Curs 02 Lemn

7/24/2019 Curs 02 Lemn

http://slidepdf.com/reader/full/curs-02-lemn 1/41

1 Lemn

LEMN

1. Generalităţi

Lemnul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuşti

etc. Lemnul este compus în cea mai mare parte din celuloză şi lignină şi într-o mică parte

din gume, răşini, materii tanante şi materii colorante.

Folosirea lemnului pe scară largă, şi în zilele noastre, se datorează următorilor

factori:

- este răspândit şi disponibil peste tot în lume

- are calită!i naturale remarcabile, comparabile cu a altor materiale de construc!ii

"beton, o!el, cărămidă#

- e$istă posibilită!i avanta%oase de asamblare şi asociere cu alte materiale

- are un poten!ial practic inepuizabil.

2. Avantajele şi dezavantajele lemnului şi al construcţiilor

din lemn

Lemnul, ca material de construc!ie, are multe calită!i care îl fac să fie folosit pe

scară largă în construc!ii, dar în acelaşi timp are şi o serie de inconveniente, care nu trebuiesă fie scăpate din vedere la proiectarea şi e$ploatarea construc!iilor din lemn.

&roiectarea şi e$ecutarea construc!iilor din lemn trebuie făcută astfel încât

proprietă!ile avanta%oase ale materialului lemnos să fie folosite la ma$im, iar influen!a

nea%unsurilor, dacă nu poate fi e$clusă complet, să fie redusă la minim.

2.1. Avantaje

'vanta%ele lemnului şi ale construc!iilor din lemn sunt:

- densitate aparentă redusă fa!ă de rezisten!a relativ mare comparativ cu densitatea

celorlalte materiale principale de construc!ie "zidărie, beton armat, o!el# se poate constata

că lemnul este de (,) - 1* ori mai uşor iar raportul dintre rezisten!ă şi densitate are valoarea

comparabilă pentru lemn şi o!el, atât la compresiune cât şi la întindere

- greutate relativ redusă greutatea redusă a lemnului face ca toate construc!iile

realizate din acest material să prezinte o comportare favorabilă la ac!iunea seismică, să

poată fi amplasate cu mai multă uşurin!ă pe terenuri dificile de fundare şi să necesite

consumuri reduse de materiale în structurile de funda!ii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Celuloz%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lignin%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gume&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Materii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tanin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Celuloz%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lignin%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gume&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Materii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tanin

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+ Lemn

- prelucrare şi fasonare uşoară lemnul este un material care poate fi prelucrat şi

fasonat uşor atât în uzină cât şi pe şantier

- construc!iile din lemn pot fi e$ecutate în orice anotimp, iar acest lucru nu necesită

măsuri speciale de e$ecu!ie. iteza de e$ecu!ie este mare, prin eliminarea lucrărilor umede

specifice construc!iilor din beton armat sau zidărie, iar darea în e$ploatare a construc!iilor

din lemn este posibilă imediat după terminarea lucrărilor

- e$isten!a mai multor sisteme de asamblare, cu posibilitatea demontării şi refacerii

par!iale sau totale a elementelor şi construc!iilor

- posibilitatea realizării unor forme şi gabarite deosebite care sunt dificil sau ciar

imposibil de realizat utilizând alte materiale de construc!ie astfel e$istă unele construc!ii

din lemn sub formă de arce sau cupole cu descideri ce ating 1 m

- durabilitate mare a construc!iilor din lemn, aflate într-un regim optim de e$ploatare

- celtuieli de între!inere relativ reduse, cu e$cep!ia finisa%ului e$terior care necesită

între!inere periodică "vopsire la / - 0 ani#. nterven!iile asupra elementelor de lemn, pentru

consolidare sau refacere, se fac uşor şi la fa!a locului.

- posibilitatea refolosirii lemnului, după o perioadă de utilizare, pentru realizarea

altor elemente de construc!ii sau utilizarea lui pentru produc!ia de energie face ca deşeurile

să fie reduse

- proprietă!i termice favorabile pentru construc!ii

- în raport cu o!elul, betonul şi ciar cărămida, lemnul are:

coeficient de conductibilitate termică "2# redus acest lucru %ustifică

folosirea lui ca material pentru izola!ie termică cu bună eficacitate lemnul

opune o rezisten!ă termică, la trecerea prin el a unui flu$ de căldură, de ( -

3 ori mai mare decât o!elul şi de / - 1 ori mai mare decât betonul

coeficient de dilatare termică liniară în lungul fibrelor "4# redus acest factor

face ca lemnul să prezinte o comportare bună din punct de vedere al rezisten!ei

la foc şi să nu să nu fie necesare rosturi de dilata!ie termică la construc!iile din

lemn. &entru lemnul de răşinoase, de e$emplu, coeficientul 4 este de 351 -* -

)51-*, adică apro$imativ de + - ( ori mai mic decât coeficientul de dilatare

termică al o!elului sau al betonului armat.

