ce s'au reprodus intr'un su-plement a1 Curierului anume propunerile icuvintele subscrisului ? De ce a tient Albinai nu. i-a rectificat neadeverul ?

Intelegem foarte bine, ca cineva sa. tacit a-supra cuvintelor noastre, dar dad. le ia in ba-gare de soma i vorbete asupra lor, atunci nnface bine, cand spune neadeveruri.

Nu face bine in nici un intelesrniei pentrudemnitatea sa, nici pentru scopul, ce in acelmoment ei poate pare folositor, adeci de a nedescredita pe noi.

Calomnieo, il en reste toujoun quelque chose,poate sa fie un proverb adeverat in relatiilepersonale. Aceasta nu o tim i ne este in-diferent. Ceea ce tim inse este, ca. in pri-vinta vietei publice proverbul e foarte greit.

dovada ne o dA togmai resultatul atacuri-ion facute pe acea beet. de cea mai mare partea jurnalisticei romane in contra directiei ju-nimei din Iai. Sutele de jurnale, care au vor-bit in contra ei, an sustinut mai Antei nein-trerupta atentia publicului asupra-i. Marea ma-imitate q. eetitorilor in primul moment a tre-

114

I.10,

lint-ba

1),

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOIIA,

buit ce e drept s reran& sub impresia.neadeverurilor cuprinse in acele jurnale incre-zendu-se numai in ele. Dar fiindg eel putinatentia era deteptati in privinta noastg. afost cu neputintk ca aceastA ascultare unila-teral. g tinit mult timp. Audiatur et alterapars e o regull prea naturalA a dreptAtei,ingt g poata remlne totdeauna neaplicata.

Cei de'ntai, care an simtit trebuinta de aceti inainte de a condamnh, au fost de sigurcei mai drepti i cei mai cuminte dintre ad-versarii nostri. Ce impresie ing a putut pro-duce asupra unui om drept si cuminte desco-perirea teseturei de nestiintA i neadever, cu carejurnalitii an crezut de bine a ne intimpinh, a-ceasta i-o poate inchipul ori eine: neincrede-rea in contra celor ce i-au amAgit pAnit, acum,

interesul de a urmArl mai de aproape odirectie, in contra greia nu s'au intrebuintating armele adeverului. Pe chi inse este desigur, c. un om cu minte face mai mult cle-at o mit& de mirginiti, pe atitt este de sigur, c.indatA ce din mijlocul unui public este cAti-gatA opinia celor cu judecati independentit, i cei-lalti din public le vor urma in curend, ca uniice sunt deprini a se lua dupit judecata altora.Festivitatea de la Putna a fost un inceputpent'," aceasta.

i eacA cmn se explicit neaparata respitn-dire a teoriilor foarte combittute, dar reu com-bAtute. Mei nu ceea ce spun altii desprescrierile noastre, ci numai ceea ce este cuprinsin chiar aceste scrieri, poate hotAri despresoarta bor. Soarta lor este astazi de a fi maitespAndite degt erau acum 6 ani, and auinceput a se arittit in public, i va fi mult maigreu acum, cleat a fost inainte, de a- lAti a-tAte neadevernri asupg-ne. Aceasta. o i simt

adversarii nostri, i incep schimba tom).Federatiunea in timpul din urmit laudA Con-vorbirile literare, i Columna lui Traian leintinde pe viitor o mem& de frAtie" pentrunoul lor event francamente romitnesc". Nu,

onorabile redactii, cu aceastA intorsIturA decondei ar fi prea eftin cA sit eiti din positiafalsA in care v'ati pus atatia ani fatl cu noi.Tinem a constata indatAr cA nu este vorba devre un nou avent" al Convorbirilor mai ro-minese dealt pinit acum, directia acestei re-viste a fost de la inceput ceea ce este astAzi ;singura osebire este, di astazi vine mai greude a spune publicului in privinta noastrA totce spuneati ping, acum.

Dag dar, in andurile de mai sus, am de-plans lipsa de iubire de adever in majoritateapublicitior nostri, nu a fost din teamA, cliinvectivele lor vor fi putut remAne puternicein potriva Boast./ : cAci asemene ggeti se in-tone totdeauna in contra celui ce le-a slobozit.

Causa deplangerei este alta. Este simtireainsemnAtAtii, ce o are critica in ori ce mani-festare a yield publice, i pitrerea de nen, citjuna noastrA directie a fost lipsitit de un ase-mene control, fie citt de aspru, numai sA fifost adeverat. 0 mie de insulte i de calom-nii am primit, dar o mie de insulte nu facAng o singurit critick i o singuri critic& Anciinu am prima.

Barbatii, pe care din copilArie eram obici-nuiti a-i admirk in truntea micArii noastre na-tlonale, in loc de a fi venit, in experienta imaturitatea ce o aveau, sh, lumineze L sli mo-dereze cu bunii-vointA aspirArile cele none, para fi privit viata publicit a poporului romanca o posesie esclusivA a lor, i astfel, uitAn-du-si dipitatea )ierstei, an inceput a se purta

a-si

fel

si

www.dacoromanica.ro

226 DIRECTIA NOIIA.-ILEANA CEA IREATA.

in contra-ne in modul dovedit mai sus dinatitte exemple neplitcute.

Din vina lor, viata noastra public& au ajunsastitzi inteattt, incat scepticismul i desilusiona-tea au devenit semnul de recunoastere pentruoamenii de bunt, credinta. Din vina lor, junimeaeste condemnatt a-i ctutt singurt, calea vii-torului: in combinare nefireasca, ea trebue 0,impreuneze energia verstei sale cu prude*altei verste i, betrant inaintea vremei, st iaasupra-i sarcina indoitt, ce un timp mai fe-ricit o imparte intre osebite generatii.

Ne lipsete insotirea celor betrani intru eau-tarea adeverului, ne lipsete controlul expe-riontei i critica oamenilor mai maturi.

Cine inse ftra critict poate p61 cu sign-rantt ? Si de dud lipsa de combatere lealtnu ar fi fost primejdioast ? Curat iti este fo-cul, ce-1 aduci pe altar ; va fi inse curatt iflactra aceasta numai urma o poate alege,urma, pe care o atepti, lucrand deocamdatt cuinima impartita iutre incredere 1 indoialt,

(Sfiritul in Nr. viitor).T, Maiorescu,

ILEANA CEA ;IEEATA.POITESTE,

A fost, ce a fost ; dad n'ar fi fost nici nus'ar pove stl.

A fost odinioart un imperat, care aveatrei fete, dintre care cea mai mare era fru-moast, cea mijlocie mai frmnoast, cart cea maitenera, Beam., atilta de frumoast, inclit i santulsoare se oprea in cale ca s'o vadt i st, sedesfitteze de frumuseta ei,

Inteo zi imperatul priml carte i vestede la vecinul seu, imperat mare i puternic,cumcleact -7- nu-e bine, i are s6, se bata

cu densul pentru o mare pricint imperateasca.Imperatul se puse la sfat cu betritnii terei, i,cand vezure cumat nu-e in cotro, porunctvoinicilor ca st incalece pe armasari, sa-iapuce armele, i st se pregateascrt de bataiacea grozavt, ce-avea st se fact i sit fie.

