Corturi in Pamir - S.ciulli, M.tunaru [1964]

8/15/2019 Corturi in Pamir - S.ciulli, M.tunaru [1964]

1/80

CAPITOLUL IEUROPACĂRĂMIZILE UNIVERSULUI

Dubna 1959.

Din ce sînt oare făcute particulele elementare ale nucleelor atomice? Din ce? Din ce?... Simţicum te părăsesc puterile încercînd să dai de începutul acestui cerc, simţi cum ţi se cuibăreşte în sufletdisperarea.

Plimbare prin pădure pe lîngă gardul sincrofa otronului. !pusul lung şi tremurător al soareluice moare între pinii cu gene lungi îţi aminteşte de "ară. ! trecut primă"ara şi ce "ară blîndă a sosit lanoi, la Dubna...

#ine"a pune o întrebare. #el care ar trebui să$i răspundă nu aude. Scotoceşte din oc%i co"orul"erde de trifoi, cu serio itatea unui copil. Si nu mai e copil de mult, ci un fi ician cu răspunderi înlumea particulelor.

&n ce% "orbeşte unui c%ine despre Praga lui, şi cum o bună parte din cei ce am sosit peaceastă insulă sîntem străini, marile depărtări încep să se tulbure în suflet: 'ucureşti, (arşo"ia,P%enian, 'erlin, )anoi, Sofia, 'udapesta, Pe*in...

Dar iată că omul din faţa noastră a mai găsit un trifoi cu cinci foi. #el cu patru foi, atît de rar în alte părţi, aici nu interesea ă +pe nimeni. Se poate aduna cu toptanul ... Dubna, insula cu preocupărire er"ate e-clusi" cercetărilor nucleare, se pre intă cu amănunte de clorofilă.

* *#ele mai multe oraşe de talia Dubnei îşi au istoria lor. &nde"a, la nord, cu puţină imaginaţie, poţi au i paşii lui Petru cel are, unde"a într$un oraş de stepă asculţi ca"alcadele ca acilor. Pe

/il umbrele faraonilor îţi ţin calea, pe pa"imentele sparte ale 0taliei, noaptea, trec care cu ce arii lumiide altădată. n sc%imb, Dubna este lipsită de un trecut "i2elios, ar%i"ele ei nu$şi pot da contribuţia lamanualul de istorie. De mult de tot puţinii locuitori ai acestei insule, prinsă între braţele lic%ide ale(olgăi şi rîului Dubna, tăiau păduri, "înau şi pescuiau prin mlaştini, lucrau la turbă, într$un cu"înt, eanu are de sugerat legende.

0storia Dubnei începe însă o dată cu fi ica nucleară.3 formulare generică afirmă că marile laboratoare 4 ca şi oraşele cu preocupări industriale

4 se trădea ă de la mari depărtări prin patina locurilor. Dubna, nu. rumoasă, tînără, seducătoare prin preocupări, într$o permanentă e-tindere, amestecă deopotri"ă aroma pinilor cu praful be$toanelor carese toarnă, lumina intensă a unui oraş "isător din "ecinătatea nopţilor polare cu tragedia mută a atomilor,liniştea ei astrală cu încordarea muncii de fi ician. ără "orbe, fără "îl"ă, ea repre intă un uni"erssingular6 o insulă pe care o mînă de oameni de ştiinţă "or să facă atomul mai "iu, mai 7inteligent+.

Dincolo însă de această amplasare geografică şi urbanistică, Dubna îşi etalea ă superlati"eleîncepînd cu laboratoarele ei şi sfîrşind cu ceea ce au anunţat toate iarele şi re"istele celor douăemisfere 4 locul unde se găseşte unul dintre cele mai mari acceleratoare de particule din lume, ogigantică maşină care, deşi nu produce un gram de "aloare materială, a de"enit totuşi celebră întreu inele producti"e.

3 absurditate a secolului 88 ? 3 pasiune nucleară ? /u ... &n interes uni"ersal al omenirii pentru o ştiinţă nouă.

#um arată acceleratorul de la Dubna ? !matorii de analogii, pentru a găsi o imaginecomparati"ă cît de cît inteligibilă, au spus 6 un carusel ... o arenă de circ pe care aleargă particulele.&n fi ician cu pasiune pentru po nele copiilor propune să se imagine e un băieţel care, alergînd într$unmane2, la fiecare tură, în treacăt prin faţa unui spectator, întinde mîna şi şterpeleşte din bu unarul"ictimei sale o bancnotă pînă ce el de"ine milionar. 7#a perfect ne"erosimil+, adaugă spiritualulfi ician.

!dăugaţi însă la aceste sc%eme "oit infantile cîte"a date te%nice 6 4 nergia particulelor accelerate repre intă 1: miliarde de electroni$"olţi. 4 Diametrul 7caruselului+ 4 ;: de metri. 4


2/80

omului. Dar dacă protonii s$ar mişca pe orbita lor numai cu "ite a unui satelit, le$ar trebui 1 5.::: desecunde, sau peste .::: de minute, sau aproape =@ de ore pentru a parcurge acest drum.

3pt *ilometri pe secundă ? 3 bagatelă ... Protonii aleargă în camera acceleratorului cu o"ite ă în"ecinată cu cea a luminii 4 acea cifră prodigioasă de =::.::: de *m pe secundă. >ansaţi îndirecţia >unei cu o astfel de "ite ă, protonii ar a2unge în dreptul ei într$o secundă. După opt minute ar părăsi sistemul solar, iar în patru ani ar atinge Pro-ima #entauri, steaua cea mai apropiată de noi... >a

asemenea "ite e, noţiunile încep să părăsească sferele în care ne$am deprins a le si$tua de$a lungul "eacurilor, în timp ce pentru cel iniţiat o metaforă îndră neaţă şi de restrînsăcirculaţie re umă noua realitate 6 protonii aleargă atît de repede, atît de repede, încît spaţiul se contractăşi timpul, de"enit leneş, îşi încetineşte mersul.

♦ ♦>a Dubna, fi ica oferă amatorului de inedit urcuşuri care taie respiraţia, în timp ce pentru

fi icianul de aici aceste "îrfuri ale inaccesibilităţii comune sînt preocupările ilnice ale unui şantier profesional.

Să începem cu o i de muncă a unui asemenea lucrător....3ra 5,::. Dacă nu plouă 4 şi la Dubna plouă tare mult 4 lumina aspră a dimineţii de nord

se prelinge peste oraş în fluide roşietice, materiali$ îndu$şi culorile în undele leneşe, aproape "îscoaseale (olgăi. 0n calmul orei, iua îşi desă"îrşeşte tonurile după un răsărit care a început nu mult dupămie ul nopţii. pace pretutindeni, o pace generoasă ca şi acum cîte"a sute de ani. &nde"a, în regatulmlaştinilor şi al nisipurilor, ţipă ascuţit o pasăre, pe stră ile oraşului cu draperiile lăsate, dar inundatede lumină, orfeu, trece cu spaima în suflet. &n persona2 in"i ibil, cutreierînd apartamentelefi icienilor, ar putea aduna la această oră o enormă cantitate de ceşti de cafea golite şi tot atîteascrumiere încărcate de scrum, mucuri, dar mai ales %îrtii. Saci de %îrtii strînse în pumn cu furie şiaruncate, în calculele cărora o matematică sonoră "orbeşte de eforturile şi i bucnirile unei nopţi, delegile aspre ale fi icii, de arsele cîmpii ale necunoscutului, de oamenii ce au încercat să stoarcă într$oformulă încă un strop din nemărginirea firii.

...3ra ;,::. ără c%emări lansate de sirene, armatele de meşteri ai Dubnei desc%id iua demuncă în cadenţa muncitorilor c%emaţi să preia• mecanismele pe care le au în stăpînire. Sînt mulţi sau puţini ? Din cele cîte"a mii de familii, înglobînd o populaţie de peste 1 .::: de locuitori, cel puţin doide sub fiecare acoperiş lucrea ă în acest oraş şi pentru acest oraş nuclear. n orînduirea interioară aDubnei, fi icianului i s$au dat în gri2ă tainele &ni"ersului, muncitorului şi inginerului 4 electromotoarele, pompele de "id, lămpile electronice şi tot restul de estre cuprins în anatomiacomplicată a acceleratorului. i %rănesc cu aer lic%id re er"oarele pompelor de difu ie, ei îngri2escfiecare piuliţă, ei sînt aceia care "eg%ea ă grandiosul bucium al particulelor din reactoare. Ai toţi aceştimeşteri ai Dubnei sînt muncitori de cea mai înaltă calificare, cei ce s$au lăsat atinşi de aripa cu %ar afi icii, a noului şi a de"enirii.

...3ra B,::. ără să fie recunoscută ca oră oficială a deşteptării, primele draperii aleapartamentelor fi icienilor se ridică, iri înd gesturile unei femei care se piaptănă, ori fundalul unuiinterior e-clusi" bărbătesc, armonie de de ordine şi gînduri. >a această oră 7bună dimineaţa+ la Dubnase poate au i în 1 graiuri diferite. #ercetători din 1 ţări prietene, unite într$un singur efort, păşescspre o nouă i, reluînd întrebarea abandonată în puterea nopţii, la ultima ceaşcă de cafea 6 din ce C sîntoare făcute particulele elementare ale nucleului atomic ?

!poi, pe măsură ce timpul trece, amestecul poliglot al Dubnei renunţă la "ocale sauconsonante materne şi pretutindeni dialogurile se încrucişea ă numai în rusă şi engle ă.

...3ra ,@5, ,5:, ,55. Pe stră ile Eoliot #urie, Furceato"a, 0nginers*aia, ira, parbri uriscînteietoare, eşapamente formînd arii industriale îşi croiesc drum alături de microbu ele oraşului,întreg acest cortegiu auto şi moto îndreptîndu$se spre cele două 7teritorii+ ale institutului. ntre pădurilede pini începe să miroasă a ben ină arsă, se aud rafale de cla-oane, apoi această febrilitate a ileisucombă subit. -perimentatorii, fi icienii costumaţi în %alate albe de protecţie intră în camerele dearamă cu nacelele de sticlă, iau loc în faţa ecranelor oscilografelor bîntuite de de măţul "erde alfulgerelor electronice. 0nginerii atotputernici într$o di"ersitate de domenii se risipesc tradiţional, spre punctele de comandă ale acceleratoarelor. >a eta2ul întîi al pa"ilionului de i ică teoretică se strîngfi icienii de la sectorul de 7in$teracţii slabe+. >a eta2ul al doilea urcă cei ce lucrea ă la 7particuleelementare+. >a eta2ul al treilea, 7interacţiile tari+. >a patru, matematicienii.

Ai ora marilor încordări cade....3ra 9,::. unca din Dubna abundă în nou, dar numai pentru iniţiat. &n nou ce iese din

comun, nepalpabil, uneori c%iar insesi abil... #eea ce a fost declarat bun ieri, astă i nu$şi mai poartă"alabilitatea, sau in"ers. /imic sau aproape nimic nu poartă numele de 7definiti"+.

De aceea omul de aici, fie el îmbrăcat în alb, lucrînd în compania acceleratorului, fieteoretician absol"it de costumaţie, stînd la masa lui de lucru în faţa unei coli de %îrtie, pentru cel


3/80

nea"erti at are o caracteristică esenţială6 pare un tip abstract, ca şi formulele lui. 0mpresia "ine, desigur,din lipsa elementară de gesticulaţie pe care ne$am obişnuit să o întîlnim în celelalte acti"ităţi. Pentru unobser"ator din e-terior, atent c%iar, în Dubna nu se petrece nimic. /imic nu trădea ă efortul, nimic nuspune că aici omul trăieşte poate cea mai înaltă tensiune a muncii 4 drama de idei. #u un creion înmînă, o formulă notată pe %îrtie, cu ner"ii fremătînd pe un traiect ispititor, fi icianul Dubnei nusc%iţea ă un gest. ntr$o singură clipă simte cum se apropie de 7ce"a+ şi în aceeaşi clipă acel 7ce"a+ îl

trădea ă. 3 clipă mai tîr iu este tulburat pentru 7ce"a+ do"edit a fi ine-istent şi fericit pentru un eşecîntemeiat. Dar, ca o fiinţă înc%isă într$un impenetrabil clopot de sticlă, el tace. ai degrabă este dispussă admită neştiinţa ori neputinţa sa, decît să afirme "reo fra ă categorică. >a Dubna, anii de cercetarenu sînt altce"a decît pietre de *ilometra2 pe o şosea interminabilă. De aceea, timpul poate fi măsurataici numai prin intensităţi de o clipă, prin eşecuri şi i bîn i, curgînd mereu în aceeaşi direcţie, epui antîn balansul lui între reuşită şi nereuşită.

