v ;

■ . . . . ■ ;■ ■ ■1 - ' ' ’ • ■ '

-. -

f l B B 1

l y ş i m

V " . ■ ■_ . ‘ .- ■’ ■ : ’ ■

ZIAR INDEPENDENT,

expresie a o p in ie i publice d in ju deţu l CLUJANUL II, NK. 118 JO I 28 IUNIE 1990

-1 PAGINI 1 LEU

■ ■■ ...... 11 ' 1 ." .....*" " . "" . - . .... - ■ , . . ' 1

CÎND DILETANŢII FAC POLITICĂ

(\rn simţit dc la înccput că Revoluţia iac-a găsit ne- pregîiiiti şi deci foarte vulnerabili. Şi că în democraţie, trebuie să păşim, cu prudenţă. în vîrful picioarelor:— nu tropăind. Am tropăit — şi cdnsccinţelc sc văd. la zilele din urmă s-au simţit chiar dureros. Mulţi dintre noi am confundat democraţia cu liberul arbitru, cu anarhia. . - ’ " „ v

Unii sînt scuzabili prin totala lipsă de experienţă. Aiţii n-au nici o scuză. Mai ales cei care din orgolii meschine şi dintr-o dovedită lipsă dc patriotism au în­cercat şi mai-încearcă să aplice zicala, cu Morală'so-, dală negativă, „Să moară 'şi capra vecinului"..

Mă aflu printre cei care :»U optat pentru încredere şi., răbdare. Şi eu sînt convinsă că trebuiesc înlocuite ve­chile structuri. Dar sînt în egală măsură convinsă că, din păcate, aceasta nn se poate face peste noapte.

Schimbarea bruscă a structurilor, îndeosebi a celor sociale, poate conduce la perturbări grave, datorate îiv-, deosebi. „reacţiei de apărare" a celor care pînă nu de mult dobândiseră privilegii nejusiiiicatc şi al căror nu­măr tm este deloc mic-. Şi eu sînt pentru cernerea şi- tei pe cale naturală şi "nu prin violenţă.

Jumătatea de veac de mizerie materială şi morală a determinat ca răul să săjăşluiască în aproape fiecare dintre noj. Dar în loc să ne privim în oglindă, am pre­ferat pină 'acum să vţde’tn bîr.na din ochiul vecinului, E poate explicabil.

Asm întîlnit de curînd pe stradă o veche cunoştinţă, eatSru didactic universitar. „Pînă cînd va trebui să tot Md dc clasa muncitoare, iar intelectualitatea să fie CTarginalizaiă?‘‘ — ini-a zis, ' Vie, am gîndit, . Dar nu m-ahi putut opri ' să-msi' amintesc că, pînă deunăzi, eu-: noştmţa mea publica frbc’vent. în „Kra socialistă". „Pînă cînd va trebui să-î duc în spate?" — se lamenta' rilele.

'trecute.a-'alfă cunoştinţă (era vorba tot de muncitori), Să -i ducă' în spate ea, care lă locul de muncă vine cînd vVrrt:’şs'pleacă tot cam aşa.'.-j:■ ■ .--■■■■

Şi încă un lucru. Aş dori să se definească totuşi conceptul de „golan"; c'uvîrit manipulat peste limitele normalului In ultima vreme. Şi să mi sc răspundă: e- xistă sau nu golani în ţara noastră? Cum pot fi de- dumiţi de fapt toţi cci fără ocupaţie, care,, cu cuţite şi bite, au bintuiţ zilele trecute străzile Capitalei? Dar cei care ne „reprezintă" peste hotare în'maniera celor vă­zuţi; pc ecranele televiziunii intr-o gară din B.D.G.?

Cred că paralel cil regenerarea economică ar trebui să;purcc‘dein de urgenţă şi.la-asanarea morală, prin gă­sirea celor mai eficiente Căi şi mijloace care sâ. deter­mine reuşita. ?. '• v- .

îndeosebi ultimul deceniu a-condus- din nefericire la i«m fenomen de adaptare a majorităţii prin exacerbarea, corupţiei, a traficului de influenţă şi a abuzului de pu- . fere, cu toate consecinţele j păgubitoare ale acestuia (răsturnarea valorilor,, deptofesionalizarea, mi sc par .

. cele mai importante). Ce-ar fi deci ea mass-medîa să- şi orienteze atenţia şi Spre > purificarea spiritelor, căci se parje eă.într-adevăr, nu puţine au fost ziarele care au contribuit la;otrăvirea lor. - ' ,

îndrăznesc: sâ propun, chiar 0 anchctă publică pe.a- . ceastă tentă, anchetă care 1 să inaladă toate categoriile■ socio-profesionale şi carc să înceapă cu cei care sînt în , cea mai mare ̂ măsură implicaţi în devenirea sufletelor

dascălii.' 7, ■; . . . . ...Sugerez cîteVa întrebări (perfectibil ) r

. 1. Consideraţi că în profesiunea :dv. corupţi a, traf^ul . de influenţă, abuzul de putere au cons fenomene izolate sau generalizate? 2; Prin ce s-au manifestat con­cret fiecare din aceste fenomene? 3. Consideraţi că a-

■ ceste fenomene persistă? 4. Dacă dă, care şînt. cauzele? 5. Ce măsuri concrete sugeraţi pentru o asanare morală . în profesiunea dv.? ’

Gîndesc că «Tasemenţ-a anchetă s-ar nutea constitui ca 0 invitaţio lanecesara „privire îri oglindă", la ne­cesarul ; chatarsis general. Fără atacuri la persoană, căci poate prea mulţi d in tr^ no i. ne vom simţi în culpă.

Şi eu- mă număr printre cei care . speră că dacă ’vom avea răbdare şi, mâi ales bun simţ, vom reuşi pînă la urmă să renastem.din propria cenuşă. Altfel,, vom con: tim iasă ne indignăm de lipsa de maturitate politică. .. a altora, ..., '

. . Prof. Magdalena MUŞAT:

Informare şi civil i za fieReintegrarea . în circuitul

gfcnerăl al valorilor uma­ne este indisolubil legată de stabilirea unei strategii adecvate pentru înlătura­rea decalajelor şi reinte­grarea ia contextul civili­zaţiei. In această perspec­tivă, - apar contradictorii. reducerea ' .săptămînii de : lucru şi reorganizarea în­văţămîntului.' Trecerea ta săptămînă de lucru de 40 de ore .' este un deziderat scontat şi binevenit pentru toţi lucrătorii. In ăcelaşt timp, aceasta reprezintă „alinierea" situaţiei exer­citării muncii sociale la mvelui .ţărilor defvoltate economic. Dar schimbarea nu este prea bruscă? ;\u fost create condiţiile nece­sare. inclusiv de natură socii l-(. ulturală, unei ast­fel de treceri? „Entuziaş­tii'il“ manifestat poate fi în flagrantă’ contradicţie cu urmările stării de fapt ge­nerale în economie. ' >

O- astfel dc schimbare este. cu necesitate, asocia- ' tă cu asigurarea unei pro­ductivităţi a mulicii supe­rioară, care generează re- ducerert ponderii cheltuie­lilor.- materiale şi produsul socia! şi, prin aceasta, creşterea venitului naţio­nal— sursă de'creştere re­lativă n salariilor. ' Date­le stati.-if.ice relevă însă o deteriorare a ; nivelului productivităţii,, însoţită de

creşterea ponderii cheltu­

ielilor . materiale de ^pro­

ducţie. Acţiunile cu ca­

racter revendicativ, m ani­

festările de dezinteres faţă

.de muncă, revigorarea ten­dinţei spre obţinerea de

. venituri ilicite etc., accen­

tuează-,starea de regres a

economiei. Consecinţele se

asupra ştirii

de ansamblu" a - naţiunii: penuria de bunuri mate­riale se accentuează, sfera serviciilor rămîne limita*^ tivă, posibilităţile de :• fi­nanţare a unor acţiuni so* cial-culturale ' sînt în, des­creştere, toate generînd rieăcţii în lanţ, cu repercu­siuni negative asupra nive­lului de trai. Rein sta ura­rea unei stări de muncă — responsabilitate — dis-j ciplină poate şi . trebuie să constituie sursa redresării

. stării de fapt. .Reducerea „săptămînii

de lucru1* a elevilor şi stu­denţilor apare la fel de contradictorie: în condiţiile creşterii cantităţii de in- , formaţie, micşorarea iiu- mărului de ore din progra-.. mele de învăţămînt im poate contribui la creşterea gradului de cultură şi civi­lizaţie. Citm poate im ab­solvent de liceu sau de facultate sâ se implice in problematica dezvoltării cînd cantitatea de infor­maţii percepută este . lim i­tată la circa 25 de Ore de predare şi verificare a cu­noştinţelor? Sigur, echili­brarea se poate face prin extinderea ponderii mun­cii individuale de cerce; tare in • domeniul particu­lar de interes al fiecăruia, însă, bibliotecile şomează tot mai mult, ' iar practica productivă şi-a dovedit „pe deplin' incficienţa.; S-a

pledat pentru un Invăţu-

ju in t pur de specializare li­mitativă (exclusiv manage­

ment, marketing, informa1

tică de gestiune, analiză e-

ţonomieă etc.). Consiliile

de conducere au manifes-

iat multă toleranţă Ia ast­

fel de solicitări în detri­

mentul viziunii de pers­

pectivi Spiritul revoluţio­

nar: al tineretului studios rămine deficitar în privin­ţa conştiinţei profesionale, ş Micşorareâ' numărului .'-del ore' didactice. trebuie îhso- J