- comportare relativ bună din punct de vedere al rezisten!ei la foc lemnul, deşi este

un material combustibil, se comportă bine din punct de vedere al rezisten!ei structurale la

foc deoarece elementele masive se consumă relativ lent, cu o viteză de ,) - ,/mm6minut, ceea ce presupune o scădere a sec!iunii transversale de 1 cm pe fiecare fa!ă într-

7/24/2019 Curs 02 Lemn


( Lemn

un sfert de oră timp în care temperatura incendiului poate să a%ungă la / 7 0 8. &e de

altă parte, rezisten!a şi rigiditatea lemnului în interiorul sec!iunii carbonizate rămân practic

nescimbate

- caracteristici aritecturale deosebite şi senza!ia de căldură aceşti factori fac ca

lemnul să fie folosit nu numai ca material structural dar şi ca material de finisa% sau

aparent, cu efecte estetice deosebite

- posibilitatea asocierii lemnului cu o!elul sau cu betonul pentru formarea unor

structuri mi$te eficiente

- construc!iile din lemn pot fi montate şi demontate uşor

- elementele de construc!ie din lemn se pot e$ecuta şi monta independent de

condi!iile climatice, fără măsuri suplimentare de protec!ie. La prelucrare şi punere în operă

consumul energetic este minim

- spre deosebire de construc!iile metalice şi de beton armat, construc!iile moderne din

lemn încleiat nu sunt supuse coroziunii şi în consecin!ă nu necesită măsuri de protec!ie,

dovedind în acelaşi timp o foarte bună comportare la suprasolicitarea climaterică.

2.2. Dezavantaje

Lemnul, ca şi produs natural de natură organică, având structura neomogenă şi

anizotropă, pe lângă calită!i are şi o serie de inconveniente şi dezavanta%e cum ar fi:- varia!ia foarte mare a caracteristicilor atât între specii diferite cât şi în cadrul

aceleiaşi specii

- varia!ia caracteristicilor mecanice şi fizice pe diferite direc!ii fa!ă de direc!ia

fibrelor. 9atorită neomogenită!ii structurii lemnului rezisten!ele sunt diferite în lungul

trunciului lemnului şi pe sec!iune transversală, varia!ia fiind cuprinsă între 1 - 3

- influen!a mare a umidită!ii asupra caracteristicilor fizico-mecanice, dimensiunilor şi

durabilită!ii lemnului. ;pre e$emplu varia!ia umidită!ii de la ) până la 1) duce, la unelespecii de lemn, la scăderea cu aproape de + ori a rezisten!ei la compresiune. 8reşterea

umidită!ii favorizează, de asemenea, degradarea biologică a lemnului, în special datorită

ac!iunii ciupercilor, creând astfel probleme de sănătate pentru ocupan!ii construc!iilor

- sortiment limitat de material lemnos atât în ceea ce priveşte dimensiunile sec!iunii

transversale cât şi în privin!a lungimii folosirea unor elemente, sub formă de grinzi sau

stâlpi, cu dimensiuni transversale mari "de obicei peste + cm# sau cu lungimi mari "peste )

- * m# duce, de multe ori, la pre!uri ridicate. 'ceastă deficien!ă se poate elimina prin

folosirea unor elemente compuse sau a unor elemente realizate din scânduri încleiate

7/24/2019 Curs 02 Lemn


3 Lemn

- defectele naturale ale lemnului "defecte de formă şi structură, crăpături, etc.#,

defectele cauzate de ciuperci, insecte sau de unele substan!e cimice precum şi efectele

fenomenelor de contrac!ie şi de umflare reprezintă inconveniente importante ale

materialului lemnos de construc!ie

- utilizarea în construc!ii este limitată întrucât în unele zone de pe glob lemnul este

un material deficitar, iar folosirea acestuia pe scară largă ar conduce la distrugerea

ecilibrului ecologic.

3. Aenţi de deradare a lemnului

<$isten!a construc!iilor din lemn, uneori cu vecimi de sute de ani, arată că deşi

lemnul este un produs natural în condi!ii optime de e$ploatare poate dura o perioadă foarte

lungă de timp fără degradări notabile.

