CUPRINS - isugiurgiu.ro judetean de aparare in cazul producerii unei... · Caracteristicile zonelor cu risc ridicat Cutremurele de pământ sunt fenomene ale naturii care se declanşează

1

2

CUPRINS

Capitolul I INTRODUCERE

1.1. Scop, definiţii, prescurtări

1.2. Obiective

1.3. Acte normative de referinţă

1.4. Caracteristicile zonelor cu risc ridicat

Capitolul II ORGANIZARE. RESPONSABILITĂŢI

2.1. Structuri organizatorice implicate

2.2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

2.3. Centrul de conducere a acţiunilor

2.4. Planificarea acţiunii

Capitolul III CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

3.1. Domeniul acţiunilor de protecţie-intervenţie

3.2. Etapele de realizare a acţiunilor

3.3. Fazele de urgenţă a acţiunilor

3.4. Acţiunile de protecţie-intervenţie

3.5. Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie

Capitolul IV RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Capitolul V LOGISTICA ACŢIUNILOR

Capitolul VI ASIGURAREA REALIZĂRII ACŢIUNILOR

6.1. Instruirea

6.2. Planuri şi proceduri

6.3. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Capitolul VII DISPOZIŢII FINALE

Anexe nr. 1. Ordinul pentru actualizarea Regulamentului privid organizarea, atribuţiile şi funcţionarea

Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu

2. Componenţa nominală a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu şi a

Grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi

alunecări de teren

3. Componenţa nominală a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă din judeţul Giurgiu

4. Procedura de urgenţă

5. Schema fluxului informaţional-decizional

6. Tabelul cu obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecări de teren

7. Tabelul cu efectele probabile ale unui seism la nivelul judeţului Giurgiu

8. Tabelul cu forţele şi mijloacele de intervenţie

9. Harta zonelor de risc seismic şi alunecărilor de teren

10. Planul de gestiune a acţiunilor de protecţie-intervenţie

11. Planul de instruire şi pregătire

12. Planul de evacuare-relocare

13. Situaţia unităţilor sanitare din judeţul Giurgiu

14. Situaţia unităţilor veterinare din judeţul Giurgiu

15. Situaţia unităţilor specializate în creşterea animalelor din judeţul Giurgiu

16. Situaţia spaţiilor şi a capacităţilor ce se pot folosi pentru hrănirea/cazarea populaţiei

evacuate şi a personalului formaţiunilor de intervenţie organizate la nivel judeţean

17. Situaţia verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, diriginţilor de

şantier şi inspectorilor în construcții pe zone ale județului Giurgiu

18. Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de

cutremur şi/sau alunecări de teren

19. Comunicat conform model

3

Capitolul I – INTRODUCERE

1.1. Scop, definiţii, prescurtări Scopul planului judeţean de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice riscului la

cutremure şi/sau alunecări de teren este de a asigura:

- gestionarea globală a acţiunilor şi operaţiilor de protecţie-intervenţie în cazul seismelor şi al alunecărilor de

teren ce se pot produce pe teritoriul judeţului;

- structurile organizatorice, îndeplinirea misiunilor şi responsabilităţilor pentru realizarea acţiunilor de

protecţie-intervenţie, resursele umane şi materialele necesare acestor acţiuni;

- realizarea acţiunilor de protecţie-intervenţie în timp operativ, în mod organizat şi într-o concepţie unitară pe

întreg teritoriul judeţului.

Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de urgenţă specifice sunt:

- populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;

- construcţiile: clădiri de locuit, clădiri pentru învăţământ şi social-culturale, structuri sanitare, capacităţile

productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajări piscicole, porturi, aeroporturi, barajele

şi alte lucrări hidrotehnice etc.;

- căile de transport rutiere, feroviare şi navale;

- reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare,

staţiile de tratare şi de epurare;

- reţelele de telecomunicaţii şi altele asemenea;

- mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici defavorabile,

intravilanul localităţilor şi altele;

- activităţile social-economice.

Definiţii:

- cutremur: alunecare sau mişcare bruscă a unor plăci din scoarţa pământului, însoţită şi urmată de o serie de

vibraţii.

- replică: cutremur de intensitate mai mică sau similară care urmează principalului cutremur.

- falie: fisură de-a lungul căreia alunecă plăcile scoarţei pământului – o regiune sensibilă unde două secţiuni

ale scoarţei sunt separate. În timpul unui cutremur, plăcile se pot mişca de la câţiva centimetri până la un

metru.

- epicentru: zona de pe suprafaţa pământului aflată deasupra punctului unde a luat naştere cutremurul.

- unde seismice: vibraţii care se propaga spre exterior dinspre locul de producere a cutremurelor, cu viteze de

câteva mile pe secundă. Aceste vibraţii pot zgudui unele clădiri aşa de brusc şi puternic, încât acestea se pot

prăbuşi.

- magnitudine: indică energia eliberată în urma cutremurului. Această energie poate fi măsurată cu ajutorul

aparaturii speciale şi este redată în mod grafic prin marcaje pe scara Richter. Magnitudinea 7 pe scara Richter

indică un cutremur puternic. Fiecare număr întreg de pe scară reprezintă o creştere de 30 de ori a energiei

eliberate. Aşadar, un cutremur care are o magnitudine 6 este de 30 de ori mai puternic decât unul cu

magnitudinea 5.

- alunecare de teren: deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau

dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări funciare, ce poate produce victime

umane şi pagube materiale.

- dezastru: evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om,

generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi

consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii.

- situaţia de urgenţă: evenimente excepţionale, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea

persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt

necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al

forţelor şi mijloacelor implicate.

4

- amploarea situaţiei de urgenţă: mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt

ameninţate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele

comunităţii;

- intensitatea situaţiei de urgenţă: viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării

de normalitate.

- starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: complex de factori de risc care, prin evoluţia lor

necontrolată şi iminenta ameninţării, ar putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii populaţiei, valorilor materiale

şi culturale importante şi factorilor de mediu.

- iminenta ameninţării: parametrii de stare şi timp care determină declanşarea inevitabilă a unei situaţii de

urgenţă.

- starea de alertă: punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a

populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.

- managementul situaţiei de urgenţă: ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de

decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc,

evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi

implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate.

- monitorizarea situaţiei de urgenţă: proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii

parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi

implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea

situaţiei de urgenţă.

- factor de risc: fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot

determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

- tipuri de risc: cazuri de forţă majoră determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii,

avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masa, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori

amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade,

avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamitaţi naturale, sinistre grave sau evenimente

publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici.

- gestionarea situaţiilor de urgenţă: identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor

determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau

contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele

excepţionale respective.

- intervenţia operativă: acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul

prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia.

- evacuarea: măsura de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alerta ori producerii unei situaţii

de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor

instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în

zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a

instituţiilor publice şi agenţilor economici.

Prescurtări:

CJCCI Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei

CJSU Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă

CLSU Comitetul local pentru situaţii de urgenţă

CNSSU Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă

DSP Direcţia de Sănătate Publică

DSVSA Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu

GST Grupul de suport tehnic

IGSU Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

IJJ Inspectoratul de Jandarmi Judeţean

IPJ Inspectoratul de Poliţie Judeţean

ISU Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

MAI Ministerul Afacerilor Interne

5

MApN Ministerul Apărării Naţionale

MCSI Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

SDN Secţia „Drumuri Naţionale” Bucureşti – Sud

SGA Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu

SMURD Serviciul mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare

STP Secretariatul tehnic permanent

STPF Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră

1.2. Obiective Obiectivul fundamental îl constituie ansamblul acţiunilor şi măsurilor de prevenire, protecţie şi

intervenţie imediată, de recuperare şi reabilitare necesare limitării efectelor cutremurelor/alunecărilor de

teren, precum şi atribuţiile ce revin structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de

cutremure/alunecări de teren.

Obiectivele generale sunt:

- prevenirea situaţiilor de urgenţă prin organizarea unui sistem modern de avertizare şi comunicaţii, date şi

informaţii;

- salvarea de vieţi omeneşti prin intervenţie operativă şi profesionistă în caz de situaţii de urgenţă;

- crearea unui sistem integrat de răspuns la situaţiile de urgenţă prin organizarea din timp a comunităţilor

locale din zonele de risc pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- creşterea calităţii vieţii prin reducerea pagubelor produse ca urmare a manifestării situaţiilor de urgenţă;

- diminuarea impactului factorilor distructivi prin asigurarea unui management adecvat de înştiinţare,

alarmare şi, la nevoie, evacuare a populaţiei din zonele de risc;

- optimizarea capacităţii de autoprotecţie şi răspuns în caz de situaţii de urgenţă la nivel local;

- utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurilor şi a măsurilor

de prevenire, intervenţie şi reabilitare a zonelor afectate;

- menţinerea unor activităţi economice minimale şi asigurarea supravieţuirii populaţiei în zonele grav

afectate;

- asigurarea bunei funcţionări a infrastructurii critice.

1.3. Acte normative de referinţă - O.G. nr. 20 din 27.01.1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente,

republicată şi actualizată;

- Legea nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a

V-a Zone de risc natural;

- H.G. nr. 372 din 18.03.2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic;

- O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,

actualizată;

- Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind protecţia civilă, republicată şi actualizată;

- H.G. nr. 547 din 09.06.2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă;

- Ordiunl comun MAI/MTCT nr. 708/923/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale

cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea

riscului la cutremure;

- Ordinul comun MTCT/MAI nr. 1995/2005 / 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind

prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

- H.G. nr. 548 din 21.05.2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică

pentru situaţii de urgenţă;

- O.M.A.I. nr. 632 din 07.10.2008 privind implementarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare

publică pentru situaţii de urgenţă;

- H.G. nr. 557 din 03.08.2016 privind managementul tipurilor de risc.

6

1.4. Caracteristicile zonelor cu risc ridicat

Cutremurele de pământ sunt fenomene ale naturii care se declanşează brusc, fără avertisment şi

imposibil de detectat în timp, cu urmări grave şi uneori dezastroase asupra oamenilor, animalelor şi bunurilor

materiale.

Un cutremur este reprezentat de o neaşteptată vibraţie a pământului, cauzată de separarea şi

deplasarea plăcilor tectonice sub suprafaţa pământului. Cutremurele, în funcţie de intensitate, pot avea ca

efect prăbuşirea clădirilor şi a podurilor, întreruperea liniilor de telecomunicaţii şi de electricitate, producerea

incendiilor, exploziilor şi alunecărilor de teren. Deşi ştiinţa este preocupată în permanenţă de perfecţionarea

mijloacelor de predictibilitate a seismelor, în prezent, acest fenomen poate fi anunţat, prin intermediul unei

aparaturi sofisticate, cu doar câteva zeci de secunde înainte de a se produce.

România se află într-o zonă seismică foarte activă, specialiştii zonând teritoriul în funcţie de

intensitatea seismică manifestată prin predicţie, delimitând cu o anumită doză de aproximaţie, suprafeţe în

care valorile de intensitate cuprinse între 5 şi 9 grade pe scara Richter stabilesc gradul de risc al fiecărei zone.

Convenţional pe baza datelor tectonice şi seismologice, teritoriul României a fost împărţit în provincii fizico-

geografico-seismologice şi zone. Seismicitatea României este dominată de cutremurele vrâncene. Zona

seismogenă vrânceană, poziţionată la intersecţia a trei mari plăci tectonice, eliberează în medie, pe secol,

peste 95 % din energia seismică din teritoriul ţării noastre. Cutremurele vrâncene importante au adâncimi

între 80 şi 160 km şi din acest motiv, afectează arii largi. S-au mai remarcat în ultimii ani prin gradul mai

crescut al activităţii seismice sudul Banatului şi zona munţilor Făgăraş.

De-a lungul anilor România a fost supusă la numeroase acţiuni violente de manifestare a cutremurelor

de pământ, cele mai devastatoare fiind consemnate în anii 1802, 1829, 1847, 1904, 1913, 1940 (7,4 grade

Richter), 1977 (7,2 grade Richter), 1986 (7 grade Richter) şi 1990. Pentru cutremurul din 1940 s-au estimat

în unele zone intensităţi până la IX grade MSK, iar pentru cutremurul din 1802 nu este exclus ca acest prag

să fi fost depăşit. Cutremurul de pământ din 4 martie 1977 a produs 1451 de morţi, 11275 de răniţi, 760

unităţi economice scoase din funcţiune şi peste 230000 locuinţe distruse sau grav avariate, iar volumul

pierderilor s-a apreciat atunci la peste 2 miliarde de dolari.

După aprecierile inginerilor constructori, riscul seismic din România este mai ridicat în prezent decât

înainte de 1977, în special datorită avarierii cumulative a construcţiilor, determinată de cutremurele succive

din 1977, 1986 şi 1990, precum şi datorită apariţiei unor lucrări care includ surse de mare risc, printre care şi

centrala nucleară de la Cernavodă.

Cutremurele de pământ, localizate în curbura Munţilor Carpaţi, în zona vrânceană, se resimt şi pe

teritoriul judeţului Giurgiu.

Judeţul Giurgiu are o suprafaţă de 3526 km2 şi o populaţie de 277239 locuitori, repartizată în 3

localităţi urbane (un municipiu şi 2 oraşe), 51 de comune şi 167 de sate.