“ţită de creşterea efortultii; individual, intr-o- c ît . m a i ' mare aprofun’dare a cu-' noaşterii -viitoarei ̂ meserii.: Nu corelarea programului p.ăririţi-copiLT -trebuie.• să primeze: în adoptarea hotă- rîrilor care vizează viito­rul. Sferă de interes tre- « liuie transferată spre, .ce­rinţele majore ale. unei a- devărate deschideri spre lu­me şi civilizaţie, intelectua­lul veritabil nu poate fi eva­luat prin ponderea timpu­lui liber disponibil, ci prin felul cum îşi foloseşte dis­ponibilităţile intelectuale. Importul de inteligenţă es­te- binevenit, pentru infor­marea „la zi* ‘ .asupra a ceea ce se întîmplă în lu ­me, dar societatea româ­nească dispune de sufi­ciente capacităţi pentru a se aulopropulsa în mediul civilizat, al lumii. Pentru aceasta, efortul general al societăţii trebuie canalizat spre creşterea producţiei sociale,-în condiţii.de'per-

. formanţă, atit. al . generaţiei.

prezente, cit şi al celei de .viitor. ; •

Victoria OPKEAN,Dumitru OPItfcAN

. ANUNŢ

, Duminică, 1 iulie, ora 10,

pe aerodromul Someşeni se organizeazîr, în premieră în localitatea noastră, un m i­ting aviatic, îri care vor e f volua în acrobaţii aeriene, aparate de zbor de diferi-’ te categorii,' precum şi pa- raşutişti sportivi şi; m ili­tari. ' " u 1

Intrarea liberă. ’ . -'

COMUNICAT','..,;.

In da ia de - 29 -iunie 1990, ora 11; Ia sediul C.P.U.N, . a l, judeţului Cluj, U-duI, 2 2 Decem­brie nr’, . 58, sala 37,' va avea loc o şediuţă a ASOCIAŢIEI PENTRU ADEVĂRUL REVOLU­ŢIEI din judeţul Cluj.

T Invităm la această şe­dinţă reprezentanţi ai M.Ap.N.; ai Procuratu­rii militare, ai organe-’ lor administrative foca­le, ai formaţiunilor po­litice şi apolitice, pre­cum şi ai preiei şi Bar

dioicleviziunii.

' Pentru relaţii supli­mentare vă puteţi adre­sa la sediul asociaţiei, B-dul 22 Decembrie. nr.

.58, camera 7, intre ore­

le 19—12 -si, 16—18,

CRONICĂPARLAMEISTTARĂ '

După examinarea, pe parcursul a şase zile,.şi aproba­rea;, fiecăruia din cele 1C2 de articole cuprinse în Regula­mentul de funcţionare a ‘Adunării Deputaţilor, acest im- 1 portant document a fost supus votului în totalitatea sa, 1 fiind adoptat cu. majoritatea covîr.şitoare de voturi.

Dezbaterile purtate pe marginea structurii şl compo­nenţei comisiilor permanente de lucru ale Adunării De­putaţilor au adus în atenţia parlamentarilor o serie de alte aspecte legate Îndeosebi de necesitatea, acoperirii de către aceste organisme specializate a tuturor, domeniilor de activitate. Potrivit prevederilor noului regulament, a- ceste comisii au o importanţă deosebită, în sarcina lor intrînd examinarea şi avi/arca prealabilă a tuturor pro­iectelor de legi ce urmează a fi supuse, aprobării iu ple­nul camerei legislative.

După deliberări îndelungate — circa patru ore — la care ?i-au adus contribuţia atît majoritatea,. d t ş i'm i­noritatea din parlament, Adunarea Deputaţilor a aprobat, cu majoritate de voturi, următoarele 15 -comisii perma­nente pe domenii de activitate: economică, buget-finan- ţe; pentra industrie şi servicii; pentru agricultură, silvi­cultură, industria alimentară şi servicii pentru agri­cultură; pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor; pentru echilibru ecologic şi protecţia me-: diului; pentru administraţia locală, amenajarea’ teritoriu­lui şi urbanism; pentru muncă, sănătate, protecţia socia­lă şi statutul femeii in societate; pentru învăţămînt; şti­inţă,- tineret; şi sport; pentru cultură, arta şi mijloace de_ informare în masă; pentru apărare ;şi asigurarea ordinii’ publice; de politică externă; .juridica, de disciplină şi imunităţi; pentru cercetarea; abuzurilor şi de petiţii; Co­misia de validare (aleasă anterior). •; >• . '

Potrivit prevederilor din regulament, în primă, îor şe ̂dinţa comisiile îşi vor alege birourile compuse, de regu­lă, dintr-un preşedinta, doi vicepreşedinţi’ şi doi' secre-

‘ ţari.. .. ' . .

în continuare, Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea ' privind’ organizarea şi funcţionarea serviciilor presedm- !

. telui României, precum şi Hotărîrea privind structura or-- ganizatoric^i a aparatului Adunării Deputaţilor.

Senatul României şi-a reluat lucrările în pltn . miercuri, 27 iunie, aVînd înscris ca punct distinct al ordinii de ■ zi, ; la propunerea domnului Alexandru Birlădeanu, preştkUn-.

; tele acestui for legislativ — Proiectul .de Lege privind:,; organizarea şi funcţionarea serviciilor Preşedinţiei ; Ro- ' mâniei. .■» . , . ■ .

După discuţii. Senatul a adoptat cu 8 abţineri această* lege necesară îndeplinirii in bune condiţii, de către. P'ţe-', şedintelt- României, a prerogativelor ce-i sînt conferite;,

• înainte de pauza de prînz, An cadrul şedinţei Senatu­lui, dl. Alexandru Birlădeanu a informat, că a avut,. in

• cursul dimineţii, consultări cu primul ministru: desem­nat cu privire la cererea formulată de senatori de a fi' prezentate :n faţa Senatului echipa-guvernamentală şi

.programul de guvernare. în legătură;cu aceasta, pre-

- şedinţele Senatului ;a precizat că primul ministru al Ro­mâniei, dl. Petre Roman, va supune spre aprobare pro-'

gramul guvernului- şi va prezenta pe fiecare ministru ce, va intra în . componenţa viitorului cabinet în şedinţa .co­mună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului. .

; (Eompres)i

CONFERINŢA

Societatea' „Familia Lu­minii* vă invită la .con­ferinţa: Un martir al timpului nostru — epis­copul Vasile Aftenie, pre­zentată de V.M. Ungu- reanu, azi, 28 iunie, ora 16,45, la Casă municipală de cultură din Piaţa L i­bertăţii nr. 21. Intrarea liberă.

In lunile iulie şi- au­gust, conferinţele noastre de joi sînt suspendate.

FIUAL V ,CLUJ[: A.G.I.G. ’

' . anunţă: ' >i■?• ' V • , . .

Întîlnirea membrilor fi­lialei, prevăzută1 pentru, data de-2 iulie ac., se a- mînă pe 9 iulie, ora 18; la sala 318 a Facultăţii de e- lectrotehnîcă (strada Bari- ţiu nr. 26), cînd se va des-' făşura şi colocviul ca te­ma-„Inginerii ih perioada economiei de tranziţie". Preşedinte, - ing., Mircea Bejan.

îritoSf

xs

,w\\

liuîndc ictăţii BoK'Sa

PAG INA 2

FIL MESffiSBSKSEE!

Intr-o duminică plină de soare, vînt şi vplictis merg să văd, într-o sală aproape goală, o „vechitură- de-film, pentru că a- cest gen de viaţă mi-a intrat de mult în vine. Ştiam că în O mie de miliarde de dolari, i ’africk Dewaere vra face poate în­că un rol de justiţiar, aşa rUm îl' mai ur­mărisem în pelicula tipică Judecătorul Fayard. zjs „Şeriful", unde va fi executat, pe. caldarîm, ■ de rivalul ocult, acea fru­moasă organizaţie a oamenilor onorabili puşi în fruntea societăţii. Numai că aici joacă, rolul unui ziarist. Manipulat la inrepy_t, el determină prin dezvăluiri moartei unui mare om de afaceri, intrat Iii „cîrdăşie“ cu un trust supranaţional. -Acest uriaş GiT.Î. 'este un splendid mon- ' sini economîco-politic, ce nu iartă nimic pentru simplul "motiv că vrea sâ cîştige cît niai mulţi bani. Marele şef este un

' m'stic al afacerilor, iar tînărul nostru jur­nalist talentat şi plin de caracter şi de etc

. va ajunge la originea crimei şi la nişte faimoase date, aflate într-un dosar, care, ca în orice ţară civilizată, conţine un cu­mul de destine. Filmul nu e mare, acto­rul e cl, acţiunea ţine de tipicul policier şi de dezriodămîntul' atît de mult aşteptat Povestea în sine păstrează durerea unei conştiinţe. Francezii n-au pedalat pe asta: Nu e stilul lor imediat, însă povestea îmi aminteşte de marea mea . iubire pentru Bogart şi de faptul că,-atunci demult, zia­riştii erau nişte duri adevăraţi şi vînau

SPERANJA DE SUD MASĂ C p A D Ţ q . C D A d Ţ, vînt şi dinozauri şi lei, nicidecum iepuri şi şoa- JL V_̂ X. V» JL JL A tU .' -®-dinozauri şi lei, nicidecum iepuri şi şoa­

reci de cîmp. Patrick Dewaere nu e Bo- . gart, dar reuşeşte să dea prezenţă fiinţei

fragile în faţa brutei, cu treceri umane şi deloc sofisticate. Şi totuşi va apela şi el la violentă. Întors acasă cu faimosul do­sar dă peste killer-ul trustului, care înce­puse toată povestea, şi îl aştepta calm să-i aducă prada. Simpaticul ziarist Paul se vede „pe bune*1 în faţa morţii, şi eu aş­tept să văd o moarte eroică, aşa, „făcută" şi nu transmisă în direct, pentru că G.T.I. nu e decît realitatea puterii. Dar, mai e- xistă o scăpare. Sub botul pistolului mî- nuit de adversar, el. va începe să scrie, cu stînga, adresa celui ce i-a „vîndut pon­tul*. Dar ce moşmondeşte simpaticul nostru erou, acolo sub masa lui de lucru, cu mîna dreaptă? Acolo e un simpatic pistol lipit cu scoci şi „blegul" nostru. . .