Inainte de ce inctlect, insui, imperatul chem&pe nicele sale la sine, le gill vorbe bltnde ipttrinteti, i apoi dete la fie care cdte o floarefrumoast, cate o 'Astrid, veselt i cate unmer fraged.A cui floare va vetezt, a cui'Astrid, se va intrista i a cui mer va putrezi,despre acea voi ti, cumcit nu 'a pitzit cre-dinta," grti imperatul cel intelept, inctlectapoi pe cal, zise stnetate bunt," i porni CUvoinicii sei in calea cea mare.

Cand cei trei trei feciori ai imperatului vecinprima-6 veste, cumci impratul a pornit in calei ct, el s'a dephrtat de a cast, ei se'ntele-sere intre sine, i inctlecare ca sit meargit lacetatea cea cu trei fete de imperat, A rt-peascl credinta fetelor, i st, fact imperatuluisuperare.Cel mai betran dintre feciori, voi-nic i viteaz i frumos, merse inainte, ca stvazt ce-e i cum, i apoi A aduct veste,i st spuie,

Trei zile i trei nopti a stat voinicul pe subziduri fdrt ca vre una din fete st se fi al-Ratla fereasta. In crepetul zorilor de a patra zi,el perda rtbdarea, ii intari pe inimit i Mala fereasta celei mai marl dintre fetele de im-perat.

Ce-e ?cine-e ? i ce vrea?intrebt fatatrezitt din somnul cel mai dulce,

Eu sunt sorioart ! gal feciorul de ixn-perat,voinic imperttesc, ce stau de trei zilecu dragoste la tine la fereasta," .

www.dacoromanica.ro

ILEANA CEA IREATA. 227

Fata cea de imperat nici nu se apropie defereasta, ci grai cu glas intelept.

Mergi pe calea, pe care ai venit : florisa-ti creasca in cale, i spini sa-ti remane pe

Peste trei zile i trei nopti feciorul de im-perat earai bath la fereasta". Acuma fata deimperat se apropie de fereasta, i gr cu glasbland.

Ti-am zis sa mergi pe calea pe care aivenit : spini sa-ti creasca 'n cale, i ion sa-tiremane pe urma."

And, trei zile i trei nopti stete feciorul deimperat la fereasta fetei. In crepetul zorflorde-a zecea zi, adeca dupa ce au trecut detrei ori cate trei zile i de trei ori cate treinopti, el ii netezi perul i bt, acuma d'atreia (Ara, la fereasta.

Ce-e ? cine-e ? i ce voiete?" intrebafata de imperatacuma mai rastit cleat incelelalte renduri.

Eu sunt sorioara! grid feciorul de im-perat.De trei ori ate trei zile stau cu dorla tine la fereasta, : vreau Ted fata, sa-tiprivesc in ochi i sit ved cum curg vorbele depe buzele tale."

Fata de imperat deschise fereasta, privl cusuperare la voinicul cel frumos, i apoi gralcu glas neauzit :

Eu ti-a privi in fata, i grad ovorba : mergi anse mai 'nainte la sora meacea mijlocie, i numai dupa, aceea vina lamine."

Am sa tramit pe frate-meu cel mijlociu,gal feciorul de imperat. Sa-mi dai Anse oserutare, pentru ca sa-mi fie calea mai uoara."

nici n'a zis bine, pana-ce 1 fura un se-rutat de la fata cea frumoasa.

Sa, n'ai parte de altul !zise fata de im-perat tergendu-se pe buze cu maneca cea te-suta cu altiti . . . Mergi pe calea, care ai ve-nit : flon sa-ti creasca in cale, i ion sit-tiremane pe urma."

Feciorul de imperat merse la fratii sei, lespusecum i ce,i cel mijlociu porni in cale.

Duprt-ce feciorul eel mijlociu stete de noueori cate noue zile i de noue ori cate nouenopti la fereasta fetei celei mijlocii, i batade a noua ow% la fereasta ei, ea deschise fe-reasta, i ii gral cu glas dragostos:

,Eu tra, privl in fata i ti-ai gral o vorba :sa mergi anse la sora mea cea mai tenera, inumai dupa aceea vine la mine."

Am sa, trimit pe frate-meu cel mai teller,grid feciorul de imperat. Sa-mi dai o seru-tare ca se pot merge mai iute." Si nici nuzise, pana-ce i fura un serutat.

Sa nu ai parte de altul;grai i aceastafata.Mergi in calea, pe carea-i venit: florisa-ti creasca in cale, i ion all remane peurma.

Feciorul cel de impel-at merse la fratii sei,le spuse cum i ce,. i, acuma de-a treia

porni feciorul de imperat,cel mai te-ller fecior de imperat. Cand el sosi la cetateacea cu trei fete, Ileana stit la fereasta, i, cumsta, ea il veza i gral cu glas vesel :

Cel voinic frumos cu fall de imperat,ce cale ti-ai ales de maul apinfocat ?"

Gaud feciorul de imperat veza fata Ileneii auzi vorba Ilenei, el stete locului, privi laea, i apoi grai cu glas voinicesc:

,Am pornit la soare, ca sa-i fur o raza,sa-i incredinti sora 1 s'o due acasit, sit mi-ofac mireasa. Acura sorioara me opresc in

urma."

sa-ti

ti-ai

oart,

www.dacoromanica.ro

ILEANA CEA cIREATA.

sale sl privesc la tine, in raza fetei tale, sis.1-ti zic o vorbA si sl-ti fur o vorbl.

Deana ii respunse cu intelepciune : De ti-arfi nAravul cum iti este vorba, de ti-ar fi sisufletul cum iti este fata, mAndre si frumoase,blAnde drAgostoase; te-as chema in cash, te-apune la mask si te-as ospAta si te-as seruta."

Feciorul de imperat sAri de pe cal, cAndauzi aceste vorbe, apoi gal cu glas voincesc:

CA-mi este naravul, cum imi auzi vorba ;cl-ini este sufletul, precum imi vezi fata: lasl-me in cask pune-me la masA: si, din zori insera, reu sh, nu 'ti para." Si nici nu-si grAlvorba pAnA-ce si sari pe fereasti si pestefereasta in cash, si in cash, la masi si la mas1tocmai in frunte, unde sedea imperatul andera mire.

Eit. stiti!grAl Ileana.SA ved inai inainteesti ce-ar fi sl fiisi numai dup' aceea sitgraim vorba si sa gustam poama si sh, ince-pem dragostea.---Poti tu face sit 'nfloreasch. dinbrusture trandafir?

Balgral feciorul de imperat.Atunci floarea ta este scaiul! zise

Deana, cea inteleapt1.Poti tu face ca sa eluteliliacul in glas frumos?"

Bal"gral feciorul cel de imperat.Atunci zioa ta e noaptea!zise Deana cea

inteleapt.Poti tu face sa rodeasch, mer peearba lupului?"

Pot!"grAl feciorul de imperat,El sa fie poama ta!zise Deana cea fru-

moa,si si sireata.Asaza-te la masa."Feciorul de imperat se arm), la masi.Ei dar

Ileanae Ilona cea sireatAl El nu se asez1 lneibinesi eataca si cazA, cu scaun en tot, inpivnita cea adencl, in care era ascunsa co-luoara imperatului.

Acum Deana incepA sit strige primejdie"si cAnd se adunare toti argatii ca sh. vad1 cee si Pentru-ce, ea le spuse, mind a auzittroncote prin pivnitl, si sA teme cumcl a in-trat cine-va in pivnit1 ca sh. lure comoara im-peratului. Multe vorbe n'au fAcut ar-gatii, ci de loc deschisere usa cea de fer,si intrare in pivnitA, si aflare pe feciorul celde impel-at, si cu rusine il adusere la judecatA.

