Upload
ale
View
65
Download
4
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Criza financiara
Citation preview
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Studenti :
1
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
CUPRINS
Introducere
capitolul 1 .Efectele crizei actuale..............................................................................3
1.1 Efectul de contagiune..........................................................3
1.2 Efecte asupra pieţei bancare...............................................5
1.3 Efecte asupra pieţei bursiere...............................................7
1.4 Alte efecte............................................................................8
1.5 Efectele crizei financiare in Romania...................................11
1.5.1 Efectele crizei finaciare in Romania pe domenii............12
1.5.1.1 Industria Auto.................................................12
1.5.1.2 Bursa si Asigurările.........................................14
1.5.1.3 Industria textilă..............................................15
1.5.1.4 Piaţa imobiliară..............................................16
1.5.1.5 Piaţa de constructii........................................18
1.5.1.6 Industria siderurgică......................................18
1.5.1.7 Transporturile................................................18
1.5.1.8 Agricultura.....................................................19
1.5.1.9 Turismul.........................................................19
1.5.1.10 Piaţa forţei de muncă si Salariile.................20
1.5.1.11 Domeniul bancar.........................................20
1.5.2 Situaţia insolvenţelor din Romania in anul 2010........21
Capitolul 2.Soluţii pentru contracararea efectelor crizei economico-financiare.....23
2.1 Masuri de contracarare a efectelor crizei..............................23
2.2 Soluţii fiscale...........................................................................31
Concluzii..................................................................................................................33
Bibliografie .............................................................................................................34
2
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Introducere
Criza financiară actuală este poate cea mai gravă criză ce a afectat pieţele mature şi
din păcate ea nu se termină aici. În perioada premergătoare crizei, ratele de dobândă
scăzute, lichiditatea ridicată, volatilitatea scăzută a pieţelor financiare şi un sentiment
general de satisfacţie, de mulţumire generală, au încurajat mai multe categorii de investitori
să îşi asume riscuri mult mai ridicate. Se aştepta ca perioada lungă de condiţii blânde ale
pieţelor financiare să continue, creşterea economică globală era puternică, iar episoadele
anterioare de genul crizei dot-com păreau să fi fost uitate. Astfel că investiţiile efectuate în
active riscante şi strategiile riscante urmate au devenit un nou tipar, fără să se înţeleagă pe
deplin magnitudinea riscurilor potenţiale şi existenţa unui capital limitat pentru a le susţine.
Lucrarea „Criza financiara actuala :efecte solutii” este structurată pe 2 capitole ,
intitulate :Efectele criziei actuale si Soluţii pentru contracararea efectelor crizei economico-
financiare
Capitolu 1. Efectele crizei actuale
Efectele crizei financiare internaţionale sunt multiple şi afectează în măsuri diferite
una sau alta din ţările implicate. În acest sens, o enumerare fie chiar şi succintă a efectelor
din punctele de vedere economico-financiar oferă o bază pentru aprofundarea cercetării în
acest domeniu ca şi pentru clarificarea şi colaborarea acestora după mai multe criterii şi
metode de analiză. Intreaga economie globala a fost afectata de pierderea încrederii în
sistemul financiar, cu repercursiuni majore asupra pierderii severe de lichiditate, creşterii
ratelor dobanzilor şi implicit, creşterii costurilor de finanţare internă si externă. Băncile
centrale au fost nevoite să pompeze masiv bani pe majoritatea pieţelor dezvoltate ale lumii.
Contracţia cererii, a producţiei şi pieţei bursiere, subcapitalizarea băncilor, reducerea
ocupării şi exportului, creşterea costului creditului, inflaţie şi curs valutar defavorabil,
creşterea vulnerabilităţii nivelului de trai pentru şomeri şi persoane cu venituri mici sunt
numai o parte din efectele produse de această criză.
3
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
1.1. EFECTUL DE CONTAGIUNE
Efectul de contagiune se defineşte ca acel comportament care nu este fundamentat
de un model al raţionalităţii economice, ci reprezintă o imitare, simulată sau întarziată a
comportamentelor unor entităţi economice similare sau cu rol similar în sistemul economic
general. Din acest motiv, efectul de contagiune poate avea o dinamică de tip catastrofic
dificil de prognozat şi mai dificil de gestionat, reprezentând un canal de trasmitere de tip
psihologic. Efectul de contagiune este extrem de puternic în cadrul sistemelor de tip solidar,
cum este sistemul bancar (una din primele încercări de atac speculativ asupra monedei
naţionale s-a bazat tocmai pe efectul de contagiune la nivelul sistemului bancar, în ceea ce
priveşte rata dobânzii la creditul interbancar, însa banca centrală a stopat la timp această
încercare).
Crizele financiare au avut întotdeauna o dimensiune internaţională, şocurile
propagându-se rapid prin intermediul pieţelor de capital, prin activităţile bancare
internaţionale şi prin pieţele monetare. Crahurile burselor de valori şi panicile bancare s-au
propagat în general rapid şi în alte ţări, la câteva luni dupa şocul initial. Criza actuala s-a
propagat iniţial doar în ţarile dezvoltate, mai ales prin achizitionarea de către băncile
europene de produse derivative garantate cu credite ipotecare subprime şi prin creşterea
dimensiunii pieţei titlurilor garantate cu active. Astfel, criza financiară izbucnită în SUA a
prezentat efecte de contagiune, propagându-se asupra altor ţări după cum urmează:
Epicentrul crizei: reprezentat de SUA, însă starea de criză nu s-a oprit la
economia americană, ea trecând oceanul şi în Europa, prima ţară afectată de evenimentele
din SUA fiiind Marea Britanie, criza acesteia începând cu problemele Northern Rock, care au
determinat o panică bancară în rândul deponenţilor,apoi in Islanda ,Irlanda precum si in
Spania.
Tările din vecinătatea epicentrului: Canada, Mexic şi Portugalia
Tările industrializate ce sunt atinse sunt: Franţa, Germania, Belgia, Italia şi
Japonia ,Australia
Tările emergente(sau tarile sarace): Pâna la un moment ţările emergente au
fost evitate de criză, însa în momentul în care criza incepe să afecteze sectorul real este
4
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
probabil ca şi acestea să fie afectate prin prisma legăturilor comerciale cu economiile
dezvoltate. De asemenea prin prisma prezenţei instituţiilor financiare internaţionale pe
teritoriul acestor ţări, problemele suferite de către acestea în ţăra mamă se poate repercuta
şi asupra activitaţii din ţările emergente. La fel se întampla şi în cazul în care sunt afectate
companiile multinaţionale nonfinanciare. Aceste tari sunt:Tarile baltice ,Ucraina, Slovenia,
Roamnia, Ungaria, Croatia, Pakistan, Emiratele Arabe Unite, Taiwan, Hong Kong, Vietnam,
Singapore, Ecuador, Chile
ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India si China)
1.2. EFECTE ASUPRA PIEŢEI BANCARE
Instituţiile financiare au suferit pierderi imense în urma nerambursării creditelor de
către debitori şi în urma căderii preţurilor titlurilor garantate cu astfel de credite.
Nerambursarea creditelor a afectat nu doar instituţiile de credit ci şi o serie de societăţi de
investiţii imobiliare şi fonduri speculative. Efectele nu s-au limitat doar la instituţiile
financiare, ele răsfrângându-se într-un final şi asupra companiilor de asigurări, AIG fiind
prima mare astfel de companie in prag de faliment şi, asupra pieţelor de capital, prin prisma
deteriorării valorii acţiunilor instituţiilor financiare.
Cel mai important efect, până în prezent, reprezintă falimentul unor instituţii
bancare şi de credit din SUA şi din ţările membre ale UE ca urmare a intrării în incapacitate
de plată şi a imposibilităţii de recuperare a creanţelor mai ales în domeniul imobiliar.
Numărul băncilor americane închise de guvernul american a ajuns în 2009, la 123, după
falimentarea ultimelor trei bănci (Orion Bank şi Century Bank din statul Florida şi Pacific
Coast National Bank din California). Alte mari bănci au fost afectate in 2008 de criza
mondială:
martie/aprilie: Bear Stearns, a treia mare bancă de investitii din lume, este
preluata de JP Morgan printr-o tranzactie in valoare de 236 de milioane de dolari. Totodata,
Bear Stearns primeste o linie de credit de 30 de miliarde de dolari din partea FED (sistemul
bancilor centrale din SUA), pentru a rezolva problemele de lichiditate.
8 septembrie: Guvernul Statelor Unite preia controlul asupra companiilor de
credite ipotecare Fannie Mae şi Freddie Mac. Secretarul general al Trezoreriei Statelor
5
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Unite, Henry Paulson, a declarat ca Fannie Mae si Freddie Mac "sunt atat de mari incat
prabusirea oricareia dintre ele ar fi cauzat mari probleme în pieţele financiare din întreaga
lume". Ele deţin aproape jumatate din creditele ipotecare acordate consumatorilor ame-
ricani, aproximativ 5.000 de miliarde de dolari.
15 septembrie: Banca americana Lehman Brothers cere începerea
procedurilor de declarare a falimentului "pentru a-si proteja activele". Miscarea vine pe fon-
dul pierderilor de peste 60 de miliarde de dolari si dupa ce acţionarii bancii au eşuat în
tentativa de a găsi un salvator.