Cele 3 localităţi urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismică de VIII grade pe scara MSK,

conform Legii nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a V-a Zone de risc natural, astfel:

Unitatea administrativ-teritorială Numărul de locuitori Intensitatea seismică

exprimată în grade MSK

Municipiul Giurgiu 69380 VIII

Oraşul Bolintin Vale 13659 VIII

Oraşul Mihăileşti 7582 VIII

Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi morfologice, pe teritoriul judeţului Giurgiu există

pericolul de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în zona Vrancea care se pot manifesta pe teritoriul

judeţului Giurgiu, respectiv pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a condiţiilor geologice şi

morfologice în zona cantonului CFR Daia.

Analiza structurii tectonice a regiunii a condus la concluzia că modelul adecvat este reprezentat de un

conglomerat de plăci şi subplăci care converg în zona Vrancea. Judeţul Giurgiu este aşezat pe subplaca

7

Moesică. În zona subducţiei au loc fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi, cauzate de procesele de erupere

sau alunecare.

Din datele statistice rezultă că mişcările seismice foarte puternice, în principal, au periodicitatea de

reversie de 100 de ani, cu trei intervale de activitate seismică mai intensă.

Judeţul Giurgiu, fiind un judeţ de câmpie şi neavând forme de relief mari, favorizează direcţiile şi

zonele de propagare-acumulare. Direcţiile de propagare cele mai importante sunt: Bucureşti – Zimnicea şi

Bucureşti – Giurgiu.

Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Giurgiu există

următoarele zone de risc:

- zona de risc seismic care corespunde pentru proiectare pentru cutremure valori ale acceleraţiei terenului ag

0,20 g;

- zona de risc seismic care corespunde pentru proiectare pentru cutremure valori ale acceleraţiei terenului ag

0,24 g.

Aceste zone se caracterizează prin:

- perioada de control Tc = 1,0 s, 1,6 s;

- magnitudini medii de M = 7 RICHTER, care pot conduce la intensităţi de VII - VIII grade pe scara M.S.K.;

- provocarea de crăpături mari în pereţi, ruperea legăturilor dintre elementele construcţiilor, prăbuşirea

zidurilor interioare sau de umplutură, prăbuşirea unor clădiri (părţi de clădiri), în special cele vechi,

deplasarea sau răsucirea monumentelor şi statuilor, răsturnarea pietrelor funerare, prăbuşirea împrejmuirilor

de piatră;

- înregistrarea spaimei şi panicii, deplasarea şi uneori răsturnarea mobilei grele, scuturarea puternică şi

ruperea unor copaci;

- apar alunecări de teren, se produc crăpături pe suprafaţa terenului, cu lăţimea de câţiva centimetri, apar noi

bazine de apă, se schimbă debitul în fântâni, unele puţuri secate se vor umple cu apă, iar altele vor seca.

În judeţul Giurgiu, un cutremur de asemenea magnitudine şi intensitate va provoca efecte deosebite,

aşa cum au fost descrise mai sus, în municipiul Giurgiu şi cele două oraşe: Bolintin Vale şi Mihăileşti.

Această situaţie defavorabilă este amplificată şi de existenţa altor factori, cum ar fi:

- peste 60 % din populaţia judeţului trăieşte în locuinţe tradiţionale din zidărie cu mortar din lut;

- multe construcţii din beton armat construite în ultimii 30 – 40 de ani au fost proiectate şi executate fără a

respecta măsuri antiseismice elementare;

- majoritatea locuitorilor din aceste case sunt persoane în vârstă al căror risc de pierdere a vieţii estede 2 ori

mai ridicat decât pentru tineri;

- redresarea greoaie a economiei, tendinţa de accentuare a sărăciei împiedică înlocuirea sau reabilitarea, într-

o perioadă imediată, a fondului locativ existent.

Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează eroziunea la baza

versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi avansării masei de alunecare pe

rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare.

Alunecările de teren se produc pretutindeni, având loc când mase de piatră, pământ sau noroi se

deplasează în jos, pe o pantă. Alunecările de teren pot antrena mase mici sau mari de pământ şi roci şi se pot

deplasa cu viteze diferite. Sunt declanşate de furtuni, ploi abundente, topirea zăpezii, defrişări, cutremure,

erupţii vulcanice, incendii sau prin modificări ale terenului produse de oameni.

Alunecările de noroi sunt râuri de piatră, pământ1 şi alte materiale saturate cu apă. Ele iau naştere

când apa se acumulează rapid în sol, în timpul ploilor masive sau în urma topirii bruşte a zăpezii,

transformând pământul într-un torent de noroi şi alte materiale. Acestea se pot deplasa rapid în josul pantei

sau prin canale şi pot lovi la viteze de avalanşă, fără avertisment sau cu un preaviz foarte scurt. Pot să se

deplaseze căţiva kilometri de la sursă, crescând în mărime, antrenând copaci, bucăţi mari de piatră, maşini şi

alte materiale din cale.

Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în perioadele cu

precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care modifică structura geologică naturală

a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, după necesităţile economice ale unei

perioade determinate.

8

În judeţul Giurgiu se pot produce alunecări de teren în zona cantonului CFR Daia ca urmare a

efectelor conjugate ale mişcărilor seismice cu condiţiile geologice ale scoarţei terestre. Sunt alunecări

superficiale şi au următoarele caracteristici: sunt de suprafaţă; sunt de mică adâncime; au viteză de alunecare

mare.

Cunoaşterea surselor de risc potenţial la dezastre de către toţi cetăţenii este o necesitate vitală pentru

reducerea efectelor unui eveniment nefericit sau neaşteptat, şi mai ales pentru a ştii la ce să se aşteapte şi ce

modalităţi de salvare în caz de urgenţă trebuie să aplice.

În urma analizei condiţiilor şi criteriilor de apariţie a unui dezastru în cadrul judeţului Giurgiu există

posibilitatea producerii unor dezastre, astfel:

* Cutremurele de pământ, localizate în curbura Munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, care se resimt pe teritoriul

judeţului Giurgiu, sunt aproape în totalitate de natură tectonică.

* Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar (70<H<170km), sunt

produse la adâncimi de 100 – 150 km, au magnitudini medii de M = 7 RICHTER şi conduc la intensităţi

seismice de VII - VIII grade pe scara MSK pe aproape jumătate din teritoriul ţării. Acestea cuprind întreg

teritoriul judeţului Giurgiu.

* Alunecări de teren în judeţul Giurgiu se pot produce în zona cantonului CFR Daia, pe o distanţă de

aproximativ 1,7 km, ca urmare a efectelor cumulate ale mişcărilor seismice cu condiţiile geologice ale

scoarţei terestre.

9

Capitolul II – ORGANIZARE. RESPONSABILITĂŢI

2.1. Structuri organizatorice implicate Organizarea, executarea şi conducerea acţiunilor de prevenire, protecţie şi intervenţie se asigură de

către Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu care îşi desfăşoară activitatea conform

Regulamentului privind organizarea, atribuţiile şi funcţionarea CJSU Giurgiu.

Această structură organizatorică se încadrează cu persoane din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul

Giurgiu, Consiliului Judeţean Giurgiu, serviciilor publice descentralizate şi agenţilor economici care asigură

formaţiunile de intervenţie.

Organizarea, coordonarea şi controlul acţiunilor şi măsurilor privind prevenirea şi gestionarea unei

situaţii de urgenţă specifică revin şi comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă din judeţul Giurgiu.

Formaţiunile de intervenţie din cadrul ISU Giurgiu execută misiunile ce le revin, conform

prevederilor regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare.

2.2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu Aplicarea măsurilor şi acţiunilor de apărare este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice;

participarea la acţiunile de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie este obligatorie pentru toate

persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor fizice cu handicap şi a altor categorii defavorizate.

În caz de urgenţă la dezastru, prezentul plan va fi pus în aplicare (activat) total sau parţial, în funcţie

de situaţia creată sau presupusă. Aplicarea (activarea) planului se realizează numai la dispoziţia (ordinul)

prefectului, iar in lipsa acestuia de către preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu şi/sau inspectorul şef al

ISU Giurgiu.

Declararea şi ridicarea stării de urgenţă/alertă se realizează în conformitate cu prevederile legale în

vigoare.

Conform Anexei A la Ordinul nr. 1995/2005 / 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind

prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren,

parametrii şi nivelurile de gravitate minime privind caracterizarea situaţiei zonelor afectate de situaţia de

urgenţă specifică în vederea solicitării declarării stării de alertă sau instituirii stării de urgenţă specifice la

nivel de unitate teritorial-administrativă sunt:

PARAMETRI

NIVELURI MINIME

ale situaţiei de urgenţă specifice, cu caracter:

Limitat Major

Număr de vieţi omeneşti pierdute,

persoane dispărute <= 50 > 50

Număr de răniţi <= 150 > 150

Număr de persoane fără locuinţă <= 200 > 200

Număr de locuinţe grav afectate <= 1000 > 1000

Notă: Când s-a ajuns la unul dintre nivelurile de gravitate precizate sau există pericolul atingerii

acestuia se activează comitetul de la autoritatea publică locală pe raza căreia s-a produs situaţia de urgenţă

specifică şi se pune în aplicare planul de apărare specific. Dacă posibilităţile acestui comitet pentru

gestionarea situaţiei create sunt depăşite, se activează comitetul judeţean şi după caz, Comitetul ministerial şi

Comitetul naţional.

Organizarea, planificarea şi realizarea măsurilor şi acţiunilor de apărare împotriva seismelor şi

alunecărilor de teren prevăzute în plan se asigură de către CJSU Giurgiu.

În conformitate cu prevederile legale, sunt responsabile de realizarea acţiunilor de prevenire, protecţie

şi intervenţie:

- toate organismele componente ale administraţiei publice;

- instituţiile de învăţământ de toate gradele şi categoriile;

- instituţiile şi organizaţiile sociale sau obsteşti;

10

- unităţile şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate;

- organizaţiile religioase şi de caritate;

- populaţia.

Toate aceste organisme au obligaţia de a:

- executa ordinele şi dispoziţiile CJSU Giurgiu privind realizarea acţiunilor de prevenire, protecţie şi

intervenţie;

- pune la dispoziţie resursele umane şi materiale necesare desfăşurării acţiunilor de apărare-interventie în

condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Deţinătorii, cu orice titlu, de construcţii, dotări şi terenuri, a căror avariere în caz de situaţie de

urgenţă specifică poate pune în pericol populaţia, precum şi mediul natural şi construit sunt obligaţi să le

întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze construcţiile cu aparatură de măsură şi

control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare

a populaţiei în cazul iminenţei producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi să organizeze activitatea de

supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform legislaţiei în vigoare pentru fiecare domeniu.

Autorităţile administraţiei publice locale şi prefectul judeţului Giurgiu:

- asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele ce pot fi afectate de situaţia de

urgenţă specifică;

- coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre

provocate de situaţia de urgenţă specifică;

- întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, în concordanţă cu măsurile adoptate de CNSSU;

- asigură desfăşurarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor dezastrelor produse de o situaţie de

urgenţă specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului ajutor,

evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente şi acordarea asistenţei

sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

- stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative în zonele

afectate, pentru înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă specifice, inclusiv pentru identificarea şi înhumarea

persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi unităţilor de gospodărie

comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrică, gaze naturale, decontaminarea solului

etc.;

- centralizează datele privind urmările dezastrelor şi informează operativ Comitetul ministerial şi Comitetul

naţional;

- asigură mijloacele financiare necesare activităţilor de protecţie şi intervenţie, precum şi de educaţie

antiseismică a populaţiei, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifică;

- sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru intervenţia în cazul

producerii situaţiilor de urgenţă specifice.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Giurgiu:

- asigură în zona de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de prevenire şi gestionare a

situaţiilor de urgenţă specifice prin reprezentanţi în Comitetul ministerial cât şi în CJSU şi CLSU;

- participă ca factor de specialitate şi conducere operativă la apărarea împotriva efectelor unei situaţii de

urgenţă specifice, precum şi a efectelor complementare acesteia, prin realizarea unor activităţi complexe care

cuprind măsuri de prevenire, protecţie, intervenţie, reabilitare-refacere;

- introduc în planurile de apărare, verifică şi aplică categorii de măsuri pe etape specifice - predezastru, pe

timpul producerii şi postdezastru creat de o situaţie de urgenţă specifică, prin:

- înştiinţarea membrilor comitetelor, centrelor operative/operaţionale, precum şi ai structurilor

constituite pentru intervenţie în vederea activării lor pe baza unor scheme operative de înştiinţare;

- informarea populaţiei cu date asupra situaţiei de urgenţă specifice, reguli de comportare şi

respectarea unor recomandări specifice în zona de risc;

- pregătirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protecţiei civile, mijloace radio, telefonice şi

mass-media;

11

- alarmarea populaţiei în legătură cu pericolul sau iminenţa producerii unui dezastru complementar

situaţiei de urgenţă specifice - inundaţii, accident nuclear sau tehnologic, incendii în masă etc. - cu

ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate sau acţionate local de către echipele de alarmare

organizate de ISU. Sistemul de alarmare se verifică periodic prin exerciţii şi se completează pentru

asigurarea unei avertizări eficiente a populaţiei;

- aplicarea de măsuri de protecţie eficientă a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale împotriva

efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, prin:

- instruirea persoanelor cu responsabilităţi în domeniul structurilor şi forţelor de intervenţie şi

pregătirea populaţiei pentru cunoaşterea regulilor de comportare;

