8/17/2019 Craiu.doc

1/25

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALELICEUL TEHNOLOGIC CONSTRUCTII DE MASINI

MIOVENI JUDETUL ARGES

PROIECTPENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENTELOR PROFESIONALEPROFIL TEHNICCALIFICAREA:

TEHNICIAN MECATRONIST

INDRUMATOR: ABSOLVENT:PROF. ING . FUDULU ANCA Sutoi Georgi! Nr"i#

  CLASA XII $ C

0 

8/17/2019 Craiu.doc

2/25

Tema

Asamblarea Elementelor Structurilor Metalice Cu

Suruburi

1 

8/17/2019 Craiu.doc

3/25

Cuprins Argument ........................................................................................... 3

I. Prezentarea asamblării ................................................................. 6

I. 1. Deini!ie. Casiicări. .......................................................... 6I. ". A#anta$e %i &eza#anta$e .................................................... 6

I. 3. Domenii &e utilizare .......................................................... '

II. ". (ealizarea asamblării ...............................................................1)

II. 1. Posibilită!i &e realizare ....................................................1)

II. ". (ealizarea asamblării ..................................................... 16II. 3. *tila$e %i aparatură .......................................................... "1

III. +.T.S.M. la realizarea asamblării.............................................. "3

,ibliograie ........................................................................."-

2 

8/17/2019 Craiu.doc

4/25

A(*ME+T

Progresul în tehnică se concretizează prin realizări în complexitate deosebită în producţia industrială, consecinţă a intensificării – cu o dinamică mereu sporită – aactivităţii economicosociale!

"ercetările #tiinţifice #i tehnologice, aplicate în producţie, au drept consecinţămodernizarea #i automatizarea acesteia, urmărinduse simultan aspectele cantitativ,calitativ #i cel al eficienţei economice! $n acest sens, se pune tot mai mult problemag%ndiri &interdisciplinare&, cu puternic ecou în realizările tehnice actuale #i a celor viitoare!

'samblările se folosesc pentru legarea ansamblelor #i subansamblelor mecanismelor #i ma#inilor sau pentru legarea elementelor componente ale organelor de

ma#ini complexe sau ale construcţiilor metalice!'samblările întrebuinţate în construcţia de ma#ini se clasifică în asamblări

nedemontabile (cunoscute #i sub numele de îmbinări), asamblări demontabile #iasamblări elastice

*rganele de ma#ini, compuse, subansamblele #i ansamblele, realizate cu a+utorulorganelor de asamblare demontabile, pot fi montate #i demontate ulterior, fărădisrugerea organelor de asamblare #i a pieselor asamblate, ori de c%te ori este nevoie!e#i, în general, sunt mai scumpe dec%t asamblările nedemontabile, de multe ori,datorită condiţiilor impuse de realizarea pieselor, a subansamblelor #i ansamblelor(de

montare, de întrţinere, de deservire, etc!), sunt utilizate asamblările demontabile!'samblările demontabile pot fi- prin caneluri.filetate, prin #tifturi sau bolţuri. prin pene longitudinale. prin caneluri. pe contur poligonal (profilate). prin str%ngere proprie.cu brăţară elastică (clemă). prin str%gere pe con. cu inele tronconice etc!

'samblările filetate sunt cele mai utilizate dintre toate metodele de asamblaredemontabilă datorită avanta+elor pe care le prezintă! /unt utilizate în proporţie de peste0 din ma+oritatea cazurilor în care este nevoie de o asamblare demontabilă!

ucrarea este elaborată în trei capitole după cum urmează- primul capitolcuprinde prezentarea asamblării, capitolul al doilea cuprinde problemele generale de

realizare a asamblării, iar al treilea capitol cuprinde normele de tehnica securităţiimuncii la filetare!

3 

8/17/2019 Craiu.doc

5/25

8/17/2019 Craiu.doc

6/25

deoarece se execută în întreprinderi specializate, în producţie de masă. suntinterschimbabile, fiind standardizate pe scară internaţională. asigură condiţia deautofixare! intre dezavanta+e, se pot enumera- filetul, prin forma sa este un puternicconcentrator de tensiuni. nu se pot stabili cu precizie mărimile forţelor de str%ngererealizate. necesită o asigurare suplimentară împotriva autodesfacerii!

I. 3. Domenii &e utilizare

5iletele de fixare se utilizează la asamblările filetate, iar filetele de mi#care latransmisiile #urub piuliţă! 5iletele de măsurare sunt folosite la aparatele de măsură(deexemplu la micrometre), iar filetele de reglare se folosesc pentru poziţionarea relativă aunor elemente din construcţia dispozitivelor sau a ma#inilor unelte!  $n general, filetele de fixare se execută cu un singur început, iar filetele de mi#care cu unul sau mai multe începuturi! 5iletele cu mai

multe începuturi au un randament ridicat, dar există pericolul să nu semai îndeplinească condiţia de autofr%nare! $n cazul filetelor cu maimulte începuturi (5ig! 1), între pasul real p al unei spire #i pasul aparent

 p6 al filetului există relaţia- p 7 i8p6, în care se reprezintă numărul deînceputuri. prin urmare, la filetele cu mai multe începuturi, cursa(deplasarea axială corespunztoare unei rotaţii complete) este mai mare!

  5ig! 15iletele ob#nuite se execută cu sensul de înfă#urare dreapta,

adică vectorii v  #i ω   au acela#i sens (5ig! 2, a). filetele cu sensul

de înfă#urare st%nga, la care vectorii v   #i ω    au sensuri diferite(5ig! 2, b), se utilizează numai atunci c%nd acest sens este impus decondiţiile de funcţionare (de exmplu la cricurile cu dublă acţiune, lacricurile cu p%rghii cu două piuliţe, la unele #uruburi de reglareetc!)!

5iletele metrice – cu dimensiunile măsurate în milimetri – suntstandardizate, fiind utilizate cu precădere în construcţia de ma#ini. 5ig! 2cele măsurate în ţoli sunt utilizate pentru reparaţiile ma#inilor din import #i pentrufiletarea ţevilor!