<$istă o gamă largă de ac!iuni şi factori lega!i în principal de condi!iile de

e$ploatare. &e lângă aceştia apar şi factori suplimentari în via!a construc!iilor, care

influen!ează durabilitatea lemnului şi degradarea sa.

3.1. Acţiunea umidităţii

=miditatea reprezintă principalul factor care influen!ează toate caracteristicile

fizico - mecanice ale lemnului şi implicit durabilitatea sa în timp, prin favorizareadezvoltării agen!ilor de degradare biologică.

<ste foarte important ca lemnul pus în operă să aibă o umiditate apropiată de

umiditatea de ecilibru estimată iar varia!iile de umiditate în timp să fie cât mai limitate.

>esatisfacerea acestor condi!ii duce în timp la apari!ia fisurilor şi crăpăturilor

provenite din contrac!ie. 'cestea creează condi!ii pentru penetrarea apei, sporilor de

ciuperci, larvelor de insecte şi favorizează în final degradările.

3.2. Acţiunea aenţilor !ioloici

Lemnul este susceptibil de a fi atacat în principal de două tipuri de agen!i biologici

"insecte şi ciuperci# dar în situa!ii particulare poate fi atacat şi de organisme maritime.

'tacul ciupercilor este condi!ionat de prezen!a umidită!ii, în vreme ce toate tipurile de

lemn pot fi atacate de insecte.

3.2.1. Acţiunea ciupercilor

<$istă o gamă mare de ciuperci capabile să atace lemnul, atunci când e$istă condi!ii

7/24/2019 Curs 02 Lemn


) Lemn

favorabile legate în principal de prezen!a apei şi o$igenului. 9ezvoltarea ciupercilor se

produce atunci când umiditatea lemnului depăşeşte +, când lemnul este situat în mediu

alcalin, când ventila!ia este slabă sau când lumina este slabă sau lipseşte. <$istă ciuperci de

casă şi ciuperci de pădure care provoacă putrezirea lemnului din pădure sau din depozit 8e

mai periculoasă grupă de ciuperci este cea care provoacă putrezirea lemnului de

construc!ie.

3.2.2. Acţiunea insectelor

'c!iunea şi riscul atacului insectelor asupra lemnului variază foarte mult, în func!ie

de condi!iile de temperatură. 'ctivitatea insectelor este favorizată de temperatura ridicată

care permite dezvoltarea şi reproduc!ia acestora iar atacul se produce în mod obişnuit

asupra lemnul uscat. <$istă însă şi insecte care pot tolera un anumit procenta% de umiditate.

3.2.3. Acţiunea bacteriilor

?acteriile %oacă un rol important în producerea defectelor de distrugere a lemnului.

=neori, încă la arborii în picioare ele sunt prezente în lemn, asociate în zonele colorate ale

acestuia cu fungii imperfec!i. <le pot totodată constitui cauza ini!ială a unor putregaiuri în

cazul lemnului aflat în contact cu pământul, descizând drumul ciupercilor.

3.3. Acţiunea mediilor aresive

8ompozi!ia anatomică şi cimică a lemnului îl face să prezinte o foarte bună

rezisten!ă în medii agresive în compara!ie cu o!elul sau betonul, amplasate în aceleaşi

condi!ii. <fectul diferitelor substan!e cimice asupra lemnului depinde de esen!a lemnului,

agresivitatea produsului şi timpul de e$punere şi temperatură.

'gen!ii corozivi atacă în principal lignina şi emicelulozele şi niciodată celuloza,

motiv pentru care lemnul de răşinoase "care are o cantitate mai mare de lignină# prezintă în

general o rezisten!ă mai mică la coroziune decât lemnul de foioase.

3.3.1. Acţiunea temperaturilor înalte

&entru temperaturi sub *@8 efectul asupra rezisten!ei lemnului poate fi ignorat iar

temperaturile în %ur de 1@ 8, deşi conduc la o modificare de colora!ie spre brun, nu

afectează rezisten!a lemnului.

;cimbarea rezisten!ei începe de la temperaturi de peste 1)@8 iar accelerarea

procesului se produce la +)@8 diminuarea rezisten!ei progresează relativ lent de la e$terior

spre interior datorită conductibilită!ii termice reduse a lemnului.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


* Lemn

3.3.2. Acţiunea radiaţiilor

Lemnul e$pus radia!iilor solare îşi modifică structura într-o zonă superficială de la

suprafa!ă "ma$.1 mm grosime# printr-o colora!ie de suprafa!ă în gri, realizându-se astfel o

pseudo - carbonizare.