Bank of America ajunge la un acord pentru cumpărarea băncii de investiţii
americane Merrill Lynch pentru 50 de miliarde de dolari.
Băncile centrale mondiale încheie un acord ce prevede acţiuni concertate ale
băncilor din Japonia, Canada, Anglia, Elveţia, Statele Unite şi Uniunea Europeana. Acordul
permite băncilor centrale să se împrumute reciproc cu lichidităţi pe termen scurt, necesare
pentru stabilizarea sistemului financiar intern. Acţiunea concertată a băncilor centrale are ca
scop stoparea panicii care a cuprins pieţele financiare internationale.
22 septembrie: Morgan Stanley şi Goldman Sachs, grupuri financiare
americane, anunţă că se vor transforma din bănci de investiţii în holdinguri bancare, acţiune
care le va permite accesul la împrumuturi cu dobânzi mici şi garantarea depozitelor de către
FED. Măsura anunţată de cele doua bănci va permite FED reglementarea activităţii acestora.
23 septembrie: Presedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, si secretarul
Trezoreriei, Henry Paulson, propun Congresului SUA un plan de salvare (planul Paulson) a
pieţelor financiare americane în valoare de 700 de miliarde de dolari, care va permite
statului răscumpararea activelor negative deţinute de băncile şi de instituţiile financiare
aflate în pericol. Presedintele FED precizeaza ca "scoaterea acestor active din bilanturile
instituţiilor financiare va contribui la reinstaurarea încrederii în piaţa financiară şi va permite
băncilor şi altor instituţii să acumuleze capital şi să acorde creditele necesare pentru susţine-
rea creşterii economice.
24 septembrie: American Internaţional Group (AIG) semnează un acord cu
Rezerva Federala, prin care banca centrală va oferi asigurătorului un credit de pană la 85 de
6
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
miliarde de dolari, în schimbul preluării unei participaţii de 79,9%. Acordul prevede ca AIG
trebuie sa ramburseze creditul inclusiv prin intermediul vanzării de active sau emiterii de noi
acţiuni sau titluri. AIG a înregistrat pierderi de 18 miliarde de dolari in ultimele trei tri-
mestre.
29 septembrie: Belgia, Olanda si Luxemburg anunta naţionalizarea parţiala a
uneia dintre cele mai mari bănci europene, Fortis. In schimbul sumei de 11,2 miliarde de
euro, ele vor prelua o parte din activele filialelor naţionale ale băncii. Guvernul belgian va
garanta în proporţie de 100% economiile clienţilor băncii.
1.3. EFECTE ASUPRA PIEŢEI BURSIERE
Falimentul bancar şi retragerile de bani din bănci, neîncrederea în solvabilitatea
acestora a antrenat o bulversare gravă pe piaţa bursieră astfel că valoarea acţiunilor la
diferitele burse din lume pentru societăţi importante tranzacţionate, a scăzut în unele cazuri
într-atât încât s-a recurs la măsura extremă de suspendarea tranzacţiilor la bursă pe
anumite perioade de timp.
Aceasta a generat o scădere bruscă şi uneori dramatică a capitalizării bursiere, a
banilor virtuali, prin reducerea fără precedent a preţului acţiunilor, ceea ce a făcut ca o bună
parte a societăţilor tranzacţionate la bursă să-şi reevalueze capitalul şi să-şi calculeze
pierderile ca urmare a crahului financiar prin care au trecut.
Criza financiară a provocat o scădere în primul rând semnificativă a cotaţiilor
bursiere reflectată în evoluţia principalilor indici bursieri. Un exemplu elocvent este
momentul falimentului Lehman Brothers (septembrie 2008), unul dintre giganţii pieţelor
financiare globale care a transmis o undă de şoc pe bursele asiatice şi europene. La acel
moment evoluţia principalilor indici bursieri europeni era:
Frankfurt: indicele DAX pierde 4,56%
Londra: Footsie-100 cade cu 5,30%
Paris: CAC-40 scade cu 5,30%
Zurich: SMI scade cu 4,59%
Milan: MIB 30 pierde 3,94%.
7
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Nici bursele asiatice nu au scăpat de soc:
Taiwan: bursa inregistrează o scădere puternica de 4,09%
Singapore: bursa scade cu 2,26% la primele tranzacţii
Sydney: sedinţa s-a inchis in scadere cu 1,8%
Noua Zeelanda: scadere de 1,26%
Nici Bursa de Valori Bucuresti nu a ramas insensibilă atunci la mişcările de pe piaţa
internaţionala. Indicele celor mai lichide zece titluri de la BVB a scazut cu 2,16%, iar SIF-urile
au pierdut 1,93%, in medie. Evoluţia indicilor BVB :
BET 4.835,92 -3,99%
BET-C 3.629,44 -4,09%
BET-FI 29.869,99 -6,15%
BET-NG 685,38 -4,37%
BET-XT 514,76 -4,45%
1.4. ALTE EFECTE
Căderea pieţei imobiliare în SUA, în rândul căreia s-a restrâns activitatea de
costrucţii, precum şi cererea pentru locuinţe, va avea drept consecinţe deteriorarea
sectorului credite, creşterea delictelor care au ca obiect ipotecile şi tranzacţiile imobiliare, va
influenţa şi economia europeană, ceea ce va conduce şi la ieftinirea locuinţelor, înăsprirea
condiţiilor de creditare şi stagnare economiei.
Efectele crizei mondiale, dar şi catastrofele naturale care au loc în ultimul timp, se
resimt puternic asupra situaţiei imobiliare la nivel global. In 2010, spatiile de birouri din
Dubai s-au plasat pe locul patru în lume, ca preţ, cu peste 1.000 de dolari pe metru pătrat. În
2011 emiratul a ieşit din top, după scăderi de peste 30% la sută. În plus, 40 la sută din
construcţiile din Dubai nu au locatari şi preturile locuinţelor au scăzut cu 6 la suta în 2010.
Spre deosebire de vecinii ei, Ucraina sta mai bine la capitolul „administrarea crizei”. Astfel,
în ciuda reducerii încrederii consumatorilor şi a ratei mari a inflaţiei, creşterea economică
estimată pentru acest an este de 4,5 la sută. În schimb, preţurile locuinţelor din Ucraina au
8
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
scăzut în 2010 cu 7,8 la suta fata de anul precedent. Oraşele din Statele Unite ale Americii
au înregistrat scăderi ale preţurilor la locuinţe in 2010 şi au avut parte de un început de an la
fel de descurajant. Preţurile locuinţelor au înregistrat o scădere anuală de 4,1 procente. Deşi
a suferit enorm de pe urma unui seism, urmat de valul tsunami care a dus la pierderea a mii
de vieţi din arhipelagul nipon, Japonia beneficiază de perspective mai optimiste. Astfel, în
ciuda scăderii de 3,6 la sută în 2010 a preţurilor la locuinţe, piaţa imobiliară din Japonia are
şanse să îşi revină odată cu reconstrucţia oraşelor devastate de cutremurul din 11 martie.
Potrivit ultimilor date oficiale, fiecare cutremur aduce o ieftinire cu 88 euro din chiriile
lunare şi peste 33 de mii de euro din valoarea locuinţelor.
Desfăşurarea evenimentelor au împins încet economia americană către o stare de
recesiune, cu efecte grave asupra şomajului, PIB-ului, creşterii economice, deficitului
bugetar şi, nu în ultimul rând asupra inflaţiei. Ca urmare a acestor pierderi, analiştii
economici previzionează o încetinire a creşterii economice globale ca urmare a declinului
producţiei în statele dezvoltate şi a încetinirii dinamicii economice în economiile emergente.
Alte efecte ale crizei financiare se referă la creşterea presiunii inflaţioniste, a ratei dobânzii
şi şomajului, devalorizarea monedelor naţionale şi mărirea deficitelor de cont curent şi a
datoriei publice.
Problemele înregistrate de sectorul financiar, care au dus la falimentul unor instituţii
şi la achiziţia altora de către stat sau de către alte grupuri financiare, pe de altă parte au dus
la disponibilizarea salariaţilor din acele instituţii. Astfel, problemele sectorului financiar au
început să se repercuteze şi asupra sectorului real. De asemenea, mai multe companii
nefinanciare şi în principal cele din industria auto, au început să aibe probleme prin prisma
cererii tot mai scăzute, care într-un final tot asupra populaţiei s-au răsfrâns, prin pierderea
locurilor de muncă şi o nouă restrângere a cererii. Astfel, am putea spune că s-a intrat într-
un cerc vicios caracteristic unei recesiuni economice.
Departamentul de Muncă al SUA, a dat pentru luna octombrie 2009 o rată oficială a
şomajului de 10.2 la sută. Acelaşi departament însă a declarat statistic că rata reală a
şomajului în SUA este de 17.5 la sută. WorldNet Daily, însă, în 9 noiembrie 2009 a dat
publicităţii un raport al economistului John Williams, prin care rata reală a şomajului este de
22.1 la sută. Desigur că este cea mai ridicată rată a şomajului de la Marea Depresie încoace
9
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
(când a fost oficial de 25 la sută, şi în mod real la nivelul de 34-35 la sută). Rata şomajului
este în creştere, pentru că în mod real, companiile care se ridică din situaţia grea a crizei,
pentru un timp oarecare nu vor angaja personal, decât numai dacă va fi foarte mare nevoie.