- informarea populaţiei cu privire la măsurile de protecţie individuală referitoare la pregătirea

locuinţei, a familiei, şi respectarea regulilor de comportare în fiecare fază a situaţiei de urgenţă

specifice;

- protecţia colectivă, asigurându-se în funcţie de situaţie: părăsirea temporară a zonei

periclitate, evacuarea sau relocarea/mutarea definitivă, potrivit planurilor de apărare, inclusiv

pe baza corectivelor aduse la acestea după producerea situaţiei de urgenţă specifice;

- efectuează activităţile specifice de activare, culegere date, analiză, elaborarea deciziilor şi transmiterea

acestora, coordonare, asigurare a cooperării - potrivit planului de apărare, prin acţiuni de intervenţie care

vizează:

- informarea populaţiei prin folosirea mijloacelor de informare în masă;

- cercetarea - căutarea cu elementele de căutare ale protecţiei civile şi unităţilor specializate pentru

depistarea supravieţuitorilor şi victimelor, avariilor la reţele, distrugerilor la clădiri, căilor de acces

blocate, pericolului de incendii;

- deblocarea şi salvarea supravieţuitorilor de sub dărâmături, împiedicarea extinderii distrugerilor;

- degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenţie;

- acordarea primului ajutor, ajutorului medical de urgenţă şi transportul vătămaţilor şi spitalizarea

acestora, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori precum şi staţiile de medicină de

urgenţă, reanimare şi descarcerare;

- participarea la refacerea unor avarii la reţelele gospodăriei comunale pentru preîntâmpinarea

amplificării dezastrului produs de o situaţie de urgenţă specifică;

- evacuarea sinistraţilor şi realizarea de locuri/tabere destinate pentru adăpostirea acestora;

- organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile, alimentelor, medicamentelor şi articolelor de

primă necesitate pentru sinistraţi;

- organizarea unor puncte de primire şi evidenţă a persoanelor decedate, pentru identificarea lor de

către rude şi rezolvarea operativă a formalităţilor legale necesare, inclusiv pentru înhumare;

- participarea la restabilirea capacităţilor de producţie la unităţile economice de primă urgenţă -

sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze, apă, termoficare, reţele de comunicaţie etc.

- intervin pentru localizarea şi lichidarea incendiilor în masă şi a celor izolate, izbucnite în zona

afectată de situaţia de urgenţă specifică;

- asigură degajarea căilor de evacuare pentru echipele de salvare spre punctele cele mai afectate prin

executarea operaţiunilor de deblocare;

- diminuează pericolul de explozie datorat prezenţei în zona afectată a pulberilor în suspensie, care au

proprietăţi fizico-chimice periculoase;

- împrospătează aerul în subsoluri sau alte zone izolate sub dărâmături, unde există supravieţuitori,

prin utilizarea electroexhaustoarelor;

- iluminează, pe timpul nopţii, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;

- aprovizionează cu apă potabilă unele instituţii publice: creşe, spitale, azile şi cămine, precum şi

unele instalaţii tehnologice vitale;

- participă la evacuarea animalelor şi a bunurilor de valoare;

- execută recunoaşterea zonelor grav afectate şi asigură respectarea măsurilor de prevenire în punctele

periculoase;

12

- organizează şi execută controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice şi platformele

industriale vulnerabile, puternic afectate de situaţia de urgenţă specifică, asigurând măsurile tehnice

specifice pentru ieşirea de sub starea de urgenţă;

- sprijină factorii de conducere şi comisiile tehnice pentru repunerea în funcţiune, în condiţii de

urgenţă, a instalaţiilor speciale de supraveghere, detectare, alarmare şi stingere automată a incendiilor;

- sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea

situaţiilor de urgenţă specifice.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu:

- execută, imediat după declanşarea situaţiei de urgenţă specifice, prin personalul prezent în serviciul de

menţinere a ordinii publice, controlul, dirijarea şi supravegherea circulaţiei, recunoaşterea zonelor din aria de

competenţă, asigurând prioritar măsuri pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei, concomitent cu

transmiterea către dispeceratele din punctele de comandă a datelor preliminare asupra amplorii efectelor;

- asigură măsurile specifice pentru coordonarea circulaţiei rutiere şi pietonale, prin aplicarea interdicţiilor,

devierilor şi priorităţilor, în mod deosebit pentru mijloacele şi formaţiunile de intervenţie specializate;

- participă la acţiunile de informare a populaţiei despre situaţia creată, pericolul existent şi măsurile de

protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecinţelor dezastrului;

- asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, intensificând măsurile de prevenire şi

combatere a infracţiunilor sau a altor manifestări antisociale;

- supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare, organizează şi participă la paza locurilor

de depozitare a valorilor materiale salvate;

- participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de transport şi tehnice în vederea

participării, conform ordonanţelor guvernamentale, ordinelor prefectului şi/sau primarilor, la acţiunile de

normalizare a situaţiei;

- participă la asigurarea măsurilor de ordine şi luare în evidenţă a populaţiei atunci când situaţia impune

evacuarea temporară a unor cvartale de locuinţe sau a întregii localităţi, în punctele de adunare pentru

îmbarcare, pe timpul transportului şi în punctele de primire;

- execută acţiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistraţilor şi pentru stabilirea persoanelor

dispărute;

- participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comisiile teritoriale de apărare împotriva dezastrelor sau

de eşaloanele ierarhic superioare;


situaţiilor de urgenţă specifice;

- sprijină în mod special membrii Reţelei Naţionale de Urgenţă a Federaţiei Române de Radioamatorism în

obţinerea aprobărilor legale pentru montarea antenelor de unde scurte şi unde ultrascurte, pe clădiri publice

sau blocuri de locuinţe.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu:

- participă împreună cu organele de poliţie la menţinerea ordinii şi liniştii publice în localităţile sau zonele

afectate de situaţia de urgenţă specifică, concomitent cu intensificarea măsurilor specifice pentru continuarea

îndeplinirii misiunilor permanente;

- constituie, la ordin, detaşamente de forţe şi mijloace care să participe, în cadrul cooperării, la limitarea şi

lichidarea efectelor negative;

- asigură paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate şi evacuate;

- participă împreună cu organele de poliţie la asigurarea măsurilor de ordine pe perimetrele cu restricţii în

circulaţia pietonală şi rutieră, din zonele grav afectate, pentru prevenirea furturilor precum şi pentru

asigurarea desfăşurării în condiţii corespunzătoare a activităţilor de intervenţie întreprinse de echipele

specializate;



Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu (prin Serviciul Teritorial):

13

- execută recunoaşteri în zona de responsabilitate şi analizează şi raportează, periodic, primele date şi

concluzii privind proporţiile efectelor situaţiei de urgenţă specifice;

- participă, la ordin, cu forţe şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor, valorilor materiale şi

animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontieră;

- asigură controlul şi supravegherea persoanelor şi mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat;

- asigură implementarea măsurilor specifice pentru situaţii de urgenţă, aşa cum acestea sunt prevăzute în

convenţiile internaţionale la care România este parte;

- execută, imediat după declanşarea situaţiei de urgenţă specifice, prin personalul prezent, recunoaşterea

zonelor expuse din aria de competenţă, asigurând prioritar măsuri pentru prevenirea panicii în rândul

populaţiei din zona de frontieră, în special în localităţile izolate;

- participă la acţiunile de informare a populaţiei din localităţile aflate în zona de competenţă despre situaţia

creată, pericolul existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecinţelor

situaţiei de urgenţă specifice;

- participă la asigurarea menţinerii ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, aflate în zona de

competenţă;

- supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare derulate în zona de responsabilitate,

organizează şi participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

- participă la mobilizarea populaţiei apte de munca din localităţile situate în aria de competenţă, a mijloacelor

de transport şi tehnice în vederea participării la acţiunile de normalizare a situaţiei;

- participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de CJSU Giurgiu sau de eşaloanele ierarhic superioare.

Poliţia comunitară Giurgiu:

- asigură informarea operativă a consiliului local, precum şi a poliţiei locale despre evenimentele deosebite ce

au avut loc în cadrul activităţii poliţiei comunitare;

- colaborează cu alte organe ale statului cu atribuţii privind asigurarea climatului de ordine şi linişte publică,

siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa, bunurile acestora ori ale domeniului public, curăţenia şi

combaterea comerţului stradal neautorizat;

- organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;

- verifică locurile şi punctele vulnerabile, existenţa şi starea încuietorilor, a amenajărilor tehnice şi a

sistemelor de pază şi alarmare şi ia, în caz de nevoie, măsurile ce se impun;

- aplică prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile de pază;

- supraveghează persoanele cărora li s-a permis accesul în incintă, pe baza documentelor stabilite, cu

deplasarea numai în locurile pentru care au primit permisiunea de acces;

- verifică obiectivul încredinţat spre pază, cu privire la existenţa unor surse care ar putea produce incendii,

explozii sau alte evenimente grave; în cazul în care acestea s-au produs, ia primele măsuri de salvare a

persoanelor şi a bunurilor, precum şi pentru limitarea consecinţelor acestor evenimente şi sesizează organele

competente;

- constată contravenţiile date în competenţă şi aplică sancţiunile potrivit legii;

- îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă la nivel local.

Unităţile Ministerului Apărării Naţionale:

- participă la asigurarea următoarelor funcţii de sprijin:

- monitorizarea pericolelor şi situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a efectelor negative ale

acestora. În acest sens, MApN centralizează datele şi informaţiile privind monitorizarea pericolelor şi

situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora pentru structurile

subordonate, monitorizează infrastructurile critice proprii şi evaluează efectele negative ale stărilor

potenţial generatoare de situaţii de urgenţă specifice;

- executarea misiunilor de căutare şi salvare a persoanelor, cu excepţia căutării şi salvării persoanelor

pe mare;

- evacuarea personalului militar şi civil din obiectivele proprii şi asigurarea recepţiei şi depozitării

bunurilor evacuate din acestea;

- acordarea asistenţei medicale de urgenţă, suplimentarea capacităţii de spitalizare a spitalelor

subordonate şi instalarea spitalelor de campanie;

14

- localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare;

- asigurarea transportului resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în

situaţii de urgenţă specifice;

- asigurarea cazării persoanelor evacuate;

- asigurarea, la nevoie, a intervenţiei operative a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a

materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor, cu

personalul din unităţile specializate din subordine şi cu materialele necesare puse la dispoziţie de

MAI;

- asigurarea sprijinului logistic pentru restabilirea ordinii publice;

- asigurarea logisticii necesare pentru realizarea propriilor funcţii de sprijin;

- asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din

subordine/coordonare sau de sub autoritate;

- participă la elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici

pentru protecţia şi intervenţia în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, precum şi la elaborarea

planurilor pentru evacuare a populaţiei, bunurilor materiale şi animalelor;

- asigură participarea, în sprijinul populaţiei, cu forţe şi mijloace proprii, la solicitarea autorităţilor

administraţiei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, la activităţile pentru limitarea şi înlăturarea

efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

- participă la exerciţiile şi aplicaţiile privind pregătirea populaţiei şi a operatorilor economici, pentru

verificarea măsurilor de protecţie şi intervenţie din planurile de apărare împotriva efectelor unei situaţii de

urgenţă specifice;

- elaborează reglementările interne privind aprobarea participării cu unităţi şi/sau subunităţi proprii, în funcţie

de mărimea intervenţiei, şi asigură condiţiile necesare pentru constituirea, la ordin, a detaşamentelor de

intervenţie în zonele afectate de dezastru specific pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestuia;



Inspectoratul Judeţean în Construcţii Giurgiu:

- dispune deţinătorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice

privind asigurarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constată

necesitatea acesteia;

- dispune, după caz, încetarea exploatării construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a acestora, în

baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică;

- verifică respectarea, de către deţinători, a planului de urmărire specială în exploatare a construcţiilor, în

conformitate cu reglementările în vigoare;

- asigură instruirea specialiştilor nominalizaţi în planurile de apărare ale unităţilor administrativ-teritoriale

privind inspecţia post-seism a construcţiilor;

- organizează inspecţia post-seism şi propune CJSU Giurgiu acţiunile tehnico-organizatorice de intervenţie

imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi urmăreşte aplicarea măsurilor

pentru limitarea şi înlăturarea efectelor cutremurului.