.îşi va scrie articolul senzaţional, va afla că marele ziar la care lucra e plătit de G.T.I.,1 că nevasta i se întoarce, că artico­lul Ii e tipărit de fermecătorul ziar pro­vincial de la care plecase, că va trebui să lupte mai departe pentru că marea porr căric e veşnică şi alte lucruri. instructive;

Mă uit sub masă, mă uit. In zare, mă uit pe stradă şl zic c ă ; merită" să citesc acest uriaş dosar, care este realitatea de azi, pentru că pe o filă e înscrisă şi viaţa' mea şl chiar a ta, dragul meu killer cu oche­lari de soare.

Dorin SERGIIIE

PARADAM O D E I

Mi-am ales, ca interlocu­toare în rubrica de azi pe Rodica Crişan, creatoare la I.T-. „Someşul', absolventă a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu“, secţia design.

- £ u ce începem?' — Gu fustele şi cu recu­

noaşterea domniei mini-U- lui. Precizez că moda a- ceasta este în special pen­tru tineret. Se înţelege că decenţa a rămas la modă, îndeosebi pentru ţinuta de după-amiaza şi seara. „Fus- tiţele“ (e vorba de mini) pot fi croite pe trup sau lărguţe, gen Lambada. Şi la tricotaje â intrat în mo­dă fusta pantalon frumoa­să, elegantă, lejeră, ce mer­ge, în funcţie de materia­lul din care este făcută, a- tît la ţinuta de zi cît şi la cea de seară.

, — Vorbiţi-ne şi de pie­sa de rezistenţă a tricota­jelor: puloverul.

— Este în actualitate, co cîteva inovaţii: sînt la mo­dă broderiile pe- tricot, chiar şi independente, aso­ciate, adesea, cu imprime­rii/ Se menţin în vogă ja- quardurile, a căror modele variază' între desene mici şi foarte mari. Tot pentru partea de sus,,se poartă jachetele tip mini-bloizer. Acestea apar d«.tul de scurte, sînt largi, pină Ia nivelul taliei, pentru, a fa­ce o diferenţă clară fnlre lărgimea jachetei şi subţi­rimea taliei. Linia rio 'roi merge pe raglan, cu ume­rii mai puţin marcaţi, cu sau fără rever, încheiate la unul sau două rînduri de nasturi.

— Co fel de tricouri. se poartă?

— Se menţin tricourile decoltate (tip sutien), şi se manifestă o tendinţă de a- coperire a părţii din faţă şi de dezvelire a spatelui

Despretrico ta je

unde decolteul devine foar­te îndrăzneţ. Se poartă tri­courile c ît mai colorate cu efecte mat-lucios pînă la sclipitor, îmbogitite de ştrasuri, mărgeluţe, paiete,

..îndeosebi pentru sezonul estival.

— Există o • modă şi la treninguri.

Desigur. Cîştigă, a- cum, foarte, mult teren tre­ningurile din fîş (un anu­mit fîş, mergînd de la ’ ţe­sătură uniformă' pînă la cea, şifonată), dublate, pen­tru igienizare, de tricot din bumbac.

— Şorturile cum .trebuie să fie?

— De Ia decoltate pină la tip „bermudeV cu lăr­gime ce oscilează Intre mu --

' lat şi fustă pantalon.— în final, despre „cos-

. tumele" . de baie/ Se maipoartă?

— Şi da. şi nu. Cine poartă trebuie să caute piese întregi foarte decolta-, te la spate, uni sau cu im­primeuri îri. contexturi Costumele în două piese trebuie să aibă chilotul cu înălţime în talie şi decoltat

: lateral, pînă la cordon chiar.1 _

— O singură întrebare delicată. De cc nu găsim produse moderne în comer­ţul de stat. din moment ce creatorii pot şi crează veşminte moderne?

— întrebarea- trebuie în­toarsă înspre I.C. R.T.I. Cei care ne contractează prq-

. dusele pentru fondul pie- ţii aleg pentru cumpără­tori fără să-testeze gustul şi cerinţa pieţii. Şi-ar m ii fi de amintit lipsa unor reviste de specialitate, în ţară, pentru publicul larg şi din străinătate pentru creatori. Noi ne cumpărăm revistele străine de pe „O- ser‘ . , .

Maria SANGEORZAN

BEŢE iN ROATESăptămîna trecută a avut

loc în oraşul, nostru Con­ferinţa organizaţiilor stu­denţeşti din ţară şi a con­ducerilor caselor de cultu­ră. Principala . problemă discutată a fost hotărîrea guvernului referitoare la

■preluarea de către asocia­ţiile studenţeşti a patrimo­niului U.A.S.C.R. Mai pre­cis, este vorba despre 125 milioane lei, de complexele culturale-spoi tive „Tei“ din Bucureşti şi „Babeş“ din Gluj-Napoca, de casele de cultură. Conform hotărîrii, şî-pentru ducerea ei la' în­deplinire, s-a constituit un Comitet Naţional format din .cîte trei reprezentanţi kî fiecărui centru universi­tar. Acest comitet, provi­zoriu la ora actuală, va trebui să devină un fel de parlament studenţesc, a- ceştia considerînd că astfel ar putea avea un control şi o implicare directă în ; administrarea acestui pa­trimoniu. ' ’■ -

Dar, actualele conduceri'■ ale caselor de rultură con- fsideră că rămînerea i în '; continuare sub patronajul Ministerului Invăţămîntu- lui dă siguranţă, ex'cluzînd, din start autofinanţarea, şi nu purte problemă de a crea un nou aparat econo- mico-administratiV. . Cu toate opiniile diferite, dia­logul purtat a arătat că ambele părţi doresc o re­zolvare a situaţiei, fiind dispuse la înţelegere reci­procă.

Se pare, însă, că cineva joacă totuşi roluhceJui ca­re pune beţe în roate/ Şi anume, ministerul amintit.- Studenţii vau organizat potrivit hotărîrii guvernu­lui şi aşteaptă să primeas­că ceea ce este. al lor. în loc să-se în:!mpl-! t»a. Jt se cer listele de semnături prin care să-şi- confirme reprezentanţii, după ce tot ei i-au ales. De ce se „tra­ge de timp"?

Adrian CHIRCA

Cu ultimele două par­tide de marţi, cortina a căzut şl peste optimi. Ce­le 210 de minute viziona­te — fiindcă în ambele jocuri au fost necesare prelungirile — ne-au ofe­rit un spectacol fotbalis­tic de calitate, iar „ulti­mul act", partida Anglia — ■ Belgia, un adevărat regal pe care nu-1 vom uita. curînd. A fost acest „ultim act*1, indiscutabil, cel mai bun Joc disputat pînă acuma în turneul fi­nal COPPA DEL MON- DO, ambele protagoniste etalînd întreaga recuzită din arta fotbalului. Păcat că una din ele a fost, ne­voită să părăsească scena turneului final, aceasta fiind Belgia. Oricum, is-

j toria Cupei Mondiale va consemna cu superla­tive „ultimul aet“..iar toţi cei care au, urmărit, pe viu sau în faţa micilor ecrane, acer'neuitat spec­tacol, vor putea spune,- precum anticii, „Et in Ar- cadia ego!“

• SPANIA — IUGO­SLAVIA 1.-2 (0-0. 1-1). După expelenta prestaţie din partida cu Belgia, formaţia antrenată de Luis Suarez era credita­tă cu. prima şansă în faţa celei condusă de Ivica O- sim. Pe teren, marţi, pe stadionul din Verona, se constată însă un aproape perfect echilibru: vitezei de reacţie şi unor nume­re personale ale spaniol Iilor, presingului lor per­manent, iugoslavii opu- aînd un calm deosebit, o rafinată ştiinţă în prote­jarea balonului, o con­strucţie mai simplă, -dar şi percutantă a fazelor de atac. Cu toate-fazeîe de poartă din prima şi a doua repriză, cu ratarea unor bune ocazii. se pă­rea că partida se îndreap­tă spre prelungiri. Iată însă că în min. 77 Stojkp- vic înscrie pentru plavi, finalizând im reuşit atac. Bucuria şi marea întris­tare întipărite pe^feţeie antrenorilor Osiro şi Sua­rez au fost şterse în min 84, cînd Salinas a egalat finalizînd o exceleniâ centrare a lui Vasque*. Deci tot s-a ajuns în prelungiri. Numai că în m in..93, acelaşi Stojkovie a executat eu multă mă­iestrie o lovitură liberă de ta 20 metri, expediind balonul aproape de vin- clu, Tn stînga lu i, Xubi- zarreta - şi 2-1 pentru plavi. scor ce nu va mai fi modificat pînă la fina­

lul prelungirilor, cu toa­te şarjele dezlănţuite ale spaniolilor, • porniţi cu toţii la asaltul porţii lui îvkovic, fapt ce putea >;ă-i coste scump de tot în min. 112, cînd Savicevic a ratat o imensă ocazie, singur cu Zubizarreta:

• ANGLIA — BEL­GIA 1-0 (0-0, 0-0K Parti­da a început explosiv. si In min. 2 Ceulemânş şu-. tează, Shilton respinge şi un apărător . deviază in . corner. Acelaşi • Ceule- mans expediază balonul In bară în min. 14. Ca-

. valeria uşoară a „dracilor roşii" zburdă irezistibiL Jocul se încinge în sen­sul rapidităţii fazelor, englezii, perfecţi, stăpîni pe arta protejării balonu­lui, declanşînd, la rîndul lor, contraatacuri" deru­tante şi în mare viteză. Balonul circulă continuu, de la o poartă la alta, în­tr-un' ritm furibund. Ra­tează o mare ocazie Bar- nes (min. 353, singur în careu cu Preudhomme. începe repriza secundă. Ritm ş i'm a i accelerat. Scifo şutează senzaţional (min. 50), dar balonul zguduie bara verticală dreaptă a porţii lui Shil­ton. , Belgienii apasă şi mai tare , pe acceleraţie, iar Claesen ratează o bu­nă ocazie In careu, singur cu portarul. ,.Cap“ . Ver- savel (min. 82), dar im­batabilul Shilton reţine. Englezii în tot acest răs­timp joacă cu un calm -imperial, se apără exact şi pornesc rapid pe con­traatac. Se ajunge, to­tuşi, la prelungiri, care : debutează în acelaşi ritm sufocant, de parcă atunci era minutul întîi. de în­ceput al partidei. Engle­zii devin din ce în ce mai agresivi, în sensul bun al cuvîntului: Platt ratează , o uriaşă ocazie (min. 92), < iar Waddle (min. 96) nu-1 poate învinge pe porta­rul belgian. Ratează o imensă ocazie Walker (min. 99) din marginea careului mic. imitat, un

- minut mai tîrziu de Scifo. Ritm alert, şi în repriza s»cundă a prelungirilor. ,Se părea eă se va ajunge la executarea loviturilor de la 11 metri, and tn min. 119 Gascoigne exe­cută o lovitură liberă de la 28 de metri, trimite balonul cu boltă în.ca-

-reul belgian şi Platt îl expediază în plasa porţii: 1-0 pentru Anglia. O în­vingătoare merituoasă, o echipă de mare clasă, o cu totul alta decît rea rare ne-a exasperat în oartidele dm grupă. O învinsă al cărei joc ne-a îneîntat, fixîndn-1 în me­morie -pentru totdeauna,

Victor MOREA

Iată şi programul sfer­turilor de finală: sîmbătă. 30 iunie: Iugoslavia — Argentina şi Italia — Ir- . landa; duminică, 1 iulie: R.F.G. — Cehoslovacia si Anglia — Camerun. Ce pronosticuri faceţi?

AGENDA1 TV t

10 — Actualităţi: 10.10 — preuniversitaria: 11.15 — Film artistic (reluare). Ia

banii şi ,2-40 ~ Ar'monii romantico: 13.10 ~

Actualităţi: M-30 ~ * en'

piu m uz ic i: 16 — Te,e' glob: 16.20 — Panoramic

cco.umiic; i6,50 -

azi; 17,20 — Teleşcoală (reluare). Curs de limba engleză; 17,45 — Festivalul „Căluşul românesc” — Ca­

racal, 1990; 18,05 — Ade­

vărul literar şi artistic;

.19,05 — Anunţuri . .. A-

nunturi . -Anunţuri . . . :

J9.10 — Desenă animate:

19.30 — Actualităţi; 20.15

— InvitaîiiJ săptăminii;

21.15 — Roman foileton.

Moştenirea familie»,'Gul-

denburg. Episodul 2:" 22' -̂-

.Pro m*#̂ i*’a. 23 /V’l'ja-

Utaţi; 2J,lă - Xclfr'wp-

'/R A D IO ,

Simbătă. 30 iunie IV*0

g 00_8j0<) — Artunlităţi şi muzică: 10.00 - Week end: reportaje şi mu/.ică la sfvr- ţit de *^ptămină; ll^X) — r^-vi^ta revistelor: 11.15:— Musir Shnp {reluate):, 12.00 ~ BiblîoK’ca dm Al«*van- tirUi: i2.20 —' La bora satu­lui: «"Intere şi jocuri popu­lare: 12.50 - Glose lirice; 16 00 — Clubul gazetarilor;

17,00 — Trenul melodiilor; 17,.10 — Liceenii; 20,00 — Top Transilvania: muzică populară.

• TOOTS1E 79; 11:13.15; 15.31». 17.45: 20) - Repu­blica • COROANA DE FOC (9; IU 13. 15; J7. 19); UN U,’EEKEND NEOBIŞ­NUIT <J2; H. 16: lflt - Dacia • DESENE ANI- MATE <101; DEGETUL PE FIER (9; II. 15: 17...19); PORTO FRAIQCO (12; Hi

16; 18). JACK $1 VRE.1UL DE FASOLE (IG) — Mâ- răsti • CUCERIREA PLA­NETEI MAI MUTE LOR (9; II; 13; 15: 17; 19) — Vic­toria • DE €E TE PĂRĂ­SEŞTE BARBATLJL (9:11: 13; 15) • INCREDIBILA SA- HAH (17; 19) - Arta • AFRICA EXPRESS <9: n.: 13: 15; 17; 19) — Muncito­resc • LANŢUL AMINTI­RILOR. seriile 1 M (9: 12; 15: ll)i — 23 AnjuM * CĂLĂTORIILE LUI PfN- PIN <9>; SCARAMOtlCHE

fii; 13. 15; 17; 19) — Tim*

puri «Oi.

J U R N A L -

Răzbunarea ocaziilor!Niciodată ocaziile de,

gol nu s-au răzbunat cu atîta cruzime -ca în a- cest turneu final. Marţi seara, in ambele intîl- niri, dar mai ales in a doua, ele s-au întors împotriva celor ce le-au „şăvîrşit“ cu o necruţa- re feroce. Spania şi iu ­goslavia promiteau '■ un spectacol, nmîndouă fi­ind recomandate * de tehnica lor recunoscuta, de experienţa ţi capita­lul uman, de trecut -ţi de disputele <din grupă Dar meciul a fost m ă­runt ţi obositor, lipsin- du-i viteza de joc, de reacţie, de execuţie. Un furnicar de -pase greu de urmărit şi o prelun- gă căutare. Spaniolii au ratat mult, Butra- gueno a reluat cu capul în fţilpul porfii ţ i a -- venit golul iugoslav. Dar'echipa lui Suarez a egalat, oferindu-ne şi / : / oferindu-şi calvarul prelungirilor. Uri gol de' album semnat Stoj- kovic « temiinat me­ciul şi o echipă ce par­că nu merita să plece acasă, ■■■-.

Anglia — Belgia mi-a prilejuit o amplă decep­ţie şi o subliniere. Sînt echipe care ,. joacă in mişcare şi altele care joaca în viteză! (Dacă tricolorii ar juca in vi­teză şi nu ln mişcare, la tehnica şi inteligenţa, lor tactică, ar fi pre­zenţi mereu in finale europene . şi mondiale!) Belgienii au demonstrat marţi seara nn fotbal generos, de mare frur musepe, rapid şi plin de fantezie, au avut două şuturi in stilpii porţii, Shilton fiind spectator, dar balonul pur şi sim­plu nu a vrut să intre în plasă. Nu mai spun .norocul, şansa sau baf­ta, -ci destinul, acei ce­va ce omul nu-l poate înfrunta le-a fost total potrivnic. Ba mai mult, în min. t!9 a vemit —: din ofsaid? —-golul u- dgător a l englezilor, consfinţind, după mine, o mare nedreptate, una din acele de care doar viaţa e în stare să le inventase! Belgienii au fost mai buni, au creat mai mult. au şutat mai mult, . au strălucit pe alocuri, Scifo ne-a în- cîntat, da r.. dar--. Englezii* cu o echipă so­lidă, cu o plăcere ma­sochistă de a alerga du­pă balon, dar mai tră- gind de timp, mai /aul- tind, mai greşind, după o anoztă comportare in grupa F, merg mai de­parte. Dezolat, mă pre­găteam să nu urmăresc 'masacrul loviturilor de la 11 m, cind un tr&z- net a .spulberat orice speranţa pentru cei evi­dent mai buni O marc învinsă şi o norocoasă învingătoare. Să plece Belgia, Olanda, Brazi­lia ft să rămînă Came­runul, Irlnnăa^ şi chiar A rgejitina mi se P^re anoTtnal Dai' fot baiu* are M cinismf

Cindva,- scriitorul. francez libert Camus

spunea că fotlxilul ®e ajută să Indurăm tnal

viaţfL Viorel CACOVEANU

„In pat sau SUB PAT,” ori despre actualitatea imposturiiAdunaţi ca o turmă de, oi' negre>ln jurul baciului iu­

bitori de plăcinte populare, redactorii de la „Atlas” n-au întîrziat să dea replica articolului nostru, apărut în numărul din 8. iunie al „Adevărului în libertate". Apă­rut pe 15 iunie,-în „Adevărul" răspunsul lor, semnat de ilustrul gazetar Dan, Trif, are un .haz aparte, prilej uin- du-ne intervenţia de mai jos, pe care o sperăm ultima