Dupa un avans de 5 ani cu adevarat spectaculos, perioadă în care vânzările au
marcat creşteri de peste 100% în special în economiile emergente, precum Rusia, ţările din
Europa de Est, China sau Brazilia, marii producători auto s-au trezit că estimările pentru
intervalul 2010-2012, timp în care fiecare şi-a propus să îşi schimbe gama de modele, sunt
date peste cap de criza financiară şi anunţata recesiune economică. In Romania, criza va
duce la o explozie a pieţei second-hand.
Criza s-a resimţit şi în întreaga industrie auto in 2009 care s-a confruntat cu o scădere
drastică a cererii (parţial datorată efectelor crizei asupra mecanismului normal de creditare),
care a pus mari probleme marilor companii producătoare. Ford si GM s-au confruntat cu
pierderi trimestriale record. Ford a afişat pierderi operaţionale de 2,98 miliarde dolari în al
treilea trimestru al anului 2008, divizia de automobile necesitând 7,7 miliarde dolari în
numerar, din cauza scăderii producţiei şi a altor factori. Compania a redus cheltuielile
salariale cu încă 10%, potrivit unui program de diminuare a costurilor cu 15%, întocmit in
2008. General Motors a afişat pierderi de 2,5 miliarde dolari pentru al treilea trimestru al
anului 2008, de doua ori mai mult decât estimau analistii. La începutul lui 2009, compania s-
a confruntat cu probleme privind nivelul de lichiditate şi a redus cu 10% costurile cu forţa de
munca din Europa, prin diminuari salariale si micşorari ale timpului de lucru. General Motors
Europa deţine mai multe mărci, dintre care cea mai importantă este Opel, care are mai mult
de 26.000 de salariati în Germania. Companiile auto din SUA au cerut ajutor federal de 50
miliarde dolari, pentru a face faţă crizei. Nissan , producatorul japonez deţinut în proporţie
de 44% de compania franceză Renault, a anunţat că va concedia 3.500 de salariaţi, datorită
înrăutăţirii condiţiilor de pe piaţa mondială şi a aprecierii yenului care au dus la rezultate
mult mai slabe decât cele estimate pentru 2008. Si acţiunile Toyota s-au depreciat cu 13% în
urma atingerii celui mai mic nivel al profiturilor din ultimii 13 ani ,precum si alte marci care
au fost afectate de criză şi care incearcă să se ridice pentru a obţine profitul de altădată.
Cu toate că actuala criza financiară si economică pare departe de a-şi fi epuizat
forţele, unii analişti vorbesc de o nouă criză, generată de deficitul de petrol care va apărea
10
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
în 2013. Problema este că marile concerne petroliere şi-au redus, pe de o parte, producţia,
pe fondul scăderii cererii şi au tăiat, pe de altă parte, din programele de investiţii. „Când
lucrurile vor începe să revină pe făgasul lor, economiile lumii se vor confrunta cu o lipsă
acută de ţiţei, deficit care, potrivit calculelor noastre, se va instala în 2013“(Nobuo Tanaka,
directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, 2009). Aceasta presupune o explozie a
preţurilor la „aurul negru”, care, estimează specialistii AIE (Alianţa pentru Integrare
Europeană), ar putea urca la cifre de neimaginat în prezent, când barilul costă în jur de 44 de
dolari, adica de 200 de dolari. Aceleaşi surse precizează că ţiţeiul s-ar putea scumpi până la
148 de dolari în cursul anului 2009. Pentru a preveni acest scenariu, concernele petroliere
trebuie să-si ducă la bun sfârşit planurile de investiţii. In prezent, marii producători de ţiţei,
în special statele arabe, au îngheţat, pe cel puţin doi-trei ani, 35 din cele 130 de proiecte de
punere în funcţiune de noi zăcăminte.
Singura ţară din U.E. care a intrat în clasamentul ţărilor cel mai puţin afectate de criză este
Suedia.
1.5. Efectele crizei financiare in Romania
Principalele efecte ale crizei financiare ce s-au facut vizibile in Romania au fost :
- Vânzarile bunurilor de folosinţa indelungată au scazut cu 10–30% in Nov –
Dec 2008 vs 2007
- Producţia bunurilor de folosinţa indelungată a scăzut cu 24,1% în luna
Noiembrie
- Vânzarile Dacia au scăzut cu 16,7% în 2008 şi cu 55% în Decembrie 2008 faţă
de aceeaşi luna a anului trecut
- Volumul tranzacţiilor imobiliare a scăzut cu 70% în 2008 vs 2007
- Exporturile au scăzut in luna decembrie cu 17% faţa de aceeasi luna in 2007
- Leul s-a depreciat cu 11% in S2 2008 si a pierdut 7% in primele doua
săptămani din 2009 şi se afla foarte aproape de pragul istoric de 4,3 lei/euro
- Veniturile bugetare din taxe au scăzut cu 20% in luna noimebrie
11
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
- Deficitul bugetar pe 2008 a ajuns la 5% din PIB şi este de aşteptat să rămană
la un nivel nesustenabil in 2009
- Numărul mare de disponibilizări anuntate pentru 2009 si situaţia incertă a
celor trimisi in şomaj tehnic la sfarsitul lui 2008 va conduce la o creştere a ratei şomajului
posibil pana la 8% in 2009
- Peste 23.000 de angajati au ramas fara loc de munca in 2008 şi aproape
20.000 au fost trimişi in şomaj tehnic
- Cele mai afectate sectoare: constructii, siderurgie, auto, petrochimica,
distributie IT si electrocasnice, textile
Romania s-a mai confruntata cu urmatoarele efecte:
- scăderea puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii;
- încetinirea ritmului de creştere a produsului intern brut.
- scăderea ritmului de creştere a veniturilor publice, cauzată de diminuarea în
general a activităţilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcţii,
mobilă, textile etc.);
- creşterea numărului de persoane aflate în imposibilitatea de a-şi rambursa
ratele şi dobânda la creditele bancare;
- înăsprirea condiţiilor de accesare a creditelor pentru populaţie, agenţi
economici, precum şi pentru sectorul public;
- reducerea lichidităţilor în sectorul financiar-bancar, concomitent cu
majorarea costului finanţării interne şi externe;
1.5.1 Efectele crizei finaciare in Romania pe domenii
1.5.1.1 Industria auto
Industria auto din Romania - ce reprezintă aproape 10% din produsul intern brut
(PIB) al tarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor
vicepreşedintelui Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania
12
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
(APIA), Brent Valmar - pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica
globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce piese şi
automobile işi restrang activitatea.
Se estima la finalul lunii octombrie ca piata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in
2009, pana la nivelul din 2006. Reprezentantii Ford in Romania sustineau la jumatatea lunii
noiembrie 2009 ca planurile constructorului american de maşini nu au fost afectate de criza
financiară. Piaţa auto românească a fost trasă în jos de problemele investiţilor şi aclienţilor.
Dacia Renault s-a vazut nevoita sa işi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie
2008, dupa care conducerea compeniei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20
noiembrie 2008 pana pe 11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total
brut. Problemele de pe piaţa auto au fost determinate, în mare măsură, de costurile
materiilor prime. Preţul oţelului a scăzut simţitor, iar mulţi constructori auto au încheiat deja
contracte anuale cu producătorii de maşini. În faţa unei astfel de situaţii, nu le rămâne decât
să le renegocieze. În cazul în care contractul ar fi modificat, producătorii de maşini ar putea
reduce costurile, lucru care nu s-ar simţi în preţurile lor de listă. Discount-urile nu sunt
lipsite din ,,rafturile” dealer-ilor auto. Există companii din Europa care au redus preţurile
maşinilor cu până la 40%.Companiile de autoturisme se duelează în oferte, iar clienţii în
ipoteze. Discount-urile tentante împânzesc reclamele, iar criza financiară buzunarele
cumpărătorilor. Reducerea cererii de autoturisme, din cauza crizei financiare mondiale, nu
este principala problema pe care o au de rezolvat producatorii si importatorii de maşini din
Romania.Reprezentantii industriei auto au lasat sa se inteleaga ca afacerile le-au fost
puternic afectate de taxa de poluare intrată in vigoare la 1 iulie 2008. Dacia si-a redus cu
15% ţinta de vanzari pe 2008. . De la ţinta iniţială de la 310-320.000 de maşini,Dacia a avut
o producţie planificata de 260-270.000 unitaţi in 2008.