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Giurgiu:

- coordonează şi asigură asistenţa medicală şi psihologică de urgenţă în caz de situaţii de urgenţă specifice,

prin utilizarea reţelei sanitare şi extinderea, la nevoie, a capacităţii de spitalizare;

- asigură funcţionalitatea unităţilor sanitare, inclusiv a instalaţiilor, echipamentelor şi a aparaturii de

specialitate şi de comunicaţii în timpul producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi imediat după aceea;

- verifică, împreună cu ISU Giurgiu, prin antrenamente şi exerciţii, pregătirea pentru intervenţie a

formaţiunilor medico-sanitare şi asigură, împreună cu consiliile judeţene şi locale, baza tehnico-materială a

acestora;

- organizează educaţia sanitară a populaţiei pentru apărarea împotriva dezastrelor;

- organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei medicale

de urgenţă în caz de situaţii de urgenţă specifică;

- asigură, prin Societatea Naţională de Cruce Roşie - Filiala Giurgiu, îndeplinirea următoarelor activităţi:

15

- organizarea, încadrarea şi funcţionarea detaşamentelor sanitare şi posturilor de prim-ajutor, precum

şi pregătirea voluntarilor în vederea participării acestora la acţiunea de acordare a primului ajutor

victimelor, precum şi la aplicarea regulilor de igienă colectivă în caz de situaţii de urgenţă specifice;

- realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi ajutorarea sinistraţilor;

- pregătirea populaţiei prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului ajutor în caz de situaţii

de urgenţă specifice.


situaţiilor de urgenţă;

- monitorizează starea de sănătate a populaţiei, supraveghează gradul de contaminare şi evaluează efectele

asupra sănătăţii;

- evaluează riscurile îmbolnăvirii în masă a populaţiei, ale apariţiilor unor epidemii, pandemii sau

contaminări de produse vegetale;

- evaluează riscurile contaminării radioactive a aerului, solului şi apei;

- evaluează riscul de îmbolnăvire/intoxicare/contaminare pe timpul manifestării situaţiilor de urgenţă

specifice;

- participă la evaluarea riscurilor contaminării chimice a produselor vegetale şi de origine animală;

- informează şi asigură educarea preventivă a populaţiei cu privire la modul de protecţie individuală şi

colectivă;

- participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical;

- coordonează şi/sau participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical, transport sanitar şi evacuare cu

mijloace de intervenţie specifice a persoanelor contaminate sau dispuse în zone de planificare la urgenţă;

- gestionează informaţiile despre victime şi răniţi de cetăţenie română şi străină, internaţi în reţeaua sanitară

sau care necesită tratament de specialitate şi sunt contaminaţi chimic, radioactiv ori suferă de boala de

iradiere şi sunt internaţi în unităţile spitaliceşti proprii;

- participă la acordarea primului ajutor medical de urgenţă;

- asigură preluarea medicamentelor şi a instrumentarului, precum şi a altor materiale sanitar-farmaceutice

provenite din ajutoare internaţionale şi distribuirea acestora către structurile abilitate;

- stabileşte măsurile profilactice specifice;

- verifică şi monitorizează calitatea apei potabile;

- participă cu personal specializat, tehnică şi echipamente pentru efectuarea decontaminării persoanelor

rănite;

- pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor, consilierea factorilor de

decizie.

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu:

- organizează, coordonează şi verifică aplicarea măsurilor pentru protecţia dotărilor şi construcţiilor din

domeniul specific, a animalelor, culturilor şi terenurilor împădurite, furajelor, materiilor prime şi produselor

agroalimentare şi asigură aducerea la îndeplinire a acestora;

- organizează, coordonează şi îndrumă activitatea privind apărarea împotriva fenomenelor cu mare risc de

periculozitate care pot produce inundaţii, alunecări de teren şi accidente la construcţiile hidrotehnice din

domeniul de specialitate;

- pregăteşte şi pune în aplicare planurile de acţiune în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;

- elaborează studii, proiecte, programe şi soluţii de intervenţie, urmare producerii unor situaţii de urgenţă

specifice cu urmări la construcţiile hidrotehnice din domeniul specific de activitate şi de importanţă vitală

pentru comunităţile locale;

- evaluează principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum şi costurile prevenirii, reducerii şi

atenuării efectelor acestora;

- asigură, prin experţi şi specialişti, evaluarea stării de siguranţă a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare;

- asigură evaluarea riscurilor specifice în situaţia producerii unor situaţii de urgenţă generate de seism şi/sau

alunecări de teren;

- monitorizează situaţiile determinate de producerea unor situaţii de urgenţă, în special a celor care pot afecta

vegetaţia înaltă sau alte culturi agricole;

16

- participă cu efectivele şi mijloacele proprii la acţiuni de limitare a propagării, stingerii incendiilor, inclusiv

a incendiilor în masă sau de mare amploare;

- participă la distribuirea hranei şi apei pentru animalele evacuate;

- supraveghează gradul de contaminare a culturilor şi păşunilor şi evaluează efectele directe şi indirecte

asupra oamenilor şi animalelor;

- evaluează riscurile determinate de contaminarea radioactivă a culturilor agricole;

- participă, la solicitare, cu efectivele şi mijloacele proprii la acţiuni de decontaminare;


decizie;

- colaborează cu alte instituţii implicate la elaborarea planurilor de apărare şi la stabilirea responsabilităţilor

la nivel local.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu:

- organizează, coordonează şi îndrumă activitatea privind apărarea împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă

specifice care poate produce inundaţii şi accidente la construcţiile hidrotehnice;

- asigură dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor automate privind înregistrările seismice la

construcţiile hidrotehnice;

- sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă;


decizie.

Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Giurgiu:

- asigură, cu sprijinul MCSI, MAI şi al celorlalte componente ale sistemului naţional de apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională, funcţionarea reţelei de comunicaţii-informatică pentru structurile implicate în

gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- asigură legăturile de telecomunicaţii speciale potrivit solicitărilor;

- participă alături de MCSI, MAI, MapN şi operatorii de telefonie mobilă la asigurarea reţelelor de

comunicaţii de cooperare interinstituţională;


decizie.

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Giurgiu:

- asigură utilizarea unor spaţii de învăţământ pentru cazarea provizorie a populaţiei evacuate în cazul unei

situaţii de urgenţă specifice, în condiţiile respectării şi asigurării derulării procesului instructiv-educativ, după

caz;

- elaborează, în parteneriat cu ISU Giurgiu, proiecte educaţionale specifice educaţiei nonformale în domeniul

protecţiei şi evacuării în caz de necesitate pentru populaţia şcolară;

- stabileşte şi asigură din timp, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, măsurile privind

utilizarea prin rechiziţie publică a unor spaţii proprii – săli de sport, stadioane, sau avizează, din timp,

conform unor convenţii cadru, schimbarea destinaţiei unor spaţii proprii sau aflate în administrare pentru

cazarea provizorie a populaţiei sinistrate, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice.

Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Judeţul Giurgiu:

- pune la dispoziţie, la solicitarea ISU Giurgiu sau a autorităţilor administraţiei publice locale, baza de date cu

existentul în tehnică şi materiale din rezerva de mobilizare, care pot fi folosite şi pentru înlăturarea urmărilor

unor situaţii de urgenţă specifice conform prevederilor legale;

- pune la dispoziţie situaţia cu existentul în tehnică şi materiale rechiziţionabile cuprinse în Planul de

rechiziţii judeţean, care pot fi folosite pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor situaţii de

urgenţă specifice, cu indicarea surselor, deţinătorilor legali, locurilor de dispunere şi a cantităţilor existente;

- urmăreşte, împreună cu CJSU Giurgiu şi ISU Giurgiu, modul de realizare a lucrărilor din programul de

investiţii curente pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, precum şi a măsurilor de asigurare

tehnico-materială a activităţilor de protecţie civilă în situaţii de urgenţă specifice;

- asigură, potrivit prevederilor legale în vigoare, locuinţe modulare pentru cazarea temporară a persoanelor

evacuate;

17

- asigură diverse categorii de materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin ale unor ministere şi instituţii

publice centrale;

- asigură ajutoare de primă necesitate;

- pune la dispoziţie baza de date existentă privind produsele şi serviciile, pe operatori economici, ce pot fi

utilizate pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

- asigură Instituţiei Prefectului sprijin în organizarea, coordonarea şi conducerea activităţilor de gestionare a

situaţiilor de urgenţă.

Secţia „Drumuri Naţionale” Bucureşti - Sud:

- monitorizează situaţiile de urgenţă produse în apropierea căilor de comunicaţii rutiere;

- monitorizează căile de transport şi transporturile efectuate, potrivit competenţelor, şi asigură informarea

atunci când apar blocaje, avarierea acestora sau alte disfuncţii de interes operativ în domeniul situaţiilor de

urgenţă;

- asigură transportul, atunci când situaţia o impune, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, a

populaţiei şi a unor categorii de materiale din zonele afectate sau posibil a fi afectate;


populaţiei şi a unor categorii de materiale din localităţile de unde se dispune evacuarea;


animalelor din localităţile unde se dispune evacuarea;

- asigură măsurile de siguranţă şi de control al circulaţiei, potrivit domeniului de competenţă;

- participă la elaborarea graficului şi variantelor de transport al populaţiei şi al bunurilor materiale care se

evacuează;


decizie.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu şi Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General -

Serviciul Comisariatul Judeţean Giurgiu:

- participă la evaluarea riscului contaminării radioactive/chimice a solului, apei şi aerului;

- participă la evaluarea riscului contaminării cu substanţe poluante a solului şi apei;

- monitorizează factorii de mediu, în special direcţia şi viteza vântului;

- informează autorităţile şi populaţia cu privire la evoluţia situaţiei meteorologice şi hidrologice;

- participă cu specialişti, potrivit competenţelor şi tipului situaţiei de urgenţă, la acţiuni de stabilire a

perimetrelor de securitate/siguranţă;

- verifică şi monitorizează calitatea apei potabile şi factorilor de mediu;

- supraveghează gradul de contaminare a culturilor, fondului forestier şi păşunilor şi evaluează efectele

directe şi indirecte asupra oamenilor, animalelor şi mediului;

- pun la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor, consilierea factorilor de

decizie.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu:

- monitorizează contaminarea produselor vegetale şi animale;

- verifică şi monitorizează calitatea apei potabile, expuse contaminării radioactive sau chimice;

- înştiinţează CJSU Giurgiu despre stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă ca urmare a

contaminării cu substanţe chimice toxice industriale, radioactive sau alţi poluanţi;

- evaluează riscurile privind contaminarea de natură chimică sau radioactivă a aerului, solului şi apei;

- evaluează riscurile apariţiilor unor epidemii/pandemii sau contaminări de produse vegetale ca urmare a

producerii contaminării;

- participă cu personal, tehnică şi echipamente pentru efectuarea decontaminării animalelor;

- asigură participarea cu personal, tehnică şi echipamente pentru efectuarea decontaminării animalelor, atunci

când situaţia o impune;

- asigură supravegherea gradului de contaminare cu substanţe chimice industriale/radioactive sau poluanţi şi

evaluarea efectelor asupra sănătăţii animale şi umane;

- asigură coordonarea activităţilor de ecarisare a teritoriului de animalele decedate ca urmare a producerii

unor situaţii de urgenţă;

18


decizie.

S.C. Wirom GAS S.A. Bucureşti - Punct de lucru Giurgiu şi ENEL Distribuţie Muntenia - Zona Reţea

MT-JT Giurgiu:

- evaluează postseism, prin echipajele proprii, reţelele de utilităţi aflate în competenţă şi intervin operativ

pentru remedierea avariilor;

- asigură, funcţionarea neîntreruptă a reţelelor de utilităţi publice: gaze naturale şi energie electrică;

- pun la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor, consilierea factorilor de

decizie.

Mass media locală:

- asigură difuzarea imediată a informaţiilor, datelor, comunicatelor şi avertizărilor CJSU Giurgiu sau CLSU,

după caz, privind situaţiile de urgenţă generate de seism şi/sau alunecări de teren;

- organizează emisiuni pentru cunoaşterea măsurilor specifice de apărare a populaţiei;

- asigură punerea în aplicare a măsurilor preventive şi de protecţie, după cum urmează:

- clădirile care adăpostesc aceste activităţi să fie proiectate, executate şi amenajate astfel încât

activitatea ce se desfăşoară să nu fie întreruptă în timpul cutremurului şi imediat după cutremur sau în

caz de alunecări de teren;

- instalaţiile şi echipamentele utilizate să fie încadrate de la început, din proiectare, în categoria

seismică „A”, adoptând metode şi procedee raţionale pentru proiectarea şi montarea lor antiseismică;

- amplasarea şi prinderea instalaţiilor şi echipamentelor astfel încât, în timpul unui seism, oscilaţiile să

nu producă deteriorări sau să pericliteze viaţa personalului tehnic, să rămână în stare de funcţionare în

timpul şi după cutremur, în special prin asigurarea energiei electrice şi prevenirea răsturnării;

- elaborează planuri de apărare privind organizarea protecţiei antiseismice în cadrul redacţiilor, studiourilor şi

platourilor de filmare;

- realizează periodic instruirea personalului redacţional şi tehnic privind protecţia antiseismică, în timpul

programului de lucru, în clădirea proprie şi pe teren/în deplasare;

- prevăd circuite pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului şi pentru circulaţie şi se dotează

cu surse de alimentare de rezervă cu energie electrică în eventualitatea căderii reţelei electrice, astfel încât

activitatea postului de radio sau TV să nu fie întreruptă;

- se dotează cu aparate de emisie-recepţie pentru intervenţii rapide şi comunicare cu redacţia;

- asigură mobilierul şi obiectele grele contra detaşării/deplasării, astfel încât să nu pericliteze viaţa sau

integritatea personalului în caz de oscilaţii sau cădere;

- ia măsuri pentru ca ieşirile din încăperi să nu poată fi blocate de echipamente sau mobilier prin deplasarea

acestora în caz de situaţie de urgenţă specifică;

- asigură, la cererea reprezentanţilor societăţii civile, transmiterea comunicatelor ce au ca obiect locurile de

adunare a voluntarilor specializaţi, precum şi modul de acţiune în situaţii de urgenţă;

- sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă, inclusiv prin mediatizarea antrenamentelor şi a cursurilor specifice.