...3ra 1: şi... De obicei pe la această oră şi... un fi ician torturat de îndoieli caută un 7"i a"i+să fume e cu el o ţigară, fireşte disimulat de o indiferenţă solid confecţionată. Simţi asta din fumatul luilacom, din cadenţa somnolentă a paşilor. Gîr iu întreabă nepăsător, iritant de nepăsător 6

4 !i fost ieri la seminarul lui >andau ?Dacă ai fost la osco"a, la seminarul cunoscutului fi ician, omul începe să$ţi spună torenţial

părerile sale, ca de obicei, mai sedimentate după o noapte de insomnie. Dacă nu, îţi punctea ămomentele epice ale acestei întîlniri, amfiteatrul ar%iplin. /u s$a aplaudat, nu s$a moţăit. ! fost oade"ărată încăierare. De la locul său, >andau a ascultat ca întotdeauna cu surîsul lui sceptic celecinci eci de minute cît ţine seminarul său, apoi s$a ridicat brusc în picioare. (orbitorul a rămas cu fra aneterminată, spre nedumerirea unui fi ician străin in"itat la seminar.

4 !i făcut "orbitorul o greşeală atît de mare încît toată lumea pleacă ? a întrebat uluitfi icianul musafir, 2enat în acelaşi timp că n$a obser"at şi el greşeala.

#ei din 2ur au început să rîdă cu poftă, apoi să$l liniştească pe străin, e-plicîndu$i că sa"antul>e" >andau, dincolo de a fi un critic e-cesi", mai este şi un om de o feroce punctualitate. >a capătulcelor cinci eci de minute de seminar, orice "orbă spusă, oricît ar fi ea de genială, în el nu mai găseşteauditor.

...Din nou ora 1: şi... >a biblioteca centrală, situată în laboratorul de i ică teoretică, au sosit7preprinturile+ 4 un anumit tip de publicaţie editată de Dubna, ca şi de celelalte institute de cercetărinucleare din lume, în scopul unei informări rapide a tuturor atomiştilor. 7Preprintul+ este ceea ce în altesectoare de acti"itate ar fi un protocol de ino"aţie. Se citeşte febril de toţi cei ce lucrea ă în tainelenucleare, în camerele de e-perienţă ale acceleratorului, în bibliotecă, în autobu ul ce leagăsincrofa otronul de laboratorul de probleme nucleare. #ercetătorul din Dubna poate afla ce a fost ierinou la #. .H./. 1 la e">andau, a"înd şi el o contribuţie pe aceeaşi arie de cercetare, şi$a publicat răspunsul său ştiinţific îniarul 7Pra"da+.

...3ra 1 ,::. Dacă iua se c%eamă sîmbătă, la această oră începe al doilea seminar al ilei, celde la laboratorul pentru probleme nucleare. !sta înseamnă, în fapt, de baterile furtunoase ale celor dela sincrociclotron, sau 7maşina mică+ J7mică+ fiindcă nu are decît ;;: de milioane de electroni$"olţi K.Dacă iua este oricare alta, 7col%o ul de cafea+ de la laboratorul de i ică teoretică adună în fotoliiledin fumoar o bună parte din fi icieni. #u timpul însă pînă şi acest loc destinat prin e-celenţă unor plăceri gustati"e se transformă în ce"a mai al naibii decît un seminar de lucru

...3ra 1 şi... n tinereţea secolului nostru, fi icienii acelor timpuri au numit atomii 4 fărăintenţia de a fi poetici 4 cărămi ile &ni"ersului. &rmaşii lor au descoperit însă că atomii nu merităacest rang. i au do"edit că "iaţa noastră cea de toate ilele este făcută din 7piese+ şi mai simple decît1

#entre uropeen pour la Hec%erc%e /ucleaire. #ercetătorii 0nstitutului &nificat de aici au făcut So"ietului orăşenesc Dubna propunerea de a sc%imbanomenclatura unor stră i în denumiri ca 6 str. e onului 00 str. e onului F etc.


4/80

atomii6 protonii, neutronii, electronii, adică ceea ce banal se c%eamă aici particule elementare De aceea ora douăspre ece şi... la Dubna înseamnă întoarcerea cercetătorului fi ician de la

7col%o ul de cafea+ la masa de lucru, în lumea lui de calcule şi formule. a matematicieni, în sală creieruluielectronic, se adună cu lopata lămpile electronice arse după o i de calcule. Da, cu lopata.

Dacă iua este una din acele ile grele, în oraş se pot "edea puţine maşini. Hetraşi înapartamentele lor, munca fi icienilor pare că abia începe. n ile bune, şi dacă mai este şi "ară, cei maimulţi dintre aceşti amatori ai sen aţionalului monoton simt ne"oia unor recreaţii 7şoc+. !tunci, prin bălţile ţinutului cu mirosuri palustre, printre mestecenii care aştern pete de lumină pe un fondclarobscur, în lungi ecouri se repercutea ă focuri de armă. Sînt "înătorii Dubnei. #am ece pentru uniepure, dar credeţi că ei n$o ştiu în duminicile cărunte ale iernii, cînd gerul muşcător îndepărtea ă şimai mult osco"a în general re er"ată acestui repaos, fi icienii se înşiră pe podul de g%eaţă durat de(olga, înarmaţi cu undiţe, pufoaice, sticle de "otcă şi, cu imbatabila lor răbdare, se luptă cu %a ardulapelor pri"ite printr$o copcă. !şa cum stau pe g%eaţa translucidă, ţopăind pe loc şi aburind aerul ce taieca briciul, par nişte sobri pinguini.

...3ra 1,::. i icienii de toate reacţiile şi inter$acţiile, matematicienii care pot contra icec%iar şi creierul electronic, inginerii de toate 7apucăturile+ te%nicii secolului 88, total douăspre ecenaţiuni care lucrea ă la Dubna, apar cam pe la această oră la Dom Ucionî i4

n feeria de lumini a restaurantului, în liniştea confu ă şi aroma aţîţătoare a mîncărurilor ruseşti, din nou se pot prinde "ocalele şi consoanele unor ţări îndepărtate. o linişte ilu orie, pentru căcine"a a notat pe şer"eţelul său de %îrtie o formulă a ilei, care acum circulă din mînă în mînă, de la omasă la alta, transformînd restaurantul într$o sesiune academică. 3 clipă, fetele care$i ser"esc peatomişti intră în panică. Germină însă prin a rîde... #unoscînd mai multă fi ică decît toate celelalte fetedin lume, îi îndeamnă să mănînce, răbdătoare, uneori cu înţelegere, ca de la fi ician la fi ician.

NOTAai e-istă o i la Dubna aparte de toate celelalte. !ceasta este "inerea, iua cînd

acceleratoarele încremenesc din în"îrtirea lor continuă şi fi icienii primesc musafiri.E iua de "i ite aDubnei.= /u ştergeţi.@ #asa Sa"anţilor.


5/80

Si cei impresionaţi de proiecţiile grandioase în istorie ale acestui uni"ers septentrional nu sîntde loc puţini. ncepînd cu conducătorii de state, care "i itînd &niunea So"ietică au terminat prin a lăsasemnături şi impresii în cartea de onoare a acestei lumi ee sfidea ă neştiutul şi necunoscutul în fa"oarea"iitorului şi a păcii, Dubna îşi trimite săptămînal c%emările ei unei mari di"ersităţi de oameni. pre ent iaristul din #eIlon, filo oful scandina", fi icianul din /oua Oeelandă. /u lipseşte nici biologul, nici poetul, nici "edeta de cinematograf.

0n"itaţi de ga de, "i itatorii sosiţi trec mai întîi pe la acceleratori, împo"ăraţi de nou şi de oadmiraţie mută pentru oamenii de"eniţi fraţi buni cu atomii. !poi, dacă mai rămîn, se împrietenesc cufi icienii... 'ineînţeles că nici glumele nu lipsesc. &n "i itator nea"erti at, introdus în sala magneţilor cu pantofi cu blac%euri, părăseşte încăperea în ciorapi. 3 meteorică apariţie cu părul împodobit cu ace,introdusă în aceeaşi sală, se simte trasă de păr... Gotul se face cu umor profesional, dacă nu c%iar atomic.

/umai că de cele mai multe ori, pînă şi în toiul unei astfel de ile, în care fi icianul patronea ă"eselia discretă şi e-clamările ce$l încon2oară, acest om al Dubnei se surprinde, fără "oia sa, dia$logîndcu sine:

—Din ce sînt oare făcute particulele elementare? poate singurul lucru de neînţeles din Dubna. Ai, într$ade"ăr, acesta rămîne secretul lor de

fi icieni.

MEREU CU FAŢA SPRE NECUNOSCUT#ei mai mulţi dintre oameni au pasiuni. ari sau mici, spectaculoase ori neluate de nimeni înseamă, ele aduc omului cantitatea de "is necesară, "ra2a, făgăduielile şi parfumul unei clipe dincolo decunoscutul "ieţii sale. &nii din ei se încon2oară de porţelanuri, relic"e menite să sugere e alte lumi şialte ci"ili aţii, alţii strîng mărci, alunecînd cu lupa pe longitudini şi latitudini. 3 altă parte din ei se simtc%emaţi de drumurile siderale ale unei constelaţii, în timp ce pe alţii, fa"ori aţi de întîmplare — c%iar dacă ei nu aspirau la ce"a —un accident oarecare îi consacră pentru toată "iaţa.

#am aşa se amestecă pasiunile şi la Dubna, cu obser"aţia că aici dorinţa de nou, acelnecunoscut lucid, nu lipsit şi de c%emări dulci de sirenă, este aproape general...

Oilele acestea, "g%eni Gamm, căţărător pătimaş al "ulcanilor din -tremul îndepărtat, a plecat în peninsula Famciat*a dus de entu iasmul înflăcărat al unei tinereţi trecute, compensată însă deapogeul fi icianului laureat al Premiului /obel. Got în săptămînă aceasta, 'runo a*simo"iciPonte*or"o, alt nume dintr$o lungă serie de nume pe care le are fi ica, a apărut pe (olga cu sc%iurile luide apă, apoi, pesemne pentru a se mai odi%ni niţel, a dispărut în adîncuri ca să$şi facă obişnuita"înătoare subac"atică. Dimitrie 0"ano"ici 'lo%inţe", directorul 0nstitutului &nificat, deocamdată tace.

#a un ade"ărat munte în"ăluit în ceţuri, nu transmite un gînd, n$are de spus nimic. #ulmile#auca ului şi mai cu seamă lbru ul, atît de des escaladate de el, să fi încetat oare a$1 mai seduce ?Singur 'aldin, fi ician şi alpinist de iarnă 4 maestru al sportului 4 sosit de curînd dintr$un itinerar montan, circulă prin Dubna cu paşi pro"ocatori.

Scutiţi de nostalgia necunoscutului au mai rămas numai cei cu pasiuni pur 7terestre+. #ei cefac tir, bo- ori tenis. Pînă şi sc%iorii şi$au re ol"at marea lor dramă, drama unei pante ine-istente peîntinderile plane ale Dubnei. #u o idee a lui Giap*in şi cîte"a buldo ere au 7confecţionat+ "îrful Dubna,înalt, ce$i drept, de numai =5 de metri.

!şadar, trăind şi respir nd pasiunile Dubnei, fără a mai ţine seama de cele proprii, cu doi aniîn urmă, împreună cu colega mea 0oana (lădescu şi alţi trei fi icieni ce%i, am plecat în #auca ul#entral, la A%elda, tabăra asociaţiei sporti"e Spar$ta*, şi am urmat acolo cursurile unei şcoli dealpinism pe g%eaţă. ra setea de necunoscut, întreţinută la fi icieni de propria lor muncă ? ra de "inăcartea despre Pamir, pe care o primisem ca lectură de drum de la colegii mei matematicieni, atunci cîndm$am urcat în a"ionul de osco"a ?... 3ricare ar fi acest moti", mărturisesc că pe atunci nu măgîndeam să fiu primul om ce "a urca pe una din crestele %ărţii pe care o ţineam în mînă

... >a A%elda, în #auca , instructor ne$a fost reparti at maestrul sportului >apşen*o", cu caream format o grupă de sine stătătoare, antrenîndu$ne la început printre g%eţarii din apropierea taberei. Aila începutul începutului am plecat cu corturile instalîndu$ne la numai .::: de metri, la ba a g%eţaruluiFaş$Fataş.