<fectul radia!iilor solare se poate manifesta însă prin încălzirea lemnului şi varia!ii

de umiditate care au ca efect apari!ia deforma!iilor.

3.". Măsuri de protecţie a lemnului

Aăsurile de protec!ie ale lemnului şi derivatelor din lemn urmăresc conservarea şi

protec!ia împotriva distrugerilor provocate de ciuperci "putreziri# şi insecte.

Bn condi!ii optime de e$ploatare, lemnul poate să dureze perioade îndelungate fără

deteriorări notabile şi fără măsuri speciale de protec!ie.

Bn condi!ii de lucru necorespunzătoare, lemnul necesită tratamente de protec!ie în

special împotriva agen!ilor biologici. 9e asemenea trebuie realizate protec!ii şi împotriva

altor agen!i destructivi cum ar fi focul.

'ceste măsuri pot fi conceptuale sau sub formă de tratamente cimice de protec!ie.

&lanificarea măsurilor de protec!ie şi punerea lor în operă, în special în cazul

tratamentelor cimice, trebuie să aibă în vedere următoarele:

- natura şi gravitatea riscului "influen!a umidită!ii, risc de incendiu, etc.#- tipul lemnului şi corela!ia acestuia cu destina!ia

- tipul tratamentelor realizate anterior

- efectele secundare pe care le pot avea produsele cimice utilizate, func!ie de

destina!ia de folosire a lemnului

- locul şi timpul de e$ecu!ie a tratamentelor "înainte sau după punerea în operă a

lemnului#

- accesibilitatea elementelor pentru un eventual tratament ulterior- posibilită!ile şi e$perien!a e$ecutan!ilor

- condi!iile de verificare a măsurilor de protec!ie realizate.

3.4.1. Măsuri preventive pentru reducerea conţinutului de umiditate

Aăsurile preventive structurale au ca scop limitarea con!inutului de umiditate din

lemn prin reducerea riscului de umezire şi prin crearea condi!iilor de evacuare rapidă a

umidită!ii "în cazul umezirilor temporare# astfel încât să se evită depăşirea limitei de

umiditate de +.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


/ Lemn

Aăsurile structurale trebuie precedate de o serie de măsuri cum ar fi:

- uscarea lemnului până la o umiditate optimă înainte de punerea sa în lucru

- realizarea unor condi!ii optime de transport, stocare şi monta% care să nu permită o

creştere mare a con!inutului de umiditate în aceste faze.

Aăsurile structurale trebuie să aibă în vedere în mod deosebit locul de amplasare a

elementelor e$ecutate din lemn "e$terior, interior, în contact cu solul, în contact cu alte

elemente de construc!ie#, din aceasta reieşind ma%oritatea surselor care pot produce

umezirea.

3.4.2. Măsuri de protecţie a lemnului împotriva focului

&rote%area lemnului împotriva focului se realizează prin:

- acoperirea cu straturi protectoare care pot ridica punctul de aprindere "+8# pânăla cel de inflamabilitate "(8# e$emple de materiale protectoare: spoire cu var, tencuire

cu mortar de ipsos, ciment, var, etc.

- impregnarea lemnului cu solu!ii de săruri, care, la temperaturi ridicate formează o

perdea de gaz incombustibil ">C38l+#.

3.4.3. Măsuri de protecţie a lemnului împotriva atacului microorganismelor

&entru mărirea durabilită!ii lemnului la atacul microorganismelor se recomandă:

- tratarea şi impregnarea cu substan!e fungicide "omorâtoare de ciuperci# e$emple de

materiale clorura de zinc "Dn8l+# şi clorura mercurică "Cg8l+#

&rin impregnare, durabilitatea lemnului se poate mări de 1 ... 1+ ori.

". #om$oziţia c%imică

9in punct de vedere cimic lemnul este alcătuit în principal din substan!e organice

"celuloza 3 7 ), emiceluloza 1) 7 +), lignina + 7 (# dar şi din substan!e

anorganice "1 7 1.)#.