5iletele cilindrice au cea mai mare răsp%ndire, fileteleconice fiind utilizate c%nd se impun condiţii mai stricteasupra etan#eităţii sau pentru compensarea uzurii spirelor filetelor pieselor con+ugate! 5iletele conice pot fiexecutate cu profilul filetului perpendicular pe axa#urubului (5ig! 3, a) sau perpendicular pe generatoareaconului (5ig! 3, b)! 5ig! 3

9tilizarea filetelor cu pas mare, normal sau fin este impusă de distanţa filetului #ide caracteristicile acestora! 'stfel, în cazul utilizării unor filete cu pas mare, seîmbunătăţe#te randamentul, dar există pericolul să nu se mai îndeplinească condiţia deautofr%nare! "%nd se utilizează filete cu pas fin, cursa #urubului se mic#orează, ceea cefavorizează folosirea acestora ca filete de măsurare sau de reglare. în plus, la acestefilete, cre#te rezistenţa ti+ei #urubului, ca urmare a măririi diametrului interior al

: 

8/17/2019 Craiu.doc

7/25

filetului, se îndepline#te foarte bine condiţia de autofixare (autofr%nare), datoritămi#cării unghiului de înclinare al spirei filetului, scăz%nd, însă, rezistenţa spirei!

"aracterizarea principalelor tipuri de filete5iletele triunghiulare s%nt folosite ca filete de fixare, deoarece asigură o bună

autofixare! Profilul filetului este un triunghi echilateral (;70

8/17/2019 Craiu.doc

8/25

8/17/2019 Craiu.doc

9/25

II. Prezentarea asamblării

II. 1. Posibilită!i &e realizare'samblările filetate dintre două sau mai multe piese pot fi realizate astfel- cu

#urub, montat cu +oc (5ig! A, a) sau fără +oc (5ig! A, b), #i piuliţă. cu #urub în#urubat în

una din piese (5ig!A, c) cu prezon #i piuliţă (5ig! A, d)!

5ig! A@ransmisiile #urubpiuliţă sunt transmisii mecanice, care transformă mi#carea de

rotaţie în mi#care de translaţie, concomitent cu transmiterea unei sarcini! /e folosesc înconstrucţia ma#inilor unelte (strunguri, ma#ini de frezat prese etc!) #i la mecanisme deridicat (cricuri, platforme), datorită avanta+elor pe care le prezintă- transmit sarcini mari.funcţionează fără zgomot. îndeplinesc condiţia de autofr%nare! "ele mai importantedezavanta+e sunt- randament redus. construcţie complicată a piuliţelor care preiau +oculdintre spire!

Flementul determinat al transmisiilor #urubpiuliţă este cupla elicoidală, care poate fi cu frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire (cuple elicoidale cu bile)!@ransmisiile #urubpiuliţă cu bile au randamen ridicat, dar nu asigură autofr%narea, fiindutilizate la ma#ini unelte #i la unelte mecanisme de direcţie ale autovehiculelor!

@ransformarea mi#cării de rotaţie în mi#care de translaţie poate fi realizată astfel-#urubul execută mi#carea de rotaţie, iar piuliţa mi#carea de translaţie (ma#ini unelte,cricurile cu p%rghii etc!). #urubul execută ambele mi#cări de rotaţie #i de translaţie(cricul simplu. cricul telescopic. #urubul secundar al cricului cu dublă acţiune. prese cu#urub acţionate manual etc!). piuliţa execută ambele mi#cări de rotaţie #i de translaţie

(construcţiile care necesită o rigiditate mărită obţinută prin încastrarea #urubului)!

/iletarea cu iliera %i cu taro&ul pe strung

a0 /iletarea cu iliera. a prelucrarea filetului piesa se str%nge în universal, în buc#ă sau în dispozitiv! upă str%ngerea piesei la diametrul prescris #i executarea uneite#ituri pe faţa frontală, a piesei, pentru ca filiera să pătrundă mai u#or în material, seexecută manual c%teva spire prin înv%rtirea portfilierei cu m%na! upă aceea se pune înfuncţiune strungul #i se execută filetarea!pentru retragerea filierei, se folose#te mersul

înapoi al universalului!5ilierele sunt în general de două tipuri - fixe (rotunde), care se folosesc pentrufilete p%nă la :2 de milimetri, #i reglabile, care se folosesc pentru domeniul pentrudomeniul pentru care au fost construite!

G 

8/17/2019 Craiu.doc

10/25

Pentru a obţine o suprafaţă netedă, filetarea cu filiera se execută cu viteze dea#chiere mici, răcirea făc%nduse din abundenţă! Pentru oţel se recomandă viteza dea#chiere de 3 – 4 mCmin #i răcire cu ulei cu sulf sau ulei de in fiert. pentru fontă serecomandă viteze de a#chiere de 2,: mCmin, iar pentru alamă , de H – 1: mCmin, ambelecu răcire cu petrol lampant!

b0 /iletarea cu taro&ul. 5iletarea cu tarodul se execută la găurile străpunse, lagăurile înfundate #i la filetarea parţială a găurilor!

Piesa se str%nge în universal sau în buc#ă elastică, astfel înc%t axa ei să coincidăcu axa de rotaţie a arborelui principal! upă executarea găurii cu a+utorul burghiului

 prescris pentru dimensionarea de filet, se execută filetarea cu tarodul, care se monteazăîntrun antrenor!

Pentru a#chierea primelor spire ale filetului, tarodul trebuie apăsat cu atenţie #iuniform, prin intermediul pinolei păpu#ii mobile, înv%rtinduse roata de m%nă! Imediat

ce tarodul a pătruns în piesă, deplasarea lui mai departe se realizează datorită rotirii piesei! $nainte de începerea filetării cu tarodul, trebuie curăţată gaura piesei de a#chii!'cest lucru are o importanţă foarte mare, în mod special la găurile înfundate! /erecomandă viteze de a#chiere de 3 – 1: mCmin #i răcirea cu ulei cu sulf, pentru piese dinoţel, #i viteze de a#chiere de – 22 mCmin, cu răcire cu emulsie de petrol lampant,

 pentru piese din fontă, alamă #i aluminiu!

/iletarea cu cu!ite.5iletarea cu cuţite este una dintre cele mai răsp%ndite metode de filetare pe strung!

Fa se aplică aproape în toate cazurile de filetare a pieselor mai importante ale ma#inilor,care trebuie să fie precise #i de calitate! atorită productivităţii ridicate a acestei matodesau construit strunguri specializate pentru opera#ia de filetare!