#e ile erau n orii dimineţelor cauca iene ne ridicam pe morenă pînă la ni"elul g%eţei şi aici, printre

rupturile ei de pantă, desc%ideam iua de antrenament, încercam fiorii mersului în coardă, descopeream"oluptatea colţarilor înfipţi în g%eaţă, ne propteam sau ne lipeam ameţiţi de răceala mată a pereţilor "erticali, scrîşneam din dinţi o dată cu scrîşnetul aspru al pioletului. Hîdeam soarelui după fiecarei bîndă şi gustul înălţimilor, acel gînd la frunţile împodobite de nori ale marilor "îrfuri, se prelingea pe


6/80

noi... 5::... = :::... =. 5::...#urînd, pereţii g%eţarului Faş$Fataş ne$au de"enit tot atît de familiari ca şi stîncile din Piatra

#raiului sau cele din abruptul #oştilei. 3 dată cu soarele obosit, coboram şi noi de pe morenă la corturişi în timp ce găteam ori spălam "asele, fiecare se tre ea socotind care sînt obiectele a căror lipsă ar putea periclita o e-pediţie organi ată pe un timp mai îndelungat, în munţi...

Ai soarele răsărea din nou. lbru ul, cast lunecuş cu cei 5.;== de metri ai săi, dominînd orbitor #auca ul, ne fascina. )ipnotic ne c%ema la el...= 5::... = ;::... =. ::...>a această cotă, în cabana obser"atorului meteorologic ne$am petrecut prima noapte de

altitudine, îmi amintesc că fără să fi întîmpinat dificultăţi de ordin alpin, în noaptea aceea nimeni nu adormit mai mult de trei$patru ore. fectul altitudinii, acele prime manifestări ale lipsei de aer care nuiartă nici măcar pe alpinistul cel mai rutinat, păreau să locuiască pe unde"a pe aici. /u greşeam. ! douai, două alpiniste din grupul celor ce se alipiseră ec%ipei noastre în "ederea escaladării lbru ului s$ausimţit rău.

/oaptea următoare am petrecut$o în refugiul 7Priut$11+ 4 un ade"ărat %otel îmbrăcat în tablămetalică, înălţat temerar, la @ :: de metri pe flancul sud$estic al lbru ului. De regulă, toţi cei care seîndreaptă spre "îrf fac la 7Priut$11+ un popas de două$trei ile pentru aclimati area organismului lacondiţiile aerului rarefiat. !ltfel... J/u cu mult timp înaintea noastră, un grup de alpinişti consacraţiîncercaseră să urce "îrful fără nici o aclimati are iniţială6 re ultatul a fost că au rămas cu toţii înăpadă. #el care a mai putut să se întoarcă să ceară a2utor a fost o femeie 4 o maestră a sportului, bineînţeles K Ser"iciul eteo de la =. :: ne a"erti ase însă că peste scurt timp "a "eni "reme proastă,aşa că nu se mai putea pierde nici o i. De altfel, o dată cu înserarea, pîn e subţiri de nori alternînd dela roşu$gălbui pînă la albastru$"înăt, dădeau cerului aspectul unei colosale lame de oţel călit, semn denelinişte pentru noi, cei de sub cer.

n toiul nopţii, la ora trei, părăseam totuşi refugiul.#înd am trecut pragul, ţin minte că unul din ce%i m$a luat de braţ, strîngîndu$mă din ce în ce

mai tare. !m ridicat instincti" capul. 0n mi2locul cerului de catifea neagră, #alea >aptelui ardea, ardeaca o torţă.

!m început prin a urca în pas încet, dar continuu. Hăsăritul soarelui, cu simfonia lui de roşu şi portocaliu, ne$a prins la o altitudine de 5 ::: de metri. ra frig, un frig afurisit de "ară cauca iană,absurd, dar muşcător. 0oanei, cu tot mersul nostru constant, i$a îng%eţat un picior, moti" pentru care ne$am oprit să şi$l încăl ească. !m continuat să înaintăm mai departe, inspirînd adînc şi e-pirînd la fiecare pas, după capriciile înălţimii. Sîntem în şaua dintre "îrfuri, iar peste o oră atingem culmea unde aispăşit Prometeu 4 lbru ul.

Pe lbru , în braţele soarelui şi "întului...După lbru , ceea ce a urmat a fost un fel de seminar facultati" pe care l$am făcut în

decembrie 195 în regiunea urmans*, în plină noapte polară. #u alt grup de colegi de la Dubna amîncercat să urcăm unţii )ibini 4 terminaţia lanţului muntos al Scandina"ilor din peninsula Fola.#um toată această regiune se găseşte mult dincolo de cercul polar şi cum sosisem tocmai în perioadasolstiţiului de iarnă, eram aproape încontinuu în întuneric. /umai pe la ora unspre ece cerul sudicîncepea să se lumine e "ag, năclăit, la amia ă c%iar împurpurîndu$se uşor, ca apoi totul să recadă lentîntr$o lungă noapte, scurta perioadă de lumină dînd impresia unor ori de i obosiţi, contopiţi cu unamurg plumburiu.

!scensiunea a început pe la ora opt dimineaţa 4 ceea ce pe acest finister so"ietic înseamnă o plecare în plină noapte 4 din orăşelul Firo"s*, însoţiţi de un cri"ăţ nebun şi de un frig turbat. După ceam ocolit mai întîi un lac îng%eţat, am căutat să pătrundem în scocul unei "ăi, care ne$ar fi conduscomod pînă sus. n "ale am dat însă peste un obstacol de netrecut 6 o ăpadă afînată şi adîncă, în care teînfundai la fiecare pas pînă la brîu. Singura ieşire din această capcană erau feţele stîncoase şi înclinateale abruptului din dreapta. #u eforturi c%inuitoare am a2uns la ele... Dar a continua mai departe drumulînsemna ignorarea legilor nescrise ale muntelui 6 tăierea unei pante de ăpadă înclinată şi prea puţinsigură. /$a"em încotro şi acceptăm riscul. fectul nu întîr ie să se arate. #u tot întunericul, "edem cumo crăpătură începe să se propage în ig aguri mari cu o repe iciune uluitoare, întin îndu$se tot maideparte pe crusta ăpe ii. nfigem cît putem mai bine pioleţii în ăpadă şi... ntreaga crustă, surpîndu$sela "ale, se sparge la picioarele noastre.

Din spate, >e-a mă pri"ea cu oc%i mari... /u ştiam că atît ea, cît şi soţul ei Petr "or fi cei care,împreună cu noi, a"eau să împărtăşească şi alte situaţii cu gust asemănător. !m continuat înaintarea...După o sută de metri de mers, aceeaşi cră$pătură$fulger începe din nou să fisure e cîmpul de ăpadă.Hămînem pe loc fără nici o posibilitate de retragere sau de înaintare. Pri"im încremeniţi cum a"alanşamătură totul în 2urul nostru. Prin lumina cenuşie a 7 ilei+ îl "ăd pe Petr care încearcă să se agaţe de


7/80

ce"a, bî2bîind cu mîinile pe 2os. Strig la el cît pot, pentru a$1 împiedica să facă o greşeală totală steinstinctualul gest de apărare al omului, fatală împotri"ire în faţa maselor nimicitoare de ăpadă, caretocmai de aceea îl spulberă şi mai uşor

#înd totul se linişteşte, părînd a nu se fi întîmplat niciodată nimic, luăm calea înapoi. Dacă amscăpat de două ori de 7tă"ăleala+ a"alanşelor, asta nu înseamnă că este obligatoriu şi a treia oară. Ai altdrum nu a"em, decît pe fundul "ăii, prin ăpada adîncă şi afînată de acolo. o retragere c%inuitoare, o

înaintare de cel mult doi metri pe minut. Primul sapă ade"ărate tranşee în trecerea lui, ceilalţi îlurmea ă înotînd sufocaţi ca nişte "iermi în puful acela de moarte, totul sub un cer care cerne lumina de parcă ar cerne scrum. Dar ultima lecţie din a.b.c.$ul nostru montan lua sfîrşit.

Seara, la Firo"s*, în. faţa farfuriilor cu supă fierbinte, în timp ce afară %o%otea "iscolul, noi 2alonam din nou necunoscutul Pamir ... Sus, pe acoperişul lumii

Da, în be na cercului polar, "orbeam de o a"entură albă.

MIRAJ#înd părăseşti Dubna, spre sud, pe măsură ce parcurgi cei peste o sută trei eci de *ilometri

pînă la osco"a, decorul se presc%imbă mai întîi cu timiditate, apoi brusc. Străbaţi Podmos*o"s*aia$3blastiQ şi la început nu "e i nimic aparte. Hare aşe ări omeneşti, aceleaşi păduri de pini cu siluetelelor stili ate, aceleaşi păşuni de un "erde$albăstrui, în "ecinătatea cărora şoseaua cutreieră depărtările. Aitotuşi pe lîngă acest 7nimic aparte+ curge canalul (olga$ osco"a, recentă operă %idrote%nică de mareamploare. #roit cu genero itate, noul drum al apelor poartă pe el flote de şlepuri şi "ase de pasageri, înmugetul sirenelor care anunţă eclu ele sau orc%estraţia fără scop a gîngă$niilor pripăşite în rosturilecăptuşelii de piatră a canalului. n tăcerea aproape ireală a nopţilor saturate de mirosul fînului, acesteflote alunecînd pe canal punctea ă li iera pădurilor cu un alfabet morse luminos.

&n pod "îrlit cu eleganţă peste ape mută cu de in"oltură canalul în stînga şoselii, lăsînd înurmă oraşul Dmitro" cu "iaţa lui molcomă, pînă cînd, la poalele unor dealuri, apare Gurist. staţiuneasupranumită de cei care o "i itea ă 7 l"eţia osco"ei+, şi locul unde mosco"itul soseşte în dimineţilede iarnă cu sc%iuri şi alimente 7prefabricate+ pentru o i de odi%nă. #eea ce întîlneşti mai departe înmeandrele şoselei sînt 7dacele+, acele "ile pierdute între moli i, date spre folosinţă creatorilor şioamenilor de ştiinţă, peisa2 amintind geografic Snago"ul rom nesc. &n nou pod, şi şoseaua trădea ăapele, lăsînd mult în dreapta. prima gară flu"ială a canalului, )im*i. Ogomotul creşte, se amplifică, pînă cînd o enormă cantitate de fire electrice, %aşurînd cerul în tot felul şi în toate direcţiile, pre"esteşteosco"a cînd încă n$ai a2uns la ea.

#u o maşină pe al cărei tablou de bord acul *ilometra2ului e ită între două "ite e 7tari+ 4 minima fiind permanent aproape dublă faţă de cea legală de la 'ucureşti 4 omul "enit la osco"aaleargă "ertiginos pe magistrale eta2ate, ca să co$Cboare în centru, fără nici o idee despre aceastăcapitală.

Hî înd şi pri"ind ameţit în 2ur îşi dă seama că totul trebuie luat de la început, nu în goanamaşinii. osco"a trebuie "ă ută la pas, altfel...

(astă şi "eşnic reînnoită ca să poţi spune 7cunosc bine osco"a+, această capitală ar trebuimai întîi cutreierată pe bule"ardele unei mac%ete, însoţit de bag%etele mai multor specialişti. !tunci,recomandările ar suna cam aşa 6

'ag%eta unui ar%itect 6 0nelul bule"ardelor implică un timp de iniţiere lung, însemnînd mai cuseamă o c%estiune de preferinţă. mbinare de "ec%i oraş rusesc 4 conser"at cu o deosebită atenţie 4 şi preocupări contemporane, centrul osco"ei uneşte e-treme ar%itectonice. Fremlinul cu biserica (asili'la2enîi, 'olşoi Geatr şi cartierul !rbat sînt numai două e-emple de "ec%i şi nou aşe ate faţă în faţă. Deaceea inelul nr. 1 trebuie cutreierat pe îndelete, mai ales atunci cînd cine"a îţi spune că acest prim cercal capitalei are sub temelii idurile ce înc%ideau osco"a de altădată.