Deana spuse judecata :Doue-spre-zece fete pedepsite sel scoati

afarl din ;ark si, cAnd vor ajunge at el lamarginea tArei, fie care si-i dea cAte tin se-rutat."

Asa s'a poroncit ; asa s'a intemplat.and feciorul cel de imperat a sosit acas1

la fratii sei, le-a spus toatA intemplarea si,dupa-ce le-a spus-o, mare superare a intrat insufletul lor. Ei au trimis darA vorbA la celedoue mai mari fete de imperat, cumcA ele AfacA ce vor face ca sA trimitA cumva pe Deanala curtea imperatului celui cu trei feciori, pentru-ca ei A se poatA resbuna asupra eipentrubatjocura, ce a pus pe capul lor. CAndcea mai mare fatA, de imperat primi cuventulfeciorilor de imperat, ea se fleA bolnavA, chiemipe Deana la sine la pat, si ei spuse, cumcAea numai asa se va pute insAnetosk dac1 Deanaei va aduce mAncare de pe vatra feciorilor deimperat.

Deana de dragul surorei sale le facea toate :ea lull, dar cofita, si porni Writ, curtea celortrei feciori de impel-at, ca sii meargit sit cearlsau sit iee, si sA aducl.

Sosind la curte, Deana intra in ruptul su-fletului in cuhnea imperAteascA, si grAl Mr/bucltarul cel mare.

Pentru numele lui Dumnezeu! n'euzi ta

www.dacoromanica.ro

ILEANA CEA IREATA..

cum te strigh, imp eratul ? mergi iute cavezi ce-e i pentru ce i care pricing !"

Bucgtariul ii lu picioarele pe umere i sei la porund impergteasca adeci.

Ileana remase singurg in cuhne, ii implusele de bucate ; versa, apoi pe jos toate bu-catele cele scumpe, ce stau la foc, i dui*acea se feri din cale.

Dupg ce feciorii de imperat intelesere idespre aceasth batjocur, ei se superare Andmai tare decgt ce-au fost Ong acuma, trimi-sere din nou vorb la cele doue surori, i sepreggtire din nou la resbunare. Abea primisora cea mijlocie euventul voinieilor, ea sefitc bolnavg, chetah pe Ileana la sine la pat,i ei spuse, cumcg numai aa se va insanatoa,dad, va gusta din vinul, ce se aflti in pivni-tele feciorilor de imperat. Ileana pentru so-ya sa le ficea toate : ma dar cofila 1 pornlca sg mearg1,--i sg ving. Sosind la curte,ea intri in ruptul sufletului in pivnitg, i gra!cgtra pivnitariul cel mare :

Pentru numele lui Dumnezeu! n'auzi tucum te strigg imperatul ? fugi i vezi cum,ce i pentru ce pricing !"

Pivnitarul ii lua picioarele pe umere, 1se departa ca i la porunca impergtesei ade-cg. Ileana ii umplu vasele cu vin ; -dna,ce-a remas, prin pivniit, i apoi porn! alitcasg.

Feciorii de imp erat trimisere, acuma d'atreia oarg, veste la cele doue fete de imperat,cumcg ele sa trimitg pe Ileana cum n'au tri-mis'o Ana Fetele de impel-at se %cure, acu-ma amendoue. bolnave, chemare pe sora lorla sine, i ei spusere, clime& ele numai atuncise vor insenatoa, dad Beana le va aducedone mere de la feciorii cei de imperat.

'Dragi surorile mele, gal Ileana cittrhele, pentru voi me due i in foc i in aph,cn eat mai bucuros la voinicii cei impera-teti." Ii luh chip& acea cofita, i porn! ca

meargg, sg aile, sg iee, s'addcg i sg scapepe dragele surorile sale de la moarte.

Dupg ce-au inteles feciorul de imperat telmai teller, cumcg Ileana are sti, ving la el ingrading ca sg fure merele cele de aur, el po:-rune! cg, dad va auzi cine-va vaete in grg-ding, nirne sh, nu cuteze sit intre, ci sit lesepe cel ce s'ar vaeta, ca sg se vaete inpace.LuA, dupg acea cutite mari, i sgbii, i sulitei fel de fel de lucrurii le ascunse in ph-ment, pe sub merul cel cu poame de aur ; leascunse aa, cg numai verful asculit le eeadin pgment. Dupg ce au &it tot, el se as-cause intr'un tufi, ateptand sosirea Ilenei.

Ileana sosi la poarta grgdinei, 1 and eavezii leii cei mari, ce stau part la intrare, leanima cgte o bucttic5, de came : leii incepurea se bate ; earg Ileana merse la mei., phI in-cet printre cuite, sgbii, sulite i alte lucruri,i se sul in porn.

Sg-ti fie de bine sorioarg, gritI feciorulde imperat acuma. Ind pre bine di te vedla casa mea."

A mea sg fie bucuria!respunse Ileana,el am voinic impergtesc i frumos i viteazde tovarti. Aide, sui-te in pom, i-mi aju-tg sa culeg mere pentru dragele surorile mele,ca le-au cerut cu limb& de moarte."

Feciorul de impel-at nici nu dorea mai mutt,el avea de gaud ca sit trap, pe Ileana dinporn intre cutite. Eti bung tu Emig, grhiel, fii slag Ana mai bung i-mi da mAna deme ajutg in pom !"

Bell e &dui tau, ii gin& -ille-ana; clan30

sl

depArtaca

;

plya-

www.dacoromanica.ro

230 ILEANA CtA IREATI.MEC

parte sa ai de el !" ei dete apoi mana, il re-did pe trupina pang, la cracuri, il lasit apoica sl cadit intre cutite, i sabii, i sulite ifel de fel de lucruri, ce erau gatite spre per-zarea ei. N'ati! gritI dupa aceea, sa tii itu ce-ai avut de gand."

Voinicul eel reu la suflet incepui ca sa stri-ge i sa se vaete: hei ! dar nime nu veneaca sa-i ajute, ci-1 lasau ca, dupa porunca lui,sa se vaete in pace, i se sufere i se rabdelistorAxile eete grozave.

Beam ii luit merele, le duse acasA, le de-te la surorile ei, se intoarse dupl acea lacurtea imperatului i spuse argatilor ca samearga sa scape pe domnul lor din primejdiacea mare.

Feciorul cel de imperat, batjocorit ca vaide el, trimise dupa cea mai vestitA vrajitoaredin tarA, ca sa vina, sa-i fad, leac i sa-ivindece ranele. Ileana s'a fost dus Anse maiinainte la vrajitoare, i i-a dat bani multipentru Ca s'o lase pe ea, pe Deana, sitmeargA in locul vrajitoarei. Asa ajunse Dea-na ca vrajitoare la curtea imperatului: ea po-runcl apoi ca sa, se iee pelea unui bivol isa se punA trei zile i trei nopti in muraturagrata, i dupg, acea s'o scoata i sl invaleas-ca, in ea pe feciorul cel ranit.Usturitrilefeciorului de imperat se Scure And mai stra-nice, durerile lui and mai nesuferite. andel vezt dar cum c'acuma nu e bine, trimisedupl un popl, ca, inainte de ce-ar murl, sa-0uureze sufletul i sit se impartaeasca. DarIleana nii acuma nu dormea; ea merse lapopa, ii dete multi bani, 1 fc ca el sit otrimita pe ea in locul seu.Aa ajunse

ca popa la curtea imperatului.Cand Eeana ajunse la patul feciorului de

imperat, el era pe pragul mortii; nu mai erauin el dealt trei resuflari.