Instituţiile publice şi operatorii economici:

- elaborează planurile proprii de apărare în caz de situaţie de urgenţă specifică şi le supun spre aprobare

structurilor ierarhic superioare, conform prevederilor legale;

- constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare operativă;

- organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă

specifice;

- respectă normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea,

proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natură;

- exploatează, utilizează şi întreţin instalaţiile, clădirile, construcţiile de orice natură şi respectă normele şi

normativele specifice;

- realizează reţelele de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru apărarea în caz de dezastre;

întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigură funcţionarea mijloacelor de transmisiuni,

alarmare, aflate în dotare;

19

- ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de situaţie de urgenţă

specifică şi, în caz de necesitate, pun la dispoziţia CJSU Giurgiu, datele necesare;

- întocmesc şi actualizează, după caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare şi spaţiilor subterane

proprii folosite pentru protecţia populaţiei şi le înaintează ISU Giurgiu;

- asigură accesul la obiectivele periclitate şi execută lucrări şi servicii de interes public în situaţii de urgenţă

specifice, din dispoziţia CJSU Giurgiu.

Instituţiile publice şi operatorii economici care produc, prelucrează, manipulează, depozitează,

utilizează sau transportă substanţe toxice, substanţe radioactive sau preparate biologice, precum şi

proprietarii de baraje hidrotehnice:

- stabilesc şi realizează, prin planurile proprii de apărare, măsurile de prevenire şi protecţie a populaţiei,

mediului natural şi construit faţă de accidente în zonele de risc şi asigură aparatura şi asistenţa tehnică de

specialitate în zonele afectate;

- stabilesc şi realizează măsurile de protecţie civilă a angajaţilor şi bunurilor materiale proprii şi conduc

nemijlocit acţiunile de intervenţie;

- organizează şi asigură participarea personalului la pregătirea pentru apărare împotriva efectelor unei situaţii

de urgenţă specifice, în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare/private.

Persoanele fizice:

- să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

specifice şi să participe la activităţile organizate, potrivit legii, în acest scop;

- în situaţia producerii unei situaţii de urgenţă specifice, cetăţenii sunt obligaţi să participe la acţiunile de

intervenţie pentru care sunt solicitaţi şi să se conformeze măsurilor şi dispoziţiilor stabilite de autorităţile

centrale şi locale.

2.3. Centrul de conducere a acţiunilor În cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, membrii CJSU Giurgiu se întrunesc de urgenţă

la sediul Instituţiei Prefectului - Judeţul Giurgiu. În situaţia imposibilităţii utilizării sediului prefecturii,

conducerea acţiunilor de intervenţie de urgenţă se realizează de la punctul de comandă al ISU Giurgiu.

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ se întrunesc comitetele locale pentru situaţii de

urgenţă, se activează centrele operative cu activitate temporară şi se pun în aplicare planurile proprii de

apărare.

Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor pe raza cărora s-a produs situaţia de urgenţă specifică,

împreună cu membrii serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă constituite pe domenii, potrivit legii,

procedează de urgenţă la inspecţia zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

- zonele afectate şi delimitarea acestora;

- necesitatea deblocării - salvării persoanelor şi acordării primului ajutor;

- clădirile prăbuşite sau în pragul colapsului;

- reţelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicaţii, gaz metan, apă, energie electrică şi termică etc.;

- incendiile sau exploziile produse şi/sau iminenţa producerii unor evenimente în lanţ;

- distrugerile sau blocările căilor de acces;

- contaminările chimice sau radioactive ale mediului.

La acţiunile de inspecţie participă şi structurile specializate din cadrul serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice locale, precum şi ale regiilor

autonome, societăţilor şi administraţiilor/companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, cât

şi ONG-urile abilitate.

Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor informează operativ CJSU Giurgiu prin mijloacele de

radiocomunicaţii din dotarea proprie sau a reţelelor de urgenţă locale sau naţionale şi/sau curieri, asupra

situaţiei constatate, estimând victimele şi pagubele materiale, precum şi necesarul de mijloace şi forţe de

intervenţie.

20

CJSU Giurgiu, întrunit de urgenţă, evaluează situaţia pe baza informărilor operative ale comitetelor

locale şi constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate şi celorlalte

organe ale administraţiei publice locale şi stabileşte măsuri de intervenţie de urgenţă pentru:

- asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare desfăşurării acţiunii de

intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;

- concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor stabilite prin planul

de apărare;

- stingerea incendiilor;

- deblocarea - salvarea persoanelor şi acordarea primului ajutor;

- transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate;

- inspectarea post situaţie de urgenţă specifică a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidă a acestora;

- evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare;

- protecţia - adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare;

- paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate;

- formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi a mijloacelor pentru

intervenţie;

- informarea populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă şi asigurarea comunicării cu aceasta;

- supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi neutralizarea acestora, după caz.

Prefectul informează operativ Comitetul ministerial şi CNSSU asupra efectelor produse de situaţia de

urgenţă specifică, a măsurilor întreprinse, dispune declararea stării de alertă la nivel judeţean şi propune,

după caz, preşedintelui CNSSU declanşarea procedurii, potrivit legii, pentru instituirea stării de urgenţă

pentru zona afectată.

Schema fluxului decizional pentru declararea stării de alertă şi/sau instituirea stării de urgenţă

specifice este redată în Anexa E la Ordinul nr. 1995/2005 / 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului

privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de

teren.

Pentru a asigura permanenta informare a eşalonului superior în cazul producerii situaţiilor de urgenţă,

transmiterea informaţiilor se realizează prin rapoarte operative preliminare, de intervenţie şi de evaluare a

intervenţiei.

Raportarea acţiunilor de intervenţie se efectuează de către CJSU Giurgiu şi are ca scop informarea

operativă a structurilor de conducere. Se realizează prin culegerea, analizarea şi prelucrarea informaţiilor şi

datelor transmise pe timpul organizării, pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie, în vederea

concentrării oportune şi coordonării unitare a forţelor şi mijloacelor, precum şi pentru aprecierea desfăşurării

intervenţiei.

Raportarea operativă se va face imediat şi pe timpul producerii situaţiei de urgenţă, folosind

mijloacele de comunicaţii şi informatică.

Conducerea nemijlocită a operaţiunilor de intervenţie se asigură de comandantul acţiunii, împuternicit

potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă şi punctul operativ

avansat.

Până la sosirea la faţa locului a comandantului acţiunii, conducerea operaţiunilor se asigură de

comandantul sau de şeful structurii de intervenţie din serviciul de urgenţă, cu sprijinul reprezentanţilor

autorităţii administraţiei publice locale sau al patronului, după caz.

Cu scopul de a asigura locul de organizare şi conducere a acţiunilor, CJSU Giurgiu activează Centrul

Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CJCCI) care este compus din reprezentanţi ai

instituţiilor judeţene descentralizate sau deconcentrate, reprezentate în CJSU Giurgiu, şi care funcţionează la

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu, situat în municipiul Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr. 19.

În exercitarea atribuţiilor funcţionale, CJCCI execută următoarele:

- elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să intervină;

- elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă;

21

- evaluează necesarul de forţe şi mijloace necesare îndeplinirii misiunilor şi coordonează activităţile de

planificare a misiunilor ce revin în responsabilitatea acestora;

- gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare aparţinând componentelor

Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă la nivel judeţean şi local;

- asigură informarea eşalonului superior, cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul procesului de

planificare şi desfăşurare a intervenţiei.

2.4. Planificarea acţiunii Planificarea activităţilor de pregătire a intervenţiilor cuprinde următoarele etape:

- iniţierea planificării: stabilirea scopurilor şi obiectivelor; executarea recunoaşterilor în teren; identificarea

direcţiilor principale de concentrare a efortului; însuşirea misiunii; stabilirea principalelor elemente necesare

planificării acţiunilor de intervenţie rezultate din analiza situaţiei; elaborarea documentaţiei specifice;

- orientarea personalului implicat în planificarea acţiunii de intervenţie şi transmiterea dispoziţiilor

preliminare;

- elaborarea concepţiei: stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a

situaţiilor de urgenţă; definirea obiectivelor (niveluri, acţiuni, termene); crearea de scenarii pe baza acţiunilor

de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele

urmărite; identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce

urmează să fie aplicat); selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie; luarea

deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare;

- elaborarea planului acţiunii: planificarea acţiunilor forţelor şi mijloacelor structurilor profesioniste şi

private, precum şi a celor abilitate pentru asigurarea funcţiilor de sprijin; organizarea sistemului de

comunicaţii şi informatică; identificarea şi planificarea elementelor de cooperare; planificarea logisticii;

planificarea asigurării acţiunilor şi protecţiei subunităţilor şi formaţiunilor; determinarea locului şi rolului

inspectoratului şi ale subunităţilor în raport cu obiectivele preconizate, prin evaluarea stadiului curent faţă de

starea de lucruri dorite în viitor; formularea planurilor de sprijin; elaborarea documentelor necesare întocmirii

planificării; aplicarea planului şi evaluarea rezultatului (stabilirea de măsuri corective în cazul abaterii de la

obiectivele planificate);

- revederea planului acţiunilor de intervenţie, cercetarea, completarea şi modelarea acestora în vederea

reluării ciclului.

Planificarea acţiunilor de intervenţie este atributul CJCCI şi este iniţiată pe baza hotărârilor CJSU

Giurgiu, ca răspuns la evenimentele şi/sau la acţiunile ce au loc la nivelul judeţului Giurgiu.

Planificarea şi activităţile de pregătire a intervenţiei se desfăşoară la ordinul prefectului judeţului

Giurgiu.

22

Capitolul III – CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII

ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

3.1. Domeniul acţiunilor de protecţie-intervenţie Acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie prevăzute în acest plan sunt concepute în funcţie de

situaţia de urgenţă creată în judeţul Giurgiu ca urmare a unei mişcări seismice majore în zonă, a unor

alunecări de teren şi/sau a unui dezastru complementar.

Acest plan de prevenire şi apărare nu se referă la situaţiile de urgenţă care fac obiectul acţiunilor

obişnuite ale unor organisme judeţene sau ale unor agenţi economici.

Acţiunile prevăzute în acest plan se referă la următoarele domenii de activitate:

- prevenirea: acţiune care este destinată să asigure diminuarea efectelor unui cutremur de pământ, unei

alunecări de teren, să minimizeze volumul de pierderi şi distrugeri ce se pot produce, să elimine sau să

diminueze pericolul dezastrelor complementare (incendii, explozii, contaminare chimică);

- protecţia: acţiune care se desfăşoară în zona de risc cu scopul de a evita sau diminua volumul de pierderi şi

distrugeri;

- intervenţia: acţiune care se desfăşoară în zona de risc cu scopul de a localiza şi înlătura urmările unui

cutremur de pământ, unei alunecări de teren sau ale dezastrelor complementare.

Organizarea, planificarea şi executarea acţiunilor de protecţie-intervenţie se realizează în baza unor

proceduri specifice care se elaborează de către fiecare component al CJSU Giurgiu, pentru fiecare acţiune în

parte.

3.2. Etapele de realizare a acţiunilor Pentru a asigura eficienţa acţiunilor incluse în prezentul plan de prevenire şi apărare, acestea se vor

realiza în următoarele etape:

- predezastru: în această etapă se realizează şi se urmăreşte aplicarea măsurilor şi realizarea activităţilor

destinate să asigure acţinile de prevenire şi protecţie;

- în timpul dezastrului: în timpul desfăşurării mişcării seismice, a unei alunecări de teren şi/sau al unui

dezastru complementar, se aplică şi se realizează măsuri şi acţiuni de protecţie, individuală, familială şi de

grup precum şi unele acţiuni posibile de evitare a apariţiei unor noi dezastre complementare (incendii,

explozii, contaminare chimică etc.);

- postdezastru: imediat după ce mişcarea seismică sau alunecarea de teren au încetat şi în perioadele

următoare de timp se desfăşoară acţiuni de intervenţie; în această etapă, se continuă aplicarea unor măsuri de

protecţie şi realizarea unor acţiuni de prevenire a apariţiei unor dezastre complementare;

- acţiuni pe termen lung: în această etapă se finalizează acţiunile de intervenţie şi se desfăşoară acţiuni de

consolidare, curăţare, neutralizare, reabilitare şi refacere-restabilire.

3.3. Fazele de urgenţă a acţiunilor În cazul cutremurului de pământ, acţiunile de prevenire şi protecţie se planifică şi se realizează pentru

condiţii de surprindere, mişcarea seismică declanşându-se brusc, imprevizibil. Pentru alunecările de teren

există posibilitatea prevenirii lor, dar numărul mare de suprafeţe care pot aluneca în urma unui factor

declanşator fie el natural sau uman, exclude posibilitatea urmăririi concomitente a tuturor acestor zone, de

unde se poate trage concluzia că apariţia unei alunecări de teren poate fi la fel de surprinzătoare ca un

cutremur. Dezastrele complementare apar în ambele situaţii descrise mai sus, fie ca urmare a lor, fie ca

factori agravanţi, dar trebuie avut în vedere de la început ca urgenţe.

În cazul alunecărilor de teren cu declanşare mai mult decât probabilă a celor cu evoluţie lentă, a

accidentelor chimice, a incendiilor etc., apărute independent sau în urma mişcărilor seismice, există

posibilitatea avertizării-alarmării populaţiei, aceste dezastre complementare fiind progresive.