. în contextul, atit de puţin interesant al analizei pro­filului unei publicaţii de extremă dreaptă. • -

Dan Trif începe prin: a-şi defini apartenenţa de grup, motiv pentru, care afirmă că redactorii de, la „Atlas" sînt „în majoritate tineri curaţi, cel''puţin 'sufleteşte": <SJd);ln numele tinereţii .'(oh, tinereţea, „Sfîntă tinereije __Tî,. autorul scuză apoi coredacţionarilor atit' firte-şeine de pTiiăi acum, cît şi. pe cele^vutpare; „Da, greşim uneori. Sn toiul' polemicilor, dar sîntem dispuşi să maî şi învăţăm cîte ceva". ‘In fine, scuturînd bine pomul în caie. crede că ne aflăm, Dan Trif trece la cîteva. afirmaţii pro'domo, aî căfbr' haz e im plic it1 Găci, fă- cînd din MtrîhUl ‘baci al- „Atlasului" un „port-drapel" (corect „portdrapel") el pare a ignora sensul cuvîntului, cel de -stegar, de , unde şi degradarea „maestrului" la condiţia de toboşar sau gornist Intr-un regiment conclus de Dan Trif. Tot aşa, dat fiind 'că îmi pune întrebarea „-cîtă penit«iţă aţi' făciit pentru un anume ideal7", prin referire, evident, la .acelaşi ,,,port-drapel11 (sici), mă o- bligă să-i "răspund că jn-am fâcut ..niciodată penitenţă pentru idealurile mele, deoarece a face penitenţă în­seamnă a. ic căi, a te pocăi. „ Iar de pocăit .n-are decît să se pocăiască Dan Trif -şi .„port-drapelul“ său.

Cînflnid azi Xambada Sin caterinca lu i Stalin, primită cadou de la securlstul. cu care colabora pînă mai ieri contra vizelor pentru Occident, .un /binecunoscut „critic de formaţie turistică" ne atrage apoi atenţia, prin gura lui Dan Trif, că am pierdut trenul literaturii.' Tot ce se poatel ’i Cu condiţia,- evident, de a fi călătorit cu

mijlocul său de transport. între două unice staţii: rubri­ca de cultivare a limbii de la televiziune şi cea de la radio. Tot prin gura aceluiaşi Dan Trif, trepăduşii din •redacţia „Atlasului11 ne acuză de tot felul de potlogării. Pentru a le răspunde, vom recurge la o sistematizare ce evită dialogul cu impostura: 1) nu am scris -şi nu am publicat vreodată un volum de versuri intitulat ..Cum să scriu. ‘2) ..Clujul liber* n-a avut, în perioada 22: decembrie—16 februarie. în mine un redactor, şef ad-

- junct autoimpus, ci un iniţiator, care n-avea de ce să-i ' ceară-lui Dan Trif permisiunea unei atari demnităţi, cum de altfel n-avea pentru ce s-o ceară nici „port-dra-; pelului" • ori „criticului de formaţie turistică11 pe care i-a adus în redacţie după apariţia primului mimăr;'_3) cît priveşte eşecul financiar al „Clujului liber", afir­maţia este o minciună sfruntată: tipărită la ofset. pe hîrtie velină, publicaţia avea 16 pagini şi s-a vîndut în proporţie de 80 la sută, la un preţ aproape identic cu acela tîe cost, 3 lei. după E numere rezultând totuşi un profit de circa 20.000 Iei, fără, apel la pornografie şi be­neficiind de semnăturile unor personalităţi ca Adrian, Marino, Tudor Cătineanu, Mircea Popa, Mircea Muthu. Dar cum ar fi putut Dan Trif să scrie toate acestea da-‘ ‘ că nu ar fi un impostor? Pînă nu demult „responsa­bil; cultural" la F.ME., unde se îngrijea din umbră de bariera unor coriste din ansamblul Ope.rel Homâne,' personajul a apărut oportun, la două luni după Revo­luţie, pentru a vorbi în numele celor căzuţi atunci. Na are cum să i se potrivească, aşadar, adagiul „pe scut sau sub scut", căci nu l-am putut vedea în redacţia „Clujului liber" nici măcar o dată, în cele două lun i de

.jgxistenţă a acestuia. Ca şl „port-drapel ului “ său, îi vi­ne b;ne„in pat sau .sub pat", singurul adagiu în -ătare' să-i definească oportunismul şi actualitatea impasluru

- - Ion ISTRATE

„ECHIPAMENTE iDE, REGLARE NUMERICA"— Literatură; destinată specialiştilor din dome­niul ' automaticii şi elec­tronicii, studenţilor din învăţămintul tehnic supe­rior, precum şi altor ca-' tegorii de cititori,. pasio­naţi ai; tehnicii de . vîrf, este,: de dteva zilei «nai bogată, prin apariţia în Editura militară a lucră­rii semnate de tînărul in­giner 'clujean' :'Dân Srin- georzan: ..Echipamente d t reglare ■ nuni< nea

• Sînt- abordate,' W corm" tentă- şi îndrăzneala as pork> ale teoriei moderne fi sistemelor, îndeosebide cele legate de automati­zările industriale, .de proiectarea produselor de automatică.. insistîndu-cc asupra componenţei 'de bază a noului sistejn ve­rificat de treglare .numeri­că — regulatoarele auto-,

mate digitale. >

FESTIVITATE DE AB- SOLVIRE. .Universitatea de medicină şi farmacie Cluj îşi sărbătoreşte vi­neri, .29 iunie,, de la ora

. .11, L la Sala sporturilor.: absolvenţii acestui arf: * Moment cu .semnificaţie deosebită în viaţa stu­denţilor de ieri, a medi­cilor; de mîime, festivita-, tea va fi marcată, la fel ca în, fiecare, an. de tra­diţionalul jurămînt âl lui Hi.pocr.ate.. .Ne ..îngăduim, să-le uram celor mai proaspeţi .medici „de ■Cluj" :safrsfactii ?mâri în . nobila lor misiune!

CONFERINŢA. Azi. 2S , lunie. de la ora 12, pro­

fesorul Paul Michelson ■ de la Huntington College;— Indiana — . S.U.A. va .

; conferenţia, la Institutul* de istorie {str. Napoca nr. 11) despre „Istoria în în-r vătâmîntul american".■ SALOANELE „LIVIU

;REBREANU". In organi­zarea Inspectoratului ‘pentru cultură Bistriţa şi

. -'.a Uniunii Artiştilor"Plas-.‘ tiri din România — fi­liala interjudeţeană Cluj— Bistriţa — -Zalău,, mu-- ;nk-ipiul Bistriţa a găz­duit, în zilele de 25, 26 şi

. 2T iunie, în cadrul Saloa­nelor «Liviu Rebreanu",

• mai multe conferinţe cu tema: ^Comunicare şi m >

del social". La galeriile de artă, ale U.A.P.;-a fost; deschisă expoziţia de ar-

f tă plastică „Model cultu- *> ral românesc11. '

EXPOZIŢIE. O nouă: expoziţie de pictură a lu i '

■ Nucu Mărginean, va fi vernisată - joi. -29 iunie: '1990, la ora 17, ̂ la Casa studenţilor ' din* "Piaţa

' Păcii. ’ ’ - 1 ' ' •' . ;CONCERT EXTRAOR-;

DINAR. . Sala Teatrului . Naţional va găzdui jov S

iulie, de la ora 18, .concep-- tul extraordinar ;al; „Fun-- daţiei Giîa şi Haim Wjc- ,

. her pentru ^promovarea artei cantorale ^inagogi- ce" din Statele Unite ale Americii. îş i dâu : con>

.cursul cantori renumiţi precum: Pinchas Rabino- viez, 'Jeffrey Nadei. Paul

■ Kbwarski. Aaron Ben- soussan. Leonid Karptn- sky, acompaniaţi Ia pian de Dariei Gildftn. ■ ■ '

' Emil LUCA

De aici, de la .Lupoaică", am pornit şi noi clujeni» spre o lume nouă. încotro? Oricum, elicopterul nostru a tuat-o ipre cartiere.^ : ̂ / . Foto: Nicolae PETCU

REPORTAJUL NOSTRU

ORAŞULVĂZUT DESUS (II), Culcuşurile nemărginirii. De aici, de deasupra bă-

trînului burg se vpde şi drumul Huedinului şi «el al Dejului, v priv*2şc; prin „ochiul" bondarului elicopteru­lui nostrn; şi sim t .cS îceva nu-i în regula. Nu este 'iţi-,

iTOic; :de,;4ce;.arpresupune înălţimile. Pur şi simplu' mi-am dat seama că numai după ce plecă. Iţ i este dor. ÎM rlit-cu o forţă extraordinară: pe ;daTele. cerului, simţi chemarea pămîntului. tată, „meridianul Farmec", "lăudat altădată pentru nu ştiu cîte premii Internaţio­na le .N im en i nti spunea atunci că pentni_a. procura un spray trebuie: să ajungi- maf, • degrabă în ; Dubay, ’Vfid cîteva fete în curlea întreprinderii: Doina sau Laura s a u ... oric^u’e dintre' ele visează să Înceapă producerea-„Bac.“-ului Pînă atunc i... *

Acorduii de frumuseţe. Şi strîngerl âe ■ inimă!. Eli- . coptei'ul, nostru , survolează centrul. Loc. unde, acum' şase luni,- au sîngerat concetăţenii. Cum ar zice poe­tul: Staţia terminus unde' s-a deschis1 / răsăritul rmui soare albastru / ca o floare de nu mă uita. Plăpîndă, lumina ;se filtrează' dinspre înâlturi, numai' conducă­torii auto ce gonesc dinspre Turda, nu se aşteaptă ca din ’elicopter să coboafe'„forţe" de crdine. Maiorul ■Gheorghe . Marctr saluta regulamentar, pune cîteva în­trebări cercetătoare şl urează „Drum bun". {Nu m-a mirat deloc cînd,r întors, pe pămîn£,;fcfcr-o: ţmreare an: auzit spunîîidu-se cu nâduf: ' A uâ t3igi! Dacă Poliţia a început.sâ vină dia cer...) :s.' ;

O urmărire a traficului rutier; fii condiţiiîc aglo­merării arterelor reprezintă o necesitate. Experi­mentul, au fast de părere cei tîoi reprezentanţi ai Po­liţiei rutiere, a reuşit eum nu se poate mai bine. Aşa se întîmpiă în toate tărîle civilizate.