Bn lemn apa se află în trei tipuri, astfel:

- apa liberă este apa prezentă în lemnul verde

- apa legată este apa care intră în compozi!ia fibrelor ea este cea care cauzează

contrac!ii în timpul uscării

- apa de compozi!ie este apa care intră în compozi!ia moleculelor eliminarea

acesteia duce la distrugerea lemnului "e$. incendii#.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


0 Lemn

&. 'tructura lemnului

Lemnul ca material solid şi organic are o structură celulară. Bn sec!iunea transversală

realizată perpendicular pe a$a arborelui, respectiv pe direc!ia principalelor elemente de

sus!inere şi de conducere a lemnului, se observă următoarele zone:- măduva "+# este por!iunea a$ială încon%urată de primele inele de creştere măduva

are spre interior canalul medular "1#

- duramen "(# este zona interioară lemnului, adesea mai intens colorată nu con!ine

celule vii şi este inactivă din punct de vedere fiziologic

- alburnul "3# este zona e$terioară lemnului în general este mai descisă la culoare

decât duramenul con!ine celule vii, este activă din punct de vedere fiziologic şi serveşte la

circula!ia ascendentă a sevei brute şi la depozitarea substan!elor de rezervă. 9uramenul şialburnul formează lemnul propriu-zis în care sunt vizibile inelele anuale

- 8ambiul ")# este un !esut generator, care determină creşterea în grosime a arborelui

- 8oa%a "scoar!a# reprezintă ) din volumul arborelui este un înveliş e$terior care

acoperă lemnul şi care este format din !esuturi specifice în afara cambiului. &artea

interioară a co%ii "coa%a vie#, alcătuită din celule vii, situată în vecinătatea e$terioară a

cambiului şi generată de acesta se numeşte liber "*# iar partea e$terioară "coa%a moartă#

alcătuită din !esuturi moarte, cu aspect dungat sau e$foliat se numeşte rotidom "/#.

Bn scoar!ă se formează şi felogenul, un !esut generator care asigură creşterea în

grosime a acesteia.

Bn sec!iune transversală, pe por!iunea lemnului propriu-zis, se disting inelele de

creştere anuală care sunt formate din straturi de lemn, care se adaugă anual sau în sezonul

de creştere, având lă!imi de 1-1 mm. 'naliza inelelor anuale pune în eviden!ă faptul că

acestea au o structură neuniformă, fenomen care depinde mult de anotimpul în care se

formează inelele, de condi!iile climatice, de natura solului şi de vârsta arborelui.

&artea care se formează primăvara are o structură mai pu!in densă şi o culoare mai

descisă şi formează lemnul timpuriu sau lemnul de primăvară, iar partea care creşte vara

şi toamna este mai compactă şi mai colorată formând lemnul târziu sau aşa numitul lemn

de vară şi lemn de toamnă.

;ec!iunea longitudinală radială realizată după un plan care trece prin a$a arborelui

după direc!ia razei pune în eviden!ă benzi longitudinale şi transversale formate de inelele

anuale, respectiv de razele medulare.

Bn sec!iune longitudinală tangen!ială, realizată după un plan perpendicular pe rază,

7/24/2019 Curs 02 Lemn


E Lemn

tangent la inelele de creştere, inelele anuale sec!ionate formează linii ondulate şi rotun%ite,

iar razele medulare sunt vizibile sub formă liniară sau de fus.

(. Esenţe lemnoase

'legerea materialului lemnos pentru construc!ii se face !inând cont de speciile

locale, de tipul şi durata construc!iei, respectându-se condi!iile de rezisten!ă, stabilitate,

comportare la umiditate, biodegradare etc. <sen!ele lemnoase se pot împăr!i în două mari

clase:

- esen!e europene

- esen!e e$otice.

Lemnul de construc!ii utilizat în !ara noastră se împarte în două clase: lemn de

răşinoase şi lemn de foioase.

(.1. Lemn de răşinoase

Lemnul de răşinoase se caracterizează printr-o bună rezisten!ă cu contrac!ii şi

umflături limitate, este uşor de prelucrat manual şi mecanic fiind un lemn uşor.

6.1.1. Lemn de brad

8aracteristicile lemnului de brad sunt:

- are culoarea albă cu nuan!e gălbui

- se încadrează la categoria lemnului uşor şi moale, cu contrageri mici şi rezisten!e

mecanice medii

- prelucrările mecanice se fac fără dificultă!i, dar relativ mai greu decât la molid din

cauza smulgerilor de fibre

- are durabilitate mi%locie în aer, în apă, pe pământ sau în pământ.

6.1.2. Lemn de molid8aracteristicile lemnului de molid sunt:

- are culoarea albă, pu!in strălucitoare

- este un lemn uşor şi moale

- are contragere totală mică

- are rezisten!e mecanice medii

- prelucrarea mecanică a lemnului de molid se realizează fără dificultă!i


7/24/2019 Curs 02 Lemn


1 Lemn

6.1.3. Lemn de larice

8aracteristicile lemnului de larice sunt:

- este un lemn potrivit de greu

- este un lemn moale

- are rezisten!e mari

- are durabilitate mare în aer şi în apă

6.1.4. Lemn de pin

8aracteristicile lemnului de pin sunt:

- este un lemn greu şi moale

- are rezisten!e bune la solicitări mecanice


6.1.. Alte esenţe de lemn de ră!inoase

<sen!ele mai pu!in utilizate sunt salcia, teiul, dudul, esen!e uşoare, ce înglobează un

volum mare de pori şi sunt indicate pentru lucrări de sculptură.