Operaţiunile de intervenţie sunt executate în succesiune, pe urgenţe, astfel:

23

a) în urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile specializate, în

scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora, şi

se referă la:

- salvarea victimelor;

- acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

- deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;

- limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii;

- descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate;

- limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;

- evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în zonele supuse

riscurilor;

- stingerea incendiilor;

- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;

- asigurarea mijloacelor de subzistenţă.

b) în urgenţa a II-a se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul evenimentului forţe şi

mijloace de intervenţie şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, până la terminarea acţiunilor de

intervenţie. Acestea se referă la:

- dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor complementare;

- evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;

- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi;

- constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune;

- executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii;

- executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;

- executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii;

- asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare;

- refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;

- controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie, pentru transportul şi

accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

- asigurarea mijloacelor de subzistenţă;

- îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

c) în cadrul urgenţei a III-a, asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe, şi în cadrul urgenţei a IV-a,

asigurată prin grupări operative, dislocate la ordin, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată,

continuă să se execute acţiunile din primele două urgenţe, în funcţie de momentul în care s-au declarat, cu

forţe şi mijloace sporite.

3.4. Acţiunile de protecţie-intervenţie În vederea evitării manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea

consecinţelor acestora, în etapa predezastru instituţiile publice deconcentrate/descentralizate şi operatorii

economici sursă de risc din judeţ vor dispune următoarele acţiuni:

- monitorizarea permanentă a parametrilor seismici şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

- organizarea şi desfăşurarea de activităţi preventive;

- informarea populaţiei asupra pericolelor şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui

pericol;

- participarea la exerciţii organizate şi desfăşurate de ISU Giurgiu.

Monitorizarea factorilor de risc se realizează la nivelul judeţului Giurgiu de către centrele operative

cu activitate permanentă, dispeceratele operatorilor economici sursă de risc, comitetele locale pentru situaţii

de urgenţă în ale căror teritorii s-au identificat surse de risc, instituţii publice cu atribuţii în domeniu,

reprezentate în CJSU Giurgiu.

24

Datele culese referitoare la sursele de risc se vor transmite oportun dispeceratului ISU Giurgiu pentru

informarea preşedintelui CJSU Giurgiu şi executarea primelor măsuri de protecţie.

În timpul producerii situaţiei de urgenţă şi în etapa postdezastru desfăşurarea intervenţiei cuprinde

următoarele operaţiuni principale:

- alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;

- informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;

- deplasarea la locul intervenţiei;

- intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;

- transmiterea dispoziţiilor preliminare;

- recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;

- evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

- realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

- manevra de forţe;

- localizarea şi limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;

- înlăturarea unor efecte negative ale situaţiei de urgenţă;

- regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

- stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;

- întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

- retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;

- restabilirea capacităţii de intervenţie;

- informarea inspectorului şef şi a eşalonului superior;

- analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

Acţiunile vor fi orientate pentru:

- evacuarea răniţilor şi a victimelor, acordarea primului ajutor, salvarea celor aflaţi sub dărâmături;

- stingerea incendiilor, eliminarea scăpărilor de gaze şi de noxe;

- luarea de măsuri pentru asigurarea alimentarii cu apă, energie, restabilirea sistemelor de comunicaţii;

- luarea de măsuri pentru utilizarea clădirilor în condiţii de siguranţă.

Pentru utilizarea în condiţii de siguranţă a construcţiilor sunt necesare următoarele activităţi:

- evaluarea stării tehnice a construcţiilor în vederea luării de decizii privind condiţiile de utilizare în

continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora;

- luarea de măsuri pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor afectate de seism:

- sprijinirea provizorie a construcţiilor avariate sau ale unor părţi ale acestora;

- reparaţii locale ale elementelor deteriorate sau avariate;

- demolarea parţială sau completă a clădirilor;

- precizarea modului de organizare şi desfăşurare a activităţilor tehnice în ceea ce priveşte evaluarea post-

seism a stării tehnice a construcţiilor şi punerea lor în siguranţă provizorie.

Măsurile şi acţiunile de prevenire, protecţie şi intervenţie se realizează pe etape, prin activarea

planului, la ordinul prefectului Giurgiu.

3.5. Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie Gestionarea se referă la realizarea şi menţinerea măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie în

cazul unui cutremur de pământ, alunecare de teren sau dezastru complementar, în conformitate cu prevederile

acestui plan şi procedurilor specifice elaborate în acest scop de către membrii CJSU Giurgiu.

a) prevenirea:

Măsuri şi acţiuni în perioada de prevenire a unei situaţii de urgenţă specifice:

- actualizarea componenţei nominale a CJSU Giurgiu şi a grupurilor de suport tehnic;

- asigurarea şi verificarea periodică a funcţionării fluxului informaţional-decizional privind înştiinţarea,

notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a prelucrării şi stocării acestora, transmiterii

deciziilor de către factorii cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu către cei interesaţi; transmiterea

informaţiilor şi a deciziilor se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional;

25

- stabilirea, prin protocol, cu instituţiile abilitate, a tipurilor de reţele, frecvenţe şi mijloace de

telecomunicaţii, compatibile între ele, care se utilizează şi pentru care se asigură permanenţa;

- stabilirea unor programe de acţiuni pe termen scurt şi lung care cuprind măsuri privind reducerea riscului

seismic al construcţiilor, în special a celor cu funcţii vitale pentru societate;

- promovarea şi dezvoltarea proiectelor parteneriale de cooperare internaţională, în vederea îmbunătăţirii

activităţii de reducere a riscului seismic, precum şi pentru managementul situaţiilor de urgenţă specifice;

- coordonarea tehnică a elaborării materialelor de educare antiseismică a populaţiei;

- asigurarea şi verificarea condiţiilor de funcţionare în caz de cutremur a CJSU Giurgiu: spaţii, utilităţi,

structură, dotare etc.;

- instituirea obligaţiei experţilor tehnici, verificatorilor de proiecte şi a responsabililor tehnici cu execuţia de a

participa la acţiunile de investigare de urgenţă post-seism şi pentru stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie

pentru punerea în siguranţă a construcţiilor avariate;

- pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre provocate de

seisme şi alunecări de teren;

- planificarea dezvoltării unităţilor administrativ-teritoriale luând în considerare măsurile de

eliminare/reducere a riscurilor pentru:

- clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru

protecţia civilă;

- staţii de pompieri şi sediile poliţiei;

- spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de

urgenţă;

- căi de transport şi clădirile ce adăpostesc funcţiile specifice: feroviar, rutier şi naval;

- clădiri ale instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice, în

apărarea şi securitatea naţională;

- staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale;

- reţele vitale de utilităţi;

- garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii;

- rezervoare de apă şi staţii de epurare şi pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă specifice:

- clădiri care adăpostesc gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase.

- iniţierea şi/sau continuarea unor studii pentru culegerea şi sinteza de date şi acumularea de cunoştinţe

referitoare la elementele determinante pentru hazardul seismic şi la alunecări de teren, evaluarea elementelor

expuse la risc: construcţii, reţele, populaţie, instituţii publice etc., pentru a lua în considerare condiţiile locale,

elementele expuse şi pentru realizarea de scenarii specifice credibile;

- urmărirea evitării şi/sau reducerii efectelor distructive ale seismelor sau/şi alunecărilor de teren şi apariţiei

unor dezastre complementare prin realizarea unor măsuri şi acţiuni de reducere a vulnerabilităţii în zonele de

risc;

- elaborarea şi aprobarea planurilor de urbanism, cu stabilirea şi aplicarea restricţiilor de amplasare a unor

construcţii sau dotări în zone cu risc seismic şi/sau la alunecări de teren, restricţii care vor fi impuse prin

documentaţiile de urbanism cu prilejul elaborării şi avizării acestora;

- adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc: tehnologic şi chimic, biologic, inundaţii,

explozii, incendii, astfel încât să se limiteze riscul de afectare a zonelor populate şi aplicarea acestor măsuri

în activităţile de elaborare şi avizare a documentaţiilor prevăzute în Regulamentul de urbanism;

- studierea, stabilirea şi aplicarea măsurilor de protecţie şi a acţiunilor de intervenţie preventivă împotriva

efectelor seismelor şi alunecărilor, în vederea diminuării vulnerabilitatii seismice;

- protecţia şi pregătirea capacităţilor de răspuns în situaţia de urgenţă specifică: unităţi ale serviciilor de

urgenţă profesioniste, unităţi şi echipe cu atribuţii speciale din reţeaua medico-sanitară, poliţie şi unităţi

pentru păstrarea ordinii publice, servicii de urgenţă voluntare, sisteme functionale, dotări, sisteme de

comunicare, coordonare şi conducere, spaţii de acces şi evacuare, spaţii de adăpostire a răniţilor şi

sinistraţilor, rezerve de alimentare cu apă, medicamente, alimente, energie electrică, combustibil;

- organizarea de exercitii, sub coordonarea IGSU, în scopul verificării viabilităţii planurilor de apărare şi a

resurselor existente;

26

- asigurarea spaţiilor de adăpostire a răniţilor şi sinistraţilor în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

specifice şi actualizarea convenţiilor încheiate între autorităţile administraţiei publice locale şi deţinătorii

acestor spaţii în vederea utilizării lor în caz de nevoie;

- monitorizarea, prin serviciile specializate, a acţiunilor de intervenţie la clădiri de locuit, clădiri din

domeniul sănătăţii, clădiri cu funcţiuni esenţiale în Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de

Urgenţă, incluzând:

- expertizarea tehnică, cu fundamentarea soluţiilor de intervenţie şi estimarea costurilor pentru

clădiri de locuit, spitale, clădiri administrative, culturale, de învăţământ etc.;

- proiectarea lucrărilor de intervenţie;

- execuţia lucrărilor de consolidare;

- asigurarea locuinţelor de necesitate de către serviciile specializate pentru cazarea temporară a

persoanelor în timpul executării consolidarilor dacă situaţia o impune;

- monitorizarea operatorilor economici care reprezintă surse de mare risc pentru colectivităţile umane;

- avizarea listei societăţilor comerciale şi a furnizorilor de bunuri şi servicii care au în dotare utilaje pentru

intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi încheierea cu acestea a convenţiilor pentru

intervenţia imediată şi asigurarea necesarului de resurse;

- protecţia bunurilor de patrimoniu: clădiri, lucrări inginereşti, dotări tehnologice diverse, valori cultural-

artistice din administrarea instituţiilor publice şi private;

- asigurarea, prin bugetul propriu, a resurselor financiare necesare activităţii de prevenire şi gestionare a unei

situaţii de urgenţă specifice;

- verificarea, nominalizarea şi actualizarea stocurilor de materiale de primă necesitate: medicamente, sânge şi

produse specifice, apă minerală, îmbrăcăminte şi încălţăminte, alimente cu termen lung de conservare,

cazarmament etc.;

- verificarea şi actualizarea materialelor de construcţii şi a altor materiale, inclusiv pentru realizarea de

locuinţe pentru cazarea temporară, aflate în depozitele zonale ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de

Stat şi Probleme Speciale;

- coordonarea, avizarea şi controlul realizării măsurilor privind activităţile de apărare în cazul producerii unei

situaţii de urgenţă specifice, privind:

- verificarea, nominalizarea, actualizarea şi pregătirea formaţiunilor şi mijloacelor de intervenţie

operativă, inclusiv a celor de intervenţie pe linie medicală;

- asigurarea acţiunilor şi măsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicării şi

declanşării unor epidemii şi/sau epizootii;

- verificarea dotării cu mijloace de comunicaţii şi a stării de funcţionare a acestora;

- asigurarea acţiunilor de cercetare-căutare şi deblocare-salvare: dotare şi personal instruit;

- realizarea unor acţiuni de restricţii şi interdicţii necesare în zonele de risc şi de distrugeri;

- instruirea autorităţilor şi populaţiei din zonele de risc asupra regulilor de comportare şi

comunicare în cazul producerii unui dezastru;

- planificarea măsurilor şi procedurilor de intervenţie operativă necesare gestionării situaţiei de

urgenţă specifice şi aprobarea acestora de către IGSU.

- coordonarea metodologică privind materialele pentru educarea antiseismică a populaţiei, asigurarea

diseminării informaţiilor: pliante, broşuri, afişe puse la dispoziţie de organismele abilitate potrivit legii;

- coordonarea şi avizarea instalării şi operării în condiţii sigure a unor sisteme de urmărire, avertizare şi

alarmare privind efectele seismelor şi/sau alunecărilor de teren pe amplasamente libere, în construcţii publice

şi/sau private, dotări ale regiilor/reţelelor de infrastructuri etc.: accelerografe/seismografe, captori, traductori,

martori de deformatii, deplasări, echipamente specifice de protecţie civilă, etc., cu respectarea prevederilor

legale.

Activităţile preventive sunt planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor de

către toate instituţiile reprezentate în CJSU Giurgiu pe domenii de competenţă şi constau în:

- controale şi inspecţii de prevenire;

- avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă;

- acordul;

27

- asistenţa tehnică de specialitate;

- informarea preventivă;

- pregătirea populaţiei;

- constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;

- alte forme.

Informarea populaţiei asupra pericolelor specifice se realizează de component preventivă organizată

la fiecare comitet local pentru situaţii de urgenţă, precum şi de personalul specializat al instituţiilor publice

desemnat să desfăşoare activităţi preventive, inclusiv pe timpul desfăşurării exerciţiilor şi aplicaţiilor.