Dar să îăsăm consideraţiile de ^specialitate'”. Mai important mi se pare să ne continuăm zborul. Peste lumisi ;jndastiiă. ■•' Lumea noastră multicoloră.

— Badu VIDA,

„Cruciada Creştinilor Români”■Sub -egida « Asociaţiei

Naţiunilor Unite din Sta­tele Unite ile Amerîcîi: l în 19 iunie 1990. a plecat t 5pre ţări ale JCuropei ră­săritene (R.'D.'Germană, î Cehoslovacia, Ungaria1 ‘ţ i i România), o misiune reli-j gioasă alcătuită din 30idei voluntari, 1 sub conduce- ? rea •domnilor pastori Da-, vid R. Kiteley din ̂ partea

Organizaţiei -Creştine',

Shiloh din O^cland, -Ea- i lifornia; Moses Vcgh,' preşedinte al Ambasado­

rilor Misiunii din ' Wa­shington, DXJ.; Bart Picrce din partea Bise­ricii Rock din Baltimore..' Maryland; Pavel Crişan, preşedinte ăl Misiunilor Vieţii Adevărate din Mo­deste, California şi Jan Barendse.

„Păstorit misionari no- aa venit <Jih S.U.A. in România pentru a predi­ca dogmele unui caii oa­recare, ei au venit pen­tru n ne învăţa eu» iw puieM deschide sufletul pentrn »4 primi pe Frirt lui Dumnezeu Poporal nostru s-a vSturat dc mi-

: vinte goale, de vorbe ros­tite în vînt. MVt 'muH ea'

l oricînd, acut» <1 are ne-

.voiie de adevărul divin, do un iulger mîntuitor care să -străbată dincolo de durerile trupului nos-. tru 51 dincolo de suferio- ţeie inimii pentru a ne reda sensul luminos al întregii noastre -existenţe. , Credinţa in harul şî =pu- - ierea lui Isus ‘Hristos poate • alunga din viaţa noastră tot ceea ce înseam­nă durere, tristeţe, boa­lă, supărare, singurătate şi înstrăinare.

Să lăsăm adevărul di­vin r— relevat de cuvin­tele acestor slujitori ai lui Dumnezeu — să ne pătrundă mintea ţi spi­ritul! Amin!“ sînt cu­vintele cu care ni se a-, dresează unul din credin­cioşi.

Sub semnul împlinirii adevăratei unităţi eu su­rorile şi fraţii români — deziderat promovat de pastorii şt misionarii a- mericani —, clujenii sînt invitaţi la manifestarea religioasă X liUCIA lU CREŞTINILOR RO- MAKI", cart se va des­făşura sfmbătă. 0̂ iunie 19WV ora 16.,1a Sala si»nr- turilor din Cluj-Nnpoca.

Am erican Ministcrs Joining H an d s tV iih Rom anian Brothers an d Sistea

PASTOR! S i

m s io is A k iAMERICANI

Î S 1

; v m s c

MIINILE C U

SURORILE S I

FRAŢIIROMÂNI

" , . A C a l lT o U n iiy ' t

CHEMĂM; LA UNITATEROMANIAN CHRIST1AN CRUSADE

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE - PAGINA' 4

m m z k mVPOK• Vinci CEC autoturism 1SCS,

separator smintină, înscriere color. Telefon 8-90-16. (13109)

• Vind Jawa 125. Telefon3-35-54. (13187)

• Vind Trabant, preţ conve­nabil. Telefon 1-53-59 sau 1-70-37. (13117)

<• Vînd antena parabolică şi decoder pentru filmnet. Tele­fon 5-33-72. (13187)

• vind 2 camere, bucătărie, bate, anexe, grădină mică, S în curte. Str. Sobarilor 18, telefon 3-57-41. (13201)• Vînd Dexlum (retinopatie

diabetică), Arteparon, Dipro- phos, Clienofalk, ursofalk, Nartie-TOzalit, rochie mireasă. Telefon 3-13-3». (13211)

• Vind cazan încălzire cen­trală; închiriez garaj, execut tricotaje de mînă,- ■ Telefon5-7B-17. (13111) .

• Vind Dacia 1300 fabricată 19Bft cu defecţiuni la motor, preţ convenabil. . Informaţii zilnic dupa ora 17. telofon ff-79-4â.' (liSSl) '■ ■: • Vind caroserie vechâ Da­

cia 1300; Telefon 3-80-27.(13-.T») . .

, • vind te Ieri ?, or color, fil­me color, cablu antenă,, bute- ltr- gaze, radiocasetofon japo- ~ ne?.. Telefon 1-80-54. (13125)

O vînd televizor color, im­port. perfectă stare. Str, Ra- Icoezi 124. Telefon 8-52-08,(13315) ^

• vind Volkswagen Passat. ■' Telefon 3-82-01.- (13255)- • vind. calculator personaj, motoretă Hoinar. • Informaţii Str. N.'isăud 12. ap. S. (13286)

- . • Vind videorecorder VHS nou, cu telecomandă. Telefon2-83-12. (1333!). . • -

• Vindem - Commodore — C+ şi accesorii. Telefon4-25-15. . (13423) ., • Vind televizor colo? O-

rion şi bujii . incandescente VW Golf Diesel. Telefon 1-43-35. (13403) ,,

• Vînd autoturism Merce­des 200 Diesel, Volkswagen GLS 4 uşi. Telefon 1-35-57, in­tre orele 17—20. (13482)

• Vînd magnetofon .Akal GX 747, Gcapetc autorevers şl ca­setofon Deek Alea! GXF î l 3 : capete. Telefon 8-12-03, zilnte ,16-29.(13399)

• Vind TV color sport nou• ;,Oţion*. Teieton 4-98-84, \. (1339f!) ' /• ~

• Vînd televizor color sport .,Orton“, forinţi. Telefon3-03-89. (13294)

• Vînd maşină de tricotat „Singer” cu cartelă în atare bună. Telefon 7-26-60. (13110)

• Vînd mobilă diferită. S3 poate interesa pe str. Tipogri-

. fiel l, intre orele 16—18. (13407)-,

• Vînd„ telecolor, video Pa - nasonic Nvg-7 a , casete v i- deo Înregistrate (matriţe) la preţ foarte convenabil, Tcis- îoh 4-30-17. (13430)- .

• Vind'Dacia u » , 'Instala?: • ţie completă recepţie satelit şi bliţ computerizat. Telefon5-SS-10. (13*25)

• Vind fierăstrău mecanic \ ■ (drujbă) marca „Ural* 10 1 e.n’ cubi. Informaţii telefon l-53-78. (t3428)

• Vînd pui de Comondor;: . Tata: înălţimea 82 cm, multi- camplon CAC, cami)lon de ra­să. Mama: apucătoare eKcep- : (ională cu HPJ, bunicii, stră­bunicii, campioni internaţio­nali. Telefon 5-15-96, după o- ra 15. (!3tlfii

• Vind ampliluner „Delia" cu 2 boxo Si) W, amplificator;, Akal. picl:-up Akal, videore- cordcr National G 12, video- casete, Pegas penti-u copil, electromotor, cniburator Oll- cît Club. Telefon G-59-13, dupj ora ÎS. (l.rv.i)

• Vinci televizor color „SUarp“ ţii radiocasetofon ste­reo „Kubln deluxc" ambele in -star6 perfectă. Telefon8-07-80, orele 18—2(1. (13137)

• Vind convenabil Wartfrjri; în'stare fie funcţionar:. In - formaţii oreie 17—18, zllnic,*tc- lefon tf-W-s.», Sv.’asz, (13367)

• vinci motor IJ-40,'/, tadio- ciisetofo;! ..Spaţi.il“ nou, bici- , clc-t.i pliantă. Infor­m ai» tr:!cftin n-v.1-)R. după o- ra ti», ft.tlftt»

» vur.t rr.*s r>. r . j r .1 - 3 0 orvie i i~vi.{UtfW)

• Vind Fiat 850 sport, slr. Hucium nr. l, ap. 55. (13UI)

• Vind casă trei camere, bu­cătărie, confort cu grădină, pc valută. Telefon 5-28-92, str, Borlianei nr. 15 A (Gjjeorfjhe- nl), după ora 16, (1 2 8 1 1)

• Cumpăr casă sau grădină pentru construcţie, mobilă stil, dormitor. Teieton 1-71-23.(13115)

• Cumpăr apartament. Te­lefon 8-20-50. (13188) ;

• Cumpăr casă cu grădină sau teren de construcţie. Te­lefon 8-20-30. (13183)