Fetul meu, gral Ileana popita, m'ai che-mat la tine, ca sa-ti marturiseti pecatele.GAndete dar la' ceasul mortii, 1 spune-mice-ti zace la superat de cine-vaori ba ?

Bo! de nime ! grA1 ficiorul de imperat, denime dui de Realm, fata cea mai teller& aimperatului vecin. i o urasc cu dor i dra-goste, vorbl mai departe feciorul de imperat.Daca ar fi sa nu mor i sa me insenatoez,me due s'o petesc la imperatul, i dacA n'aperl in noaptea cea d'anteiu, atunci ea sa-mifie sotie credincioasa i dupa lege."

Beam asculta aceste vorbe, zise itneit i eaputine, i apoi merse acasa. Aici intelesecuma surorile ei plang i se vaiere pentruc'au fost simtit ca imperatul are 0, soseas-cA acas1 de la lupta cea mare.

Bucurie s'aveti, le zise Ileana, cand auziti,cumca taica nostru cel bun are sa yin& a Ca-sa, intreg i sanatos."

Hei! ca noi ne-am bucura, respunsere Su-rorile, dad, nu ne-ar fi vetezit floarea, flune-ar fi putrezit merul 1 nu ni s'ar fi supe-rat pasarica ; dar acum e vai 1 amar de Ca-pul nostru."

and Ileana auzl astfel de vorbe, ea mersela sine in casa i aflA cumca floarea e Anaaburita de roul, cumcl paserea e flAmAndit imica merul numai nu zice: manca-me sori-oarA." Ca sA ajute dar, la dragile surorileei, ea dete la una dintre de floarea, la altadete plsarica, earl sie-i tinA numai merulcel fraged.Aa ateptare sosirea imperatuluicelui aspru la poruncit.

Imperatul, de loc ce sosl a cast, intl.& la

Dea-na

www.dacoromanica.ro

ILEANA CEA IREATA. 251

fata cea mai mare i o intreba de floare, depasarica i de mei.. Ea ei areta numai flea-rea ; i asta era Anse pe jumetate vetezita.Imperatul nu zise ninfic, ci merse la fiica-sacea mijlocie. Asta-i areta numai paserica; i.asta era Anse pe jumetate intristata, Impe-ratul earai nu zise nimic, ci merse tetra vor-ba la fiica-sa cea mai mica, la Beane, cea in-ttleapta.

Cand imperatul vezif merul pe dulapul Ile-nei, el era sa-1 manance cu ochfi, de frumos,ce era. Unde ai pus floarea i, ce-ai facutcu pasaruica ?" intreba el de Ileana.

Beane nici nu respunse, ci fugl la surorilesale 1 aduse o floare proaspeta i o paserevesela.

Mare sa creti, fate mea!gral imperatul,acum ved ca ti-ai pazit credinta,

De la Beano, imperatul earai merse lafiica-sa cea mijlocie i apoi la cea mai mare.Dupa ce el le intreba de cele trei lucruri, cele-a incredintat, ele ii adusere cu graba pa-serea, floarea i merul de la Ileana. Hei ldar bunul Dumnezeu nu rabda minciunit : laele floarea era veteda, paserea era trial, 1numai merul era proaspet, fraged, rumen iimbietoriu la fata.

Clad imperatul le vezu aceste, el intelesetoata, treaba : poruncl dar ca pe cele douefete mai mari sa le ingroape pan la sinioriin pament, i aa sa le lase ca sa vesteascaasprimea pedepsei imperateti.Eara pe Bea-ne o lauda i seruta i multa vorba bung, iimperateasea flea cu ea, zicandu-i: Mult no-roc sa ai fata mea caci tu ti-ai pazit credinta."

Dupil, ce feciorul cel mai teller a imperatu-ri vecin s'a insenatoat, el incaleca, i .pornl.ca sa villa i sa petasca pe Ileana. Impera-

tul cel betran, tata Ilenii, ii zise cu vorba pa-rinteasca, and el ii spuse gandul, care l'afacut sa porneasca in cale : Fetul meu, voi-nice, mergi i intreaba pe Deana; cum ea do-rete, cu ajutorul lui Dumnezeu, aa are sa fie.'

Eara Ileana nu zise nici o vorba, ci lash,ca voinicul cel Oft sa o sarute. Atunci im-peratul pricepa toga treaba i gral: Dragicopii mei, bag same aa a fost dat ca voisa, ve fiti sot i sotie ; sa ye fie dart debine!"

Multa vreme n'a trecut pan/ ce Deana secununa cu feciorul cel voinic i frumos 1 vi-teaz i imperatesc, i li se flea o nunta, in-cat i-a mers vestea in epte tali ... Hei ! darIleana n'a uitat vorba i gandul cel reit alfeciorului de imperat ; ea tiea cumcg, in cead'antei noapte dupa cununie are sa o primej-dueasca. Poruncl dart ca sa se fact o pa-pua, de zahar tocmai atat de mare cum eraea insui,... cu fatt, cu odd, cu buze, cu toatafaptura Ilenei ... Si cand papua fu gatita,ea o ascunse in patul, in care ea ma sa seculce in acea noapte.

Sara, cand cuscrii i corinteii s'au fost ae-zat la odihnt i Ileana s'a fost culcat in pat,feciorul de imperat gral end mireasa lui:

Drag lima, sa mai atepti putintel, dien yin indata." EI dupa, acea din cast.

lleana nu se gandl mult, ci serf din pat,lasa, papua cea de zahar in locul seu, i seascunse sub o perdea, ce sta la capul patulni.

Ileana nici nu se ascunsese bine pang cefeciorul cel de imperat i intra in cast cu o sa-bie ascutita in Etna.

Sa-nai spui acme, Beane draga mea,gral el, tu m'ai aruncat pe mine in, pivnitii."

Eu !" grill Ileana de sub perdea.

www.dacoromanica.ro

32 IIEANA CEA SIREATA. POESII.

Feciorul de imperat dete odatl cu sabiapeste siniorii pApuei.

Tu m'ai scos cu batjocurA din ta,rA, intre-hA el d'a doua oarA.

Eu," grM Ileana.Feciorul cel de imperat dete peste fall.Tu mi-ai versat mAncArile ? intreba, fecio-

rul de imperat d'a treia oarA.Eu," gral Ileana.Ficiorul de impel-at dete cu spada din sus

in jos.Tu mi-ai vrsat vinul?" intrebA feciorul

de imperat d'a patra oarA.Eu," grAl Ileana.Feciorul de imperat dete cu spada odata,

crud 1 odatI curmezi..Ear Ileana incepta resufla aburi de moarte.

Tu m'ai aruncat in cutite ?"intrebt. fecio-rul de imperat de a cincea oarl i mai inurrnti.

Eu," gal Ream.Feciorul de impel-at impunse acuma cu sa-

`bia in inima Ilenei, incept apoi sA, dea intoate pArtile, i. crud i curmezi, i in lungi in lat, sA dea din toate puterile, ce avea,inclt ii curgeau lacrimele pltrAu. and seapropiare zorile de ziuA, el incept sl plAngldin toatA inima. OdatI ei sArl o bucAticade zahar in gull,.

