Colec{ie coordonati de

SneurI Ar-Glnnm EVELYN SKYE

IOCULCOROANEI

Traducere din limba englez[ gi noG deOfelia Al-Gareeb

mohocr

CAPITOLUL UNU

OCTOMBRIE 1825

irosul de zahir gi de droj die o intimpini pe Vika ina-inte chiar si intre in privilia sub formi de dovleac

de pe strada principali a tirgugorului lor. Rezisti imbolduluide a se n[pusti in Brutiria Cenugiresei - tatil ei se striduisetimp de gaisprezece ani si o invefe si se poarte cuviincios - gi

se strecuriL in privllie, ocupindu-gi linigtiti locul in capitulcozii formate din femei de vdrsti mijlocie.

Una dintre ele se intoarse si o salute, insi, cind vdzu cd eraVika, bitu in retragere, aga cum frceau mereu oamenii. Era caqi cum ar fi binuit cd ceea ce curgea prin venele ei nu era ba-nalul singe, ci altceva, mai fierbinte qi mai volatil, care ar fiputut si-i ardi pe cei ce se apropiau prea mult. Foarte probabilci nici pirul ei roEcat gi rebel, cu quvifa neagri ca pana corbu-lui pe mijloc, nu le ajuta prea mult pe femei si se liniqteasci.Singurul lucru,,normal" la Vika era rochia ei, frumoasa (chiardaci gifonata) rochie verde pe care tatil ei insista si o poarteori de cite se ducea in tArg - mai pufin oribila panglicd gal-beni care ii strAngea talia prea tare gi pe care ar fi preferat s-o

,,piardf in mod convenabil in piriul Preobrajenski.

10 EYELYN SKYE

Vika ii zimbi femeii, cu toate ci rezultatul avu forma unui

zimbet ugor arogant. Femeia pufni in fala obr[zniciei Vikii,apoi se intoarse din nou cu fafa spre rind.

Acum Vika igi ingidui un zimbet de-a dreptul arogant.

CXnd toate femeile de la coadi fuseserd servite 9i fugiseri

din brutirie - aufugit de mine,li spuse Vika, ridicind dinumeri -, Ludmila Fanina, brutireasa durdulie de dupi tejghea,

iqi indrepti atenlia asupra ei.

- Privef ,dragameaVii-kaa, o saluti Ludmila, cintdndu-inumele ca intr-o arie de operl.

Ea era singura de pe Insula Ovcinin - in afari de tatil Vikii -care o privea in ochi atunci cAnd o intilnea. Brutireasa conti-

nui pe acelagi ton cintat:

- Cum te simfi in dimineafa asta minunatl?Vika aplaudi, iar Ludmila iEi inclini capul intr-o reverentl

stingace. Se izbi de o tavi ct ore;ki, iar fursecurile in formide nuci caramelizate se clltinari pe marginea tejghelei. Tipic

Ludmilei. Pe furig, Vikawiji tava pentru a-qi pistra echilibrul.

- Ocin haraso, spasiba, rispunse Vika.

Md simt foarte bine, mullumesc. Vorbea ruseqte, spre deo-

sebire de aristocralii din Sankt Petersburg, care preferau fran-

eeza, o limbi ,,mai sofisticati". Se prea poate ca tatil ei si fifost nobil (baronul Serghei Mihailovici Andreiev, Pentru a fimai exac[i), insi voia cu tot dinadinsul ca fiica lui si creasci

precum o adevirati rusoaici * s[ se plimbe prin pidurile de

mesteceni, si cinte la balalaicd gi si aibi un interes aProaPe re-

ligios pentru ca$a de hriqci, cu ciuperci gi unt proaspit. Acesta

era motivul pentru care locuiau pe aceasti insuli rurali qi nu

in capitala imperiali, clci Serghei declara ci traiul pe Insula

Ovcinin ii linea mai aproape de inima [6rii lor.

* ,,Salut", in lb. rus6.

Jocur, coRoANEr 11

- Dar dumneata ce mai faci? o intrebi Vika pe Ludmila.* O, destul de bine, acum ci ai adus o razd de soare in pri-

vilia mea, ii rispunse brutireasa pe un ton normal. Comanda

obignuiti pentru Serghei?

- Firegte. E singurul lucru pe care tata il minanci la miculdejun.

Ludmila rflse in timp ce aduse o franzeld, Borodinski, pAi-

nea ruseasci, neagri gi densl, care constituia mincarea princi-pal[ a zilei pentru Serghei. Impacheti pAinea in hirtie cafenie,

plie colgurile gi o legi cu o sfoari din bumbac.