Pe timpul desfăşurării exerciţiilor se va verifica viabilitatea planurilor de intervenţie întocmite de

CLSU sau operatorii economici.

b) protecţia şi intervenţia:

Măsuri şi acţiuni în etapa de incidenţă a unei situaţii de urgenţă specifice:

- în caz de cutremur: activarea imediat după seism a CJSU Giurgiu.

- în etapa de incidenţă a alunecărilor de teren:

- activarea imediată a CJSU Giurgiu;

- alarmarea populaţiei asupra alunecării de teren de către ISU Giurgiu cu mijloacele specifice

acestor tipuri de acţiuni, cât şi cu mijloacele tehnice din dotarea serviciilor publice comunitare

profesioniste pentru situaţii de urgenţă şi informarea populaţiei despre zona supusă riscului şi

măsurile instituite în areal, de către CJSU Giurgiu şi CLSU;

- după recepţionarea informării privind declanşarea unor alunecări de teren, autorităţile locale vor

lua următoarele măsuri:

* pregătirea evacuării locuinţelor, a bunurilor cât şi a anexelor gospodăreşti, a animalelor;

* deconectarea clădirilor, locuinţelor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze,

apă, încălzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele avarii sau distrugeri;

* coordonarea formaţiilor serviciilor de urgenţă profesioniste şi a serviciilor de urgenţă

voluntare aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi

operatorilor economici şi organizaţiilor nonguvernamentale;

* sprijinirea formaţiilor de intervenţie organizate ale CJSU Giurgiu în acţiunile de oprire,

diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a clădirilor şi a anexelor

gospodăreşti sau pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.

Măsuri şi acţiuni după producerea unei situaţii de urgenţă specifice:

- întrunirea de urgenţă a CJSU Giurgiu, culegerea de informaţii de către personalul specializat, şi culegerea şi

transmiterea datelor semnificative de la şi către ISU Giurgiu în vederea colectării, stocării, analizării, sintezei

informaţiilor şi elaborării deciziei de intervenţie;

- elaborarea deciziei privind declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă specifice şi

transmiterea urgentă a dispoziţiilor către autorităţile, forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;

- desfăşurarea intervenţiei, prin executarea acţiunilor planificate în etapa de prevenire a unei situaţii de

urgenţă specifice;

- aplicarea prevederilor din planul de apărare şi a procedurilor acestuia pentru investigarea de urgenţă a

construcţiilor, reţelelor de utilităţi etc., respectând reglementările în vigoare din diferite domenii şi punerea în

siguranţă provizorie potrivit priorităţilor stabilite de specialiştii abilitaţi şi luarea deciziilor de evacuare, după

caz, utilizând „Manualul pentru investigarea de urgenţă post seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie

imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate”;

- investigarea de urgenţă a dotărilor proprii ale administraţiei locale şi a altor instituţii din sistem;

- comunicarea permanentă între autorităţi şi populaţie pe toată perioada de intervenţie şi refacere prin

compartimente ale primăriilor şi mass-media.

Prefectul judeţului, în calitatea acestuia de preşedinte al CJSU Giurgiu, răspunde, potrivit legii, pentru

organizarea în teritoriu a acţiunilor privind înştiinţarea, alarmarea şi intervenţia operativă, precum şi pentru

transmiterea informaţiilor către Comitetul ministerial în cazul producerii unui cutremur, a unei alunecări

şi/sau a unei prăbuşiri de teren.

28

Prefectul judeţului, prin specialiştii din cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Giurgiu,

procedează în regim de urgenţă la constatarea efectelor cutremurului şi/sau alunecării de teren asupra

construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare şi comunică operativ situaţia din teritoriu către Centrul

Operaţional Naţional al IGSU şi către Centrul Operativ al Ministerului Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice.

Înştiinţarea, culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor se face conform fluxului informaţional-

decizional.

CJSU Giurgiu transmite Grupului operativ, desemnat de Comitetul ministerial pentru situaţii de

urgenţă prin ordin al ministrului, informaţii asupra efectelor situaţiei de urgenţă specifice, precum şi rapoarte

operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.

Şeful Inspectoratului Judeţean în Construcţii Giurgiu asigură, în perioada imediat următoare

producerii situaţiei de urgenţă specifice şi, în continuare, până la încetarea declarării stării de urgenţă,

permanenţa la sediu. Acesta avizează soluţiile de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie

a construcţiilor avariate şi urmăreşte aplicarea măsurilor stabilite de CJSU Giurgiu în acţiunile de intervenţie

operativă şi refacere. De regulă, şeful acestui inspectorat va fi şi comandantul acţiunii (persoana desemnată

de CJSU Giurgiu pentru a coordona acţiunile de intervenţie).

Experţii tehnici, verificatorii de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia, atestaţi, sunt obligaţi să

se autosesizeze şi să se prezinte de urgenţă la sediul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Giurgiu, pentru a

fi repartizaţi în vederea inspectării de urgenţă post-seism a construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-

edilitare avariate şi stabilirii soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a

construcţiilor avariate; constatările acestor experţi, măsurile întreprinse şi modul de îndeplinire a acestora se

raportează zilnic sau ori de câte ori situaţia o impune către Grupul operativ.

Celelalte servicii deconcentrate vor acţiona pe baza informaţiilor primite şi a planurilor de cooperare

pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

Serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă constituite la nivelul judeţului Giurgiu acţionează pentru

îndeplinirea următoarelor misiuni:

- salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor,

cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

- acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor

publice şi a operatorilor economici afectaţi;

- aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

- dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

- diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata

cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: structurile de intervenţie ale ISU şi sediile poliţiei, spitale

şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile

instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională,

staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de

clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi

staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte

substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

- limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Aceste acţiuni urmează să se desfăşoare concomitent cu acţiunile de cercetare-căutare.

Scopul acestor acţiuni este de a asigura, după producerea mişcării seismice şi a dezastrelor

complementare probabile, datele şi informaţiile necesare organizării intervenţiei, despre:

- locul clădirilor şi construcţiilor avariate sau distruse;

- căile de circulaţie şi acces avariate, blocate sau distruse;

- avarii la reţelele gospodăriei comunale: electricitate, telefon, gaze, apă, canalizare, termoficare;

- locul oamenilor surprinşi/blocaţi sub dărâmături şi starea lor (morţi, supravieţuitori, valizi, răniţi);

- zonele de acţiune ale accidentelor complementare;

- dimensiunile şi amploarea pierderilor şi distrugerilor.

c) relocarea

29

Pentru toate situaţiile în care este necesară relocarea se va avea în vedere şi posibilitatea autoevacuării

populaţiei. În situaţia în care comitetele locale pentru situaţii de urgenţă ale localităţilor în care se execută

relocarea nu pot asigura necesarul de cazare prevăzut în prezentul plan, cazarea persoanelor se va realiza în

tabere de corturi amenajate cu sprijinul ISU Giurgiu, unităţilor MApN şi al Societăţii Naţionale de Cruce

Roşie - Filiala Giurgiu.

De asemenea, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă specifice riscului la cutremure şi alunecări

de teren se va pune în aplicare Planul judeţean de evacuare în situaţii de urgenţă.

d) refacerea-reconstrucţia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţă

Pentru restabilirea stării de normalitate, CJSU Giurgiu şi CLSU, precum şi conducerile tehnico-

administrative ale operatorilor economici, reprezentanţii societăţii civile şi instituţiilor, dispun aplicarea

următoarelor acţiuni şi măsuri:

- acordă, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate;

- reconstituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi refacere, în stare operativă;

- reabilitează căile de comunicaţii rutiere, feroviare etc., liniile de telecomunicaţii şi reţelele de transport şi

distribuţie a energiei electrice, a apei şi operatorilor energetici;

- pregătesc condiţiile pentru repunerea în stare de funcţionare a operatorilor economici şi instituţiilor afectate,

precum şi pentru refacerea locuinţelor şi a celorlalte construcţii cu caracter public sau privat avariate sau

distruse din zona afectată;

- continuă investigaţia post situaţie de urgenţă specifică şi stabilesc soluţiile cadru de intervenţie pentru

punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate;

- stabilesc din punct de vedere valoric şi cantitativ pagubele produse de situaţia de urgenţă specifică;

- comunică operativ cu factorii abilitaţi şi comunică permanent cu cetăţenii despre informaţiile specifice;

- revizuiesc şi actualizează planul de apărare, pe baza experienţei acumulate.

30

Capitolul IV – RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Conform H.G. nr. 1040 din 9 august 2006 componentele Sistemului Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă, organele centrale şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniul

managementului situaţiilor de urgenţă prevăd anual, în bugetele proprii, fonduri pentru asigurarea resurselor

umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă. În termen de 15 zile de la aprobarea

bugetelor proprii şi a actelor normative de rectificare a acestora, structurile menţionate anterior comunică

IGSU, în vederea centralizării sau actualizării, după caz, la nivel naţional, resursele asigurate pentru anul în

curs. Planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare se aprobă prin hotărâre de guvern

în termen de cel mult 60 de zile de la aprobarea bugetelor instituţiilor menţionate mai sus şi a actelor

normative de rectificare a acestora.

Pentru asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare sunt în vigoare planurile judeţene

întocmite anual, şi fac referire la:

a) resursele umane constituite din:

- membrii CJSU Giurgiu:

- specialişti din cadrul grupului de suport tehnic al CJSU Giurgiu;

- personalul ISU;

- personalul serviciilor private pentru situaţii de urgenţă;

- persoanele care fac parte din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, alte organisme şi

unităţi necesare organizării şi desfăşurării acţiunilor de protecţie şi intervenţie;

b) resursele materiale reprezentate de:

- utilaje şi maşini necesare executării unor acţiuni de intervenţie imediată şi/sau petermen lung;

- mijloace de transport necesare desfăşurării acţiunilor de:

- evacuare-relocare;

- transport răniţi şi valizi salvaţi de sub dărâmături sau blocaţi;

- transport resurse pentru intervenţie (materiale, formaţii etc.).

c) resursele financiare necesare activităţilor de prevenire, pregătire, protective şi intervenţie ale CJSU şi ale

CLSU se asigură de la bugetul de stat.

31

Capitolul V – LOGISTICA ACŢIUNILOR

Forţele de intervenţie specializate sunt:

- structuri ale serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă;

- unităţile poliţiei;

- unităţile jandarmeriei;

- unităţile poliţiei de frontieră;

- structurile poliţiei locale;

- unităţile specializate/detaşamente din cadrul MApN;

- unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii;

- organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare;

- unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară;

- formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor;

- detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate,

incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie;

- formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în

ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele

decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, şi acţionează conform sarcinilor stabilite pentru

formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare

specific.

Anual, CJSU Giurgiu organizează şi execută exerciţii aplicative pe baza unor programe adecvate

pentru verificarea pregătirii tuturor forţelor de intervenţie şi a populaţiei, funcţionării sistemului de

înştiinţare, avertizare, prealarmare, alarmare, precum şi a tehnicii, mijloacelor şi materialelor de intervenţie

aflate în dotare; exerciţiile vor fi în prealabil anunţate, pentru a nu crea panică în zona unde urmează a se

desfăşura.

Logistica acţiunilor de antrenament şi exercitii aplicative, prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă

specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport

de raspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de

urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi

din alte surse interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie

operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica

necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele

profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul societăţii civile.

32

Capitolul VI – ASIGURAREA REALIZĂRII ACŢIUNILOR

6.1. Instruirea Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se organizează şi se desfăşoară pe baza următoarelor acte

normative:

- Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind protecţia civilă, republicată şi actualizată;

- Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, actualizată;

- Legea nr. 1 din 05.01.2011 privind educaţia naţională;

- Ordinul nr. 99 din 03.07.2013 privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor

instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere şi atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă

din administraţia publică locală, servicii descentralizate şi deconcentrate, în perioada 2013 – 2016;

- Ordinul nr. 712 din 23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în

domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor şi instruirea în domeniul protecţiei civile, actualizat;

- Ordinul nr. 89 din 18.06.2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi

desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de IGSU şi structurile subordinate;

- Ordinul nr. 96 din 12.06.2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi

dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează

conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege,

pe baza unor programe adecvate avizate de ISU Giurgiu şi aprobate de CJSU Giurgiu. Pregătirea forţelor

specializate voluntare de intervenţie se realizează în cadrul ONG-urilor cu scop similar.

Prefectul, primarii şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor au

obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a

modalităţilor de acţiune conform planurilor de apărare specifice, aprobate.

Obiectivul general al pregătirii îl constituie formarea, perfecţionarea şi specializarea continuă a

personalului cu atribuţii în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, operaţionalizarea şi creşterea

capacităţii de intervenţie a serviciilor de urgenţă voluntare şi private în vederea îndeplinirii misiunilor ce le

revin, pregătirea pentru situaţii de urgenţă a populaţiei, salariaţilor şi elevilor.

6.2. Planuri şi proceduri Planurile de protecţie şi intervenţie au scopul de a asigura gestiunea acţiunilor de protecţie şi

intervenţie şi se elaborează de către CJSU Giurgiu şi de CLSU de la nivelul autorităţilor publice locale.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, la nivelul judeţului Giurgiu, prin Centrul operaţional

judeţean din cadrul ISU Giurgiu au fost întocmite, respectiv avizate/aprobate de către preşedintele CJSU

Giurgiu planuri de apărare şi protecţie pe fiecare tip de risc.