Eealizarea unui filet corect cu a+utorul cuţitului pentru filetare este posibilă numai prin alegerea unui cuţit corespunzător profilului filetului de realizat! e asemenea, oimportanţă deosebită trebuie acordată regimului de a#chiere, tipului de cuţit #inumărului de treceri pentru executarea filetului!

"alitatea filetării cu cuţite este determinată #i de poziţia corectă a cuţitului făţă de piesa de filetat #i de modul de ascuţire a acestuia!

Tipuri &e cu!ite pentru iletare! "uţitele pentru filetare pot fi - normale, în special pentru filete exterioare. prismatice, a#ezate tangenţial, numai pentru filete exterioare. disc, circulare, pentru filete exterioare #i interioare!

"uţitele pot avea unul sau mai multe v%rfuri (piepteni)!"uţitul normal are un singur v%rf, cu trei tăi#uri, #i un corp dreptunghiular, fiind

folosit la prelucrarea filetelor matrice, în ţoli, #i trapezoidale, exterioare! "uţitelenormale pot fi prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice! Profilul cuţitului se corecteazăfaţă de profilul filetului principal ; #i de ungiul de înclinare 0 al elicei filetului!

$n scopul asigurării unei forme c%t mai simple a cuţitului normal, unghiul dedega+are J 7 0, adică suprafaţa de dega+are are o poziţie radială faţă de piesă! easemenea, filetele metrice normale, ca #i cele în ţoli normale, av%nd unghiul de înclinare

H 

8/17/2019 Craiu.doc

11/25

al elicei relativ mic, pot fi prelucrate cu unghiurile de a#ezare secundare (laterale)egale - ;17;2!

9nghiul a#ezare lateral se alege între 3 #i :

8/17/2019 Craiu.doc

12/25

calibrarea, care urmează după cea de a#chiere, are de asemenea c%ţiva dinţi (23) #iservesc pentru curăţirea filetului!

a prelucrarea filetului cu cuţitepieptene, datorită repartizării sarcinii între maimulţi dinţi, se poate mării avansul transversal #i mic#ora, astfel, numărul de treceri, încomparaţie cu cel folosit la filetarea cu cuţite! urabilitatea cuţitelorpieptene este mai

mare dec%t aceea a cuţitelor normale!"uţitelepieptene prismatice se fixează în suporturi speciale, care se str%ng în portcuţitul strungului, astfel ca v%rful cuţituluipieptene să se afle exact la înălţimeav%rfurilor strungului!

* folosire mult mai mare, la prelucrarea filetelor triunghiulare exterioare #iinterioare, au căpătato cuţitele pieptenedisc, care se execută mai u#or! Fle cuprindc%teva spire de filet! Parte activă acestor cuţite pieptene are c%ţiva dinţi pentru a#chiereretezaţi sub un unghi ε  , #i c%ţiva dinţi pentru calibrare!

1. Eecutarea iletelor cu proil triung2iular. Procesul de strun+ire propriuzisăa filetului triunghiular se poate realiza prin trei metode de filetare cu cuţitul - la prima metodă, după fiecare trecere, cuţitul este deplasat perpendicular pe axa

filetului , cu ad%ncimea de a#chiere de 0!02 – 0,1: mm. la a doua metodă axa cuţitului este tot perpendculară pe axa filetului, însă sania

 portcuţit se rote#te cu unghiul LC2, astfel înc%t cuţitul se deplasează paralele cu flanculdrept al filetului cu ad%ncimea de a#chiere cuprinsă între 0,1 #i 0,A mm, uniformă saudescresc%ndă, din care cauză a#chierea este executată de către tăi#ul din st%nga.

metoda a treia este identică cu metoda a doua, însă unghiul de rotire al saniei portcuţit este LC2–2K!

Prima metodă asigură o netezime bună a ambelor flancuri ale filetului #i se aplică pentru finisarea în general #i pentru degro#area filetelor cu pas mic (p2mm)!

?etodele a doua #i a treia asigură o suprafaţă netedă numai pentru flancul dinst%nga, cel din dreapta răm%n%nd rugos! e aceea aceste metode se aplică numai ladegro#are, urm%nd ca finisarea să se execute după prima metodă!

5iletele cu pasul mai mic de 2 mm! se execută cu un singur cuţit! Pentru filete cu pasul mai mare de 2 mm! se folose#te un cuţit pentru degro#are #i altul pentru finisare!$n acest caz, cea mai mare parte a prelucrării se execută cu cuţitul de4 degro#are, înc%teva treceri, iar cu cuţitul pentru finisare se execută numai o calibrare, îndepărt%ndu

se o a#chie cu secţiune mică!a cuţitele normale, pentru filetare unghiul de degro#are principal se recomandă

să fie la 0K, iar unghiul de a#ezare principal ;, de 10 – 1:K!acă se folosesc cuţite cu suprafaţa de dega+are concavă, la filetare se obţin

flancurile filetului deformate. de aceea pentru filetare nu se recomandă folosirea acesteiforme de cuţit!

a strun+irea filetului interior, cuţitul prezintă o rigiditate scăzută, astfel înc%t serecomandă folosirea unor cuţite speciale!

Pentru filetarea dintro singură trecere se pot folosi în acela#i timp trei cuţite

 prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice, acestea constituind un fel de cuţit – pieptăne pentru filetat, la care cuţitul pentru degro#are are unghiul la v%rf de A0K, cuţitul pentrusemifinisare 0K #i cuţitul pentru finisare de :HK!

11 

8/17/2019 Craiu.doc

13/25

a executarea filetului triunghiular cu cuţite din oţel rapid, viteza de a#chiere sealege între – 40 mCmin la degro#are #i între 20 – A0 mCmin la finisare, vitezele dea#chiere mai mici fiind utilizate la filetarea pieselorde fontă cenu#ie, cele mi+locii lafiletarea pieselor din oţel, iar cele mai mari, la filetarea pieselor din bronz! Numărul detreceri se alege între 4 #i 10 la degro#area filetului pieselor din oţel #i între 3 #i G la

degro#area filetului pieselor din fontă cenu#ie #i bronz! a finiisare, numărul trecerilor reprezintă :0 – 100 din numărul trecerilor de degro#are, în funcţie de precizia cerutăfiletului!

a filetarea interioară viteza de a#chiere se ia, aproximativ, cu 20 mai micădec%t la filetarea exterioară, iar numărul de treceri se măre#te proporţional!