Heil IleanA! duke ai fost vie, dar dulceeti i naoart,A! zise el plAngnd Ana mai tare.

,,Dulce zeu! grAl Bean, eind de sub per-dea, dar pe de-o sutA i pe de-o mie de orimai dulce am A fiu de aid inainte."

Feciorul de imperat stete impietrit de bu-curie cAnd v6zil pe lleana intreagg, i sang,-toasft : el o euprinse in brate, i de aici ina-

inte trAir multi ani fericiti i imperAtire pes-te tarA cu pace i cu noroc.

I. Slavici.

POESIL

DE LA TARA.

EPISTOLA.Amicului tneu M. G. B.

Precum stii, eu sunt la tarASingur ca intr'un pustiu

i cat e zioa de varA,Alerg cmpii pan& 'n sara*'ostenit a mit viu.

Eri, azi, maid. ...nici o schimbare ITotusi oarele se duc.Zioa, in ameaza, mare,Sonambul Amblu'n picioare

visez ca un nuc.

Nu e vorbA, ci am treabA ;Dar s'o fac, nici in6 gandesc,Ci cu paseri ce n'au grabli

cu firele de earbAOare 'ntregi stau si vorbesc.

Mai eri, o privighetoareDespre Dundrea sburAnd,Pe un v6nt usor calare,Se opri din intmplarePe o salcie plAngnd.

Eu stam jos, langa tulpina,UitAnd de al vietii val

'ascultam trist cum suspin1Undo, limpede si lila,Ce trecea pe laugh, mal.

Multe, unda caletoareSufletului povestea,Cand fantastical cAntareS'auzi incet, mai tare

vzduhu 'ntreg Amplea)$i

Si

www.dacoromanica.ro

POESII INRIIMPREA SLAVONA. 233

Tacit unda, tacit ventul,Ai naturei dulci poeti;Se parea ca tot pamentulTacit, ca s'asculte cantulMaestritei cantareti.

Acu'ncet, acu mai tareRespandea ea melodii,Melodii care de careMai dulci, mai fermecAtoareSus in aer si in cAmpii.

i spunea, cum stie-a spuneTrubadurul aripat,De-alte timpuri, De-alta lume,Care astazi macar urmePe pament n'au mai lasat 1

De Ilene Cosinzanechiar de Cenuseriti,

Fete mandre, nazdravaneCe cu ochii faceau rane

i furau si ochi, si minti 1

$i de Feti-Frumosi cu pleteNamai aur, voiniceiCare pentru-astfel de fete,Se luptau cu-amor si seteCu balauri si cu zmei.

de cai cu-aripi usoareCe-au supt lapte de la vent;Ce 'n iutala lor cea mare,Abea le-ajungea sa sboareIntre cer si 'ntre 'Amend

Timpuri vechi cu simturi noue,Cand acei care iubeauIsi taiau viata in douepmblau lumile-amendoue,Pan'ce draga lor gaseau.

Fost'au fost asa odataPe acest betran pament;Despre acestea lumea toataAre stire intemeiata,aci chiar scrise prin carti stmt.

Anse cat de iute sboaraTimpul astfel inselat IVent si unda ascultara.Ca si mine Nina in sara

ce-a spus, n'am mai uitat.

Incat astazi fie-carePovesteste in felul seu:Ventul campului cu soare,Unda malului in floare

eu tie-amicul meu.Cotu-Lung 1872.

SONET.

Zori de zioa se revarsa,Ear campia in fioriIsi deschide mult voioasAOchii sei in mii de fiori.

i padurea somnoroasaSuna de privighetori;Ear in zarea neguroasaS'aud sgomote de mori.

Unda pare abAtutaCA, nici noaptea cea trecutCalea nu si-a mai oprit.

Isi jur tie scumpa, drag&Ca de dorqi noaptea intreagaUndelor m'am tanguit 1

T. qerbeinescu.

Studii asupra atirnarei sau neatArnareipolitice a Romanilor in deosebite secule.

I.

Inriurirea Slavona.(Urmare).

Dad ne intoarcem acum a privi institutiileterilor noastre, atunci principiile statornicitemai sus ajung a fi v6dite. Dar mai inainte,A arunctim o privire asupra popoarelor dinapus, cici analogia, dud ne lipsesc alte mil-

$i

$i

Si

www.dacoromanica.ro

234 INRIURIREA SLAVONA.

loace, este singurul criteriu care poate s nedui la incheeri serioase. Galli si Spanioliiin minutul navalirelor erau deja popoare ro-manisate. Ei ii perdusere o mare parte dinlimba kr intrebuintand, mai cu soma, prin orase

colonii, un fel de latina stricatl. InstitutiileRomane care se intindeau ca o nesfarsita reteapeste toata lumea cucerita, inadusise vechileobiceiuri nationale ; regimul municipal, cea maicurata vedire a vietei romane, le luase locul;dasupra acestuia vineau delegatii imperiali cutoti ceilalti functionari, cu un cuvent totul do-vedea caracterul roman adanc intiparit. Ast-fel ffind lucrurile, eata, a in seculul al 5-lepopoarele germane yin pe rend de se stabilescin aceste tari. Ei aduc cu densii elementulnou a obiceiurilor kr. Acest element nou vinefat./ cu vechiul element roman. Ciocnirea lorse face in mijlocul unor resturnari sociale de-pline, urmeaza o lupta dupa care elementulgerman contopindu-se eu cel roman, slujesc lareintemeerea unei noue societtifi care poartain sinul ei un al treile, acel celtic 0 ibericascuns sub lustrul civilisafiei romane, dar pu-rurea traitor. Care din aceste elemente pre-domneste ? Francii, Gotii etc. venind in atin-gere cu alte popoare mai cultivate si mai nu-meroase, ei incepu a-si perde limba, intrebuin-tand pe cea latina pana si in redactarea le-gilor lor; pe and institutiile lor si le pas-treaza mai cu tarie, 'i isbutesc a le impune innoua zemislire sociala ca element predomnitor.Acest fapt se intempla din urmatoarele cause:mult limp dupa, venirea lor in Galia, Spania siItalia, Germanii se conduc si se judeca dupa le-gibe lor, apoi ca popor cuceritor ei pot dup/cum am stabilit mai sus, ca sa opreasca sausa schimbe legile gsite la cuceriti ; in sfarsit

positia anarchica si de desfacere totall a uneisocietati betrane face ca elementele tinere a-duse cu ei sit se introduca in ea spre ao redestepta, cu un en-vent popoarele apu-sene prin atingerea cu elementul german kipastreaza mai bine limba i0 perd mai mult

Acelasi fapt se intempla i cu colonistiiromani din Dacia care aveau inainte de na-valiri aceleasi forme sociale romane ca i po-poarele apusene. Navalirile germane Anse peei ii incalca antei, Gotii, Ortogotii, Gepizii etc,petrec secule intregi pe teritorul Daciei inumai dupa aceasta, inainteaza spre apus iAna i atunci, ei nu plec cu totii, ce las/ inurma, triburile cele mai slabe. Afar/ de acestelement german, colonistii primesc inriurireaunui puternic element, strain popoarelor apu-sene,?a caruia aflare au avut urmitrile celemai insemnate asupra vietei kr, voim sit in-telegem: elementul slay. In partea documen-tall al acestui studiu vom areta de and si peunde era, statornicita aceasta intinsa rasa slava.De o cam data atata spuuem ca deja and seintemeiazii irul navairilor germane i maitarzia mongole, Slavii erau in atingere cu noi.

ei in tot cursul navalirilor mai sus amintite,au acelasi rol suferitor i nelucrator ca 1 co-lonitii, cu toate ca numerul lor au trebuit s/fie foarte insemnat.