!l doilea cerc concentric 4 Sado"oe Falţo 4 încinge cu .marea lui autostradă, întretăiată detunele, .mai toate construcţiile de interes ci"ic, de la cele de talia inisterului de -terne pînă la%otelurile Pe*in, &*raina sau >eningrad, gările 0a$rosla"s*aia, Furs*aia, Fie" ori 'ielorus*aia. /ulipsesc nici scuarurile, nici mu eele, nici teatrele... /ici c%eiurile sudului portuar.

0nelul metropolitan, acel păien2eniş şi du$te$"ino de cale ferată şi staţii tăiate în marmură, îşiare şi el cu"întul, ori de cîte ori simţi ne"oia unei deplasări rapide prin oraş.

#el u inal, ultimul inel, anunţă în confortul eta2ărilor sale aceeaşi gri2ă pentru muncitorul caretrăieşte în prea2ma coşurilor ce în2ung%ie cerul, sau a studentului ce în"aţă pe #olinele lui >enin.Stadionul, spaţiile "er i, neonul, cinematograful au fost aduse în suburbii cu acelaşi fast ca şi în centru,să recree e munca omului mosco"it. /imic sumbru, nimic suspect, nici o scăpare din "edere, pentru celmai tînăr dintre inele.Q Hegiunea de sub osco"a.


8/80

'ag%eta unui critic de artă 6 u eul >enin,


9/80

din ăpe ile "eşnice ale lanţului muntos !lai Ja nu se confunda cu !ltair K ce se întinde ca un metereuriaş de$a lungul marginii de nord a Pamirului. (ara, dis$de$dimineaţă, cînd munţii nu sînt încăacoperiţi de "ălul ridicat de arşiţă din cursul ilei, poţi distinge de departe liniile frînte, galben$roşieticeale po"îrnişurilor munţilor şi tăieturile defileurilor trans"ersale pe care aleargă spre "ale afluenţii Sîr$Dariei. ai sus scînteia ă orbitor ăpe ile "eşnice şi g%eţurile de pe "îrfurile care ating înălţimi de5 :::$5 5:: de metri deasupra ni"elului mării.

După un drum lung şi obositor, cara"anele a2ungeau la trecătorile din lanţul unţilor !lai 6spre mia ă i, în faţa călătorilor se desc%idea o nouă pri"elişte măreaţă. Spre sud, la poalele unţilor !lai, pe o lungime de peste 1=: de *ilometri, se desfăşoară co"orul neted şi întins al (ăii !lai. Decealaltă parte a "ăii, dominînd păşunile "er i ale acesteia, se înalţă imensele po"îrnişuri de g%eaţă alelanţului muntos Gransalai. (îrfurile lui acoperite cu ăpadă se proiectea ă ca nişte piramide de diamant pe fondul albastru$înc%is al cerului. Puternicii g%eţari care curg spre (alea !lai şi colineleT mici delîngă limbile acestora ţi se par aproape de tot. Dar această impresie este înşelătoare 6 aerul de munte,neobişnuit de curat, reduce distanţa. Gra"ersînd (alea !lai, cara"anele atingeau poalele de g%eaţă ale"îrfurilor unţilor Gransalai abia după un drum de aproape două ile. le mergeau ceasuri în şir prin(alea !lai, treceau peste apele rîului tulbure Fî îl$Su5, urcau de$a lungul albiei unuia din afluenţii lui,iar călătorilor li se părea mereu că distanţa pînă la uriaşii în ăpe iţi ai unţilor Gransalai rămîneaproape aceeaşi. Doar colineleT din prea2ma g%eţarilor creşteau încet, încet, în dimensiuni 6 "ă ute deaproape, ele se do"edeau a fi lanţuri înalte de munţi, formaţi din "ec%i morene glaciale, martori ai uneiglaciaţiuni anterioare mai puternice.Partea răsăriteană, cea mai înaltă, a (ăii !lai este situată la o altitudine de = ::: de metri 6"îrfurile lanţurilor Gransalai se înalţă deasupra "ăii cu încă peste trei *ilometri, iar piramida în ăpe ităa (îrfului >enin, principalul " rf al acestui lanţ de munţi, atinge înălţimea de B 1=@ metri, înălţimeamedie a "îrfurilor unţilor Gransalai depăşeşte cu mult "îrfurile cele mai înalte ale unţilor #auca şi!lpi. asi"ele în ăpe ite ale "îrfurilor >enin, D er2ins*i, Furumda J7#apul de g%eaţă+K şi ale altor masi"e din lanţul unţilor Gransalai, alcătuiesc cingătoarea de nord a Pamirului 4 acest minunat ţinutmuntos, care, împreună cu Gibetul, face parte din categoria celor mai înalte podişuri ale globului.

Pri"eliştea numeroaselor creste şi "ăi alpine ale Pamirului poate fi cuprinsă dintr$o pri"irenumai dacă te afli sus, unde"a deasupra lor. Dacă te$ai putea urca, de pildă, pe coama unţilor Gransalai, în apropiere de (îrful >enin, la o înălţime de şapte *ilometri, ai "edea împletirea complicatăa unor lanţuri de munţi care se întind cît cuprin i cu oc%ii, pe o distanţă de sute de *ilometri. Departe,dincolo de limita "i ibilităţii, Pamirul se în"ecinea ă, prin marginea sa răsăriteană, cu deşerturile#%inei de nord$"est. Spre mia ă i de el se înalţă lanţul uriaş al unţilor )inducuş acoperiţi cu ăpadă,iar la apus poalele munţilor din sistemul pamirian se piend în cîmpii roditoare. De la mari distanţe nu poţi distinge detaliile reliefului şi structura acestui sistem comple- de munţi. Gotuşi un obser"ator atentîşi poate da seama, c%iar de la înălţimea unţilor Gransalai, de deosebirea esenţială care e-istă între peisa2ele părţii apusene şi a celei răsăritene a Pamirului. n timp ce în apus se întinde o pădure de piscuri ascuţite despărţite de defilee adînci şi înguste în abisul cărora spumegă forfota torenţilor i "orîţidin g%eţar, Pamirul răsăritean e un platou înalt, sur şi monoton. >acul Fara$Ful, cu obra ul lui sumbruşi cu nori de nisip în"olburaţi, este singura realitate contrastantă. >a mi2loc, separînd acestetemperamente muntoase atît de deosebite, Pamirul central domneşte arctic.+

* * *3 duminică la osco"a seamănă destul de mult cu una la 'ucureşti. Prin mulţimea tentaţiilor,

febrilitate, speranţe trăite mai intens decît împlinirile şi ratări cu duiumul. Se diferenţia ă prin ceea cenumim dinamism sau o anumită sporti"itate. 0n timp ce bucureşteanul se poate abandona în pat custorurile lăsate la plus =5U, mosco"itului îi este de$a dreptul imposibil. ai nă"alnic, mai fugos, acestom al nordului s$ar părea că nu poate trăi decît afară, în soare şi "înt.

n fapt, asta înseamnă, duminica, e"adarea a mii de maşini şi alte mii de motociclete, oriunde,spre "astul aiurea. Poiana soarelui, )im*i, escadrele albe .de "aporaşe, pădurile din prea2ma osco"ei,totul este luat cu asalt pînă în iuă.

&n bucureştean trăind la osco"a rămîne tot bucureştean... şi începe dimineaţa cu o raită pe'ule"ardul


10/80

ale osco"ei în care arta a culminat, dar n$a lăsat ca idee omului decît un g%id turistic pentru 7lumeacealaltă+.

Deruta de timp 4 seara, la orele ece la osco"a încă mai este lumină 4 te prinde trecînd prin faţa !mbasadei rom ne, acel loc care într$o singură clipă îţi umple sufletul de emoţie, e-act atuncicînd Dubna începe să te c%eme la ea. ebril urci în %otel, febril a2ungi primul la maşina Dubnei, dinfaţa %otelului. !ici, nu fără teamă de oc%i indiscreţi, scoţi din geamantan cartea cu munţi.

* *7... n mi2locul nodului muntos al Pamirului central, de$a lungul "ersantelor estice ale lanţului!cademiei de Atiinţe se întinde fîşia albă a imensului g%eţar edcen*o. #ele două coturi ale sale împartg%eţarul în trei porţiuni şi, cu e-cepţia celei mediane în care el se îndreaptă spre "est, direcţia generalăde alunecare a g%eţarului este nordul. #ircurile lui superioare întrec altitudinea de 5 ::: de metri şi sîntînc%ise spre sud de pereţii a trei "îrfuri înalte6 Piscul #omuna din Paris, ; de #omisari şi (îrfulHe"oluţiei, toate trei depăşind ; ::: de metri.

>a nord, de sub morena frontală a g%eţarului edcen*o i "orăşte torentul Sel$Dar Jşei Vg%eaţă, dara V apă furtunoasăK, care este alimentatorul principal al debitului enorm al rîului uc$Su, rîucare curge apoi spre "est, între poalele sudice ale GransaClaiului şi Pamirul centrali. 0n dreptul unuia dinafluenţii g%eţarului edcen*o 4 g%eţarul 'i"uacului 4 Pamirul atinge înălţimea de B @95 de metri prin (îrful F.P.S.S.11. Î n acest punct se întîlneşte lanţul !cademiei de Atiinţă cu unţii Petru 0, carecăptuşesc pe la sud "alea rîului uc$Su. >anţul Petru 0 se întinde spre "est pînă departe în Pamirulapusean, iar de$a lungul crestelor sale nordice, spre albia uc$Suului se îndreaptă trei g%eţari mari 6uş*eto", ortambe* şi Sagran.

>a : de *ilometri mai la sud de ( rful F.P.S.S., lanţul !cademiei de Atiinţe formea ă un aldoilea nod muntos în locul unde se întîlneşte cu unţii Dar"a . !cest nod este dominat de piramida(îrfului


11/80

PRIETENII>a întoarcerea de la urmans* era într$un fel %otărîtă componenţa grupului nostru care urma

să încerce escaladarea Pamirului.De la această dată, aproape în fiecare seară, după terminarea ilei de muncă, adunaţi la unul

dintre noi discutam îndelung, pe ba a informaţiilor culese şi a materialului documentar colecţionat,alegerea unui itinerar cît mai interesant şi mai complet.

0niţial, grupul nostru număra şase amatori 6 trei ce%i, un polone şi, în sfîrşit, 0oana şi cu mine,romînii.>e-a )irşlo"a, cea mai tînără dintre noi, e o fată brună, "eltă şi, cu toate că are cu şapte ani

mai puţin decît soţul ei, Petr, "ioiciunea o face să deţină întreaga putere legislati"ă şi e-ecuti"ă afamiliei. Deoarece a făcut studii de contabilitate, a fost aleasă în unanimitate tre orierul nostru înmaterie de finanţe, dîndu$ise puteri nelimitate în diri2area fondului comun al grupului. n general, ea "atrebui să ţină e"idenţa c%eltuielilor făcute în timpul e-pediţiei şi "a reglementa presc%imbările @cecuri în bani lic%i i.

nalt şi fira", Petr este cel mai 7bătrîn+ dintre noi. ire blîndă şi tăcută, în discuţiile dininteriorul grupului de cîte ori "otăm o propunere, Petr 4 cu e-perienţa furni ată de traiul în doi 4 repetă "otul >e-ei. -istă însă şi o categorie specială de probleme, ca de pildă cea a aşe ării sticlelor deuntdelemn într$o lădiţă, în care 7aceastăi fire blîndă şi tăcută+ are un punct de "edere cu totul imuabil.n astfel de ca uri nici argumentele logice, nici măcar rugăminţile >e-ei nu reuşesc să$l urnească de pe

po iţia lui. l fiind singurul inginer din grup, şi încă electronist, iar noi, ceilalţi, 7fi icieni pur$sînge+,ne cam folosim de această calificare pentru a$l e-ploata într$o serie de probleme de strictă specialitate...copierea %ărţilor, fabricarea unui tip special de pitoane pentru g%eaţă, cît şi la alte multe mărunţişurisîcîitoare.

Spre deosebire de restul coec%ipierilor, nici Petr şi nici >e-a nu făcuseră pînă acum alpinismla modul serios. !cest lucru ne îngri2ora, dar speram să remediem situaţia printr$un antrenament intens,7pe uscat+, cît şi prin faptul că în toate momentele grele "om a"ea gri2ă să$i legăm în coardă numaiîntre noi.