(.2. Lemn de )oioase

Lemnul de foioase este reprezentat prin specii de foioase tari "ste%ar, fag, paltin,

salcâm, mesteacăn, frasin, carpen# şi de foioase moi "plop, arin, tei#.

Lemnul de foioase este mai greu decât lemnul de răşinoase, are rezisten!e mai mari

la compresiune, cu umflături şi contrac!ii mai pronun!ate şi este mai dificil de prelucrat.

6.2.1. Lemn de carpen

8aracteristicile lemnului de carpen sunt:

- este un lemn greu şi tare

- are contrageri mari- are rezisten!e mecanice medii superioare fagului

6.2.2. Lemn de mesteacăn

8aracteristicile lemnului de mesteacăn sunt:

- este un lemn relativ greu şi tare

- are contrageri mari

- are rezisten!e încadrate în categoria medie.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


11 Lemn

6.2.3. Lemn de fag

8aracteristicile lemnului de fag sunt:



- prezintă proprietă!i mecanice medii

- prezintă dificultă!i la uscare, având tendin!a de a crăpa şi a se deforma

- are durabilitate mi%locie în aer, apă şi pe pământ.

6.2.4. Lemn de paltin de c"mp sau de munte

8aracteristicile lemnului de paltin de câmp sau de munte sunt:


- are rezisten!e încadrate în categoria medie.

6.2.. Lemn de frasin

8aracteristicile lemnului de frasin sunt:


- are contrageri şi rezisten!e mecanice la nivel mediu pentru specia de foioase

- are durabilitate mi%locie în aer, apă pe pământ sau în pământ.

6.2.6. Lemn de salc"m de plantaţie

8aracteristicile lemnului de salcâm de planta!ie sunt:


- prezintă contrageri şi rezisten!e mecanice reduse

- are durabilitate mare în aer, apă pe pământ sau în pământ

- crapă uşor în aer.

6.2.#. Lemn de gorun

8aracteristicile lemnului de gorun sunt:



- rezisten!e mecanice mari, similare cu cele ale ste%arului

- are durabilitate mare în aer, apă pe pământ şi în pământ.

6.2.$. Lemn de ste%ar

8aracteristicile lemnului de ste%ar sunt:

7/24/2019 Curs 02 Lemn


1+ Lemn


- are contrageri şi rezisten!e mecanice mari

- are durabilitate mare în aer, apă pe pământ sau în pământ.

6.2.&. Lemn de plop negru sau tremurător

8aracteristicile lemnului de plop negru sau tremurător sunt:

- este un lemn uşor şi moale

- are contrageri şi rezisten!e mecanice reduse

- are durabilitate mică în aer, apă şi foarte mică pe pământ sau în pământ.

(.3. Domeniile de utilizare ale diverselor s$ecii de lemn din ţara noastră

9omeniile de utilizare ale diverselor specii de lemn din !ara noastră sunt prezentateîn tabelul următor.

;pecia 9omenii de utilizare

F o i o a s e

8arpen, frasinelemente structurale cu solicitări reduse, şarpante de acoperiş cudescideri mici şi medii

Fag<lemente de rezisten!ă la construc!ii provizorii, stâlpi pentrueşafoda%e şi sus!ineri

Aesteacăn <lemente structurale la clădiri civile, industriale şi agrozootenice&lop <lemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse

;alcâm

<lemente structurale pentru clădirile agrozootenice, stâlpi pentru

eşafoda%e, sus!ineri

orun;tâlpi de rezisten!ă la construc!ii civile, industriale şiagrozootenice, şarpante de acoperiş pentru descideri mici şimedii, tâmplărie

;te%ar <lemente structurale cu solicitări importante la clădiri civile,industriale şi agrozootenice, construc!ii provizorii, case

prefabricate, tâmplărie

G ă ş i n

o a s e

?rad, molidelemente structurale la clădiri civile, industriale şi agrozootenice,lemn lamelar încleiat, case prefabricate, construc!ii provizorii,

panouri de cofra%, tâmplărie

Lariceelemente structurale la clădiri civile, industriale şi agrozootenice,stâlpi pentru eşafoda%e şi sus!ineri

&inelemente structurale la clădiri civile, industriale şi agrozootenice,case prefabricate, construc!ii provizorii, panouri de cofra% şitâmplărie

(.". Esenţe e*otice

Bn pădurile ecuatoriale şi tropicale cresc arbori clasifica!i sub denumirea de esen!e

e$otice.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


1( Lemn

8ele mai cunoscute esen!e e$otice sunt:

- abanosul permite realizarea mobilierului, instrumentelor muzicale de suflat, etc.