Vika pliti gi viri piinea in coqul ei, ln care deja se glseau

cA;iva cirna{i de la micelar qi un borcan de murituri de la bi-clnia aflati doul strlzi mai jos, unde se oprise mai deweme.

- Mulpmesc, ii zise, deja in prag, gata si iasi din privilie.O adora pe Ludmila, dar peretii brutlriei erau prea grogi, iar

aerul prea umed, Ei se simtea ca qi cind ar fi stat prea mult intr-osauni. Era mult mai bine afarl, unde nu existau gramte impuse.

- Pe miine.

- La revedere, Vii-kaa, iariqi cdnti Ludmila, in timp ce

uqa brutiriei se inchidea.

Vika merse gribit6, poticnindu-se, pe clrarea ingusti care

gerpuia printre dealurile din Insula Ovcinin Ei ducea in pidure.Trebuia si-qi pistreze calmul exersat atunci cind se afla in pu-

blic ai oamenii puteau s-o vadi, insd ii era greu. Serghei spu-

nea c[ asta se intimpla din cauzl ci Vika sem[na cu un djinn acirui sticll era prea mici pentru a o incipea. intr-o bund zi voi

crea o lume unde sd nu existe niciunfel de sticle, gindi ea.

Deocamdati, voia si se intoarci la tatil ei gi la provocarea

pe care el i-o h[rizise. Vika traversi pldurea, mergind aple-

cati in fa1i, cu mugchii pregiti{i, dar relaxafi, asemenea unuical de curse veteran aflat la linia de start.

l2 EVELYN sKYE

Incd doi ani, gindi ea. incd doi ani de pregdtire ;i magia

mea va fi destul de puternicd pentru a-i servi farului Si impe-

riului. Poate ci atunci sticla ei de djinn avea s[ fie destul de

incipitoare.Vika siri peste bugteni gi igi croi drum printre stincile aco-

perite de mugchi. Trecind peste piriul Preobrajenski, care cli-

pocea de parci avea gi el o lecfie sPre care si se gr[beascl, ilzdripe tatil ei, a ezat pe o buturugi. Tunica gi pantalonii luierau plini de noroi, cici sipase toati dimineafa pentru a scoate

ridicini de valeriani. Avea frunze pdnd gi in barbi. $i cioplea

o bucati de lemn. Niciodati un baron nu mai seminase atAt de

mult cu un flran. Vika surise.

- Piinea miroase delicios, zise Serghei, aplecindu-qi nasul

spre coqul Vikei.

Fata zAmbi poznag.

- Poate c-am s[-fi dau o bucificl dac[ incepem lecfia.

- $aisprezece ani gi tot n-ai pic de ribdare.

Ridurile de veselie din jurul ochilor tatilui ei se adincirl,de parci plugul lui ar {i trecut de pe cAmpurile de legume pe

pielea lui cafenie, brizdati de trecerea timpului.

- Confunzi neribdarea cu entuziasmul, il dojeni in glumiVika. Numai pentru ci sunt singurul mag din imperiu nu in-seamni ci am de gind si m[ culc pe-o ureche.

Tatil ei igi hsn capul in jos, recunoscAndu-se invins.

- Ai pus scutul?

- Firegte.

Se implinea un deceniu de cind lua leclii, asta inci de cindajunsese destul de mdriEoar[ ca si infeleagi c[ magia nu era

numai pentru amuzament, ci gi pentru a servi Rusiei Ei {arului.S[ ridice o barieri invizibili in jurul pidurii inainte si inceapi

o lecfie era ceva ce {Icea in mod automat, flri si se gindeasci.

JocuL coRoANEr 13

Pentru orice eventualitate, Vika arunc[ o privire peste umir,ca si se asigure ci prin pidure nu se r[ticise niciun tiran. In-treaga ei viafi, tatil ei ii virAse in cap ideea ci oamenii fuseseri

arqi pe rug pentru mult mai pufin decAt ceea ce putea ea si faci.

Iar Vikii nu-i suridea perspectiva de a muri inghifite de flic[ri.insi nu era nimeni in pldure. Acesta era un alt motiv pen-

tru care locuiau intr-o pidurice pe o insuli. Pe Insula Ovcininerau doar citeva sute de oameni qi tofi locuiau in zona joasi dinapropierea portului. Sus, pe dealuri, nu era decit Serghei, un

om de $tiinti amabil qi politicos, obsedat de ierburi de leac, qi

Vika, afectuoasa (chiar daci nu pe deplin ascultitoarea) sa fiic6.