5olosinduse la filetare cuţite cu plăcuţe din carburi metalice, sa reu#it să seridice simţitor productivitatea, mărinduse viteza de a#chiere #i mic#or%nduse numărulde treceri! @otodată, folosinduse pentru filetare at%t cursa normală c%t #i cursa deîntoarcere, precum #i întreruptoarele automate de capăt de cursă, productivitatea muncii

cre#te #i mai mult!$n aceste condiţii, prelucrarea filetului metric cu pasul de 2 mm se poate executaîn două – trei treceri de degro#are #i una de finisarecu o viteză de a#chiere de 10A – 1GAmCmin! e asemenea, filetele cu pasul mai mare de doi mm se pot executa cu douăcuţite (pentru degro#are #i pentru finisare) în mai multe treceri! $n acest caz, la trecerilede degro#are se poate folosi o ad%ncime de a#chiere de 0,: – 0, mm, la prima trecere definisare, aproximativ 0,3 mm, iar la a doua trecere 0,1: 0,20 mm!

". Eecutarea iletelor cu proil trapezoi&al. 5iletul trapezoidal, av%nd un unghimare de înclinare a elicei, se execută cu cuţite cu suprafeţe de a#ezare laterale înclinatespre interior, ca #i la filetul triunghiular!

$n funcţie de dimensiunile, precizia #i calitatea suprafeţei, filetul trapezoidal poatefi prelucrat cu unul, cu două sau trei cuţite! 5iletul cu pas mic #i neprecis poate fiexcecutat cu un singur cuţit, cu profilul părţii a#chietoare corespunzător profiluluifiletului! 5iletul cu pas mare #i precis se execută cu două sau trei cuţite! ?ai înt%i sedegro#ează filetul pe toată ad%ncimea lui cu un cuţit pentru canelat, av%nd lăţimea egalăcu lăţimea golului, la diametrul interior! upă aceea, cu a+utorul unui cuţit trapezoidal,av%nd tăi#ul ceva mai îngust dec%t lăţimea profilului filetului ce se execută, se

 prelucrează mai înt%i flancul drept, apoi flancul st%ng al filetului! 5inisarea profilului se

execută cu un cuţit trapezoidal normal adică cu un cuţit al cărui profil corespunde exactcu profilul filetului!

Pentru accelerarea filetării arborilor lungi se folose#te #i cursa de întoarcereacăruciorului! $n acest scop, se fixează de partea posterioară a saniei transversale un

 portcuţit suplimentar, iar al doilea se a#ează în portcuţit răsturnat (cu suprafaţa dedega+are în +os)! Prin această metodă se reduce timpul de prelucrare aproape la +umătate!

3. Eecutarea iletelor cu proil &reptung2ic. Quruburile care transmit mi#careasunt prevăzute uneori cu filet dreptunghiular, care poate avea unul sau mai multeînceputuri! 9nghiul de înclinare al elicei este de obicei mult mai mare la filetul

dreptunghiular dec%t la cel triunghiular! 'cest lucru face ca executarea filetuluidreptungiular să prezinte multe dificultăţi!

12 

8/17/2019 Craiu.doc

14/25

9nghiul de dega+are al cuţitului trebuie să fie egal cu zero, iar unghiul de a#ezare principal ; 7 !!! GK! /uprafeţele laterale ale cuţitului trebuie să fie dega+ate (înclinate cu;1 #i ;2)în a#a fel înc%t să nu frece pe flancurile filetului, unghirile de a#ezare secundare;1 #i ;2 fiind calculate cu relaţiile -

;1 7 ; R ;x #i ;2 7 ; – ;DM

unde ; #i ;D sunt valori unghiulare care depind de L!5iletul dreptunghiular se execută fie cu un singur cuţit, ascuţit pe întreaga lăţime agolului filetului, fie cu două sau cu trei cuţite! 5iletele cu pas mic #i de precizie mică potfi executate cu un singur cuţit care are lăţimea tăi#ului egală cu lăţimea golului filetului!5iletele cu pas mare (mai mare de 4 mm) #i de precizie se execută cu două cuţite,degro#%nduse la început cu un cuţit pentru degro#are, cu lăţime egală cu S din lăţimeagolului filetului, după care se finisează cu un cuţit pentru finisare, av%nd lăţimea egalăcu lăţimea golului!

/e poate proceda #i astfel - se deghro#ează filetul cu acela#i cuţit pentru

degro#are, ca în cazul precedent #i apoi se finisează fiecare flanc în parte cu un cuţit pentru canelat! Prin această meodă de execuţie cu trei cuţite se obţine un filet mai precis#i cu suprafaţa mai netedă!

5iletele cu profilul pătrat se execută în acelea#i condiţii ca #i filetele cu profildreptunghiular!

-. Eecutarea iletelor conice.  5iletul conic este filetul a cărui spiră esteînfă#urată pe un trunchi de con! Fl poate fi executat în două variante - cu bisectoareaunghiului flancurilor perpendiculare pe axa conului #i cu bisectoarea unghiuluiflancurilor perpendiculară pe generatoarea conului!

5iletul conic în ţoli (briggs) este standardizat prin /@'/ 423 – 1, pentru tevi #i burlane din industria petrolieră! 5iletele standardizate în ţara noastră se execută cu bisectoarea unghiului flancurilor perpendiculară pe axa conului!

$ntre pasul p, măsurat după direcţia axei, #i pasul pM, măsurat pe generatoare,există relaţia -

 pM7 pCcos ; sau p 7 pMcos ;,; fiind unghiul de înclinare al conului!

5iletele conice, at%t cele cu bisectoarea unghiului flancurilor perpendiculară peaxa conului c%t #i cele cu bisectoarea unghiului flancurilor perpendiculară pegeneratoarea conului, se execută folosinduse mi#carea automată a căruciorului!

5iletarea conică se poate realiza prin deplasarea transversală a păpu#ii mobile saufolosinduse dispozitivul pentru strun+it conic!

5iletarea conică prin deplasarea transversală a păpu#ii mobile este folosită înspecial pentru filete conice exterioare! Piesa de filetat conic se prinde între v%rfuri!5iletarea prin această metodă este asemănătoare strun+irii suprafeţelor conice, prindeplasarea transversală a păpu#ii mobile!