- bambusul permite realizarea parcetului, elementelor de mobilier de interior şi

e$terior, etc.

- aca%u permite realizarea mobilei de lu$

- balsa permite realizarea izola!iilor fonice şi termice

- lemnul de bangHirai caracteristici:

este o esen!ă des întâlnită în prezent la construc!iile realizate în parcuri şi

grădini

este un lemn cu fibra de mare densitate

are proprietă!i anti-alunecare

este folosit pentru realizare pode!elor, teraselor, bărcilor, debarcaderelor,

pergolelor, cioşcurilor, gardurilor decorative, etc.

este rezistent la intemperii şi înge!.

- lemnul de tec caracteristici:

este durabil

are rezisten!ă ridicată la îmbătrânire

are rezisten!ă ridicată la putrezire

are rezisten!ă ridicată la atacul termitelor

rămâne neutru la temperatură

este rezistent la anumite substan!e cimice, precum acizii

este utilizat pentru realizarea parcetului stratificat

- ciparosul con!ine un suc special care permite auto-impregnarea cu o substan!ă

insecticidă. Bn aritectura vece a fost utilizat la construc!ia sanctuarelor, plafoanelor,

cesoanelor şi statuilor "e$. statuia zei!ei 'rtemis din templul de la <fes#.

+. ,ro$rietăţile lemnului

;tructura, aspectul şi proprietă!ile fizico-mecanice ale lemnului diferă în func!ie de

specia lemnului şi planul de sec!ionare a trunciului, sec!iunile putându-se e$ecuta după

trei planuri, astfel:

- sec!iune radială, longitudinală este paralelă cu fibrele şi trece prin a$a trunciului

7/24/2019 Curs 02 Lemn


13 Lemn

- sec!iune transversală este cuprinsă într-un plan perpendicular pe a$a longitudinală

care trece prin centrul sec!iunii

- sec!iune tangen!ială este cuprinsă într-un plan paralel cu a$a longitudinală a

lemnului şi este tangentă la inelele anuale.

&roprietă!ile lemnului se împart în

- proprietă!i fizice

- proprietă!i acustice

- proprietă!i termice

- proprietă!i igroscopice

- proprietă!i mecanice

+.1. ,ro$rietăţi )izice

&roprietă!ile fizice ale lemnului sunt:

- culoarea

- luciul

- te$tura

- desenul

- mirosul

- gustul

- umiditatea

- durabilitatea

- umflarea şi contragerea

- anizotropia

- densitatea aparentă

- masa specifică

- elasticitate.

+.1.1. 'uloarea

&rin culoare normală a lemnului se în!elege culoarea lemnului sănătos, netratat,

provenit de la arbori maturi proaspăt doborâ!i, din păr!i ale trunciului fără defecte.

9atorită ac!iunii unor factori fizici, cimici şi biologici, în principal din cauza

o$idării şi ac!iunii radia!iilor solare, culoarea lemnului se modifică în timp.

9e multe ori, prin udare, lemnul uscat îşi poate recăpăta culoarea avută în stareverde.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


1) Lemn

Bn func!ie de absen!a sau prezen!a duramenului, se deosebesc specii cu lemn

unicolor, la care nu e$istă duramen "brad, molid, fag, paltin, mesteacăn, tei, carpen# şi

specii cu lemn bicolor, care au duramen "pin, larice, tisă, ste%ar, ulm, frasin#. Bn cazul în

care la speciile cu lemn bicolor se face o singură referire la aspectul cromatic, aceasta

priveşte duramenul.

8uloarea este considerată de către utilizatori un parametru calitativ esen!ial pentru

determinarea valorii comerciale a lemnului unui arbore.

8ulorile masei lemnoase diferă foarte mult de la o specie la alta, astfel:

- lemn de culoare albă se foloseşte pentru realizarea mobilei şi construc!iilor

interioare "frasinul american, arborele de lalele, frasinul din <uropa, nuc#

- lemn alb 7 gălbui se întâlneşte la ar!ar şi dud

- lemn de culoare galbenă galbenul nuan!at se întâlneşte mai des şi se utilizează

pentru realizarea mobilei fine, furnirului, tâmplăriei interioare, parcetului, etc.