- in reguli, zise tatil ei. Ag dori si creezi o furtunl cu des-

circlri electrice. Nu e nevoie qi de ploaie, ci doar de fulgere. $i

lintegte copacul ila, ii ceru el, indicindu-i un mesteacin aflat

la vreo gase metri de ei.

- De ce?

El clitini din cap, dar ochii ii striluceau.

- $tii prea bine de ce qi nu e nevoie si mai intrebi.

Ceea ce era adevirat. N-avea de gAnd si-i spuni despre ce

lecfie era vorba. Asta ar fi stricat surpriza. Mai mult decit atit,Vikni ii pliceau surprizele.

Din tufigurile aflate in spatele ei fiqni ceva. Vika se risuci,gata si inghefe acea vietate, indiferent ce ar fi fost ea. Ins[ nu era

decAt un fazan care se repezea spre un alt tufig * nimic neobig-

nuit qi, cu certitudine, nu incepuful lecfiei sale. RdLse, iar vocea

ii reverberi printre copacii albi qi sub$ri. Dar cind se intoarse

inapoi spre buturuga pe care gedea Serghei, acolo nu mai era

decit un spafiu go1.

- Tati?Hm. Unde dispiruse? Dar nici asta nu era ceva iegit din

comun. Serghei se flcea adesea nevlzut de la locul lecfiei, astfel

CAPITOLUL TREIZECI $I UNU

f-tana angelicul Dmitri igi termini dansul cu Renata, o

U.ona*" la marginea ringului, de unde fu imediat pre-

luat[ de un pirat. ingerul rlrnase un minut Pentru a conflrma

faptul c[ era dispusi si accepte aten]iile piratului, iar apoi,

dup[ ce se asigurl c[ era, Paga profit[ de deghizarea sa qi in-

vitl o alte tinlri doamni la dans. $i, dupi aceea' inci una. $i

inci una, qi inci una. Deoarece, in calitate de farevici, nu putea

s[ faci asta niciodatl, insi ca Dmitri Ingerul putea. Poate clacesta avea si fie primul bal la care urma s[ danseze cu mai

multe fete decit Nikolai.In cele din urm6, orchestra avu nevoie de o pauzi, iar Paqa,

imbujorat, dar mu\umit, se decise si-l caute iar pe Nikolai'

Insi prietenul lui pirea si fi disp[rut din sala de bal.

Ce l-o fi apucat in ultima vreme? gandi el, in timp ce trecea

din nou pe l6ngi ringul de dans, pe la standul cu ricoritoare Ei

verifica toate divanele din inclpere. Nu se putea ca Nikolai sifi plecat. P[rea pu]in probabil si mai existe un alt eveniment in

acea seari mai captivant decit balul mascat 9i era chiar gi mai

pufin probabil ca Nikolai si-l fi abandonat pe Paqa in seara

IocuLcoRoANEr ZA9

aniversirii zilei sale de naEtere. Sau ar fi putut? paqa scruti dinnou sala de bal.

Oricum, ceutarea lui fu intrerupti de c6tre majordom, carebitu cu bastonul lui la intrare. servitorii se opriri din debara-satul platourilor in zona cafenelei, iar oaspefii din jurul ringu-lui de dans incetari si mai sporoviiascd, pentru a se intoarcespre intrarea silii de bal.

* Marea Prinfesi Iuliana Aleksandroyna Romanova! anunlamajordomul.

- Poftim? ftcu Paqa.

[ing[ el, o sireni Ei un clovn se incruntari.Sigur. N-ar fi trebuit s[ dea dovad[ de lipsi de respect fafl

de sora lui. $i, de weme ce era cosfumat, sirena gi clormul nugtiau c[ Iuliana era sora lui. Insi el nu putea si se afle acoloatunci cind ea venea.

intreaga incipere r[mase incremeniti, agteptdnd sosireaprinfesei. Numai Paga ignori anunful Ei se strecuri pe o uqilaterali.