Efectele crizei s-au simtit si asupra programului de reînnoire a parcului auto. Potrivit
datelor furnizate de Administratia Fondului de Mediul, din cele aproape 12.500 de maşini
noi ramase nevandute in cadrul programului Rabla, doar 464 au fost achizitionate de romani
in octombrie 2008
Dacia inițiază pentru a depăşi criza de pe piata auto prin lansarea unui model Logan
cu dotări reduse, "anti-criză", de 4.000-5.000 de euro, adaptat noilor realități din piata auto
13
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
romanească, estimează analistii auto. Dacia i-ar putea atrage, astfel, pe langa clientii
tradiționali, si pe aceia care ar fi vrut o maşina second-hand dar s-au razgandit dupa
triplarea taxei auto. Compania Dacia in primăvara anului 2010 au mai lansat si Dacia Duster
,o maşină facuta sa fie ieftina la cumparare, ieftină atunci cand o ai, practică, capabilă si
durabilă avand un pret de 10500 de euro ,cu tva inclus.Modelul va completa gama Dacia,
aflată în expansiune pe majoritatea acestor piete. Acest model este estrem de cumpărat in
toata Europa datorită pretului scăzut in comparatie cu alte marci , astfel Dacia a crescut
vanzarile cu 2% la nivel global ,de la 79.850 unităţi la 81.600 unităţi, declinul modelelor
Logan şi Sandero fiind compensat de livrările solide ale SUV-ului Duster, a anunţat grupul
francez Renault . Dacia işi menţine pozitia in topul celor mai mari companii din Romania,
alaturi de firmele petroliere Petrom, Rompetrol, care si-au publicat deja rezultatele.
1.5.1.2. Bursa si Asigurarile
Bursa de la Bucureşti s-a impus în topul sectoarelor grav afectate de criza financiară.
De la începutul anului, capitalizarea pieţei principale a pierdut pestezece miliarde de euro,
adică aproximativ 42% din total. Limitarea expunerii înzonă a fondurilor străine de investiţii
a prăbuşit, practic, cotaţiile celor mailichide acţiuni.
Preţurile titlurilor emitenţilor care alcătuiesc coşul indicelui BET au pierdut, înmedie,
peste 70%. Însă cel mai volatil în această perioadă s-a dovedit segmentul societăţilor de
investiţii financiare (SIF). După ce, în 2007 şi 2008 indicele BET-FI marca aprecieri de 32,4%
şi, respectiv, de 24,8%, de la începutul anuluibursier acelaşi indice raportează o scădere de
peste 85%. Preţurile pe piaţa de capital au ajuns foarte atractive, iar investitorii se
vor întoarce întrucât randamentele ar putea depăşi câştigurile din alte plasamente. În
strânsă legătură cu evoluţia pieţei bursiere, fondurile de acţiuni şi a cele diversificate au
scăzut accelerat.
Asigurarea, fiind parte integrantă a sectorului economiei, de asemenea, a fost
influenţată negativ. În mod considerabil au avut de suferit acele companii care nu erau
pregătite de criză. Ele sperau în linişte că veniturile de 50-60% obţinute în ultimii ani, vor
continua să crească fără probleme. În baza veniturilor ele şi-au extins reţeaua, cheltuind
bani pe alte necesităţi, fără a fi preocupate de crearea unei rezerve necesare pentru a
acoperi situaţiile neprevăzute în dezvoltarea economiei.
14
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Aceste companii de asigurări au reuşit să reziste o perioadă de timp după începutul
crizei, apoi activitatea lor a început să se întrerupă, şi pe urmă s-a oprit cu totul. Ca urmare a
tacticilor nereuşite, aceste companii nu au fost pe deplin pregătite să se conformeze
regulilor stricte dictate de criză. În rezultat, au fost afectaţi mii de clienţi ale acestor societăţi
de asigurare. Alte firme mai solide, au anticipat efectele negative ale crizei asupra pieţei
asigurărilor. Ele nu s-au grăbit să investească activele lor în fonduri riscante, ci le-au
transformat în resurse depozitate. Prin urmare, în condiţii nefavorabile de criză ele
continuau să funcţioneze corect şi să efectueze plăţile necesare clienţilor săi. Cele mai multe
companii de asigurări astăzi nu pot satisface clienţii şi îndeplini obligaţiile financiare.Astfel
criza a ajutat mai multe persoane să-şi investească resursele financiare cu atenţie şi
înţelepciune, fără a se lăsa influenţaţi de publicităţi ademenitoare specifice diverselor
structuri ale piramidelor financiare.
Asigurarile auto
Asigurarile auto Casco au scăzută in 2009, ca efect al crizei financiare, micşorandu-şi
ponderea in totalul pietei de asigurări generale in favoarea asigurărilor de raspundere civilă
auto (RCA), conform reprezentăntilor companiilor din domeniu. Scăderea numarului de
asigurări Casco sa produs din cauza reducerii numărului de vehicule cumparate in leasing
sau cu credit, incheierea la termen (expirarea) a perioadei de leasing pentru multe polite
multianuale, incheiate in anii anteriori si care nu mai sunt continuate. Un alt factor al acestei
scăderi este terminarea, inainte de termen, a multor contracte de leasing sau credit, pentru
care romanii nu mai pot plati ratele si predau vehiculele unitatilor care le-au imprumutat.
De asemenea, cresterea daunalitătii pe asigurarile Casco duce la majorarea acestor polite,
respectiv la renuntarea la acest tip de asigurare facultativă. Din ce in ce mai mult scade si
numărul de vehicule noi achizitionate cash, in conditiile in care asigurarea Casco este
aproape indisolubil legata in constiinta publicului de faptul ca maşina e noua, iar numarul
maşinilor second-hand este in creştere.Cele mai afectate au fost cele Casco, asigurările RCA
fiind atinse mai putin datorită caracterului obligatoriu al acestui tip de asigurare.
1.5.1.3. Industria textila
Industria textilă este şi ea una dintre cele mai afectate domenii, cu atât mai mult cu cât
marile fabrici de profil din România fac export în proporţie de peste 50%,iar cererea pentru
15
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
piaţa externă a scăzut dramatic.Ea este influenţată în proporţii foarte mari de economia
occidentală, două treimi din producţia românească mergând anual către America.
Incepută in 2005 şi manifestată prin scăderea anuală a producţiei si exportului, ar
putea inceta prin adoptarea de catre Guvern a unor masuri care sa sustină acest sector. In
cautarea echilibrului 2004 a fost ultimul an in care a crescut atat productia textila, cat şi
exportul, dar, in ciuda numerosilor factori care prevesteau criza, nu s-a luat nici o masura de
susţinere a intreprinzatorilor naţionali . In Romania nu ni se asigura o piata concurentială,
deoarece institutiile statului nu verifica traseul produselor, de la intrarea in tara pină la
comercializare. Guvernul Romaniei ar fi putut sa sustină mai multe proiecte de valorificare la
export a mărcilor romanesti de textile, să promoveze politici de sustinere fiscala pentru
dezvoltarea companiilor de profil in zonele rurale, dar si sa-i incurajeze pe micii
intreprinzatori sau pe tinerii designeri romani. Astfel, piata de textile ar ajunge din nou la un
nivel de echilibru, fară a mai înregistra scaderi. Industria textila din Romania a înregistrat
scăderi de circa 6-7 procente pe an, incepand cu 2005, timp trei ani, cauzele principale fiind
evolutia monedei euro si liberalizarea comertului mondial cu textile.
Totuşi in România consumul nu va scădea cu mai mult de 10%-15%, mai ales că
românii nu aloca decât 80 de euro anual pentru consumul de îmbrăcăminte, în timp ce în
ţările dezvoltate, ca Italia, Franţa, Spania sau Germania se duc 1.200-1.300 de euro pe cap
de locuitor pentru articolele de îmbrăcăminte. Fabrica de confecţii din Botoşani, Rapsodia
Conf, care lucrează pentru branduride lux din SUA şi Europa se confruntă cu probleme.
1.5.1.4. Piaţa imobiliara
Criza financiară internatională afectează şi piata imobiliară si domeniile conexe din
tara noastră. După scăderea preturilor apartamentelor vechi, piata imobiliară se confruntă
cu o nouă problemă , aceea că apartamentele de lux nu se mai vand la fel de bine. De
asemenea, va continua sa scadă cererea pentru apartamentele care au o locatie periferică.
In functie de cat de proastă va fi locatia, cu atat va scadea pretul apartamentului respectiv .
Există dezvoltatori imobiliari, care au oferit finantare de 20 la sută si care incearcă sa obtină
refinantare de la banci. Constructiile, amenajările interioare si restul domeniilor secundare
pietei imobiliare vor fi afectate de criza financiară. Sectoarele care au generat cresteri
16
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
economice sunt cele care au avut si au nevoie de finantare, pe care o obtin de la bănci,
potrivit acesteia. Aceste bănci aduc bani din activitatea băncilor mame din străinătate.
Uitarea unor reguli esenţiale ale economiei de piaţă a reprezentat greşeala majoră
care a dus la criza pe care o traversăm în momentul de faţă. Reprezentanţii sectorului
imobiliar nu au ţinut cont de bazele economiei care au în vedere trei aspecte: primul,
potrivit căruia clientul este cel mai important factor, al doilea care ne spune că de fapt cash-
ul este cel care face legea şi al treilea, principiul verificat «vinde cu profit şi regretă după ce
ai vândut decât să păstrezi prea mult o proprietate, aşteptând un preţ mai mare»",
adăugând că mulţi oameni nu aveau o experienţă importantă în afaceri.
O altă greşeală a developerilor a fost promovarea unei politici de preţuri total
inadecvate. Ofertele promovate la sfârşitul lui 2007 şi începutul lui 2008 erau deosebit de
scumpe. Este clar că atunci când un apartament sau un teren are un preţ ridicol nimeni nu
va dori să-l cumpere, indiferent ce ar indica anumite «studii de piaţă», preţul de piaţă
trebuie să ţină cont şi de costurile reale.