Procedura de lucru a CJSU Giurgiu

(pentru toate tipurile de situaţii de urgenţă produse)

1) Activarea CJSU Giurgiu.

2) Constituirea grupului de lucru, compus din consultanţi/experţi ai instituţiilor şi operatorilor economici cu

reprezentare în comitet.

3) Informarea despre situaţia de urgenţă produsă.

4) Verificarea stadiului de activare a următoarelor componente:

a) organismele de conducere;

b) structurile de intervenţie;

c) operatorii economici;

d) furnizorii de resurse.

5) Înştiinţarea organismelor şi celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate.

6) Culegerea şi analizarea datelor şi informaţiilor disponibile despre:

33

a) caracteristicile situaţiei de urgenţă;

b) urmările probabile ale acesteia şi cele cunoscute la momentul analizei.

7) Elaborarea şi transmiterea ordinelor preliminare de intervenţie pentru executarea unor acţiuni de:

a) cercetare-căutare şi observare;

b) deconectare/întrerupere generală/parţială a distribuţiei de: electricitate, gaze, agent termic, apă.

8) Culegerea datelor şi informaţiilor despre urmările situaţiei produse prin:

a) sistemul de cercetare-căutare, observare;

b) agenţii economici;

c) organisme si organizaţii din judeţ: Crucea Roşie, Serviciul de Ambulanţă, societăţi de transport,

echipaje de poliţie din trafic etc.

9) Analiza situaţiei produse pe teritoriul judeţului Giurgiu, ca urmare a acţiunii factorilor distructivi asupra

elementelor expuse:

a) evaluarea caracterului, gravităţii şi a volumului de distrugeri, pierderi şi pagube;

b) distribuţia acestora pe zone, operatori economici, instituţii publice;

c) compararea cu datele din scenariile predezastru, în vederea planificării intervenţiei;

d) înscrierea situaţiei pe Planul-hartă general al judeţului Giurgiu.

10) Culegerea propunerilor pentru iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de la membrii

comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă.

11) Înscrierea propunerilor în jurnalul acţiunilor de intervenţie.

12) Stabilirea categoriilor acţiunilor de intervenţie care trebuie să fie executate pentru limitarea şi înlăturarea

urmărilor, tehnicilor şi tehnologiilor de desfăşurare a acestora.

13) Stabilirea şi repartiţia misiunilor de intervenţie:

a) comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;

b) instituţiile prevăzute în planurile de intervenţie/cooperare, specifice tipurilor de risc;

c) structurile de intervenţie subordonate CJSU Giurgiu.

14) Stabilirea termenelor şi duratei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie (după caz).

15) Organizarea şi desfăşurarea evacuării şi cazării sinistraţilor, conform prevederilor planurilor de evacuare

în situaţii de urgenţă.

16) Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare:

a) repartiţia structurilor de intervenţie;

b) repartiţia specialiştilor pentru supraveghere şi control a dezvoltării evenimentelor, a declanşării

unor situaţii de urgenţă complementare şi/sau a declanşării şi dezvoltării unor

fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acţiunilor de intervenţie;

c) repartiţia mijloacelor de intervenţie de la nivelul CLSU (echipamente, aparatură, unelte,

instalaţii-utilaje, mijloace de transport etc.).

17) Elaborarea ordinului pentru intervenţie.

18) Elaborarea ordinului pentru evacuarea şi cazarea sinistraţilor/evacuaţilor.

19) Transmiterea ordinului către organismele şi structurile care urmează să execute acţiuni de localizare şi

înlăturare a urmărilor. Ordinul se transmite:

a) direct la conducătorii formaţiilor, prin componenţii grupului de lucru;

b) telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) şi alte mijloace specializate.

20) Stabilirea nevoilor de sprijin şi ajutor care sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor şi se pot

referi la:

a) formaţii de intervenţie;

b) mijloace de intervenţie;

c) resurse logistice;

d) spaţii de cazare pentru sinistraţi.

e) asistenţa pentru rezolvarea unor situaţii speciale care depăşesc posibilităţile comitetului;

f) contaminare NBC;

g) carantină.

34

21) Stabilirea nevoii şi condiţiilor de introducere a stării de necesitate/urgenţă în judeţ/zone din judeţ se

execută în funcţie de caracterul, gravitatea şi volumul de urmări ale situaţiei produse, de capacitatea de a face

faţă acestora cu resursele proprii.

22) Organizarea coordonării şi controlului referitor la:

a) iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;

b) evoluţia situaţiei în zonele de risc şi în zonele de intervenţie;

c) supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu;

d) pericolul unor dezastre complementare;

e) pericolul unor fenomene/ evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acţiunilor de

protecţie şi intervenţie.

Ca urmare a acţiunii de coordonare şi control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează:

a) corectări şi completări ale ordinului de intervenţie;

b) manevre de forţe şi mijloace ale structurilor de intervenţie.

23) Organizarea cooperării:

a) între formaţiile sistemului de intervenţie;

b) cu formaţiile primite în sprijin şi ajutor;

c) cu organizaţiile neguvernamentale.

24) Asigurarea logistică a intervenţiei care se referă la:

a) organizarea schimburilor de lucru;

b) organizarea hrănirii şi odihnei;

c) asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.;

d) asigurarea materialelor şi condiţiilor de protecţie şi siguranţă în executarea operaţiilor;

e) organizarea depanării-întreţinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport;

f) asigurarea asistenţei medicale şi primul ajutor pentru structurile de intervenţie.

25) Urmărirea desfăşurării acţiunilor de intervenţie în vederea asigurării calităţii şi eficienţei acţiunilor şi

pentru:

a) respectarea tehnicilor, procedurilor şi tehnologiilor adoptate;

b) diminuarea riscului pentru victime, supravieţuitori şi operatori în cazul unor replici periculoase;

c) reducerea pericolului de declanşare a unor situaţii complementare, a unor evenimente/fenomene

care ar influenţa desfăşurarea intervenţiei;

d) reluarea distribuţiei parţiale sau totale de utilităţi: energie electrică, gaze, apă, agent termic etc.

26) Urmărirea respectării restricţiilor şi interdicţiilor în zona de risc în vederea asigurării:

a) protecţiei victimelor, operatorilor economici şi a populaţiei valide din zona de intervenţie sau de

risc;

b) desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de intervenţie;

c) desfăşurării evacuării şi cazării sinistraţilor;

d) stării de sănătate a populaţiei în zona de risc;

e) siguranţei în acţiune a sistemului de intervenţie.

27) Organizarea acţiunilor de pază, ordine, îndrumarea circulaţiei, prevenirii şi stingerii incendiilor în

vederea asigurării:

a) continuităţii şi cursivităţii desfăşurării acţiunilor de intervenţie şi de evacuare;

b) protejării/siguranţei bunurilor şi valorilor materiale ale victimelor şi sinistraţilor din zonele de

intervenţie şi zonele de risc;

c) diminuării producerii unor incidente şi accidente de circulaţie care ar complica sau influenţa

desfăşurarea acţiunilor de intervenţie şi evacuare;

d) înlăturării pericolului de declanşare a unor incendii sau explozii în zonele de risc şi intervenţie;

e) localizarea şi stingerea incendiilor.

28) Notificarea situaţiei de urgenţă care se realizează de către CJSU Giurgiu.

29) Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgenţă către Centrul Operaţional

Naţional din cadrul IGSU şi conducerea MAI.

30) Informarea populaţiei din zonele de intervenţie şi zonele de risc asupra:

35

a) situaţiei produse;

b) acţiunilor şi măsurilor de protecţie care s-au planificat şi care se desfăşoară;

c) evoluţiei situaţiei în zonele intervenţiei şi de risc;

d) restricţiilor şi interdicţiilor impuse şi necesitatea respectării întocmai a acestora;

e) modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi şi cerinţe ale populaţiei;

f) nevoilor (eventuale) de participare a populaţiei apte şi instruite la realizarea unor acţiuni de

protecţie şi intervenţie.

31) Elaborarea unor sinteze şi rapoarte pentru Centrul Operaţional Naţional despre situaţia de urgenţă

produsă, urmările acesteia şi acţiunile de protecţie-intervenţie realizate şi în curs de desfăşurare, despre

nevoile de asistenţă, sprijin şi ajutor, despre acţiunile pe termen lung.

32) Restrângerea acţiunilor de intervenţie prin:

a) încetarea activităţilor de intervenţie, la ordin, din întreaga zonă afectată sau în anumite sectoare;

b) retragerea structurilor din zona de intervenţie;

c) desfăşurarea activităţilor de restabilire a capacităţii de acţiune a structurilor de intervenţie.

33) Analize, strategii şi tactici pentru acţiunile pe termen lung în vederea realizării:

a) demolării/curăţării zonelor de distrugeri;

b) consolidării/restabilirii construcţiilor avariate;

c) reabilitării unor activităţi economico-sociale;

d) asigurării locuinţelor permanente şi a asistentei sociale pentru sinistraţi;

e) asigurării asistentei medicale şi sociale a vătămaţilor;

f) revenirii la situaţia iniţială.

6.3. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare Prefectul, în calitate de preşedinte al CJSU, este factorul unic de decizie la nivelul judeţului Giurgiu.

În urma analizării situaţiei de urgenţă create şi a propunerilor şefului grupului de suport tehnic pentru

gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi alunecări de teren, preşedintele CJSU Giurgiu poate

decide asupra:

- aplicării planului de protecţie şi intervenţie pe fiecare tip de factor de risc;

- declarării stării de urgenţă pe întreg teritoriul judeţului sau pe o parte a acestuia;

- desfăşurării acţiunilor de intervenţie;

- responsabilităţilor, pe etape, pentru membrii CJSU Giurgiu;

- suplimentării forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie, asigurând cooperarea cu acestea;

- întocmirii sintezelor şi rapoartelor.

Organizarea circuitului informaţional-decizional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivelul

judeţului Giurgiu este aprobată de preşedintele CJSU Giurgiu, prefectul judeţului, care comunică imediat

principalele efecte ale situaţiei de urgenţă specifice, conform Anexei C2 la Ordinul nr. 1995/2005 /

1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice

riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren.

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării,

măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii

informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de

urgenţă specifice.

Primarii, conducerile CLSU constituite după caz, precum şi cele ale unităţilor social-economice

amplasate în zone predispuse la alunecări de teren, au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi

locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de

intervenţie.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare asupra locului

producerii situaţiei de urgenţă specifice, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra

măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative. Conţinutul cadru al raportului operativ ce se transmite

în timpul acţiunilor de gestionare a situaţiei de urgenţă specifice este prezentat în Anexa D la Ordinul nr.

36

1995/2005 / 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de

urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren.

Rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea situaţiei de urgenţă specifice şi ori

de câte ori situaţia o impune. Rapoartele CLSU se transmit Secretariatului tehnic permanent al CJSU

Giurgiu, respectiv de către acesta din urmă către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial şi

către Secretariatul tehnic permanent al CNSSU.

Pe baza concluziilor desprinse din analiza intervenţiei, CJSU Giurgiu şi CLSU întocmesc rapoarte de

evaluare a efectelor produse de situaţia de urgenţă specifică, pe care le înaintează comitetelor superioare

ierarhic, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însoţite de măsuri pentru

înlăturarea efectelor acesteia, precum şi de măsurile ulterioare de prevenire şi intervenţie. Conţinutul cadru al

raportului de evaluare a intervenţiei este prezentat în Anexa F la Ordinul nr. 1995/2005 / 1160/2006 pentru

aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la

cutremure şi/sau alunecări de teren.

Raportul final de evaluare al CJSU Giurgiu se înaintează la Comitetul ministerial şi la CNSSU în

termen de cel mult 30 zile de la producerea situaţiei de urgenţă specifice.

37

Capitolul VII – DISPOZIŢII FINALE

În vederea asigurării aplicării măsurilor şi acţiunilor prevăzute în prezentul plan şi pentru menţinerea

acestuia în stare de operativitate, membrii CJSU Giurgiu au obligaţia de a:

- elabora proceduri specifice proprii de activitate pentru măsurile şi acţiunile de prevenire şi apărare din

domeniile de responsabilitate, conform prevederilor llanului de prevenire-apărare;

- opera actualizările şi modificările necesare în planul de prevenire-apărare la orice modificări în situaţiile din

domeniile proprii de activitate;

- coordona aplicarea măsurilor planificate şi a controla executarea acestora în termenele stabilite;

- controla modul de realizare a acţiunilor de prevenire şi apărare de către organismele responsabile, instituţii

publice, agenţi economici şi populaţie aplicând prevederile legilor în vigoare.

Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Judeţul Giurgiu asigură, la cererea CJSU Giurgiu,

mijloacele tehnice, materiale şi umane ce pot fi utilizate în condiţiile situaţiei de urgenţă specifice, potrivit

legislaţiei în vigoare.

La data aprobării prezentului plan îşi încetează aplicabilitatea Planul judeţean de apărare în cazul

producerii unei situaţii de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren nr. 12908 din

21.10.2013.

Documentele elaborate pentru gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se arhivează de către

Secretariatul tehnic permanent al CJSU Giurgiu, cu respectarea prevederilor legale.

Anexele nr. 1 – 19 fac parte integrantă din prezentul plan judeţean.

Documents

CUPRINS - isugiurgiu.ro judetean de aparare in cazul producerii unei... · Caracteristicile zonelor cu risc ridicat Cutremurele de pământ sunt fenomene ale naturii care se declanşează