Astfel lasand la o parte inriurirea mongolitdestul de neinsemnata, done elemente au tre-buit sit lucreze asupra colonitilor, unul ger,man mai nestabil, mai trecetor, i altul slay,neintrerupt si statornic ; cel antei ca resultanddin starea de popoare cuceritoare, cel al doileca amestecat cu colohistii i suferind domnireaacelora impreuna. Sa mai luam aminte ca chiar

iinstitutiile.

www.dacoromanica.ro

INRIURMEA SLAVONA. 235

dupa ce nvlilirlie incep a inceti, Europa des-partindu-se in state i provincii, imprumutitobiceiurile i o parte din institutiile germane,i aceasta o fac i popoare de alta rag precumo parte din Slavi i Unguri, afara de celelaltestate nude se ail& o dosa puternid de ele-ment german i care devin vatra feodalismului;prin urmare colonitii pe cale de a se schimb&in un popor nou numit Romanii, din atingereape de o parte directa, cu popoarele germanepe de alta parte indirect& prin popoarele me-gier, primesc in sinul societatei lor resfran-gerea institutiilor germane i feodale. Din a-cestea urmeag di in institutiile noului poporce se formeaM, elementul german este alatureacu cel slay pe un fond care set cunoaqte a firoman. *)

Pan& acum putine1e cercetari ce s'au facutasupra acestei materii au mers pe o cale gre-ita, toate s'au facut avnd in privire numai

romane. Un studiu serios itific ar fi cand s'ar analisa institutilie noastrece le videm artndu-se odat& cu poporul, inraport i in legaturi cu acele a tuturor celor-lalte popoare Europene. Din aceastA cercetareca i din limb& am videa deosebitele atingericu popoarele straine i intensitatea Mr, i amlega de marele corp European mica pgrticid

IF) Ca sit nu remfin loc la tfilmaciri gresite, ne mai es-plicam Ind odat. Popoarele germane care au statCava timp in Dacia au trebuit sit aibit o inriurireoare care &supra colonistior precum si asupra celor-lalte popoare. Aceasta se dovedeste din cuvintele go-tice ce ne-au remas de atunci in limbL Pe langli a-ceastA inriurire se mai adauge o alta, tot germani,indata ce Europa devine feoda1, astfel incit este cnneputinti de crezut c atat cea prin sedereaGolilor in Dacia, cit i cea a doua, prin respiindireainstitutiilor germane in toad Europa, s nu fi avut nicio lucrare asupra institutiilor noastre. Aceasta esteideea noastri pe care ne vom incercit a o desvolti.

de viata ce am avut i noi pe acest colt depamnt.

Pentru a intarl i sustinea opiniunea maisus declarata c& institutiile noastre sunt for-mate din trei elemente : roman, german i slay,vom incepe prin a cerceta pe cel german intea-tat, intru cat ne va fi de ajuns pentru dove-direa lui fr ca sTi intram in desvoltari pecare nu ni le earta nici cunotintele nici spa-tiul, i apoi vom analisa tot asemine i pe celslay, lasand de o parte pe cel roman care amai fost cercetat i care nu int& in cadrulnostru, scopul ce ne-am propus fiind de a a-rata numai inriurea stritinit asupra fonduluiroman pe care l'am luat de bag.

Este cunoscut ate pedici punea regimulfeodal comertului i indutriei atat nationalcat i international prin nenumaratele vdmii tare ce trebuiau negustorii s plateasca lafiecare pas pentru marfurile Mr. Europa in-treaga fiind imbucatatita, in miei provincii, du-cate, comitate, marchisate etc., fiecare neatIr-nate in cercul lor, regnlandu-se in privintamoral i unitarl numai prin legaturele devasalitate ce erau foarte felurite ; comerciantii,trebuiau g plateasca vama la frontiera fied-rui mic feud ce inalnea, sau dad Statulera mai intins, apoi la fiecare provincie sau orainsemnat in folosul seniorului. Acest sistemeconomic era in lucrare in toata Europa.

La Romani nu er& un altul. Prin un tra-tat comercial mai urr de cum au fost intrecut", Alexandru cel Bun (1407) reguleagcomertul de intrare, de eire i de transporta negutitorilor thi G-alitia i Podolia cu Mol-dova ; eata cateva esemple : Dad negustoriigalitieni voiau sa. tread postavuri prin tar&in spre pcirtile tdtitreqti, ei trebuiau sa. plii-

Octets,

lnstituiile

www.dacoromanica.ro

236 INRIIIRTREA SLAVONA.

tease& vama in urmatoarele locuri: in Sucea-Ira, in Iasi, in cetatea Alba sau in Teghena ;ducndu-se la Bistrita in Ungaria ei plateauvaina in Suceava, in Baia, in Moldavita; in-torandu-se negustorii de acolo cu marfuri totprin Moldova trebuea sa, plteasca vama ea-riii in acele trei orase. Cumparand cai mol-dovinesti in valoare numai de trei grivne (caibuni moldovinesti fiind opriti a se esporta) sivoind a-i duce in Galitia, negustorii trebueausa pla'teasca vama in urmatoarele locuri : laSuceava, la Siret si la Cernanti, i aa maideparte pentru toate marfurile ce se duceau,aduceau sau treceau prin tara. *) In un altdocument tot de aseminea natura de la Stefancel mare (1460) starea negustorilor se ingreu-eaza; eata un esemplu : Cine va duce posta-vuri la Basarabia (Valachia) va plati vama inSuceava, in Roman, in Baca'', in Adjud, inPutna, in Vaslui, in Berlad i in Tecuci" **)Cu alte cuvinte in toate orasele din cale in-tocmai cum se obicinuia i in Apus.

In tot cursul Evului mediu au fost in lu-crare urmatoarea me'sura legislativa adusa deGermani in materie de justitie. Dad, cinevafaptuia un cleat sau o crima, atunci el puteaea sa scape de ori si ce fel de pedeapsa chiarsi de moarte, rescumparandu-se prin dareaunei sume de bani nAsurata dupa insemnata-tea vinovatiei. Aceasta suma o respundea slatpartei daunate cat i judecatorilor. Acestiain timpul lui Carol cel mare si a fiilor seiumblau prin toate partile imperiului judecand

*)

**)

Arch. ist. Ilasdeu pag. 130-132. Este foarte insem-nat acest document in toatit intinderea lui pentru In-minele cele limpezi ce dd asupra sistemului nostrneconomic, acupra productelor noastre nationale, asu-pra objectelor ce se imports in tarfi etc.Arh. ist. Hasdeu pag. 172-173 V. 2.

i amendand pricinele gasite in fiecare provin.cie. *) 0 multime de documente vechi ro-manesti area acelas lucru. Ionascu Voda (1572)intareste prin un crisov tiganului Nicola o par-te din satul Bolotesti cu o moara, pe care lecumparase de la Toma i familia lui trebuindbani lui Toma a se rescumpara din pedeapsamortii." **) Motoc vatavu de Dorohoi prindeun fur; rugandu-se la popa Matias ca sa-1scape de la osancla, acesta au dat vatavuluipentru acel fur un cal i o eapit care i-auplata capul".***) Aceste amenzi se numeaugloabe, functionarii care le implineau erau inacela timp i judecatori, ei se chemau glob-nici pentru delicte sau abateri mai naici, qu-gubinari sau dekugubinari pentru fugubine saucrime. Ei umblau ca i judecatorii lui CarolMarele prin tail cautand pricinele i globin-du-le. t)