Pe cel de al treilea ce%, ic%al Su*, nu$l cunoaştem decît de foarte puţin timp. Specialist înra e cosmice, "enise la Dubna doar de cîte"a luni ca să lucre e în laboratorul de nergii înalte. oarterepede s$a do"edit a fi un ade"ărat camarad cu multe aptitudini de 7piolet+ în e-pediţia pe care o proiectam. #u un pronunţat simţ al umorului, ic%al ştia întotdeauna cum să producă o stare de bunădispo iţie în 2urul său, mai ales atunci cînd încăpăţînările noastre reciproce dictau să ne înc%idem înade"ărate carapace de tăcere, fără posibilităţi de comunicaţie între grupuri. ra talentul lui ic%al să$şimormăie un monolog interminabil în ce%eşte, pe care nu$l prea înţelegeam, şi tocmai de aceea darul dea ne descreţi frunţile îi aparţinea întotdeauna lui.

n ceea ce ar trebui spus despre polone ul )oi$nac*I, orice discuţie despre el se înc%eie de lasine. #u toate că ne$a a2utat mult pe toată perioada grea a pregătirilor, în ultima lună 4 gurile rele spuncă sub presiunile soţiei sale 4 a renunţat brusc la tot. Păcat... n fine, pe 0oana o "ă usem de multe oriîn condiţii grele de munte şi nu a"eam nici o gri2ă în pri"inţa ei. !lpinistă încercată, atît în traseele deiarnă din ăgăraşii noştri cît şi în #auca , îşi do"edise constant re istenţa morală şi fi ică.

#u toate deosebirile radicale de temperament dintre noi, e-istenţa unui ţel comun nete ea7asperităţile+ de gîndire ce apar inerent în astfel de oca ii şi entu iasmul nostru creştea o dată cuînaintarea pregătirilor. Ai nimic nu poate fi mai plăcut decît această perioadă 4 amestec de planuri,aşteptări şi emoţii 4 în care fiecare "isea ă după pofta inimii "ictoriile, mai ales "ictoriile ce "or urmaîn curînd. De multe ori se putea obser"a că discuţiile se întindeau mult peste limita necesaru$. lui, dar nimeni şi niciodată nu îndră nea să în$treruDă aceste plutiri în "iitor.

!stfel, planul călătoriei noastre prindea forme.Scopul principal propus era parcurgerea integrală a g%eţarului edcen*o1 4 ambiţie lesne de

înţeles, edcen*o fiind nu numai g%eţarul principal al Pamirului, dar şi cel mai mare din regiunilenepolare ale lumii. ai departe, dacă a"ea să ne ţină balamalele, doream să facem o încercareescaladînd unul dintre "îrfurile de ; ::: de metri care stră2uiesc obîrşia g%eţarului, escaladarearepre entînd programul nostru ma-imal. Dar cum acest 7obiecti" final+ nu fi-ă în mod absolut şi restultraseului, discuţiile continuau să rămînă "eşnic desc%ise.


12/80

doream 7frumosul absolut+, ne$am gîndit să recurgem la ser"iciile informati"e ale colegilor noştri deinstitut care îşi petrecuseră concediile pe acolo. /e$am dat însă repede seama că metoda aceasta eradeparte de a fi cea mai potri"ită. iecare lăuda locul unde fusese cu un an mai înainte, datorită mai alesunor 7trăiri e-traordinare+ şi indicaţiile urmate de ine"itabilul 7neapărat acolo să mergeţi + se întindeaude$a lungul întregului litoral, de la Soci şi !dCler, pînă la Su%umi şi 'atumi. După ce i$am asigurat pefiecare în parte că le "om urma negreşit indicaţiile 4 într$o discuţie cu uşile înc%ise 4 am ales un

drum fără... indicaţii.ULTIMELE PREGĂTIRIc%ipamentul şi apro"i ionarea ne preocupă i de i. !fară de efectele personale, este

obligatoriu ca fiecare din noi să ducă şi ce"a din obiectele comune 4 cort, frîng%ie, pitoane etc. 4 cîtşi o parte din alimente, acestea din urmă trebuind să facă faţă unei perioade de cel puţin cincispre ece$două eci de ile. Xinînd seamă de întinderea drumului proiectat 4 străbaterea Pamirului de la un capătla altul 4 se putea foarte bine ca săptăm ni întregi să nu întîlnim nici un om, trebuind să trăim numaidin ceea ce "om duce în traistă.

Studiem de asemenea literatura de specialitate, mai ales rapoartele asupra alimentăriialpiniştilor din marile e-pediţii %imalaiene. /e$am fi-at un regim alimentar de = :::4= :: de calorii pe i, şi ca să$i "erificăm eficienţa am făcut la începutul lunii mai o ieşire de cîte"a ile prin păduriledin împre2urimile Dubnei. #u toate că concentratele nu astîmpără niciodată sen aţia de foame, raţiafi-ată ni s$a părut suficientă, c%iar prea energetică.!"eam pentru fiecare om un total ilnic de ;B: de grame de concentrate. 3 gri2ă specială oacordăm albuminelor, care în general la mare altitudine sînt greu suportate de organism. Din acestemoti"e am renunţat complet la unt şi l$am înlocuit cu untdelemn de măsline, care, cu toate că esteincomod de transportat, asigură corpului foarte multe calorii. acem ca în tainul nostru să predomine%idraţii de carbon 4 a%aruri şi făinoase 4 care după cum se ştie sînt uşor digerabile c%iar la altitudinifoarte mari. 0ată lista alimentelor, socotite pe cap de om, pentru o i 6 1:: gr a%ăr J 5Y tos, restulcubicK

: gr crustă de pîine Jun fel de biscuiţi uşoriK: gr lapte praf : gr ciocolată: gr praf de ouă pentru 7regiunea de "erde+Q sau o"omaltină1 pentru altitudinile mari

J7regiunea de alb+K@: gr came Jconser"e, în special de peşte, puţin salamK@: gr brîn ă topită, caşca"al@: gr concentrate de supă@: gr untdelemn@: gr stafide, caise uscate, nuciZ de asemenea ceai c%ine esc şi sare5: gr %al"an pri"inţa greutăţii pe care o a"eam de purtat mai trebuia să ţinem seamă şi de primusul

nostru care "a consuma pînă la =:: gr de petrol pe i. ai e-act, un amestec de :Y petrol cu :Y ben ină, compo iţie care arde bine c%iar la altitudini de peste 5 ::: de metri. n calculul cantităţii de petrol necesară pe i am ţinut seama nu numai de cea folosită la încăl irea %ranei, dar mai ales de ceanecesară la prepararea apei de băut prin topirea ăpe ii6 în onele înalte acoperite cu firnnu mai puteam spera să găsim pîraiele de apă care în mod normal apar în timpul ilei pe suprafaţa g%eţaruluiDe altfel, pentru a reduce la minimum cantitatea de combustibil necesar, ne$am străduit să nu luămalimente care trebuiau încăl ite mult timp.. >a ambalare, tot pentru reducerea greutăţii, am folosit lama-imum săculeţii de material plastic.

#um nu ştiam dacă "om putea găsi un mi2loc de locomoţie pe măsura baga2elor noastre pînăîn (alea !lai 4 s$ar fi putut prea bine să fim ne"oiţi să străbatem aceşti munţi pe 2os, prin pasulGeng%i $'ai 4 s$a impus să luăm cu noi o cantitate suplimentară de alimente. iind de$a dreptulimposibil să cărăm totul în spate, am împac%etat o parte din conser"e 4 în special cele greu detransportat 4 în două lădiţe şi le$am e-pediat din "reme, prin poştă, la Daraut$Furgan.

aterialele de căţărătură repre entau o fracţiune importantă din po"ara noastră, totuşi nu ne$am încumetat să le trimitem prin poştă. Daraut$Furganul e o aşe are pierdută printre munţi, cu căi deacces dificile, şi dacă poşta ar fi întîr iat sau lucrurile noastre s$ar fi rătăcit, e-pediţia ar fi fost parali ată de la primii paşi. Pe de altă parte, materialele acestea ne erau mai mult decît necesare în"ederea antrenamentelor cu >e-a şi Petr.

#a loc de antrenament alesesem o trambulină de sc%i înaltă de "reo 1 415 metri, situată în1 !liment energetic concentrat, recomandat în %rana copiilor, bolna"ilor şi... alpiniştilor. Oăpadă întărită şi aglomerată în mici globule de g%eaţă.


13/80

pădure, nu departe de marginea Dubnei. Pentru a nu stîrni curio itatea oamenilor, "eneam aici toţi ceiîn cau ă după ora unspre ece noaptea. #u noi era şi un compatriot de$al ce%ilor, doctorul o*ri, aflatîntîmplător la Dubna ou oca ia unei conferinţe, care ţinea gro a" să se amu e la această şedinţă de7alpinism+ sub lună.

Ai ca să faci rapel pentru prima dată nu este lucru c%iar atît de uşor...0$am arătat totul >e-ei, făcîndu$i şi primele coborîri demonstrati"e. Pentru mai multă

siguranţă am legat$o cu cel de al doilea cap al cor ii, în 2urul pieptului, încredinţînd$o, din dublemoti"e, lui Petr, să o asigure.#urînd a "enit rîndul >e-ei. #ura2oasă, s$a lăsat pe spate peste marginea parapetului şi

cobor rea a. nceput corect, sub pri"irile aiurite ale lunei. Grecători întîr iaţi urmăreau antrenamentuluimiţi şi compătimitori. #um totul însă decurgea normal am considerat că este mai bine să coborîm sub platforma trambulinei, să putem corecta de 2os e"entualele greşeli ale >e-ei. #inci metri înainte de aa2unge >e-a la sol, s$a au it strigătul îngro it al lui Petr6

— #oarda de asigurare s$a terminat 0mposibil 3 măsurasem numai cu un minut mai înainte. Pînă să ne e-plicăm ce s$a întîmplat, >e-a a şiînceput să pendule e lent, în gol, în coarda cu care era legată, fără să pară cîtuşi de puţin încîintată de po iţia ei.

ra prea întuneric ca să putem descoperi din oc%i moti"ul accidentului. /umai rîsul lui o*ria clarificat ceea ce noi nu putem "edea 6 doctorul înnodase pur şi simplu coarda de asigurare de balustrada trambulinei Susţin nd întreaga greutate a alpinistei, nodul era perfect blocat şi nu mai putea fi desfăcut. Pe deasupra coarda mai intrase şi în spaţiile goale dintre bîrnele trambulinei, făcîndimposibilă readucerea >e-ei înapoi. Singura soluţie a fost să mă urc pe umerii lui ic%al, reuşind încele din urmă s$o elibere din rapel.

! doua i, eroina ne declara cu un farmec agresi"6 4 drăguţ alpinismulAi pregătirile continuă, atingînd punctul ma-im.#oarda noastră are o lungime standard de @: de metri, e din nIlon de calitate, suficient de

groasă ca să fim siguri că nu o "om putea rupe în nici un fel. #u colţarii stăteam iarăşi bine. /e$au fostaduşi de la Praga de către doctorul o*ri.

Pioleţii sînt romîneşti şi sînt perfect noi. Gotuşi cînd "ine "orba de pioleţi, trebuie să amintimun lucru neplăcut în cel mai înalt grad 6 dintr$o greşeală stupidă de organi are, ne$am tre it numai cu patru pioleţi în loc de cinci, cîţi ne$ar fi trebuit.

Oăpada moale şi a"alanşele de astă$iarnă din unţii )ibini ne determină să cărăm cu noi şirac%etele, cu care la ne"oie putem merge pe ăpada înaltă aproape tot atît de bine ca şi cu sc%iurile,rac%etele fiind în sc%imb mult mai uşoare decît acestea. 0n sfîrşit, tot ca material alpin special, luăm cunoi o colecţie întreagă de pitoane de g%eaţă şi ăpadă, şi alte cîte"a bucăţi pentru stîncă. iecare din noiare propria sa carabinieră, iar pe deasupra mai a"eam o re er"ă de "reo ;4 carabiniere suplimentare.Duceam cu noi o mare cantitate de sfori şi şnururi re istente de nIlon, oricînd bine"enite pe munte. #aşi la alegerea cor ii, ne ferim de sforile de cînepă, care se întăresc şi de"in inutili abile atunci cînd seudă.