Se feri, trecind prin coridoare de serviciu qi reapiru printr-oalti uqd de serviciu intr-o cameri micl, pe care mama lui o fo_losea din cand ln cind pentru a acorda audien{e celor care do-reau s[ ii vorbeasci.

inciperea era una simpll, potrivit standardelor palatului deIarn[ - un birou din lemn de cireq gi citeva ji[uri cu perne, pe_re{i zugrivili in liliachiu qi draperii crem trase in fa}a ferestre-lor inalte, din podea pini in tavan, cu Enururi qi ciucuri aurii.Nu era deloc pretenfioasi qi foarte mult in stilul mamei lui, iarPaqa putea si respire acolo, aqa ci se opri un moment qi in_cerci si-gi indepirteze tensiunea din umeri. Apoi merse maideparte, iegind pe uEi si intrind intr-un coridor, p6ni ce diduocol gi ajunse din nou in fala silii de bal.

210 EVELYNSKYE

T[til Ei miuna lui stiteau acolo, inal1i qi mindri' ea fi-

nindu-qi mina pe brapl lui. Probabil ci Iuliana deja intrase'

iar majordomul ii acorda timpul necesar pentru a se bucura de

atenfia oaspetilor inainte s6-i anunfe pe far Ei pe [arin[' Auzind

paqii lui Paga, se intoarser[.

O, dragule, slavi Domnului c[ eqti aici! Sunt pe cale s[

ne anun[e.

Mama lui era imbricatl intr-o rochie din brocart rubiniu

Ei auriu, cu diamante strilucitoare 9i safire in urechi' la git qi

la incheieturile miinilor, iar pe buclele ei blonde avea o co-

roani b[tutl cu diamante qi perle. Flutura o masci in roEu 9i

auriu, impodobiti cu bijuterii 9i prinsi pe o bagheti' {inind-ocu atita m[re!ie, incit ai fi zis c[ era un sceptru' Arlta ca o [a-

rin6dincappinl-npicioare.Dac[n-arfifosttuseacareiiscu-tura intregul trup la cdteva secunde, PaEa ar fi ztmbit' Avea

dejacitevalunidecAndtuEeaEinupireadelocs[-itreaci.Defapt, tusea i se inriutlfea.

- Egti sigur[ ci te simfi destul de bine cit s[ participi la

bal? o intrebi el. Poate c-ar trebui si te odihneqti'

- Scumpul meu, este ziua ta de naqtere' N-aE lipsi nici

micar daci asta m-ar omori.

- Mami!

- Dragule, nu te neliniqti. N-o si mor' I1i promit'

iqi lun mina de pe bralul|arului 9i netezi plrullui Paqa' care

probabil c[ se ciufulise din pricina dansurilor de care aYusese

parte.

- Unde-ai fost? il intrebl farul.Spre deosebire de [arin[, el nu iqi intimpini in niciun fel

fiuL De asemenea, nu frcuse niciun efort si-gi schimbe pentru

bal tinuta lui obignuitl, aqa ci purta uniforma militari de cere-

monie, ca intotdeauna.

JocuLcoRoANEr 2ll

- Garda ta era din nou innebuniti gi, la drept vorbind,m-am slturat.

PaEa se aplecd pini la pimdnt.

- Scuzele mele, tati. Am avut nevoie de ceva timp pentrumine inaintea festivitdfilor. Nu am ugurinfa ta naturair cand esi fiu in centrul atenfiei.

Jhrina il b[tu pe paqa pe bra{.

- Asta vine cu timpul, scumpule.

- ln seara asta implinegte gaptesp rezece ani, rosti farulenervat. Timpul de a se obiqnui capoziliasa avenit gi s_a dus demult' Se intoarse citre paga. Ai fost deja in sala de bal, nu-i asa?

Se uiti incruntat la pirul lui paga. pirul acera triditor,trdditor.

Paqa igi cobori privirea in podea, in parte pentru a evitaciutitura crunti a tatilui siu, dar mai ales p.rri., a evita de-zamlgirea care era sigur ci se intipirise pe chipul mamei lui.Scena cu cai 9i cillrefi de pe covor nu mai pdruse niciodatdatAt de interesantd.

- I1i aai seama cdt de nepotrivite sunt acfiunile tale, nu_iaqa?

Vocea farului rimase joasi gi fermd, dar tonul devenise tdios.* Da, tati.

- Pini gi nobilii din cel mai de jos rang trebuie sd fieanun{afi.

- Da, tati.

- Existi reguli care stabilesc cu cine qi cum si interacfio_nezi. Sora ta nu a avut niciodati probleme s6 infeleagi asta; $itotugi, dupi gaptesprezece ani, cumva tot nu fi_a intrat in capcd aceste conven{ii gi ceremonii ale faratului au importanla loi.Tir egti fareviciul intregii Rusii. I1i sugerez si incepi si te com-porfi ca atare.