5iletarea conică folosinduse dispozitivul pentru strun+it conic este mult mai precisă, obţin%nduse filete conice corecte! 'ceastă metodă este folosită at%t pentrufilete conice exterioare c%t #i pentru filete conice interioare!

a filetarea cu a+utorul dispozitivului pentru strun+it conic, rigla se reglează launghiul de înclinare ; al conului, iar cuţitul se a#ează perpendicular fie pe axa piesei, fie pe generatoarea conului, după tipul de filet conic ce se execută! /ania transversală,

13 

8/17/2019 Craiu.doc

15/25

decuplată de #urub, prime#te mi#carea de la rigla , iar căruciorul mi#carea longitudinalăde la #urubul conducător!

II. ". (ealizarea asamblării

/iletul reprezintă partea principală #i definitorie a #urubului #i piuliţei!Mo&ul &e generare al iletului. acă se infă#oară pe o suprafaţă directoare – 

cilindrică sau conică, exterioară sau interioară – un plan înclinat cu unghiul T, se obţine, pe acea suprafaţă, o linie elicoidală, numită elice directoare (5ig! G, a)! acă pe eliceadirectoare alunecă un profil oarecare, numit profil generator, urma lăsată de aceastadefine#te spira filetului (5ig! G, b)!$n#urubarea –de#urubarea constă, practic, în deplasarea piuliţei pe elicea directoare, careeste, de fapt, un plan înclinat,înfă#urat pe un plan de

revoluţie. rezultă deci, oanalogie funcţională între filet#i planul înclinat, în sensul căfenomenele care au loc laîn#urubare – de#urubare suntacelea#i ca la urcarea, respectivcobor%rea unui corp pe un planînclinat!

  5ig! G

Parametrii geometrici ai filetelor sunt standardizaţi #i prezentaţi în 5ig! 10 (pentrufiletul triunghiular metric), semnificaţia acestora fiind următoarea- d, 7 diametrul exterior (nominal) al filetului #urubului, respectiv al piuliţei. d2, 27 diametrul mediu al filetului, adică diametrul cilindrului pe a cărui

generatoare plinul #i golul sunt egale. d1, 1 7 diametrul interior al filetului #urubului, respectiv al piuliţei. p 7 pasul filetului, adică distanţa dintre punctele omologate a două spire vecine. U 7 înălţimea profilului generator.? U1 7 înălţimea efectivă a spirei filetului #urubului. U2 7 înălţimea utilă, adică înălţimea de contact dintre spirele filetelor #urubului #i

 piuliţei. ; 7 unghiul profilului generator al filetului. T 7 unghiul de înclinare al spirei filetului. este

variabil , fiind functie de cilindrul pe care seconsideră, deoarece pasul filetului răm%neacela#i, lungimea de înfă#urare modific%nduse (5ig! H)!

$n calcule se consideră unghiul de înclinare 5ig! H

corespunzător diametrului mediu2d  , determinat cu relaţia (v! 5ig! 4)- 2

2

8d 

 parctg 

π β    =

.

14 

8/17/2019 Craiu.doc

16/25

5ig! 10

  Eealizarea asamblării se execută în următoarele faze- se centrează piesele asamblate (în funcţie de importanţa centrării) aceasta se

realizează fie direct prin intermediul #uruburilor unor elemente separate de centrare(#tifturi de centrare) fie prin intermediul unor prelucrări speciale speciale pe suprafaţa

 pieselor (gulere de centrare). în cazul în care apare necesitatea unor str%ngerineuniforme de tip capac prinse cu mai multe #uruburi, montarea piuliţelor sau#uruburilor se face progresiv în cruce (fig! 11)

$n aceste cazuri str%ngerea piuliţelor seface iniţial cu m%na p%nă c%nd acestea atingsuprafaţa piesei, se face apoi, o str%ngere camcu 2C3 din forţa finală pentru toate piuliţele #inumai în final se face str%ngerea cu forţa

 prescrisă!Fsenţial în cazul acestor tipuri de

asamblări este respectarea valorii str%ngerii!$n cazul unei str%ngeri insuficiente duce

a deteriorarea formelor #i pierdereaetan#eităţii!  5ig! 11

* str%ngere prea mare poate duce la distrugerea pieselor în lucru, datorită acestui

fapt la asamblarea de acest tip se folosesc chiei cu str%ngere automată sau controlată(chiei dinamometrice)! $n timpul lucrului mai ales la asamblările care lucrează la sarcinivariabile apare posibilitatea desfacerii asamblării, din această cauză apare necesitatea derealizare a unor asigurări suplimentare ale piuliţei împotriva de#urubării cu #plint desiguranţă sau cu #aibă de siguranţă cu umeri sau cu nas cu chei sau plăci crestate (fig!12, a), prin unirea #uruburilor cu s%rme (fig 12, b), cu folosirea unor #aibe elastice(Bro>er), cu contrapiuliţă sau #aibă elastică!

1: 

8/17/2019 Craiu.doc

17/25

 

a) b)5ig! 12 5ig! 13

$n cazul ma#inilor sau aparatelor sau în cazul unor asamblări la care este necesar să se asigure garanţii se impune protecţia împotriva desfacerii neautorizate. în funcţie detipul #urubului sau de tipul asamblării acestea e pot asigura cu sărmă sigilată (fig! 13, a)sau cu sigiliu de ceară sau plumb (fig! 13, b)!

* variantă des utilizată este asamblarea cu prezoane (fig! 14) – realizarea prezoanelor se poate face fie cu dega+are, fie fără dega+are, varianta constructivă fiindaleasă în funcţie de condiţiile impuse asamblării! atorită rigidităţii scăzute laasamblările cu dega+are apare posibilitatea de rupere a prezonului (fig 1:)!

Posibilităţi de scoatere a prezoanelor rupte- cu dorn modelat (fig! 1:, a) se poateutiliza numai în cazul prezoanelor din oţeluri foarte moi. cu dorn filetat (fig! 1:, b) se

 poate utiliza numai în cazul prezoanelor cu diametre peste 10 centimetri. prin sudareaunei piuliţe la capătul prezonului (fig! 1:, c)!

/pecific reparaţiei este că în cazul #uruburilor sau prezoanelor cu diametre mai

mici de 4 – 3 milimetrii extragerea este practic imposibilă prin metode convenţionale! $nfuncţie de caracteristicile #i importanţa piesei se pot utiliza două grupe de metode - prinma+orarea diametrului filetului. prelucrări prin electroeroziune!