Cand un cetatan din o comuna sau un statoare-care, datorea altuia din alta comuna saustat, bath ori alte lucruri de pret, obiceiulfeodal era astfel : mai marele terei in care eracreditorul, instiinta pe acel sub a carui stapa-nire se afla datornicul invitandu-1 ca sa fadpe supusul seu a respunde pretul sau baniidatoriti ; la cas de neurmare creditorul puteasit se despagubeasca, din averea sau marfa ce-

*)*41

***)t)

L'Europe an moyen-age. Hallam V. 1. pag. 268.Arch, istorica Hasda V. 1. f. 1. pag. 111.Ibid. pag. 71.Priclacianile ce fficeau aceti functionari care citii-tau pricina cu luminare'a, hotitreQte pe Miron Mr-novschi (1628) a regula ca sit nu umble prin taritdecfit numai odatA pe an in luna Septemvrie afaride casul cAnd vor fi chemati de impricinati. Arch.ist. Has. V. 1. f. 1. pag. 174. In privinta acestni in-stitutii facem urmAtoarea reservfi : dui am pus-o intre institutfile germane am Scut ca se arfit mai multoriginea ei, noi Ans, credem el am imprumutat-o dela Slavi in legile care o gisim ili in aceasta suntemintAriti prin invillipl slay ce-1 poartA.

www.dacoromanica.ro

SLAVONA. 237

lui intei om intalnit facend parte din comunasau statul datornicului.*)

Eat& un cas aseminea : Isac logofetul, &Icafind vames in Suceava, garantase cu o sumaoare care pentru un Anton din Leopole; aces-ta nu-i mai trimese banii de si Bogdan fiullui Stefan instiintase de mai multe ori comu-nitatea leopoleana ; vezend aceasta Domnultrimete un act oficial acelei comunitati in care,dupA ce inir drepturile lovite ale supusuluiseu, inchee: deci acum noi am poroncit si am

panului Logofet Isac ca sa-si implineas-ca el banii de la ofi cine ei va da mama sigasind de o cam data pe Bartos fiul panului,Martin de la Leopole, panul Logofet apucat-au de la el banii. . . ." **)

Multi cred cg, institutia juratilor ma, cumo gasim la noi din hrisoavele ce au remaseste de origind remand. Pentru sustinereaacestei pareri s'au adus mai multe argumenteintre altele i urmatoarele : S'au citat catevaranduri din Montesquieu si din Terrason dincare ar resulta esistenta aceleia la Romani,s'au staruit asupra sfinteniei juramentului laRomani si s'au conclus ca chiar dad juratiise OA la Serbi si la Englesi, cei Antei i-auluat de la noi sau Italiani, cei al doile dela Romani in timpul ocupatiei Engliterei dedensii.***) Noi nu impartAsim aceasta parere ;liniile citate din Montesquieu si Terrason seindreapta la o institutie deosebita de a noastra;sfintenia juramentului e un caracter obstesc atuturor popoarelor, dar mai cu sama, a Ger-manior. Totusi ca sit se vada ca juriu la

Economie politique du moyen-age. L. Cibrario V. 2.pag. 123.Arch. ist. Hitsdeu V. 1. f. 1. pagVezi in aceasa privina Turiu la Romani i Serbi.'"Arch. ist. Hasdeu V. 2. pag. 145-157.

Romani nu este o institutie RomanA sA neoprim un minut asupra acestei chestiuni decea mai mare insemnatate. Eata organizareajustitiei la Romani in timpul republicei, ince-pend din secuhil al 7-lea :

Pretorul forma in tot anul o lista de cetA-teni ce implineau doue conditii, sa fie de 30de ani i s aiba indeletnicire legal& La den-sul fAcendu-se ori i ce plAngere in materiejudeciara, dupa ce primea bunl-oarl o recla-ma, el lua din lista pe vre un cetAtan caresa esamineze procesul si dea hotarirea.Pentru aceasta pretorul il hal-Ad cu putereamagistrala (jus dicere) i acela inainte de ainfra in cercetare, depunea jurdnieVul a vajudeca dupd lege. Acest jude trebuea sa fiepriimit de amendoue partile impricinate; in casde neintelegere asupra numirei lui, pretorulsau tragea la sort pe un altul sau II alegea el.Odata ales judecatorul trebuea dea pare-rea numai asupra faptului conform cu legea

dupa formula legala pe care i-o infAisa pre-torul. El se numea ate oda-ta si arbiter atuncicAnd luand in videre objectul neintelegerei pu-tea sa hotareasca cu o largime mai mare dechibzuinta si de apreciare *). Cate odall pu-teau sa fie mai multi judices jurati si anmese tragea la sorti dupa lista pretorului un nu-mr care de cetAteni, din numerul ace-lora fie care parte avea dreptul sa, respingape ori care nu i-ar fi placut, si daca dupa a-ceasta lucrare nu remAneau in deajuns, se maifAcea Inca o tragere cu care se indeplinea nu-merul cerut. Cate WWI, fie-care impricinat in-fia lista din care amendoi aveau dreptulse respinga reciproc pe acei ce nu voeau sal

*) Institute de Justinien. Ortolan V. 1. pag. 151-15 ,31.-

INRIEMIREA

invbit

*)

**)***)

sa'si

o

7-8.

oare

.

www.dacoromanica.ro

288 AftrtritliftEA gLAVONA.

aibl de jtidecAtori, si cei ee remitneau din a-inendoue listele forman juriul. Odata consti-tift sub preSedinta pretorului carele indreptAnumai desbaterile, Se aducean inaintea lor toatedovezile de apArare, de invinuire, marturi inurma cArora se pronuntau. *)

EatA in ce sta acum institutia jurAtorilor la Ro-mani. Doue persoane avend proces pentru mo-ii, hotare de mosii, pentru vre o crimA oare-care,bunt oarg omor, adulteria etc. se infatisau ina-intea divanului domnesc. IntrAnd judeciitorii indesbaterea causei, dub,' videau cA nici una dinWO mi. avea acte doveditoare sau acele cele infAtisazA mi erau destul de lAmurite, atunciei hotArau ca partea reclamantA sA'si &easel6, 12, 18, sau 24, dupit, cum era causa demare, oameni cunoscuti de onesti, care sti jurepo aufletele bor cit in adever cunosc a recla-inantul are dreptate. Pe acesti jurAtori trebuea.8n iee din imprejurimile locului de edere aMi. La zioa hotAritil, el se arAth inaintea di-vanului sail la fata, locului cu numarul cerutde oameni care jurau pentru densul. Dad,partea etalaltA, nu avea nimic de impotrivit,procesul era terminat. Nevoind Anse sal pear-ilA el trebuea, A aducA un mmier incloit dejurAtori care sit jure contrarul, cu alte cuvin--te acela dintre impricinati cAstiga procesul careputea si aducA mai Multi jurAtori din nume-rul de 6, 12, 18 i 24, ate odatA chiar oriat de multi. Acest fel era institutia jurAtori-lor, cAteva esemple sunt trebuincioase.