• Cumpăr sau Închiriez 10—20 mp pentru spaţiul comer­cial in zona centrală. Oferte la telefon 4-18-15, orele 20—22. (13222)

• Cumpăr două telescoape hidropneumatice faţă pentru Citroen GS. Telefon 3-9B-30. .(13116)

• Cumpăr apartament 2 ca-’ mere Zorilor, Grigorescu ca­păt, exclus parter sau ultimul etaj. telefon 3-95-72, orele 17 —22. (13293)

_____________

• Schimb garsonieră con­fort I,: etaj III, ap.. 54, de stat str. Detunată:. 11 cu aparta­ment 2 camc-re, exclus car-'

.tier Mănăştur. Telefon 1-32-13, - (13219) - . • '

, • Schimb apartament 3 ca­mere Caransebeş cu similar (eventual 3 camc-te) Cluj, In­formaţii 4-51-32, (13214)

• Schimb apartament 2 ca­mere Bistriţa cu 2 sau 3 ca- • mere Cîmpia Turzii. Informa­ţii str. Griviţei nr. t2, bl. C, sc. n, ap. 14. (13235) ,

• Schimb apartament 2 ca­mere, proprietate de stat, din Deva cu Turda sau Cluj-Na­poca. Telefon Deva 95G/2-00-79.(13271)

• Ofer Central două garso- - nlere mari cu dependinţe. Cer 3 camere central sau str. Do­robanţilor. Informaţii telefont-32-07, după ora 20. (1S52S)

• Schimb pentru pretenţi­oşi una' cameră,' cor.fort' cu '2—3 camere în zonă. Telefon3-42-56, orele 15—22. (15287)

jN g H tR IE g r ,• Caut garsonieră nemobi-

lată pentru închiriat. Infor­maţii la telefon 6-97-12, dapâ ora 19.. (13209)

• Caut pentru închiriat a- partament nemobilat in car­tierul, Mărăşti sau apropiere^ Telefon 5-21-30. (13236)

• Studenţi căsătoriţi cău­tăm pentru închiriat aparta­ment (garsonieră), anul şco­lar 1990—1991, de preferinţă Grigorescu. Teieton 6-59-68. (13331)'

• Dau în chirie apartament2 camere, nemobilat, in Mă­răşti, pe valută. Informaţii telefon 6-81-63. (13113)

• Medic, caut garsonieră . sau apartament pentru închi­riere. Oferte la telefon 1-60-51. între orele 17—18.(13347)

„B I-E R D E R f.■ • Szelezsan Margareta pier­dut fişă 'de-suprafaţă. .O de­clar nulă. (13106) "

• Gherman Aurei, pierdut contract de închiriere elibe­rat de tCIÎAL cu nr. 26JSS. II dcclar oul. (I320G)

P -IX E .R S E JEE2'

• Liceul teoretic nr. t Cîm­pia Turzii (foşti Şcoala wno- ralu nr. 5) anunţa concura pentru admiterea în treapta l-a de Jiccu: 23 locuri, mate- maticâ-iizicS; 81 locuri filo- ÎOi'Jc-iitoric. RelaţiT supli­mentare la sccrclarlr\t, str. G Martie nr. 17. telefon e-8 1-T'j.(moş*• ^ MctlUoz geografie pentru .'jfimifere. Telefon C-7I-9T. clu- 1*4 (13U5)

-COMEMORĂRI.# Trişli şi intiureraţl a

nuoţAm trecerea în nefiin a scumpei noastre ma*

ine şl bunici FAZACAtf AVRELIA,

nâseutA Ifudrea, în vir«tâ «le 56 ani, care se alătur* jn eternitate, după numai10 zilct, soţului său iubit

\\UltEl.. Prin viaţa lor de* dicata noua voi* tr&i zi de7,1 în sulleleW noastre Corpul nciasufleţit se seşte la domiciliul din stra* da Cireşilor 28* iar înhu­marea va avea ioc vineri 39 iunie, orn 12, U cimi tirul Central. Copiii eu fa miUiie. •

9 Dragă - Carmen şi Ma­rius, sintem alMuri de voi în aceste clipe grete prici­nuite de moartea părinţi* lor voştri, Ia interval de10 zile, AUREL FAZACAŞ şi AURELIA (n. ICudrea)» Unchiul Ion şi tuşa Silvia cu lamiliile. (13411)_____

# Sintem alături de Car­men şi Marius in marea durere pricinuită dc pier­derea mamei dragi» Faqi. Iosif TQader.

# CoiectHnil Grădinii bo­tanice este profund îndu­rerat pentru pierderea pre­matură* dup o .grea su­

ferinţă a colegei AURELIA FAZACAŞ, ma­mă deosebită şi harnicA floricultoare. Condoleanţe familiei, greu Încercate in­tr-o singură săptămină* <13413) • - •

• Cu inlmile.^drAtrite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre soţii» ma­me şi bunici LIDIA tUPU. Inmormîntarea va avea loe sîmbătă, '30 Iunie 1990, ora 11» la cimitirul Centrai. Na te vom uita niciodată. In vec! nemînguaţi soţul Cos­te, fiul Dăntijt, nora Danie- te, fiul Dănuţ, nora Ma- rieta, nepoatele Carmen şl Monica. (133S£)

# Cu aâtneă durere iu suflet ne despărţim de scumpa noastră prietenă

LIDIA LUPU, pe care no o vom uita niciodată. Con­doleanţe . întregii familii. Familia GhcorgUe Ţi£âu»

• Pios omagiu şi veşni­că amintire scumpei noas­

tre mame MAHÎA CIIVÎPEANU» care ne-a pă­răsit fulgerător acum zece ani.: Va . rămîne veşnic în inimile noastre ţi nti o vom uita niciodată. Fiica Mariana şi ginerele Sile popescu din Timişoara.(13030)

# Sint £ săptămini de cînd pămîntul rece acope­ră pe . cel mai iubit soţ,

tată şi bunic GEOKGK OLAKU (născut. in Rebri- şoara). Suflet generos şi bun, sprijin al familiei; zadarnic te vom aştepta, mi-ţi vom mai auxi gla­sul, nu-ţi vom mai vedea chipul drag, paşii tăi . nu vor mai trece pragul ca­sei. Din fcricirea carc ne-a luminat viaţa, ne-a r4ma3 numai durere, lacrimi şl dor nestins. In vcei ne- mingiiaţi, soţia Ana, copiii Rodica, Mili şi Ghiţă cti familiile. Comemorarea va avea loc duminică, 1 iulie, in Piaţa Libertăţii, în ca­drul Bisericii greco-cato- tiee. (13030)

# Se împlineşte un an de la plecarea dintre noi a dragului nnntru soţ, tată,

socru, bunic şi cuscru VASILE IUTS. II vom păs­tra neştearsă amintirea. Familia. (1313")

Se inipiinesc C lunf dr Iu trecerea in eternitate a

scumpei mele soţii ÎUAniA (IHA)'

nifGNAItlU. Parastasul v.\ avea loc in biserica or­todoxă Petru şi Pavel, din strada HaUoczi tir, lll, ln ziua de simbiită, .10 iunie, orele 11,30. Cu multă dure­re in sufletele şi cu cele mai rurale şi pioase sîn- Uurî, soţul Aurel Itugna- riu >i rudeniile. Dumnezeu să o odihnească ia pace. (IJisrj)

• ^ La tt iunie 19&0 sc îm­plineşte un an de lacrimi şi durere de cind m-a pă­răsit • pentru totdeauna scumpul şi dragul meu soţ IOAN DiliVCAN, Amintirea lui va rămîne veşnic în 1- nima mea. Îndurerata so­ţie Floriea. (13?5<) __

0 A trecut uu an de la­crimi şi durere, de cind a trecut in nefiinţă scumpul nostru frate, cumnat şi unchi IOAN dkAGAN. Nu tc vom uita niciodată. A* vram Drăgan cu familia. <ta-»5fi/A) ^ ___

• Sintem alături de prie- . tenul nostru Virgil

Arghiuş in marea durere pricinuită de pierderea mamei dragii Familiile Si- me şl Brieiu. (13285)

# Sinteiu alături de doamna profesoară Firuţa Poduţ în marea durere pricinuită de moartea so­ţului său. Diriginta şl ele­vii clasei a Xl-a B» Li­ceul „Avram Iancu**.(133S1) ' ____________

• Siutem alături de co­legul nostru Matei

Mărgăoan în marea dure­re pricinuită de moartea mamei sale. Colegii de muncă din Institutul - de chimie, colectiv seniori. (UU!)