Preţul corect pentru o locuinţă depinde de zonă, dar el poate fi stabilit astfel încât să
acopere costurile dezvoltatorului, cu un profit de 30-50%. Desigur, vom avea excepţia celor
care s-au întins foarte mult şi ale căror costuri de construcţie au fost mult prea ridicate in
2008.
Impasul pieţei imobiliare poate fi o oportunitate pentru ca reprezentanţii sectorului
să îşi poată ajusta comportamentul economic şi să elimine practicile păguboase care au
condus spre actualul deznodământ. Criza e dureroasă, dar necesară. Ea nu comportă numai
aspecte negative pentru România, ci şi avantaje. Este bună pentru românii care au un loc de
muncă bun, iar acum, dacă ai un job bine plătit, îţi poţi cumpăra o locuinţă la un preţ mai
mic. Îţi poţi transforma dorinţa ta în realitate prin accesarea unui credit într-un mod
sănătos, fără a te supraîndatora. Pe de altă parte, şi cei care vor prefera să închirieze vor
beneficia de apartamente mai bune la preţuri rezonabile. Multe chirii vor mai scadea(desi au
scazut foarte mult in ultimi ani). Este rău pentru speculatori, dar bine pentru societate, în
ansamblul ei. În definitiv, este normal ca să avem în vedere în primul rând cele 22 de
milioane de oameni care trăiesc în România. Aceştia sunt cei care au prioritate, şi nu
capitalul speculativ. Spargerea bulei imobiliare va oferi oportunităţi reale pe piaţa locală .
17
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Anul 2010 a fost un anul in care a avut loc scădere record pe pietei imobiliare, ce a
cunoscut o reducere de peste 45% in preturi iar anul 2011 a avut loc o scădere de 50% a
preturilor. Se previzioneaza că criza pe piata imobiliarăse va opri 2015-2016.
1.5.1.5. Piaţa de construcţii
Pe piaţa internă, sectorul construcţiilor, căruia i se datorează 20% din creşterea PIB,
se pregăteşte de vremuri mai grele. Creditul scump va lovi atât dezvoltatorii, cât şi clienţii,
care se vor gândi de două ori înainte de a risca contractarea unui împrumut. Dezvoltatorii nu
mai pot apela la credite, iar cei care dispun de fonduri sunt mai precauţi şi nu mai investesc.
Reducerea consumului în Europa şi scumpirea creditului vor obliga companiile dinRomânia
să-şi revizuiască planurile de dezvoltare.Piaţa de construcţii s-a dovedit foarte sensibilă la
fluctuaţiile de pe pieţele financiare. Deşi in anul 2008 piaţa de construcţii creştea într-un ritm de
peste 30% din 2009 a inceput sa scada. Evoluţia pieţei din 2010 a fost inferioară celei din 2009.
1.5.1.6. Industria siderurgică
Şi industria siderurgică a reacţionat la limitarea cererii mondiale. De exemplu,managementul
Arcelor Mittal, cel mai mare producător de oţel din lume, aanunţat că ia în calcul reducerea
producţiei în România ca urmare a scăderiicererii pe principalele pieţe externe.Practic, compania
reduce producţia în mod selectiv pe anumite pieţe, pentru aadapta oferta la cererea existentă în
momentul de faţă. Măsura este doar temporară şi răspunde condiţiilor pieţei.Măsuri asemănătoare
au fost luate la combinatele siderurgice din Hunedoara şi Reşiţa, unde producţia de oţel a fost
redusă cu până la 30% şi mai multe secţii aufost închise temporar.Cel mai mare producător de
aluminiu din Europa Centrala şi de Est Alro Slatina anunţat de asemenea că ia în considerare
reducerea producţiei cu 50% şi diminuarea numărului de angajaţi cu 1200 de persoane din cauza
ieftiniri aluminiului cu peste 50%.
1.5.1.7. Transporturile
Criza globală a atins şi domeniul transporturilor din România, însă mai mult decât în
celelalte ţări europene. Astfel, compania aeriană Tarom a raportat oscădere a numărului de
pasageri în 2009, pe fondul diminuării cererilor pentru cursele de linie.Transporturile
internaţionale de mărfuri sunt de asemenea afectate, din cauza problemelor financiare cu
care se confruntă beneficiarii externi.Deasemenea şi firmele de curierat rapid se confruntă
18
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
cu efectele crizei fiindnevoite sa facă disponibilizări de personal. Pe de o parte, este mai
puţin de muncă şi multe companii îşi închid porţile.Criza financiară afectează atât
transportul intern cât şi pe cel internaţional de marfă şi călători, companiile din domeniu
anunţând o scădere a activităţii.Criza nu afectează doar companiile mici, ci şi pe cele mari,
precum Edy Logistics, sau Internaţional Lazăr Company, companii care au anunţat
disponibilizări şi care au cerut ajutor din partea statului, pentru a reuşi să supravieţuiască în
condiţiile actuale ale pieţei.Deşi transporturile specializate pe industrii reuşesc să
supravieţuiască prin importul de substanţe chimice, cele specializate pe construcţii sunt
printre cele mai grav afectate. Transportul de persoane este în regres observându-se un
număr din ce în ce mai mic de clienţi care apelează la serviciile din acestdomeniu.
1.5.1.8. Agricultura
Aproape toate exploataţiile agricole depind de finanţările bancare, astfel că
principalul risc pentru fermieri vine tot de pe piaţa financiară. În plus,însămânţarea
culturilor de toamnă din 2008, necesare pentru anul agricol 2009, au întârziat extrem de
mult şi se confruntă chiar cu lipsa de materii primepentru industria alimentară. In 2010
Domeniul agriculturii tinde sa isi revina datorita Fondurilor Europene acordate de Uniunea
Europeana fermierilor care vor sa se extinda in agricultura. De astfel in 2011 au crescut cu
10 % fata de 2010 subventiile acordate agricultorilor.
1.5.1.9. Turismul
Stagnări pentru agenţiile mari, fuziuni sau faliment pentru cele mici. Agenţiile mari
vor înregistra creşteri ca număr de clienţi, însă o creştere mai ponderată sau chiar stagnare
a cifrei de afaceri, în contextul în care turiştii români vor continua să plece din ce în ce mai
mult, însă îşi vor diminua bugetele de călătorie.In 2008 ,2009 cel mai vandut a fost litoralul
romanesc,deoarece agentiile nu si-au permis sa promoveze alte noi destinatii.
In anul 2009 turismul romanesc a scazut cu peste 30%.In 2010 oamenii au alocat
bugete cu 50% mai mici decat in 2008 pentru vacante si concedii. Rata şomajului foarte
ridicata, disparatia primelor de vacanta si a bonusurilor impreună cu instabilitatea financiară
a Romaniei a facut ca anul 2010 sa fie un an dezastruos pentru multi dintre agentii de
prestări servicii turistice. Si foarte multi proprietari de pensiuni si hoteluri au avut de suferit
19
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
din mai multe motive: lipsa marketing-ului, oferte exagerate, pensiuni construite făra
consultanţă, lipsa de facilitaţi din cadrul pensiunii/hotelului etc. Cei care au investit bine, şi
au construit pensiuni in locuri unice oferind şi alte facilitati in afara cazării au simiţit criza
mai putin. In aceeasi categorie se inscriu si cei care au avut un marketing de succes, şi au
avut in portofoliu oferte de nerefuzat, acestia au fost şi cei care au facut profit in perioada
de criza.
1.5.1.10. Piaţa forţei de muncă şi salariile
In anul 2009 salariile au crescut cu un ritm mult mai scăzut decat in 2008, avand un
ritm de creştere de 20% .Companiile, care s-au bazat în principal pe utilizarea forţei de
muncă ieftină şi care a genererat şi o valoare adăugată mică, au facut şi cele mai multe
concedieri. Numarul somerilor din mediul privat a crescut la 150.000 de persoane, cele mai
afectate domenii fiind industriile textila, chimica, mecanica si cea a mobilei. Judetele cele
mai lovite de criza economica sunt cele din nordul Moldovei, in special Botosani si Suceava.
Anul 2010 a fost un an tragic datorita decizie guvernului de a diminua salariile
bugetariilor cu 25 %, pensiile cu 15 % ,si ajutorul de şomaj cu 10%. Tot in acest an ,au fost
trimisi zeci de bugetari in şomaj si sau majorat taxele si impozitele cu 20%. Din cauza
acestor reduceri multi oameni au ales sa paraseasca Romania pentru a lucra în alte ţări.
1.5.1.11. Domeniu bancar.
Evoluţia din prima parte a lui 2008 a fost indusă de performanţele obţinute înainte de
apariţia problemelor economico-financiare pe continentul european.
Criza financiara actuală se răsfrânge asupra sistemului bancar pe mai multe căi. În
primul rând scăderea lichidităţii. Şi băncile româneşti se confruntă, în aceste momente, cu o
scumpire a costului finanţărilor, care se concretizează în dobânzimai mari la credite.