  5ig! 14 5ig! 1:

Materialele penturu organele de asamblare (#uruburi, piuliţe, #aibe) se aleg, în

 principal, în funcţie de condiţiile funcţionale! Quruburile uzuale, la care nu se cuno#teanticipat domeniul de utilizare, se execută din * 3A sau * 42. pentru #uruburile lacare este necesară o rezistenţă mai mare, se recomandă utilizarea oţelurilor * :0, *"3:, *" 4: sau a oţelurilor pentru automate '9@ 20, '9@ 30 etc! Quruburile puternic

1 

8/17/2019 Craiu.doc

18/25

solicitate, precum #i cele de importanţă deosebită, se execută din oţeluri aliate, 40 "r 10,33 ?o"r 11, 13 "r Ni 30, tratate termic! $n afară de oţeluri, #uruburile #i piuliţele se maiexecută #i din metale u#oare, alia+e neferoase sau materiale plastice!

*ţelurile folosite în construcţia #uruburilor #i piuliţelor de fixare sunt împărţite, înfuncţie de caracteristicile mecaniceale acestora, în mai multe grupe, fiecare grupă

conţin%nd materiale cu caracteristici apropiate! "onform /@'/ 2A00C3G0, fiecare grupăde oţeluri pentru #uruburi este simbolizată prin două cifre, despărţite de un punct (ex!-4!G. !. G!G etc!), iar conform /@'/ 2A00C4G0, fiecare grupă de oţeluri pentru piuliţeeste simbolizată printro cifră ( exemplu- 4. . G etc!)! de fapt, cifrele indicăcaracteristicile mecanice ale materialelor din grupa respectivă. astfel, prima cufră agrupei pentru #uruburi #i cifra grupei pentrru piuliţe, înmulţite cu 100, dau tensiuneaminimă de rupere a materialelor din grupa respectivă, iar înmulţind cu 10 produsul celor două cifre ale grupei pentru #uruburi, rezultă limita de curgere a oţelurilor din respsctivagrupă! Qaibele plate se execută din * 34, '9@ 0G etc!, iar #aibele Bro>er #i alte #aibe

elastice se excută din oţel de arc *" : '!Quruburile de mi#care se excută din *:0, * 0, *" 3:, *"4: sau dinoţeluri aliate, în cazul ma#inilorunelte! Piuliţele de mi#care se execută din acelea#ioţeluri ca #i #uruburile de mi#care, din bronz sau, uneori, din fontă!

Te2nologia de execuţie a filetelor se alege, în primul r%nd, în funcţie de seria defabricaţie! $n cazul unor unicate sau serii mici, se recomandă filetarea cu filiera pentru#urub #i cu tarodul pentru piuliţă sau filetarea ambelor piese prin strun+ire, cu cuţit defiletat!

$n cazul unor serii de fabricaţie mari,filetarea se poate face pe strung, cu sculespeciale (cuţit pieptene sau cuţit disc), pe ma#iniautomate sau prin rulare. rularea asigură

5iletele de mi#carese execută pe strung cuo mare precizie, sau prin frezare (fig!1), cu

 productivitate mare. filetarea combinată – prinfrezare, urmată de finisare prin strun+ire saurectificare – asigură concomitent o

 productivitate ridicată #i o precizie mare!

  5ig! 1*rganele de asamblare filetate, cu destinaţie generală, se execută în întreprinderi

specializate!

Elemente constructi#e.

uruburi4 piuli!e4 %aibe5orma #uruburilor #i a piuliţelor de mi#care depinde de destinaţia acestora – la

ma#inile unelte sau la mecanismele #urub – piuliţă de ridicat etc!omeniile #i condiţiile funcţionale foarte variate în care sunt utilizate #uruburile

#i piuliţele de fizare au determinat o mare diversitate de soluţii constructive ale acestora!

1A 

8/17/2019 Craiu.doc

19/25

$n funcţie de forma constructivă #i de domeniul de utilizare, #uruburile de fixare pot fi- #uruburi obi+nuite (cu cap), prezoane, #tifturi filetate, #uruburi speciale!

Quruburile obi+nuite (cu cap) sunt asamblate prin intermediul unei piuliţe (fig! A,a#i b) sau direct într–una din piese (fig! A, c), diversitatea constructivă a acestora fiinddeterminată de forma capului, ti+ei (corpului) #i v%rfului!

Principalele forme constructive ale capului #uruburilor sunt prezentate în fig! 1G,cel mai frecvent utilizat fiind #urubul cu cap hexagonal (fig! 1G, a, b #i c), deoarecenecesită cel mai redus spaţiu pentru manevrare – cu cheia fixă – la motare, respectidemontare! a montări #i demontări repetate se utilizează #uruburile cu cap pătrat (fig!1G, d), deoarece suprafa#a de contact dintre capul #urubului #i cheie este mai mare #i seasigură o durabilitate ridicată a asamblării! "apul #uruburilor poate fi prevăzut cu pragintermediar (fig! 1G, b), pentru mic#orarea concentratorului de tensiuni reprezentat detrecerea de la diametrul ti+ei la capul #urubului sau cu guler (fig! 1G, c), în cazulasamblării unor piese din materiale moi (lemn, aluminiu etc!), pentru mic#orarea

 presiunii pe suprafaţa de a#ezare!"%nd se impune un aspect exterior c%t mai estetic al asamblării, se recomandăutilizarea #uruburilor cu cap cilindric (fig! 1G, e #i f), semirotund (fig! 1G, g), semi%necat(fig! 1G, h) sau înecat (fig! 1G, i), care se introduce, de regulă, total sau parţial, întrunloca# executat în piesa de asamblat! Quruburile cu cap cilindric sunt prevăzute, pentruantenare, cu hexagon interior (fig! 1G, e) – în cazul unor forţe de str%ngere mari – sau cucrestătură pentru #urubelniţă (fig! 1G, f) în cazul unor forţe de str%ngere mici! a celecu hexagon interior, rezistenţa cheii este mai redusă dec%t a ti+ei #urubului, elimin%ndu – se, astfel, posibilitatea ruperii acesteia! Quruburile cu cap semirotund, semi%necat #iînecat sunt prevăzute cu loca# (crestătură) pentru #urubelniţă obi#nuită (fig! 1G, g #i h),iar în cazul unor motări #i demontări frecvente, cu loca# pentru #urubelniţă în formă decruce (fig! 1G, i), folosinduse la dimensiuni mici #i la forţe destr%ngere mici! a automobile se folosesc #i #uruburi cu capcilindri, cu loca# pentru #urubelniţă cu crestături (ladispozitivele de închidere a u#ilor)!