3dată pregătite alimentele şi materialul de căţărat, ne îndreptăm atenţia asupra îmbrăcăminteişi ec%ipamentului de tabără, orice gram în plus fiind un supliciu la drum.

ste ştiut că principiul fundamental al îmbrăcămintei trebuie să fie aditi"itatea ei. Pentru ae"ita po"erile inutile, ne ferim să luăm lucruri care nu se pot îmbrăca simultan. 0n ca urile e-treme,cum sînt nopţile geroase petrecute la mare altitudine, "om re ol"a situaţia punînd totul pe noi. iecaremai duce cu el două cămăşi şi o blu ă de pi2ama, care la ne"oie "a putea ser"i drept îmbrăcămintesuplimentară, în timpul ilei, două pulo"ere de lînă pură, o perec%e de pantaloni bufanţi de alpinism,confecţionaţi din diftină şi o perec%e de pantaloni de balonseide impregnat, pentru g%eţar, ce se potîmbrăca peste primii.

&n amănunt de ec%ipament 6 pentru ca ăpada sau apa să nu poată pătrunde în bocanci în loculîmbinării lor cu pantalonii, le$am cusut un fel de manşetă dublă, bine impermeabili ată. ntre foile ei seînşiretea ă cu nişte şnururi scurte de nIlon manşeta pantalonului de g%eţar. n plus, pantalonul deg%eţar se continuă în faţă cu o limbă mare de pîn ă impregnată, care se trece peste limba bocancului.După înşiretarea bocancilor, aceştia din urmă formea ă un tot organic cu pantalonii de g%eţar, astfel căapa nu mai are pe unde să pătrundă.

#a încălţăminte a"em bocanci de munte obişnuiţi. Xintele lor sînt mici, acestea nefiind în principiu necesare, deoarece fiecare are asupra sa perec%ea lui de colţari. 'ocancii lui ic%al au dealtfel talpa de cauciuc ou colţi, de tip (ibram.

Singurul element neaditi" din îmbrăcămintea noastră îl constituie pantofii de basc%et Jei doar


14/80

neputîndu$se încălţa peste bocanci K. Gotuşi o încălţăminte uşoară de sc%imb nu constituie un lu-. iluăm pentru porţiunile lesnicioase ale drumului, pentru căţărat pe stîncă uscată, dar mai ales pentru7seară +, în taberele noastre cu corturi. >a espadrile am renunţat, deoarece talpa lor de sfoară s$ar udaimediat pe g%eaţă. Pentru a a"ea piciorul încontinuu uscat, fiecare duce cu el trei perec%i de şosete delînă şi tot atîtea de bumbac. &scarea ciorapilor o "om face în uscătoria noastră ambulantă, agăţîndu$i derucsac cu ace de siguranţă.

)anoracele sînt din nIlon dublu şi au trecut cu succes e-amenul "înturilor îng%eţate aleregiunilor polare. Pe cap, sub glugă, "om purta un passe$montagne mare de lînă care a2unge pînă peumeri.

/$am găsit mănuşi aşa cum doream noi, de aceea am cumpărat de la blănărie mai multe pieide iepure din care ni le confecţionăm singuri, mari de tot, ca să putem purta sub ele o altă perec%e demănuşi de lînă obişnuită. !cestea din urmă sînt căptuşite pe dinăuntru cu mătase pentru ca să nutranspire mîna în ele. ănuşile de blană le croim cu un singur deget şi suficient de lungi, astfel ca sătreacă mult peste mînecă %anoracului. Pe deasupra lor urmea ă să îmbrăcăm o a trei perec%e de mănuşi,din foaie de cort impermeabilă.

unca aceasta în colecti" a durat mult mai mult decît ne$am fi aşteptat. n fiecare i, la oraşase seara eram pre enţi la soţii )irşl şi croiam blana după tipar, apoi migăleam cu toţii la cusutul ei.Din cînd în cînd, în timpul lucrului, Petr punea în funcţiune aspiratorul ca să mai strîngă părul de iepurecare plutea în aer ca fulgii de păpădie. !poi o au eam pe >e-a oftînd. ai a"em puţin timp pînă la plecare şi ec%ipamentul de tabără nu este încă adunat. >ucrurile se complică şi mai mult prin plecarealui ic%al şi a mea la #onferinţa 0nternaţională a i icii nergiilor înalte, care se "a ţine la Fie" între1= şi 5 iulie. !sta înseamnă că "om lipsi c%iar în perioada ultimelor pregătiri. Pe de altă parte, Petr trebuie să termine la Dubna construcţia unui aparat complicat, de aceea el nici nu "a pleca cu noi odată.l "om aştepta la


15/80

pantalonilor de balonseide. 0n plus, ic%al ne spune că are foarte mult de lucru la laborator c%iar înultima noastră după$masă de pregătiri... Hămînem consternaţi cu fiarele de călcat în mînă, in mi2locul"aporilor de apă de 'uroL care cutreieră apartamentul familiei )irşl, în timp ce în curte se bat rufelenoastre alpine, mirosind a oţet, atrăgînd muştele Dubnei.

JURNAL DE PESTE ŢĂRI ŞI MĂRIic%al şi cu mine sîntem la Fie", la 7Hoc%ester+ 4 #onferinţa 0nternaţională a i icii

nergiilor înalte, care se ţine din doi în doi ani.De două săptămîni la Fie", &craina ne de "ăluie toate tainele ei. 0mensul ocean "egetal în

mi2locul căruia am sosit se face simţit pretutindeni, aici, în oraşul de pe malurile /iprului. (întulmiroase a ţărînă, soarele cîmpiei în mii de re"erberaţii sfidea ă umbra. !bia către amia ă începi săsimţi albul dogoritor al norilor, cerul decolorat de căldură, galbenul cărămi ilor din care s$a reconstituit bătrînul oraş, distrus de furia ră boiului.

Din lipsă de timp, conferinţa se ţine şi dimineaţa şi după$amia a.i icienii ai nu ştiu cîtor ţări "eniţi la Fie" îşi încep dimineaţa cu pla2ă şi baie în /ipru. Pri"ită

de la această oră conferinţa pare mai degrabă o tabără internaţională organi ată de 0nturist, un concediuîntr$un oraş şi el în concediu. Dar numai pare. După ora nouă uni"ersitatea locală înc%ide în ea toatăaceastă in"a ie de 7turişti+ şi de asemenea tot ce se poate spune în materie de 7energii înalte+. !ceastaînseamnă mai întîi discuţii de culoar oficiali ate, apoi, imediat după$amia ă, sinteti area lor în rapoartedate celor ce ţin referatele. Din păcate sînt discuţii făcute a fi notate în formule şi prea puţin în fra e. /u rareori pînă şi omul speciali at simte cu groa ă cum din clipă în clipă este depăşit.

Delegaţia romînă "enită din ţară adaugă şi ea o contribuţie la lucrările conferinţei... iar nouă,în rucsacii celor care plecăm în Pamir, multă ciocolată 7'ucureşti+. #el de al cincilea piolet care nelipseşte şi pe care l$am solicitat din ţară 7nu a intrat în geamantan+, ne anunţă cu tristeţe academicianulXiţeica. n sc%imb profesorul (otruba ne aduce de la Praga 1: cutii de o"omaltină, cantitate de locnegli2abilă cînd "ine "orba să treci "ămile a două state.

Serile le petrecem afară în mie ul "erii, storşi de oboseală, dar mulţumiţi. >a început plecămîn plimbări cu cara"anele 0nturistului, apoi, ca tot străinul, în 2urul %otelului &*raina, încetul cu încetulterminînd prin a lărgi cercul %oinărelilor noastre. acem cunoştinţă cu ucraineanul mai "orbăreţ, dar mai timid decît mosco"itul, cu oraşul mai puţin concentrat pe "erticale. Poate că este e-act ceea ce îitrebuia unei conferinţe internaţionale. &n loc calm, plin de "egetaţie, de fete blonde, de obiceiuri, unloc în care oamenii a2ung să se cunoască, ori stau de "orbă despre Garas Se"cen*o în staţiile detroleibu , un oraş unde pînă şi secundarul aleargă parcă mai încet.

#eea ce rămîne totuşi profund particular la Fie" este panorama /iprului. De pe fale ă pri"ireafuge departe, peste marea cea "er uie a &crainei, peste flu"iul încolăcit ca un şarpe fabulos, pesteinsulele de culoarea frun ei, deasupra cărora bat aripi negre de păsări. Se spune că în acest ţinutcolcăind de o "iaţă primară ca şi în Delta Dunării e bine să "ii primă"ara, cînd flu"iul se re"arsă, cînddin noroiul lui se pot au i sunetele plantelor şi animalelor care se nasc.

ntr$o noapte, în unul din restaurantele plantate în terasele /iprului, sub o pergolă de "erdeaţă,cine"a recita un poem coreean despre un om care şi$a "îndut umbra. >una plutea pe flu"iu şi noapteaera plină de şoapte %alucinante.

Sîmb t ! "# iulie !ncepem 2urnalul e-pediţiei, fiindcă astă i este ultima i a conferinţei... >a prîn sînt in"itatul

fi icienilor americani #%eL şi Mennie şi al 2apone ului /ambu la restaurantul %otelului nostru. #%eL pe cît este de renumit ca fi ician, pe atît e de spiritual şi talentat po"estitor. Printre altele ne spune cuma aflat c%iar aici, la Fie", din întîmplare, că o ramură a familiei sale se trage din -tremul 3rient şi căare... 1 Y sînge burme

După$masă, cu Mennie şi colegul meu Ean isc%er "i ităm catacombele mînăstirii Pescera$>a"ra, un labirint complicat ca şi cel al lui Dedal, săpat în malurile /iprului de călugării ce au trăit aici.Gimp de sute de ani, dacă nu şi mai mult, generaţii de oameni în sutane s$au rugat acelui /imănui, şi$auîngropat morţii în firide, au pri"it re"ărsările flu"iului şi atît, oferind lumii cutremurătorul spectacol alîncremenirii într$un loc unde niciodată nu s$a întîmplat nimic. #iudată "iaţă, sălbatică credinţă0nteresant ca fapt de "iaţă, dar fără îndoială nu acesta era momentul cel mai potri"it pentru a "i itamonumente istorice.

#înd ieşim din catacombe e tîr iu, şi, spre amărăciunea noastră, afluenţa turistică a ilei neface să nu găsim nici un ta-i pentru întoarcere. Singura soluţie... Pornim toţi trei în pas alergător spre


16/80

oraş. ntîmplarea face să fim luaţi de o maşină, şoferul "ă îndu$ne fugind ca nişte disperaţi a înţelesuşor cri a noastră de timp. >a %otel însă, Mennie mă roagă să$i traduc ce"a administratorului. #um amai rămas foarte puţin timp pentru pregătirea rucsacurilor, îl caut îngro it din oc%i pe isc%er. Ai eltocmai acum şi$a găsit să dispară prin furnicarul de lume din foaier /u ştiu dacă administratorul aînţeles ceea ce dorea Mennie, dar eu ştiu că o dată scăpat de ei am urcat spre camera mea, cîte patrutrepte deodată. !ici o surpri ă neplăcută 6 un bileţel mă înştiinţa că maşina care ne "a duce la gară "a fi

în faţa %otelului la opt fără două eci, fi-. /u înţeleg de ce atît de de"reme, o dată ce trenul nostru pleacă la opt şi două eci şi opt! ără

îndoială, asta trebuie să fie mîna lui ic%al!Smulg lucrurile din dulap pentru a le pune în "ali a pe care o "a căra isc%er înapoi la Dubna,

apoi mă lupt cu rucsacul, caree atît de plin, încît şnururile de la gură nu se pot strînge nici măcar cu uncentimetru. #a să$l pot urca în spate trebuie mai întîi să$l aşe pe masă, să$mi petrec curelele pesteumeri şi abia apoi reuşesc să mă ridic în picioare. ste într$ade"ăr teribil de greu!