Totuşi, băncile din România nu au expuneri directe pe pieţele afectate de criză. În al
doilea rând, înăsprirea condiţiilor de creditare a populaţiei reduce accesul la creditele în
valută, în special la cele în franci elveţieni.Nici o bancă românească nu are investiţii în afara
ţării, deci nu există risculpierderilor din reevaluarea unor active şi in plus mai sunt rezervele
minime obligatorii pe care toate băncile le au la BNR. Aceste rezerve reprezintă garanţiile
pe care fiecare bancă este obligată să le depună la BNR pentru toate creditele pe care le
20
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
oferă şi reprezintă o rezervă importantă de bani pe care băncile o au la BNR şi pe care Banca
Centrală o poate introduce în sistem în caz de nevoie.Totuşi, băncile vor continua să acorde
credite, însă la dobânzi mai mari şi cu garanţii mai multe, iar mulţi dintre cei care erau
eligibili pentru un credit, acum nu vor mai fi, ceea ce va genera multe nemulţumiri şi
frustrări românului de rând, mare amator de cumpărături pe credit. Politica monetară a
BNR-ului va rămâne restrictivă, iar dobânda de referinţă este foarte posibil să scadă având în
vedere foarte probabila reducere a ritmului de creştere a PIB-ului şi, deasemenea,
continuarea tendinţei de reducere a inflaţiei.
1.5.2. Situaţia insolvenţelor din Romania in anul 2010
Numărul total de cazuri de insolvenţă include atât cazurile deschise in 2010 cat şi
dosarele aflate in sold la 1 ianuarie 2010 , provenind din anii anteriori şi nesoluţionate încă.
în 2010 un număr total de 21.692 companii se aflau în diverse stadii ale procedurii de
insolvenţă. Dintre acestea, 10.377 de firme se aflau în procedură generală de insolvenţă,
5.104 în procedură simplificată de insolvenţă, 5.482 în faliment, 702 în insolvenţă şi 27 în
reorganizare judiciară.
Conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, numărul falimentelor înregistrate
în 2010 a crescut cu 17,76% faţă de numărul de falimente din 2009, când se înregistrau
18.421 de dosare de insolvenţă.
ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND DISTRIBUŢIA SECTORIALĂ ŞI TERITORIALĂ A FALIMENTELOR ÎN ANUL 2010
21
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Nr. Nr.Crt.Sector de activitate Total Falimente % Total Falimente
Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrează cel mai mare
număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel
de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maxim două poziţii. Astfel, comerţul cu
ridicata şi distribuţia se alfă pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie, confirmându-se
astfel persistenţa dificultăţilor de ordin financiar cu care se confruntă firmele din acest
sector.
Analizând evoluţia cazurilor de insolvenţă pe rol în ultimii 5 ani de zile, exista o
tendinţă de consolidare a gradului de concentrare a volumelor în primele 3, respectiv 5
sectoare. Astfel, ponderea primelor 3 sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare pe
rol în insolvenţă în cifre absolute, a reprezentat în ultimii 5 ani ponderi între 48%-56%, iar
primele 5 sectoare ponderi de aprox. 65% (ca medie a ultimilor 5 ani).
EVOLUŢIA SECTORIALĂ A NUMĂRULUI DE FALIMENTE ÎNREGISTRATĂ ÎN
ULTIMII 5 ANI
22
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Capitolul 2 . Soluţii pentru contracararea efectelor crizei economico-
financiare
2.1. Masuri de contracarare a efectelor crizei
Întrucât elementele primare ale crizei financiare sunt cunoscute (expansiunea
necontrolată a creditului), este naturală căutarea unor remedii din aceeaşi categorie. Pentru
unele dintre ele au fost făcute deja tentative de aplicare, iar altele sunt în atenţia
organismelor financiare şi de reglementare financiară.
Astfel, una din primele măsuri luate de organismele financiare (Federal Reserve şi
Trezoreria SUA) a fost abordarea TARP (Troubled Assets Relief Program), prin care se
23
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
urmărea preluarea activelor toxice din bilanţul băncilor „slăbite” şi apoi licitarea acestora pe
piaţa liberă pentru descoperirea (şi, totodată, validarea) preţului real al acestora şi în
vederea construirii unei pieţe pentru aceste active. Deşi, într-o primă etapă, acest tip de
operaţiune a fost predilect utilizat de către administraţia americană (prima jumătate,
respectiv 350 miliarde de dolari, a planului de ajutorare de 700 miliarde de dolari propus de
Henry Paulson a fost dedicată acestui scop), s-a ajuns la abandonarea acestuia deoarece
cantitatea mare de astfel de active, prezente în bilanţurile foarte multor instituţii financiare,
ar fi riscat stabilirea unui preţ de piaţă foarte mic pentru activele respective. Or, acest lucru
ar fi forţat instituţiile financiare respective la deprecieri ale activelor şi la operaţiuni de
recapitalizare. La acest nivel, principalul dezavantaj ar fi fost dificultăţile de atragere de noi
capitaluri private. O altă problemă ar fi fost că aceasta ar fi condus la costuri (publice)
ridicate, datorită cantităţii mari de asemenea active toxice şi ar fi privilegiat acţionarii
instituţiilor financiare respective, prin eliminarea riscului de faliment, dar şi prin suplimentul
de câştig pe care achiziţia din fonduri publice a activelor toxice la o valoare mai mare decât
cea de piaţă (în vederea evitării deprecierilor activelor) l-ar fi adus acestora.
Ca urmare, s-a trecut la o abordare alternativă, anume recapitalizarea băncilor şi
preluarea de către stat de participaţiuni la acestea. În contrast cu soluţia precedentă, de
data aceasta, cei care aveau de pierdut erau acţionarii băncilor respective, participaţiunile
acestora fiind puternic diluate ca urmare a recapitalizărilor. Pe de altă parte, creditorii
instituţiilor financiare respective erau avantajaţi de solvabilitatea regăsită a acestora din
urmă. O problemă nerezolvată, însă, ar fi rămas creşterea (incorect fundamentată şi
neechitabilă în raport cu ceilalţi actori economici) a valorii de piaţă a creanţelor deţinute la
instituţia financiară respectivă.
În fine, o a treia modalitate de intervenţie utilizată a fost oferirea de garanţii de stat
pentru creanţele de slabă calitate. Pentru a preveni abuzurile, oferirea de garanţii implica un
anumit cost: fie sub forma unor taxe speciale, fie sub forma acceptării unor reglementări
mai stricte, fie prin stabilirea unei franşize până la care pierderile ar fi fost suportate în
continuare de instituţia financiară respectivă. Alte guverne (cel francez) au optat pentru
crearea unor
24
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
vehicule de investiţii de tipul fondurilor suverane care, deşi capitalizate de stat, acţionează,
în principiu, pe baze independente.
La nivelul reglementărilor financiare, una din măsurile luate a fost interzicerea
vânzării de tip „short” a acţiunilor. De exemplu, Security and Exchange Commission din SUA
a interzis, la data de 19 septembrie 2008, vânzarea de acest fel a unui număr de 799 de
companii, în scopul protejării integrităţii şi calităţii pieţelor de capital şi întăririi încrederii
investitorilor.
Pe lângă aceste măsuri, au fost propuse şi alte reforme legate de sistemul financiar,
care să amelioreze funcţionarea acestuia şi să înlăture posibilitatea producerii de blocaje de
genul crizei economico-financiare.
Atât în SUA, cât şi în celelalte ţări afectate de criză, băncile centrale au căutat diverse
metode pentru limitarea efectelor crizei finaciare şi prevenirea propagării ei în sectorul real
şi cauzarea recesiunii economice. Aceste măsuri vizează atât termenul scurt cat şi pe cel
mediu şi lung. Totuşi nu toate măsurile au avut o reuşită. Începând cu SUA, băncile centrale
au utilizat sume enorme pentru salvarea băncilor de la faliment.
Pe lângă aceste măsuri, de altfel cu o eficienţă limitată Fed a mai promovat şi alte
măsuri de restabilizare a sistemului financiar, ca de exemplu majorarea operaţiunilor swap
efectuate cu alte bănci centrale, extinderea gamei garanţiilor acceptate, creearea unei
facilitaţi de creditare directă a sectorului privat şi reducerea ratei dobânzii. Nici efectul
acestor măsuri nu a fost cel scontat.
Roţile diverselor planuri de salvare a finanţelor globale se mişcă în toată lumea.
Fiecare ţară europeană îşi urmăreşte propriul interes în cadrul crizei economice
internaţionale, în ciuda spiritului de unitate pe care îl presupune Uniunea Europeană.
Marea Britanie a făcut primii paşi în implementarea celui mai costisitor plan de
salvare a sistemului financiar. Valoarea totală a acestuia este de 500 miliarde lire sterline. O
parte din fonduri vor fi folosite pentru a garanta creditele între bănci şi pentru a asigura
lichiditatea băncii centrale din Anglia. Astfel, banca britanică Lloyds TSB a preluat
concurentul său HBOS, ameninţat de faliment. Autorităţile britanice au injectat 12 miliarde
lire sterline în banca ipotecară HBOS şi 5 miliarde în Lloyds. „Cred că numai o măsură globală
25
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
poate reface în totalitate încrederea necesară pentru a construi ordinea financiară
internaţională. Cred că Marea Britanie este prima care face exact ceea ce cred că vor face
mai multe guvern ”.