Pentru a nu permite rotirea #urubului, la str%ngerea piuliţeicu cheia, #uruburile cu cap bomba sunt prevăzute cu o porţiunede formă pătrată (fig! 1G, +) sau cu o proeminenţă sub formă denas (fig! 1G, V), care deformează materialul piesei asamblate!

a forţe de str%ngere mici, se folosesc #uruburile cu capstriat (fig! 1G, l), cxare se str%ng cu m%na liberă!

5orma ti+ei #uruburilor depinde de modelul de montare #ide felul solicitării acestora, principalele forme constructive fiind

 prezentate în figura 1A!@i+a #uruburilor poate fi filetată pe toată lungimea (fig!

21,a) sau numai pe o porţiune din lungime, caz în care diametrulti+ei nefiletate poate fi egal (fig! 1A, b), mai mic (fig! 1A, c) saumai mare (fig! 1A, d) dec%t diametrul ti+ei filetate! Prin

mic#orarea ti+ei nefiletate (fig! 1A, c), se diminuează concentratorul 5ig! 1Ade tensiuni reprezentat de ie#irea filetului, iar prin mărirea diametrului ti+ei nefiletate(fig! 1A, d), se asigură contactul necesar între acestea #i piesele asamblate!

1G 

8/17/2019 Craiu.doc

20/25

Flasticitatea mărită a #uruburilor supuse la solicitări variabile se obţine prinmic#orarea diametrului ti+ei. în unele situaţii se prevăd porţiuni de ghidare în aleza+uldin piese (fig! 1A, e)!

5ig! 1G5orma v%rfului #uruburilor este aceia#i cu a #tifturilor 

filetate, fiind prezentată în figura 1H! Prezoanele (fig! 20)

sunt #uruburi filetate laambele capete #i seutilizează în cazul c%ndmaterialul piesei nu

asigură o durabilitatesuficientă filetului, lamontări #i demontărifrecvente, sau c%nd – dinconsiderente constructive – nu se 5ig! 20

 pot utiliza piuliţele! Prezoanele pot avea ti+a nefiletată deacela#i diametru cu ti+a filetată (fig! 20,a) sau mai mică (fig!20,b), lungimea de în#urubare, în piesă, fiind în funcţie de ma

  fig! 1H terialul piesei (aluminiu, oţel, fontă, etc!)!

Qtifturile filetate (fig! 1H) sunt #uruburi fără cap, filetate pe toată lungimea, #i sefolosesc pentru a împiedicadeplasarea relativă a unor piese, fiind solicitate lacompresiune! Pentru montare #i demontare, #tifturile sunt prevăzute, la un capăt, culoca# (crestătură) pentru #urubelniţă sau cu hexagon interior!

O%rful #tifturilor poate fi- te#it (fig! 1H, a), folosit pentru forţe laterale mici #i piese cu pereţi subţiri. conic sau cu cep #i v%rf conic (fig! 1H, b #i c), folosite pentruforţe laterale mici – medii. cu cep cilindric (fig! 1H, d)sau conic, folosite pentru forţelaterale mai mari. cu con interior (fig! 1H, e), folosite pentru ghidarea unor bile, ladiverse dispozitive de blocare!

O%rfurile conice, cilindrice #i combinate necesită executarea unor loca#uri întruna din piesele asamblate!

1H 

8/17/2019 Craiu.doc

21/25

Quruburile speciale, destinateunor situaţii specifice, cuprind-#uruburile cu cap ciocan (fig! 21, a)#i#uruburile cu ochi (fig! 21, b),utilizatela dispozitive. inele #urub de

ridicare (fig! 21, c), utilizate laridicarea #i manevrareasubansamblelor #i ansamblelor, cua+utorul macaralelor. #uruburile

 pentru fundaţii (fig! 21, d), utilizate pentru fixarea ansamblelor pefundaţie, un capăt al acestoraîngrop%nduse în betonul fundaţiei, iar celălalt fiind prevăzut cu filet, pentru

montarea unei piuliţe. #uruburile pentru lemn (autofiletante). #uruburile pentru tablă (fig! 21, e), utilizate la 5ig! 21asamblarea tablelor de le caroseriile automobilelor etc!

Qaibele (numite #i rondele) se folosesc pentru mi#carea presiunii pe suprafaţa despri+in a piuliţei sau pentru a#ezarea corectă a piuliţei, c%nd suprafa#a de spri+inesteneprelucrată #au înclinată! Qaibele pot fi plane, de formă circulară (fig! 22, a) sau decompensare, de formă pătrată, pentru profile I sau 9 (fig! 22, b #i c)! Qaibele decompensare asigură perpendicularitatea între suprafeţele de a#ezarea piuliţei #i axa#urubului!

Piuliţele de fixare se executăîntro mare varietate de formeconstructive, principalele tipuri fiind

 prezentate în figura 23 - piuliţăhexagonală obi#nuită (fig! 23, a) saucu guler (fig! 23, b). piuliţă

 pătrată(fig! 23, c). piuliţă cernelată(fig! 23, d). piuliţă înfundată (fig!23, e). piuliţă hexagonală cu

suprafaţade a#ezare sferică (fig! 23, f), 5ig! 22care permite centrarea piuliţei pe #uruburi #i este utilizată la montarea roţilor autovehiculelor. piuliţă rotundă cu caneluri (fig! 23, g), utilizată pentru fixarea axială ainelelorinterioare ale rulmenţilor. piuliţă rotundă, cu găurifrontale (fig! 23, h) sau radiale (fig! 23, i). piuliţă fluture (fig! 23, +) #i piuliţă striată (fig!23, V), utilizate pentru forţe de str%ngere mici, fiind manevrate cu m%na liberă!

20 

8/17/2019 Craiu.doc

22/25

5ig! 22

II. 3. utila$e %i aparatură

Pentru montarea elementelor filetate se utilizează în general chei sau #urubelniţe!"heile ! Pentru mărirea productivităţii în cazul producţiei de serie se folosesc chei

acţionate electric, hidraulic sau pneumatic, se montează de regulă pe ma#ini de găurit înlocul burghiului (fig! 24)!