Gelefonul bîrnîie cu două minute înainte de ora anunţată de bileţel. /u ridic receptorul. Sîntcon"ins că e ic%al, care probabil a coborît în foaier. Ai acum mă oreşte. #înd a2ungş eu 2os dau peste o mare de oameni: sînt pre enţi toţi participanţii la conferinţă, în ţinută de mare gală, aşteptîndlimu inele care a"eau să$i conducă la recepţia !cademiei de Atiinţe. !pariţia lui ic%al şi a mea, cu pioleţii în mînă, cu cor ile de gît, cu nişte rucsacuri enorme din care atîrnă ăngănind pitoanele deg%eaţă şi colţarii, are un efect mult mai mare decît bănuiam. Sîntem fotografiaţi ca la o conferinţă de presă, iar în final rugaţi să 7po ăm+ puţin în faţa %otelului, pentru filmare. Profesorul eşcerea*o",care cunoştea de mult planurile noastre, dă lămuriri care fac sen aţie. #el mai uimit este profesorulSegre; :

—#um, în !sia #entrală, în Pamir ?... Ai cum, nu cu maşina?(ai, "ai, au i, în Pamir, pe 2os ...

>a gară îmi aduc aminte că am uitat pi2amaua şi pastă de dinţi. >as totul în gri2a lui ic%al,care se uită la mine de$a dreptul fioros, şi mă reped din nou la %otel. 0n fond a"em suficient timp, potc%iar să fac şi ce"a ordine în "ali a pe care o "a duce isc%er acasă la Dubna. /eplăcut este că la oraaceasta e foarte greu să găsesc un ta-i, aşa că fac semn unui camion, care, după încărcătură, dăimpresia că se îndreaptă spre gară.

Sosesc în gară cu ece minute înaintea plecării trenului, dar nu mă duc la ic%al. Hămîndeparte de el şi$l pri"esc cum măsoară peronul cu paşi din ce în ce mai mari. Gîr iu mă apropii,întrebîndu$1: — Spune repede la ce te gîndeşti? >a nişte 2artiere făcute din pielea mea?

— /$ai g%icit, mă probam cu nişte bretele! #urînd sîntem în compartiment şi trenul se punelin în mişcare. Hucsacurile sînt atît de mari, încît trebuie să le desfacem ca să le putem face loc

în plase. Sînt con"ins că din cau a împărţirii grupului nostru în pre ilele plecării multe lucruri s$au luatdin greşeală în dublu e-emplar.

0nstalaţi comod, putem să ne aruncăm în "oie pri"irile pe fereastră. /e luăm rămas bun de lameleagurile ucrainene, presărate ici$colo cu smocuri de pădure, cu tot atîtea pete întunecate ce sedesc%id apoi în luminişurile cîmpiei. Gotul e de un "erde umed. n compartiment s$a făcut întunericdeplin.

ntins pe pat, încerc din nou acel simţămînt contradictoriu dat de prima seară a uneiîntreprinderi mai dificile, sentiment binecunoscut tuturor celor ce au pregătit "reodată cu pasiune şiminuţio itate un itinerar şi care în sfîrşit o pornesc la drum. o stare de satisfacţie enormă, amestecatăîn aceeaşi cantitate cu nesiguranţa necunoscutului.

Pe la ferestrele "agoanelor care şuieră, siluetele negre ale pomilor alunecă pe suprafaţaaproape tot atît de neagră a cerului. Pare că toată lumea, tot pămîntul a adormit. /ici o staţie nu "ine sătulbure monotonia mersului. /umai ic%al, abţinîndu$se să producă cel mai mic gomot, se că neştede o 2umătate de oră, pe întuneric, să$şi de noade nu ştiu ce la rucsac...

Duminic ! "$ iulie /e deşteptăm destul de tîr iu. !fară, peisa2e cunoscute de acum doi ani, cînd am trecut pe aci

spre #auca . Străbatem o regiune intens industriali ată a stepei ucrainene. >a tot pasul se "ăd fabrici,ade"ărate roiuri de acti"itate producti"ă. ncrucişăm la scurte inter"ale trenuri negre încărcate cuminereu de fier sau cu cărbuni. n stînga, un coş înalt, din care iese un fum roşu$cărămi iu, culcat laori ontală de o adiere fierbinte a stepei, se estompea ă pe cerul albastru$spălăcit. Simţim cum peste totîn 2urul nostru pulsea ă "iguros munca. >a ora nouă sîntem la Dniepropetro"s*, unde folosim %alta de; Profesorul Segre este un foarte cunoscut fi ician căruia i s$a decernat în decembrie 1959 Premiul /obel pentru descoperirea antiprotonului.


17/80

trei eci de minute a trenului pentru a mînca în bufetul gării. soare şi foarte cald. DupăDniepropetro"s* tra"ersăm lungul pod de peste /ipru şi din nou sîntem legănaţi în monotoniadrumului.

#um nu a"em nimic de făcut decît să călătorim, desc%idem fereastra şi uşa compartimentuluisă facem curent şi ne întindem iar pe paturi. n cele din urmă aţipim şi ne sculăm abia tîr iu, după$amia ă.

Pe la orele şase defilea ă în faţa noastră pla2ele de nisip care preced albastrul$pal al ării de! o". &nde"a, într$o %altă, trenul opreşte nu departe de marginea fale ei, dar cum nu ştim cît "om staaici, cu toată in"itaţia mării la o baie, nu ne îndepărtăm prea mult de "agoane.

>a ora opt, înainte de a se întuneca, oprim în Hosto" pe Don. Grenul >e-ei şi al 0oanei care "inde la Dubna soseşte în Hosto" peste o 2umătate de ceas şi a"eam speranţa să ne întîlnim o clipă în gară.Plecăm însă numai cu două minute înainte de sosirea trenului lor. #e ţi$e şi cu fero"iarii ăştia...n sc%imb am a"ut tot timpul să trimitem tradiţionalele "ederi celor din ţară.

După Hosto", rămînem mai departe la fereastra compartimentului pentru a "edea Donul, cu"apoarele sale luminate plutind în noapte... n timp ce ne îndreptăm spre "agonul$restaurant,conductorul se apropie de noi 6

4 !%a, fără îndoială dumnea"oastră sînteţi călătorii 0nturist. 4 Da, bineînţeles JSîntem uimiţi. #e a putut să găsească la noi atît de deosebit ca să ne

recunoască ?K 4 !"eţi o telegramă de la Fie".Din nou sc%imbăm pri"iri nedumerite. Gelegrama fusese primită de oficiul poştal din gara

Hosto". isc%er ne "estea că la rîndul lui a primit o telegramă de la Dubna prin care >e-a şi 0oanamutau pur şi simplu locul întîlnirii de la !dler la Soci, oraş situat la "reo =: de *ilometri înainteaceluilalt. Să ai de$a face cu femeile Auierăm cîte ce"a printre dinţi 4 fiecare în limba sa, fără pericolul de a ne înţelege 4 şi, bănuind oîncurcătură, %otărîm ca mîine să nu mergem la %otelul 0nturist cum ni se indică în telegramă, ci să leaşteptăm pe peronul gării. Atiam din e-perienţă că la o neînţelegere de felul acesteia, dacă nu sereacţionea ă prompt, re ultatul poate fi de organi area întregii e-cursii.

ai tîr iu am aflat că încurcătura s$a tras de la un coleg polone , Fus , un "orbăreţ, careîntors de la Fie" la Dubna cu a"ionul a pălă"răgit fetelor că nu găsisem încă bilete de tren. Ai fetele aucre ut că în acest ca e mai plăcut să ne aştepte la Soci care fără îndoială e o localitate balneară 7foartela modă+, decît într$un orăşel neînsemnat de pro"incie, ca !dler

%uni! "& iulienainte de a atinge ţărmul ării /egre la Guapse, calea ferată, electrificată aici, trece prin

ecile de tuneluri care sfredelesc #auca ul "estic, un decor plin de surpri e, dacă nu c%iar derutant.(alea pe care urcăm e la început împădurită şi area, cu o "agă ceaţă albastră, aminteşte o

clipă de #arpaţii noştri apuseni. 3 clipă numai, căci nu$ţi trebuie mult ca să te con"ingi că aceste cresteşi coame nu se sfîrşesc pe aproape. Sînt doar începutul unei formaţiuni muntoase de largă întindere.Solul din 2urul terasamentului de"ine stîncos şi realitatea muntelui se face din ce în ce mai simţită.Grecem de punctul cel mai înalt pe care îl atinge calea ferată şi trenul începe să se arunce la "ale. >a"reo 1:: de metri sub noi, în 2osul unei rîpe ărim un alt tren. &n petrolier care urcă astmatic. #urios...(alea pare să fie gîtuită în strînsoarea unor c%ei fără ieşire 6 nu putem înţelege încotro se deplasea ă"agoanele$cisternă. n nici un ca nu "isam că "om putea coborî şi noi tocmai acolo, în afară doar decîtcu a2utorul "reunei gigantice macarale, cînd brusc intrăm în be na unui tunel. &n tunel lung, sinuos,după care trenul nostru, "îrcolindu$se, trece pe sub propria lui coadă. Ai iată$ne ieşiţi în fundul "ăii,e-act sub locul pe care ne găsisem cu cîte"a minute mai înainte.

'ri a marină pătrunde pînă departe de$a lungul "ăii şi, pe măsură ce te apropii de Guapse,simţi din ce în ce mai tare în nări aerul cu miros de plante ac"atice. !mestecul acesta neobişnuit demare$munte, reflectat de culori şi mirosuri opuse, pro"oacă o stare sufletească rar cunoscută. n garaGuapse ărim marea, marea care ia în stăpînire tot ori ontul. ai departe, drumul de fier se apropiefoarte mult de mare, conturîndu$i la numai cîţi"a paşi pla2ele cu pietriş. un decor nou, unic în felulsău. Xărmul cauca ian al ării /egre, spre deosebire de al nostru, are aproape numai pla2e cu pietriş,nisipul fiind aproape ine-istent. !lături de coamele muntoase care se scaldă în mare, ţărmul e dantelatde golfuri şi capuri. De aici ai impresia de solitudine şi măreţie sălbatică.

3prim în faţa unui semafor înc%is. Deoarece e atît de puţin loc între stînci şi mare, n$a"em defăcut decît cîţi"a paşi şi ne putem scălda în spuma$i cu miros de alge, împinsă de "aluri. Dar trenulnepăsător îşi continuă drumul, conturînd cu migală fiecare golf, spintecînd prin cîte un tunel crestele


18/80

care coboară în apă, în dreptul fiecărui cap.ic%al, care nu se mai satură pri"ind această îmbinare de mare şi munte, declară patetic că

abia acum simte pe deplin că sîntem în "acanţă.#oborîm la Soci. /eclintiţi în %otărîrea noastră de ieri, aşteptăm pe peron trenul de la Dubna.

Din curio itate, ic%al pleacă după informaţii. /u e-istă nici un %otel cu numele de 0nturist, în sc%imbagenţia 0nturist are la dispo iţia sa, în Soci, trei$patru %oteluri mari. #red că fetele, c%iar dacă ar fi "rut,

n$ar fi reali at o întîlnire mai ec%i"ocă decît cea pe care ne$au dat$o.Peste 2umătate de ceas soseşte şi trenul lor. Ai >e-a şi 0oana sînt uluite cînd dau cu oc%ii denoi... /oroc că trenul stă în staţie puţin, aşa că n$a"em timp de e-plicaţii. &rcăm în "agonul lor 4 fără bilet 4 şi continuăm drumul pînă la !dler. !ici trebuie să ne suim într$un tren local, deoarece celerapide nu mai opresc la a opt luăm cafeaua cu lapte pe terasa taberei, iar un ceas mai tîr iu ne îmbarcăm pe un mic"aporaş care face curse de$a lungul coastei. !m "rea ca pînă seara să a2ungem la Su%umi, oraş la circa: de *ilometri la sud de


19/80

climei deosebit de blînde în colţul acesta de pămînt între munţi şi mare. &n cot larg, şi iată$ne în radagolfului Piţunda.

n spatele unei pla2e semilunare, cu nisip grunţuros, o dîră de umbră de un "erde$înc%istrădea ă interiorul golfului. /u ştiu de ce, un gînd amu ant îţi ţine calea. Ge gîndeşti că în "egetaţialu-uriantă de aici a "enit clipa să ăreşti printre liane maimuţe atîrnate în co i. De la debarcader şi pînăîn orăşel o alee de. c%iparoşi şi eucalipţi demarcă maiestuoşi drumul. întuneric şi răcoare. Deasupra

capului, e"antaie enorme de crengi, răsfirate probabil de mişcarea aerului din timpul nopţii, seîmpreună între ele, simulînd ciudate forme de aripi încremenite.