# Compasiune şi condo­leanţe prietenului Ioan

Cordoş la. pierderea ma­mei iubite. Floria Goia, (13!U> - • —

m Se împlinesc triste S luni de lacrimi, de clnd a plecat de lîngă noi, pen­tru totdeauna scumpul nos­tru soţ, tată, socru şţ bu­nic IOAN M11IALI. Dra­gostea lui cu care ne-a In* conjurat va' rămîne veşnic în inimile noastre. Soţia Maria, fiul Marin, nora Ana, nepoata Carmen, co­memorarea va avea loc duminică, 1 iulie' 1999/ la . biserica ortodoxă din Cor­doş —■. Cluj-Napoca. (13113)

\ Sintem alături de dom­nul ing. şef Marcel Fopa îu marea durere pricinu­ită de decesul mamei dra­gi, Colectivul Abatorului de pâsărî'FIoreşti. (13415)

I Sintem alături de prie­tenul nostru Simion

Bâdocan la greaua. încer­care prin care trece» Fa­miliile Ursulescu şi Ve- zeteu. (1SÎ92)

# Sincere condoleanţe familiei Vasile Jaşcău pen­tru pierderea mamei dra­gi, Colectivul administrativ diu Şcoala de nevăxători. ' (1510$)

# Sîntem alături de co­legul nostru, ing. Nelu

Oros in marea durere pri­cinuită dc de ;e>ul ttiam.M drag5. C'tît^ii de in Â.P.t\ U.7. Si A.lMr.X E. (1341. }

# Colegii şi colaborato­rii de la . Inspectoratul sil­vic judeţean Cluj exprimă cele mai sincere condole­anţe domnului ing. Aurel Pepine, inspector şef ad­junct, pentru pierderea mamei dragi. (1331S)

# Sincere Condoleanţe colegului Toader Jaşcău pentru pierderea mamei. Colectivul secţiei E.C.M.(13 H9) ______

• Sintem alături de fa­milia îndoliată in marea durere pricinuită de pier* derea colegului şi şefului

nostru drag, ing. Biro Ivan. Colectivul A.P.N.N.C. /.Metalul roşu**. (13V-Î1)

• Cu adîncă durere in suflet anunţăm încetarea 'din viaţă, după o lungă şi groa suferinţă a scumpu­lui nostru soţ şi tată, ing. Bino IVAN, in vîrstă de Z2 de ani, şi»f atelier de prolectare-nornuire la în ­treprinderea „iWetaîul ro­şu’*. Va rămîne ea o fla­cără vie in inimile noas­tre. înhumarea va avea loe în dfita de îiS iunie I!)d0, ora 13, la cimitirul Cen t ra I. Fa mili.» j n d 11 r v ra - tă. (131 >2)

Un ultim omaţiit re­lei care a fost eoloralara

noastră SPiNZAT HOZALIA, iar* familiei în­durerate sincera condole­anţe. Locatarii blocului str. Alhac nr. 1 ». (I3tit|

ÎNTRtt’RINDICREA ,,SOMEŞUL» GHERLA .• str. Haşdăţii nr.' 1 - -' ' • ' ' '

in cadm ii prin concurs ® revizor- C.f’J.. bârbat-.înscric- '• ri la sediul unităţii, pînă la data de 15 iunie 11)90. Con­

diţii de încadrare: conform Legii nr. 12>'i971 şi Legii n n ; 57/19S0. (916)' .

€OOI*EU'\TIV4 .AKTA JUCAUIILOR**

cit sediul în Gluj-Napoca, str, Cimpina nr. G2, execută firme luminoase şi din • material' plastic. Comenzile se primesc pe str. Şiretului nr. 19, zilnic intre orele 15,30—22,00. Simbătă intra orele 9—20. (917) -

iN'Tlt»:»*BlNOE«EA. OE PRODUCŢUS INDUSTRIALA fENTRU CONSTRUCŢII CĂI 'FEIIAT.K CLUJ

, str; Traian Vuia nr. 204

încadre.iză unnâlorul personal pentru carierele Poieni. Bologa. IVIorlaca: • mecanici locomotivă; • şef manevră;• manevranţi, încadrarea şi salarizarea se fac în con­formitate cu prevederile legislaţiei 'In vigoare. Relaţii suplimentare se pot obţine la biroul Pian-Personal-sala- rii, telefon 1-13-27. (913) ' v

tNTRRPRINDERRA m REPARAŢII, AUTO . ;' ; CLUJ-NAPOCA , , . ;• i

încaiirează prin transfer sau prin Oficiul lorţeîor de 1 tnuncă • un lorjor categoria III—IV; • patru trezori ca- : tegoria III—;VI; « trei lăcătuşi SDVT categoria II I—IV. ; pentru activitatea de sctliârie. incadrarda se va face con- ; form Legii nr. 12/1971 ţi'Lsgii nr. 57/1974.'Relaţii..supli* • mentare la biroul personal, telefon 4-27-C8, Iţit. 126: (910) '

). .LICEUL INDUSTRIAL. NR, 9 CLUJ-NAPOCABulevardul Muncii nr. 199—201 .

anunţă concurs pentru • postul de secretar (principal) la .data de 2 iulie ID9D, orele 9. Condiţiile prevăzute de Legea 07/1974. Informaţii'suplimentare ia telefon 4-76-59, secretariat, (915) ■ : ■ ’

’ / UJ.C.C. CLUJ -.

; angajează .urgent contabil şei pentru cooperativa de c©n- sum Buza, judeţul Cluj. Relaţii suplimentare ia telefon 1-78-2», interior 15. 20. 39. (914) . ;;

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE CERAMICE ,' ..ARIEŞUL1’

cu; sediul în Cîmpia Turzii, str. laloraiţei nr. 1, anga­jează următorul personal: • 2 electricieni — minim cate­goria a 4-a: • bobinator; • jurisconsult, încadrarea şi salarizarea conform Legii nr. 12—1371 şi Legii nr. 57— ’ 1974. Informaţii suplimentare ta-telefon 6-86-50. 6-86-51, interior 19, birou P.l.S. (896) '

# Sincere condoleanţe familiei Corina Giurgiu pentru pierderea suferită. Colegii de serviciu. <13133»

• Cu adincă durere a* nunţăm pierderea vechiu­lui şi bunului nostru prie­ten de vinătoare inginer TEODOR POPESCU. Clu­bul de vinătoare „Cerbul*. (13433)

• Sincere condoleanţe colegului nostru Grigore

Dejeu in aceste momente de grea încercare pricinu­ite de pierderea tatălui drag. Mvî-.brV Asociaţiei ■‘IrliştiUr»’ p'astici Amatori (i<tl ftirietnl t'.uj. (133G>) '

# Adine îndureraţi a- nunţăm încetarea din via­ţă a scumpei noastre ma­me, bunici şi străbunici ONIŢA CftlTAN, născută în comuna Ciumăfaia. NU o vom uita niciodată. în­humarea va avea loc vi­neri, SS iunie, oră 11 in ci­mitirul Central. Familia îndurerată. (13V):!)

• Cu adincă durere a- nunţăm încetarea din 'via­ţă a scumpului nostru ta­tă/socru şi bunic IOAN ZAIfMUA, în virstă de 73 ani. Inmormlntarea ' va a- vea loc .simbătă, 39 lunii', ora, 13 din capela mare a cimitirului Central. Fatal" lia îndurerată. (13703)

• Cu adincă durere în suflet anunţăm trecerea in eternitate a scumpului nos­tru tată, socru şl * bunic ŞTEFAN POP.in virstă de 87 ani. -lomormintarea va avea loe în stata dc 29 iu­nie, ora li in satul Piglişa. Copiii Lucrcţia, Maria şi Ioan cu familiile. (1310?)

$ Sintem alături de Cti- legul nostru Simion

Biulocan în m;rei durer? pricinuită dc pierderea ta­tălui drag.’ Colegii de la secţia a H-a, întreprinde­rea »,Lb*ctrometâl“. (1313*))

# Ch adincă durere -a- hifeîAftîii itin via­

ţă a dragului şi distinsu­lui nostru unchi Inginer TEODOR ^OPESCIT.-- In; mormintare^ vă avea loc Joi, 3* iunie 13W, ora 12, U- eapeia mare a cimitirului Central, Nepoţii. Doina, Marius, Emil. (133H/A)

# rn ultim omagiu bit* nulul nostru locatar ing» BJtîO IVAN. Sincere con­doleanţe familiei îndoliate» Locatarii blocului Snagor nr, H. (133̂ > ■ i .

# Sîntem alături de co­legul noslru Victoc

Ursuţîu in aceste momente grele pricinuite de moar­tea tatălui său. Colegii. (13310)

# Dragă Marcel, sintem alături de tine In aceste momente grele* Colegii de la Centrul Avicola Cluj. (13>S!»

• Plîngem alături de voi, Rodica şi Alina, dispariţia prematură a celui ce a fost VALENTIN. Familia Jo- * răscu. (13311) ______ '. .# Simem alături Ue i ’iruţa,

Naroisa şi Cosmin la pierde­rea neuitatului GADI. -Steltan, Auricu. Kareş şl Rada. (13421)

• Sincere condoleanţe cole­gului nostru Covriga Vasile in aceste momente cit; grea încer­care pricinuite de pierdere» tatălui dra&. Colegii de la Termororn. aielieruS Prototip Cluj-Napoca. (13333)

« Sineere ■coffdolfîanle cole­gei noastre. Margareta Prodan . la trccerca in ‘nefiinţă a so­crului. Colectivul Complexului„Dora!‘. (132!i3)

% V'fcstca trecerii la cele veşnice-a scumpului tău tată, dragă Nardsn, ne-a afecWt profund. Sîntem alături de tine ?i faanilie cu toată corn- .) pasiunea. Eugen eu părinţii»

COLEGIU1 0£ REDACflB» Wi® CâHon ţfCdottoi RcdarjUi Cluj, iu . Napoca at. IL Telefoo Ml-it} te!eto&at tntetloat®!. *«cretartat — teoţi» auituraU Ut >

Dpn Rebreanu f̂recfacle» chîoreo'nu, Pfobieme ,ooiâi, u soomio, •- «j, ta, «»j «ammuireu» - «»J upogr»n, - ui, ti» u i» Dubiioitat, n> orirae.«i(secretai gcn.ra j0'n jţu^ [ tiiolf. Intr, arelt I»—». anmitf t» «3miniitf,it>. n r,a , Nnpor» or. u. part«.

rirftjî

i t o 50.660

ifcsi M.IIX