Germania a alocat fonduri de 480 miliarde euro pentru refacerea sistemului bancar,
prin crearea unui fond de recapitalizare care va injecta lichiditate în bănci. De asemenea,
statul german va încerca să readucă încrederea în sistemul financiar prin garantarea
creditelor. Autorităţile, împreună cu bănci şi asiguratori, au pompat 50 miliarde euro pentru
a salva Hypo Real Estate, al doilea mare creditor al sectorului ipotecar din Germania.
Franţa este o altă ţară care alocă o sumă care va garanta împrumuturile, cu scopul
de a dezgheţa sistemul de creditare interbancar şi creditarea gospodăriilor şi afacerilor.
Dexia, o bancă specializată mai ales în finaţarea colectivităţilor locale, a primit un ajutor din
partea Belgiei, Franţei şi Luxemburgului, pentru a-şi mări capitalul.
ING Group NV, cel mai mare grup financiar olandez, a primit 10 miliarde euro din
partea guvernului olandez, după ce compania a anunţat anterior că va afişa primele pierderi
trimestriale de la înfiinţare. Grupul financiar va vinde guvernului acţiuni preferenţiale şi va
plăti o dobândă anuală de 8,5%, conform unui anunţ făcut de ministrul olandez al finanţelor,
Wouter Bos, de către directorul executiv al ING, Michel Tilmant şi de către preşedintele
băncii centrale a Olandei, Nout Wellink.
În Spania există un plan de garantare a creditelor interbancare de 100 miliarde euro
prin care se urmăreşte să se reinstaureze încrederea în interiorul sistemului bancar şi să
ofere băncilor o mai mare lichiditate. În ceea ce priveşte Austria, guvernul va furniza 100
miliarde euro pentru întărirea băncilor ţării, din care circa 85 miliarde vor fi folosite pentru
garantarea împrumuturilor dintre bănci. În Islanda, piaţa monedei străine a îngheţat după
căderea celor mai mari trei bănci locale şi a planului, abandonat de guvern, de a avea o rată
de schimb fixă. În acest moment, autorităţile locale au rugat deja băncile să folosească
rezervele de valută în tranzacţii esenţiale, cum ar fi cele pentru mâncare, medicamente sau
petrol.
În Belgia, Fortis este cel mai mare angajator din sectorul privat şi aproximativ
jumătate din locuitorii ţării sunt clienţi ai băncii. Grupul financiar belgiano-olandez Fortis a
fost naţionalizat de autorităţile belgiene, olandeze şi luxemburgheze. De asemenea şi Grecia 26
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
urmăreşte sprijinirea sistemului bancar cu până la 28 miliarde euro pentru a-l ajuta să
depăşească actuala criză a creditelor şi să limiteze impactul asupra economiei reale. „Cu o
combinaţie de garanţii de stat, participaţii şi creştere a lichidităţii care va însuma 28 miliarde
euro, vom ajuta sistemul bancar să depăşească această criză a creditelor"- A declarat
Gordon Brown, premierul Marii Britanii.
Criza s-a manifestat în statele Comunităţii Economice Europene, mai mult indirect, la
nivelul evoluţiei monedelor naţionale, din cauza comportamentului regional al investitorilor
străini. Zlotul, coroana cehă şi forintul maghiar au evoluat ca tendinţă în tandem de
apreciere sau depreciere în funcţie de schimbarea sentimentului investitorilor de la
aversiune la apetit pentru risc. Pieţele bursiere de la Sofia, Praga sau Budapesta au resimţit
şi ele, ca toate bursele europene, căderile cotaţiilor.
Băncile din Europa Centrală şi de Est au fost afecate de criză împreună cu băncile din
Europa de Vest şi Statele Unite, însă câştigurile lor au rămas relativ stabile. Banca Naţională
a Poloniei a pregătit un aşa numit „pachet de încredere” pentru a păstra stabilitatea
sistemului bancar polonez care este considerat ca fiind „solid şi sănătos”. Măsurile instituţiei
de supraveghere vizează patru puncte esenţiale, incluzând propuneri pentru „animarea
pieţei”, fluiditatea monedei poloneze, fluiditatea monedelor străine şi întărirea cooperării
între bănci.
În ceea ce priveşte Ungaria, Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană s-
au declarat dispuse să ajute guvernul ungar să facă faţă crizei internaţionale, inclusiv pe plan
financiar, în condiţiile în care moneda naţională s-a depreciat puternic. Preşedinţia franceză
a UE şi Comisia Europeană au anunţat că au primit favorabil disponibilitatea FMI de a acorda
asistenţă tehnică şi financiară, în funcţie de nevoile Ungariei, pentru a susţine încrederea şi
stabilitatea. Aceasta este una din primele măsuri de asistenţă financiară pe care Fondul le-a
luat de când a început criza financiară.
Ca principală acţiune a guvernului bulgar este aceea de majorare a plafonului minim
de garantare a depozitelor la 50.000 euro. „Pentru moment, nu există riscuri sistematice sau
alte probleme în sistemul bancar al Bulgariei. Însă guvernul şi banca centrală sunt pregătite
să susţină orice bancă ce s-ar confrunta cu probleme, pentru a evita o prăbuşire a sistemului
bancar".
27
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
În ceea ce priveşte România, menţionăm că, potrivit declaraţiilor persoanelor oficiale
din cadrul BNR ca şi al altor instituţii financiare, nici o bancă nu se află în situaţie gravă, nu
are probleme de lichidităţi, ca urmare a efectelor crizei financiare internaţionale.
Împrumuturile subordonate, depozitele şi creditele atrase pe care băncile din România le-au
primit de la acţionari străini, în proporţie de 50% au scadenţa la peste 2 ani, iar 3 mild.Euro
vor trebui plătiţi între 1-2 ani şi circa 2,5 mild. Euro între 6 luni şi un an. Solvabilitatea
bancară se află la un nivel bun (de 13%), iar activele slabe deţin o proporţie relativ mică în
totalul activelor (sub 1%).
Odată cu creşterea prudenţialităţii în materie de creditare, băncile româneşti şi-au
închis una celeilalte limitele de expunere pe piaţa interbancară, ceea ce semnifică existenţa
unor planuri de rezervă consistente, în ceea ce priveşte asigurarea lichidităţii. Un alt
argument în sprijinul opiniei potrivit căreia piaţa locală financiară a României resimte doar
indirect efectele crizei internaţionale se referă la rezerva valutară a României de 26
mild.Euro, un important factor tampon de contracarare a acestor efecte chiar şi în cazul
înăspririi condiţiilor din sectorul de creditări (credit crunchce ceea ce reprezinta o limitare a
creditării, atât ca o înăsprire a condiţilor de creditare cât şi ca o creştere a ratei dobânzii
pentru creditare. Acest blocaj este datorat parţial scăderii lichidităţii la nivel mondial şi
creşterii riscului de credit).
În cazul României, menţionăm ca măsuri de primă urgenţă creşterea plafonului de
garantare pentru depozitele bancare la 50 000 Euro faţă de 20 000 Euro, conform deciziei
comune a Ministerelor de Finanţe din ţările membre ale UE. Această măsură este menită să
sporească încrederea populaţiei în economisire şi să evite retragerile în masă de la băncile
comerciale, ceea ce ar putea conduce la falimentarea acestora. Desigur că măsura
presupune cheltuieli suplimentare pentru bănci. BNR monitorizează în permanenţă situaţia
lichidităţilor şi a băncilor în general, inclusiv în ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii
şi planurile privind asigurarea lichidităţii.
O altă măsură întreprinsă de băncile româneşti se referă la creşterea ratei dobânzii
cu 4-6 puncte procentuale peste dobânda de politică monetară de 10,25%. Recurgerea la
vânzarea certificatelor de trezorerie cu scadenţă de 6 luni şi cu randament mediu de circa
13%, reprezintă o altă măsură pentru a preveni turbulenţele pieţei financiare în România. O
28
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
altă măsură luată de România a constat asupra unui pachet de finanţare externă de la FMI,
UE, Banca Mondiala şi BERD în sumă de 19,95 mld. euro. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în
România, susţine că pachetul financiar va permite atât ajustarea graduală a deficitului
bugetar, cât şi depăsirea problemei deficitului de cont curent. "Cu sau fara programul FMI,
2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea un an dificil, poate mai putin dificil
decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist, am incredere ca prin oferirea suportului
financiar de 20 mld.euro României efectele crizei vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate
mai bine decat fara aceşti bani."- Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România
Atât la nivel mondial, dar şi naţional, starea de faliment sau jenă financiară a unor
societăţi bancare şi nu numai, scăderea valorii de bursă a acţiunilor acestora a generat o
serie de operaţiuni de fuziune şi preluări ca şi o creştere a tranzacţiilor bursiere stimulate de
preţul redus al cumpărării de acţiuni. Economia de piaţă, în condiţiile actualei crize
financiare, a fost obligată odată în plus, să ţină seama de faptul că singure mecanismele
pieţei concurenţiale nu sunt în măsură să rezolve problemele sustenabilităţii economice,
mai ales în condiţiile în care se agravează problemele de mediu, ale producţiei şi consumului
de bunuri publice, regionale, naţionale şi internaţionale. Din acest motiv, în cadrul
numeroaselor întâlniri la vârf din ultima perioadă pe plan internaţional, s-a manifestat
dorinţa de a găsi în comun o serie de remedii pentru a contracara efectele crizei şi a reforma
sistemul financiar naţional şi internaţional. În cadrul acestor remedii entitatea instituţională
a statului naţional sau cea supranaţională a ocupat un loc central.