0n piaţă aflăm cu neplăcere că cea mai apropiată gară o a"em la "reo 1= *m şi că pentru aa2unge la Su%umi e mai simplă reîntoarcerea prin


20/80

Ploaia, cel mai "ec%i cîntec de leagăn al omenirii, ne face să uităm neliniştea pe care ne$aturnat$o în suflete Su%umi.

(iercuri "+ iuliencepem dimineaţa cu ine"itabila pla2ă.De fapt nu a"em decît un gînd, gîndul de a sta cît mai mult în apă, cît mai mult la soare pentru

toate acele ile cînd aceste plăceri ne "or lipsi.&n grup de turişti ne împrumută măştile lor de înotat pe sub apă şi facem cunoştinţă cualbastrul intens şi limpede al fundului de mare străbătut neîncetat de sclipirile peştilor cu forme de pumnale. /e benguim îndelung şi mai ales îl necă2im pe ic%al. #a mai toţi ce%ii neobişnuiţi cumarea, nu se depărtea ă de mal decît la cel mult ece$cincispre ece metri.

>a prîn soseşte pe neaşteptate Petr, care a întîr iat la Dubna să$şi termine lucrarea. ste maimult decît o surpri ă. #um a"ioanele mari nu pot ateri a decît la !dler, singurul loc unde e-istă o "alesuficient de largă pentru un aerodrom, Petr debarcă din elicopter cu cîte"a ore înaintea celei la care îlaşteptam.

După masa de la restaurantul taberei ne întoarcem din nou pe pla2ă. Petr, ca şi ic%al, "ede şiel tot pentru prima dată marea. "i ibil tulburat de nemărginirea albastră. (alurile înaintea ă spre ţărmîn largi semicercuri concentrice, lingînd pietrişul pla2ei, în timp ce coasta pare că ută într$un somnletargic. Heîncepem 4 în pre enţa lui Petr 4 plimbările subac"atice cu ifose de bătrîni e-ploratori aiscorburilor geologice.

3bosiţi, ieşim din apă şi ne plimbăm prin a ora trei după$masă, cu o maşină desc%isă şi plină de turişti, plecăm c%iar din curtea ba eituristice. ai întîi gonim spre Su%umi pînă dincolo de ' ip, apoi cotim la stînga pe un drum perpendicular în direcţia coastei. Sîntem într$o "ale largă, cu pereţii împodobiţi esti"al de aceleaşi plante agăţătoare şi umede. #u cît înaintăm, munţii pe care îi a"em de 2ur împre2ur se înalţă tot mairepede. Susurul fin al apei care se prelinge neîncetat printre plantele agăţătoare de pe stînci se aude o bună parte din drum, făcîndu$ne să înţelegem denumirea gru ină de lînsul /ecioarei ce i se dă. unţiine împresoară din ce în ce, sînt calcaroşi, sfredeliţi de peşteri şi defilee.

Destul de repede trecem de lacul !lbastru, care are o desc%idere de numai =: de metri, dar oadîncime de peste 1 : de metri ste într$ade"ăr albastru, un albastru de "is, culoare nicidecuminfluenţată de starea timpului, cum s$ar putea crede. #%iar sub un cer înnorat, el păstrea ă aceeaşinuanţă şi strălucire în adînca lui albie de calcar. ără îndoială 4 dacă ţinem seama de drumul lung pecare îl străbate lumina în lac, dată fiind adîncimea lui 4 nu e greu de "ă ut că a"em în faţă un efect aldifu iei HaIleig% Q Aoseaua părăseşte "alea principală spre stînga, trece printr$un tunel şi urmea ă unQ

3 ra ă de lumină care străbate un mediu transparent face ca electronii acestuia să "ibre e şi să de"inăastfel, ei înşişi, surse de lumină. !ceasta este difu ia HaIleig%. misia făcîndu$se cu predilecţie îndomeniul lungimilor de undă scurte, lumina difu ată de mediul transparent are un aspect albastru$


21/80


22/80

perioada se onului de concedii e greu să găseşti bilete de tren pentru aceeaşi i, mergem la şeful degară, care, e-trem de îndatoritor, aran2ea ă totul în cîte"a minute... Ai oraşul ne întîmpină cu acelaşi"erde prăfuit de acum doi ani cînd porneam de aici spre lbru .

#eea ce frapea ă un oc%i 7mai alpinist+ este că Gbilisi îşi are 7Gîmpa+ lui, un deal înalt, deunde pe "reme bună, perspecti"ele se desc%id largi pînă departe spre nord, spre #auca . Pentru aa2unge sus, cel mai comod mi2loc de drum rămîne funicularul care poate fi luat c%iar din centrul

oraşului. Preferăm să coborîm la 2umătatea drumului, de unde o potecă scurtă duce la mînăstireaamma Da"id 1 4 panteonul


23/80

Gre iţi de ra ele soarelui sîntem repede în picioare. Prin faţa geamurilor se perindă dealuride olante, tărcate cel mult de cîte o fîşie de iarbă îngălbenită. De fapt, aceste dealuri potolite nu sîntaltce"a decît prelungirile estice ale #auca ului. Peste tot, pete brune de petrol cu mirosul luicaracteristic. !şteptăm din clipă în clipă să dăm oc%ii cu area #aspică. Ai$ntr$ade"ăr, la dreaptanoastră apare mai întîi o fîşie argintie care se măreşte, apoi tot mai desluşit marea, o placă scînteietoare,începem să ne Strîngem lucrurile nu fără părere de rău. #urînd "om fi în 'a*u. De altfel, trenurile

petroliere cu care ne încrucişăm din ce în ce mai des "estesc pro-imitatea acestui oraş, unul dintre celemai importante centre petrolifere din lume. irosul 7sărat+ de petrol de"ine puternic, şi o dată ou elapar sonde, în pîlcuri. icile băltoace care se "ad ici$colo au suprafaţa acoperită cu un strat subţire de păcură.

>a ora nouă sîntem în gară.. Peronul e scăldat în lumina orbitoare şi perpendiculară a unuisoare cu ade"ărat sudic.

&n ta-i ne depune la %otelul 0nturist de pe fale ă, unde am reţinut telegrafic locuri. e-ei rămasă pe pla2ă să adune scoici mirositoare a ţiţei nu ne spune nimic bun. Discut cu ic%al să facem un control discret al rucsacurilor... ncolo, pe fale ă se lasă răcoarea,miroase puternic a flori, iar 0oana a i butit după mari insistenţe să fotografie e două femei a er$ baid2ene, în port naţional.

încăm îndelung într$o grădină un e-celent şaş$lîc, din care cau ă sîntem gata să scăpămultima cursă a "aporaşului ce na"ig%ea ă prin rada portului. o plimbare mai mult decît feerică. nlargul mării, sutele de sonde de pe insulele create de petrolişti purtînd pe catargele lor mici steleluminoase se confundă cu aştri ce ciuruiesc cerul negru.

%uni! 3 au'ust ! ecea i a e-pediţiei noastre Pierdem dimineaţa făcînd ordine în lucrurile pe care le "om trimite înapoi la Dubna. Pe

apucate, îmi termin insigna alpină, pe care, ca şi camara ii mei, mi$am brodat$o singur >a unspre ece a"em întîlnire cu un tînăr ar%itect, mi*, pe care l$am cunoscut ieri pe pla2ă.

!mabil, s$a oferit să ne ducă să "i ităm monumentele istorice din 'a*u, la a căror restaurare lucrea ăel însuşi. ncepem "i ita cu "ec%iul cara$"anserai, %an unde pentru moment s$au mutat birourile acestui1 După cum se ştie, ni"elul ării #aspice este mai 2os decît cel al altor mări.


24/80

atelier de restaurări. >îngă cara"anserai se găseşte şi un minaret de piatră, pe a cărui ba ă sînt săpateinscripţii în caractere arabe. 0ntrarea în minaret se face pe o scară e-terioară pînă la o portiţă sculptată,cam la trei metri înălţime faţă de sol, după care urmea ă, în interiorul turnului, o scară de piatră răsucităîn şurub. /umai că scara e-terioară lipseşte... prile2 să folosim întreaga noastră te%nică alpină.

'alconul circular de deasupra minaretului poartă urme "ec%i lăsate de gloanţe, do"adă aistoriei buciumate a poporului a erbaid2an. De aici, de sus, se poate cuprinde cu oc%ii întregul golf, cu

pu deria de "aporaşe ancorate în el. >a coborîre, mi* ne face o surpri ă pe măsura preocupărilor saleartistice 6 un mic pătrat "ec%i, de geamlîc a erbaid2an, asamblat pentru noi de colegii săi în timp ceeram urcaţi în minaret. un5ebeke!cum se numeşte la 'a*u, un ade"ărat "itraliu alcătuit din bucăţimici de sticlă, "iu colorate, care, spre deosebire de cele din catedralele gotice, nu sînt susţinute de ben ide plumb, ci de şipci subţiri dintr$o esenţă scumpă. Gotul se îmbină fără nici o picătură de clei, numai prin potri"irea pînă la fracţiune de milimetru a pieselor ce$l constituie.

După cara"anserai, "i ităm Gurnul ecioarei, turn clădit acum ;:: de ani, departe, în "alurilemării. !stă i, după şase secole, marea e mult retrasă şi turnul a a2uns pe uscat, în timp ce in 2urul lui s$au şi construit case. >egenda, de un farmec oriental, spune că pe "remea aceea domnea în 'a*u unsultan foarte puternic. Soţia lui murind, i$a cerut să nu se căsătorească decît cu femeia căreia i se "or potri"i condurii ei. Ai cum în tot ţinutul nu găsi nicăieri un picior atît de mic, sultanul %otărî să secăsătorească cu propria lui fiică, singura căreia i se potri"eau condurii. ngro ită, fata i$a cerut tatăluisă$i clădească un turn în largul mării, de unde, în pre iua nunţii, s$a aruncat în mare...

nalt de aproape =: de metri, turnul are forma unui cilindru spri2init de un contrafort puternicdin partea dinspre mare. 3 scară în spirală urcă de$a lungul peretelui interior. De sus, de pe platformaturnului, oraşul 'a*u, aşe at în amfiteatru, se ."ede pînă la amănunt.

>a coborîre, gîtul de umbră răcoroasă al turnului ne îmbie la o discuţie cu ar%itectul. mi* însă este implacabil, ne poartă prin arşiţa ilei spre palatul Airbanşa%ilor, pe "remuri cetatea interioară a'a*u$ului.

Palatul Airbanşa%ilor este construit în mi2locul unui labirint de străduţe înguste, labirint care la"remea sa a"ea şi "aloare strategică. ntortoc%elile lui repre entau pe atunci o barieră militară greu detrecut pentru un duşman care nu ar fi cunoscut planul cetăţii, în timp ce armata emirului, mergînd direct pe acoperişurile plate ale caselor, putea să$l împroaşte uşor cu săgeţi şi smoală topită. ormată dintr$oserie de clădiri, cetatea cuprinde pe lîngă sala tronului cîte"a locuinţe, băi şi c%iar săli de spital.0nteresant este Di"an$)ana, tribunalul. mpricinatul era înc%is într$un beci, de unde printr$o gaură în podeaua sălii în care stăteau 2udecătorii i se putea au i glasul, el nefiind socotit "rednic să apară.!celaşi beci mai făcea oficiul şi de sală de tortură. !stă i, printre pietrele Di"an$)ana$lei cresc bălării,dar treptele prea mult tocite de tălpile celor că niţi aici stau mărturie trecutului.

Sîntem din nou afară în soare. Sărim, nu fără un sentiment de uşurare, o împre2muire de piatrăşi intrăm în incinta "ec%iului mecet al %anului. >a rugămintea noastră, pa nicul ne lasă să urcăm scaraîngustă de piatră, din dreptul altarului, scară ce se răsuceşte în grosimea idului şi conduce la %asnaîncăpere fără altă ieşire, în care se păstrau coranul şi te aurul %anului. Got în grosimea idului, nişte"ase mari de ceramică, anticipînd aparatele electronice de produs ecouri, amplificau prin re onanţă"ocea mue inului care c%ema, ou accente impresionante, lumea la rugăciune.

nc%eiem "i ita prin palatul Airbanşa%ilor din cau a baga2elor pe care trebuie să le e-pediemla Dubna, înaintea plecării noastre spre !ş%abad.

3 dată ce

Documents

Corturi in Pamir - S.ciulli, M.tunaru [1964]