21 

8/17/2019 Craiu.doc

23/25

Flementele unei chei montate pema#inile de găurit-1 – axul principal al ma#inii. 2 – piuliţa de fixare a magaziei. 3 – flan#ă de comprimare a arcului.

 4 – arc.: – fln#a de spri+in a arcului.  – piuliţe.  A – arcuri lamelare pentru apăsarea

 bilelor de blocare.  G – bile de blocare.  H – #urub.10 – corpul magaziei!

"heile se utilizează de regulă în

cazul #uruburilor sau piuliţelor la careforma elementelor de montare este poligonală!

5ig! 24Qurubelniţele se utilizează pentru montarea #uruburilor cu crestătură sau loca# în

cruce #i au forme variate (obi#nuite, în elice, cu decuplare automată)! $n cazul#urubelniţelor pentru elemente de instalaţie electrică este obligatorie prezenţa unuim%ner din material electroizolant!  emontarea asamblărilor filetate se face în ordine inversă montării, se realizeazăcu desfacerea elementelor de siguranţă #i apoi se realizează desfacerea piuliţelor! acă

 piuliţele sunt blocate se evită forţarea acestora. se toarnă motorină pe piuliţă #i seîncearcă desfacerea, în cazul în care nu se

 poate desface se în#urubează filetul cu ospiră, apoi se toarnă motorină #i apoi seîncearcă desfacerea!

Pentru demontarea prezoanelor seutilizează chei speciale pentru prezoane(fig! 2:)!

1 corpul cheii.

2 ti+ă cu părţi filetate în sensul părţii superioare a prezonului.

3 braţ de acţionare!  "ontrolul filetelor se realizează

folosind calibre limitative, #abloane, lere,micrometru special pentru filete!

  5ig! 2:"alibrele limitative se folosesc în producţia de serie #i de masă #i pot fi de tip inel

 pentru filete exterioare #i de tip tampon pentru filete interioare! 5iletul controlat se

consideră corespunzător dacă calibrul se în#urubează u#or pe toată lungimea de trecerea filetului! Qabloanele pot fi cu crestături #i diviziuni în cazul în care se prelucrează

22 

8/17/2019 Craiu.doc

24/25

filetul cu cuţit #i cu ad%ncituri pentru controlul pasului în cazul filetelor trapezoidale, pătrate #i triunghiular!

?icrometrul este folosit pentru măsurarea diametrului mediu, interior #i exterior!Pentru măsurarea diametrului, pasului #i unghiului de înclinare al spirei filetului se

 poate folosi micrscopul!

III. +.T.S.M. la realizarea asamblării5

Pentru operaţia de frezare, înainte de montare freza va fi controlată dacăcorespunde operaţiei de filetare ţin%nd cont de calitatea materialului piesei #i regimuluide lucru cerut de planul de operaţii, c%t #i de verificarea ascuţirii ei.

Piesa de filetat se va fixa pe masa ma#inii, fie cu a+utorul menghinilor, fie cudispozitive de prindere.

Oerificarea cotelor piesei fixate pe masa ma#inii, a calităţii suprafeţei prelucrate,curăţirea sau reglarea se vor face numai după oprirea ma#inii.

9neltele cu care se lucrează trebuie să fie în perfectă stare de funcţionaree #i vor fi executate din materiale corespunzătoare operaţiilor de filetare.

/e interzice folosirea uneltelor defecte sau improvizate! Wilnic, #eful de echipăsau maistrul, înainte de începerea lucrului, va controla starea sculelor #i uneltelor,oprind folosirea celor necorespunzătoare.

5iecare sculă trebuie să fie bine fixată în m%ner. #urubelniţele trebuie să aibăinele metalice pentru str%ngerea m%nerului pe capătul sculei introduse în m%ner. "heile mecanice vor fi calibrate #i corespunzătoare dimensiunilor piuliţelor, cu

suprafeţele de lucru în bună stare (fără crăpături, #tirbituri sau deformări).Fste interzisă folosirea de adaosuri (plăcuţe) între piuliţă #i cheie, c%t #i

 prelungirea cheilor cu alte chei. "heile, #urubelniţele #i celelalte scule folosite la filetare vor fi păstrateîn

dulapuri, lăzi, rastele sau în suporţi speciali, în apropierea locurilor de muncă #i vor fia#ezate astfel înc%t să aibă orientată spre exterior partea de prindere, pentru a se exclude

 posibilitatea contactului cu partea ascuţită sau cu partea tăietoare.  Fste interzis a se îndepărta #panul (a#chiile de material) cu m%na.  Pe l%ngă verificarea zilnică a sculelor, la începutul lucrului, acestea vor fi

controlate #i periodic iar cele necorespunzătoare vor fi triate #i înlocuite cu altele bune. 

23 

8/17/2019 Craiu.doc

25/25

,ibliograie

'! "hi#u, '! #!a! *rgane de ma#ini! Xucure#ti, Fditura idactică #i Pedagogică, 1HA#i 1HG1!

X! răghici, I! #!a! *rgane de ma#ini, vol! I! 9niversitatea din Xra#ov, 1HG0!"! Bafitanu,?! #!a! *rgane de ma#ini,l vol! I! Xucure#ti, Fditura idactică #i

Pedagogică, 1HG1!! Yula,'! #!a! *rgane de ma#ini! Xra#ov 1HGF! ?anea, BU! *rgane de ma#ini, vol! I! Xucure#ti, Fditura @ehnică, 1HA0!5! ?inoiu, I! #i @atu, N! *rgane de ma#ini, vol! I! Xucure#ti, Fditura idactică #i

Pedagogică, 1H4!B! Eădulescu, "!! #!a! *rgane de ma#ini, vol! I! 9niversitatea din Xra#ov, 1HG1!U! Eesetov, !N! *rgane de ma#ini! Xucure#ti, Fditura @ehnică, 1H3!I! @ărăboi, O! *rgane noi de ma#ini! Xucure#ti, Fditura @ehnică,1H2!Y! Ooicu, ?! #!a! 9tila+ul #i tehnologia prelucrărilor prin a#chiere! Xucure#ti, Fditura

idactică #i Pedagogică, 1HGG!