Actuala criză financiară internaţională a atras atenţia asupra necesităţii, pe de o
parte, a luării unor măsuri de urgenţă şi, pe de alta, a unor reforme în politicile structurale,
pentru a evita o recesiune globală prelungită. Adâncirea şi extinderea crizei financiare
declanşate în luna octombrie 2008, în SUA şi alte ţări, reprezintă evenimentul care preocupă
în cel mai înalt grad factorii de decizie din economie şi societate, la nivelurile macro, mezo,
micro şi mondo. Evoluţia acestei crize iniţial ca o problemă de insolvenţă alimentată de lipsa
de încredere în sistemul de creditare, în prezent, riscă să devină treptat un factor de
turbulenţă pentru economia mondială.
Din acest motiv, recentele întâlniri ale şefilor de stat dar şi ale reprezentanţilor
instituţiilor financiare internaţionale au fost consacrate identificării de soluţii pentru a reface
29
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
credibilitatea sistemelor de creditare şi a reîncepe funcţionarea normală a acestora. Deşi nu
se poate afirma că există o soluţie panaceu (one-size-fits all), unele puncte de vedere
comune ale specialiştilor se referă la abordarea consistentă, clară şi coordonată a
următoarelor probleme: garantarea pasivelor; separarea activelor toxice (bad assets);
recapitalizarea instituţiilor afectate.
Se acreditează tot mai mult ideea unor planuri de salvare sistemică a pieţelor
financiare prin creşterea prudenţialităţii, monitorizării şi reglementării instituţionale din care
transpare clar rolul parteneriatului public privat în domeniul financiar, reducându-se cota
exclusivismului reglementării numai pe baza mecanismelor pieţei. Luarea unor măsuri de
urgenţă cum ar fi limitarea creditării prin mijloace specifice ţine mai degrabă de depăşirea
pe termen scurt a crizei financiare. Realizarea reformelor structurale pe termen lung ale
sistemului global financiar vizează prevenirea repetării în viitor a unor astfel de fenomene
de criză şi necesită măsuri speciale.
Pe langă eforturile individuale ale fiecarei bănci centrale, dată fiind natura sistemică
a crizei, pot fi identificate mai multe direcţii de acţiuni comune ale băncilor centrale din SUA
şi UE (Cerna, 2008)
• Recapitalizarea băncilor
• Garantarea depozitelor – unele ţări instituie garantarea integrală a
depozitelor şi altor genuri de creanţe
• Garantarea creditelor interbancare
• TARP (Trouble Assets Relief Program) – preluarea de către stat de la bănci a
activelor toxice (SUA şi unele ţări UE)
• Naţionalizarea unor bănci
• Instituirea unor noi reglementări
• UE doreste instituirea unei supravegheri financiare centralizate
• Oficialităţile solicită aplicarea unor practici de gestionare a riscului mai
eficiente şi mai riguroase
30
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
• Adresarea necesităţii instituirii unor reglementări mai robuste în ceea ce
priveşte gradul de adecvare a capitalului
• Întărirea practicilor de management al lichidităţilor
• Îmbunătăţirea normelor de evidenţiere a riscurilor şi de protecţie împotriva
acestora
• Crearea unui nou sistem financiar mondial
2.2 SOLUŢII FISCALE
Cu scopul de a veni în întâmpinarea nevoilor de informare a contribuabililor, precum
şi a autorităţilor, Deloitte a realizat un raport – “Soluţii fiscale pentru criza economică
globală” - care cuprinde un rezumat al măsurilor fiscale adoptate de peste 50 de ţări din
întreaga lume în vederea contracarării efectelor crizei economice globale. Raportul oferă un
rezumat al măsurilor fiscale luate de diverse economii din întreaga lume şi se concentrează
în principal asupra aspectelor privind impozitul pe profit, impozitele indirecte şi impozitul pe
venit.
Cu titlu de exemplu, Bulgaria a implementat anumite măsuri cum ar fi scutirea de
impozit pe o perioadă de 5 ani pentru investiţii în regiuni defavorizate; scutiri/reduceri de
impozite pe venit pentru familii tinere care plătesc dobânzi la credite imobiliare. În Cehia,
rata de impozit pe profit a fost redusă de la 21% la 20%, rata contribuţiilor sociale de
sănătate pentru angajaţi şi angajatori a fost redusă, iar rambursările de TVA se soluţionează
mai repede pentru contribuabilii care depun electronic declaraţiile fiscale. În Ungaria, o
serie de măsuri fiscale au fost propuse în vederea impozitării consumului şi nu a venitului;
impozitul pe venit şi contribuţiile sociale aferente vor fi reduse.
Marea Britanie a redus cota de TVA pentru o perioadă de un an de la 17,5% la 15% şi
a permis amânarea plăţii impozitelor pentru societăţile care au fost afectate de perioada de
criză dar care, desigur, pot demonstra necesitatea unor astfel de amânări. Atât Olanda, cât
şi Spania au introdus măsuri stimulative referitoare la metode de amortizare accelerată
pentru investiţiile efectuate în 2009. În sfera TVA, Belgia a redus cota de TVA pentru
construcţiile de locuinţe noi de la 21% la 6 %.31
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Deloitte Tax furnizează asistenţă companiilor locale şi internaţionale în diverse
aspecte – consultanţă strategică în domeniul fiscal, planificare fiscală internaţională,
impozite directe, revizii fiscale, fuziuni şi achiziţii, stabilirea preţurilor de transfer, impozite
indirecte, servicii de detaşare internaţională, alerte fiscale, servicii de contabilitate şi
salarizare.
La Summitul G 20 din 2 aprilie 2009, unde au participat liderii primelor 20 de
economii din lume a pus bazele pachetului de măsuri menite a scoate economia globală din
cea mai gravă criză economică de la cel de-al doilea Război Mondial. Suma totală a măsurilor
care urmează să fie aplicate la nivel global şi care trebuie să scoată lumea din criza
economică, se ridică la 1,1 trilioane de dolari americani (681 miliarde de lire sterline) pentru
anul 2009. Cea mai costisitoare decizie luată vreodată la nivel global.
Printre principalele decizii luate la summitul G20 se numară:
impunerea unui control strict asupra salariilor şi bonusurilor bancherilor;
crearea unui Consiliu pentru Stabilitatea Financiara care va lucra împreună cu
FMI pentru a asigura cooperarea între ţări, şi pentru a stabili un mecanism care sa
avertizeze din timp orice dezechilibru produs în sistemul financiar global;
aplicarea unor reguli mult mai stricte fondurilor speculative şi agenţiilor de
rating;
o acţiune comună de a curăţa băncile de activele toxice;
cele mai sărace economii din lume vor primi un sprijin financiar suplimentat
cu 100 miliarde de dolari;
punerea în aplicare a celui mai mare stimul economic pe care lumea l-a văzut
vreodată, pana la finele anului 2010 a fost programată o injectare în economia globală a
5 trilioane de dolari.
Noile angajamente financiare: 750 miliarde $ pentru a susţine acţiunile FMI; 250
miliarde $ pentru a relansa comertâţul mondial; 100 miliarde $ – suma pe care băncile
internaţionale de dezvoltare ulterior o vor folosi pentru a sprijini economiile ţărilor sarace; +
6 miliarde $ pentru creşterea împrumuturilor pentru cele mai sărace ţări.
32
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Concluzii
Considerînd efectele crizei financiare, economia globală , actualmente,
suportă ,consecinţele celei mai profunde recesiuni după Cel de-al Doilea Război Mondial. In
concluzie, criza finaciara 2008 -2010 a dus la înrăutătirea tuturor indicatorilor economici.
Aceasta criza a fost resimtita atat de Romania, cat si în celelate state membre UE.
Ca urmare a acestei crize oameni se gandesc mai bine ce fac cu banii înainte de ai
utiliza ,luand in calcul posibilitatea pierderii acestora, se vor cumpara mai putine produse
electronice si mai putine maşini ,iar majoritatea maşinilor cumparate vor fi second-
hand,creditele sunt mai scumpe si greu accesibile , in lipsa finanţarii unele IMM-uri vor da
faliment, etc.
Sa previzionat ca începand cu anul 2011 o sa înceapa o usoare redresare economica
si treptat o sa se iese din criza. Intra-devar anul 2011 a venit cu mici recuperari la salarii , dar
si cu multe scumpiri, iar ceea ce va urma o sa vedem in anii urmatori.
33
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor
Bibliografie
Criza financiară internaţională şi provocări pentrupolitica monetară din România, Cluj, 26 februarie 2009
Criza economicã din România anului 2009 : cauze, efecte, soluţii ;Dionysius Fota, Marius Băcescu. – Bucuresti Editura Universitară, 2009
http://www.coface.ro
www.standard.ro
www.zf.ro
www.daliybusiness.ro
http://totul.md/ro
http://desteptarea.jurnaltv.md/?p=14215
34