Un Petru trage la judecatA, pe calugarii mo-nastirei Tismana sub cuvent ca la moia Ciau-rii proprietate monastireasca i-ar fi luat obucatA de pament a lui din partea hotarului

*). Traite de l'instraction criminelle. Faustin Helix V. 1.pag. 40-52.

din jos. Vlad Tepes (1490 da dreptate alit-glrilor prin un hrisov ; moti-vele sunt nrina-toarele : cad s'a fost sculat Petru de a juratcu 12 boeri i luat-a hotarul de jos, dar peurma earAsi s'a sculat si staretul Matei de ajurat cu 24 boeri i a recaltigat acel hotarde jos". *)

Razesii de la 13A1Aeti tin in judecata peealugarii de la SAcul pentru o bucata de loc.Venind inaintea Divanului, rAzesii (leclara eg,im au cu ce sta la Ora fiindu-le uricul sauactul lor de movie perdut in tara munteneas-ca. Atunci Domnul cu Divanul hotareste easA se trimatA doi boeri la fata locului, carese pung, 12 oameni buni betrani" sa jure cAin adever li s'a perdut acelor razesi urictil ica nimeni din ei nu i-au vendut partea sacAlugArilor. Acestia raporteazA el razesii aucautat patru zile 12 oameni juratori pentrudensii i nu au glsit ; prin urmare au perdutprocesul.**)

Dar nu totdeauna jurittorii se pronuntau a-supra veracitAtei faptului in proces. De multeori ei jurau farA, ca sA fi vezut petrecendu-sefaptul, ci numai dupti increderea care le in-suflui invinovatitul; jurAmentul kr avea de puntde purcedere credinta eA o persoanh pe careei o cunosc de onestit, i en bune purtitri, nuau putut sti, fAptueasca, o astfel ,de Vila. EatAun cas : Vasile Spatar invinovAteste pe sotiasa de muere rea i neinteleapta" si isbute-te a se despArtl oprindu-i zestrea ; aceasta s'a

*) Arch. Ist. Hasdeu. V. 1. f. 1. pg. 66.**) Eatd qi pasagiul: Deci; noi dupft judetul Mdriei

tale le-am dat sti. jure 12 oameni buni qi sit rebdecalugarii de acel loc ; juratori n'au gisit, noi dupftzioa (Antia) am aqteptat patru zile, dacil am vzuta. n'au juiatori Balsiqestii, am purees cu oameni bunimegieqi qi am stilpit despre Balrtqeqti pe hotarul cellotrin". Ark ist. Hasdeu V. I. pag. 47.

www.dacoromanica.ro

INRIURIREA. sLAVONA. 29

plans lei Leon Voda cum a nu este vinovata,si s'au cersut in zilele lui Leon Voevod legeaterei ea 0, se direpteze i sa'sit moat& capuldin nevoe" dar sotul ei au inlaturat toate prindare de bani. In sfirsit in timpul lui MateiBasarab, ea isbuteste fi ascultata, si ei dadavoe ca sa, jure cu 12 jupinese ct nu este vi-novata astfel incat scapa de osinda. Acele12 jupinese nu cunosteau faptele in deama-runtul de care era invinova.tita spatareasa ; eles'au condus in juramentul lor mai mult deincrederea care aveau in onestitatea aceleia.

Fie-care au putut sa vad4 o deosebire de-pling in amendoue instituiile romana i m-m40,, nu numai in forme dar chiar si in prin-cipiul lor fundamental ; cu toate aceste estebine de a se formula puntele de deosebirepentru a se da lucrtdui cat se poate mai mul-ta

La Romani1) Judices jurati erau investiti la fiecare

proces de catra pretor cu caracterul magistraldepuneau jurament ca vor judeca faptul du-

pa lege dandu-si sentinta in marginele sacra-mentale, fara nici o Alta consideratie personal&

2) Dupa invoiala partilor sau dupa recusa-rile reciproce, remanea un singur judex sauun singur torp de judices jurati care pronuntao singura, hotarire lucratoare pentru amandoiimpricinatii.

3) Judices jurati er un tribunal legal ina-intea caruia se cerceta procesul in toate anta-nuntimele, se invinovatia si se apara partile,se areta, actele doveditoare, se produceau mar-turd, se intrebuinta chiar schingiuirea pentruco, s. lasa adevaul poatA pronunta in-tocmai dug,. lege.

La Romani.1) Juratorii mufti nu aveau imputernicire

magistrall, nici nu erau 'tint* a se intocnal culegea ; ei jurau numai pentru afirmarea faptu-lui, hotarirea lor avnd caracterul unei mar-turd intemeieta pe jurament.

2) Juratorii romani nu infatiau cleat nu-mai pe una din pArti, hotArirea lor avea invidere numai nevinovatia aceleia ; partea pro-tivnica trebuia sa-si aduca si ea juratorii seicare sa o sustina, prin urmare se da doue ho-hotariri opuse una alteia; procesul era castigatin cea din urma instanta de acela care puteasit aduca cel mai mare numer din 6, 12, 18si 24. La cas and numai o parte ii aduceajuratori, hotarirea lor termina procesul, fara,ca cealalta parte se poata recusa pe vre-unuldin acei juratori.

3) Juratorii erau cel din urma, mijloc decercetat adev6rul in o causa, in lipsa de altoprobe lamuritoare ; inaintea lor nici se acusasau sit apara partile, nici se produceau mar-turi, remanea la densii ca sa se lamureascicand era vorba de pronuntat asupra unui obiectde cearta bunk ()ail asupra nnor hotare, sausa se pronunte niencti dupd convingerea /wand cunosteau persoana invinovatita -de -ono-TAM, in toate actele sale.

Ne remane de zis cate-va cuvinte despre

Cate odata se vede a se fi obicinuit c macar c. erauprobe doveditoare asupra dreptatei uneia din parti,totuki ei cerea .ca sii jure ,cu 12 pained pentru sueimulti dovada. In un primes judecat inaintea lui MihneaVon, intre Ctilugarii de la Ezereni i boerul Ivaru,pentru niste sate, acest din urrad dovedgte cu hri-soave de la mai multi domni cum-a acele sate suntdrepte a lui, apoi jurtt i on 12 boeri i Divanti nupe rnultumelte nici en aceasta i trimete pe an Vhi-did la feta locului ca s intrebe pe megiqii de peimprejur dacit este adevrat cum a,u jurat ,acei 12boeri. Arcb. ist. V. 1. f. 1 rag. 69. Asemiuna casuriinsli stint foarte rare.

t

lumina.

,,si

i sit ;

www.dacoromanica.ro

240 INTUURIREA SLAVONA.

juriu cum il gsim la Germani in cele anteilegi scrise ale kr i cum se aplica.

Intemplandu-se proces intre doi oameni, a-tat in materie civil& cat i criminala, in lipsade documente doveditoare faptului, eful Ordcu judecatorii sei hotarea ca sa se cheme lo-cuitori oneti i gospodari din vecinatatea in-vinovatitului sau a invinovatitorului, care semarturiseasca despre moralitatea aceluia pen-tru care erau chemgi i sa'i dea parerea a-supra fondului causei. Acetia jurau impreunacu acusatul seu acusatorul despre dreptateacausei negand acusarea sau afirmand apararea.Ei se numeau Conjurdtori. *) Ei nu erau ju-judecatori in intelesul de judices jurati a RO-manilor; de multe ori nu aveau cunotinta de-plina asupra faptului; ei declarau atunci subjuramnt numai ca persoana pentru care s'auinfaciat ei este vrednici de credinta ca