- lemnul de culoare galben descis până la galben 7 brun încis se găseşte la speciile

Ongokea gore din pădurile umede tropicale ale 'fricii de est

- lemn de culoare roz şi miros de trandafir se întâlneşte la lemnul de trandafir

- lemnul de culoare roşie se întâlneşte la santal şi cedrul de Liban

- lemnul de culoare roşiatică se întâlneşte la aca%u

- lemnul de culoare albastră se ob!ine în urma tratării arborelui de campeş

- lemnul de culoare neagră se întâlneşte la abanos.

#.1.2. Luciul

Luciul reprezintă aspectul suprafe!ei lemnului pe sec!iunile ob!inute prin despicare,

cu unelte speciale. ;e determină prin iluminare laterală sub un ungi adecvat de inciden!ă a

luminii, fiind cel mai e$presiv pe sec!iunea radială, despicată sau netezită cu cu!itul

"şlefuirea este e$clusă#.9upă felul luciului, apreciat prin compara!ie cu luciul unor materiale mai bine

cunoscute, se deosebesc:

- specii cu luciu mătăsos "pin, molid#

- specii cu luciu de sidef "mesteacăn#.

9upă gradul de intensitate a luciului, speciile forestiere se pot clasifica în trei

categorii:

- specii cu lemn fără luciu - mat "păr pădure!, pin negru, plop alb, plop negru, tei#

- specii cu lemn pu!in lucios "brad, tisă, carpen, cireş pădure!#

7/24/2019 Curs 02 Lemn


1* Lemn

- specii cu lemn lucios "paltini, pin strob, molid, mesteacăn, ste%ari, frasin, ulm,

salcâm, plop tremurător#.

#.1.3. (e)tura

Ie$tura reprezintă o caracteristică a suprafe!elor lemnului. 8orespunzător

terminologiei utilizată în literatura ştiin!ifică de specialitate, te$tura lemnului se stabileşte

prin atributele:

- fină 7 mi%locie 7 grosieră

- omogenă 7 eterogenă

- uniformă 7 neuniformă.

#.1.4. *esenul

&rin desen se în!elege imaginea dată de %ocul de linii, dungi, pete şi puncte de

diferite nuan!e de culoare. 'ceasta este creată de ansamblul particularită!ilor de structură

pe suprafe!ele produselor finite şi este caracteristică fiecărei specii lemnoase.

;e disting:

- specii fără desen caracteristic, la care particularită!ile de structură nu ies în eviden!ă

"salcie, plop, tei#

- specii cu desen simplu din linii longitudinale drepte, date pe sec!iunea radială de

zonele de lemn târziu mai late "brad, larice, pin#

- specii cu desen din oglinzi, date tot pe sec!iunea radială de razele lemnoase lucioase

sub formă de linii, benzi, solzi "paltin, ulm, fag, ste%ar#

#.1.. Mirosul

Airosul este proprietatea lemnului dată de percep!ia olfactivă a emisiilor volatile,

generate de unele substan!e încrustate în pere!ii celulari sau depozitate în golurile acestora.

Lemnul verde, sănătos, proaspăt doborât, are miros. Ireptat, prin uscare, mirosul seatenuează, pentru ca, în final, să dispară sau să se scimbe. Lemnul uscat îşi poate reactiva

mirosul prin umezire, prin încălzire sau prin reîmprospătarea suprafe!ei prin intermediul

tăierii.

#.1.6. +ustul

ustul lemnului se datorează substan!elor solubile în apă, aflate în lemn. ustul

caracteristic diferitelor specii se determină la lemnul verde, proaspăt doborât. Bn mod

7/24/2019 Curs 02 Lemn


1/ Lemn

normal, lemnul verde, imediat după doborârea arborilor, are gust acrişor, din cauza

substan!elor cu caracter acid con!inute.

=nele specii prezintă gust particular, ca de e$emplu:

- gust astringent datorită taninurilor la ste%ar

- gust dulceag datorită zaarurilor la paltin

- gust amar datorită substan!elor fenolice şi alcaloizilor la tisă.

Lemnul cu gust plăcut este preferat pentru confec!ionarea instrumentelor muzicale

de suflat şi pipelor.

#.1.#. ,miditatea

La creşterea umidită!ii, lemnul suferă o mărire de volum denumită umflare, iar la

reducerea umidită!ii o micşorare de volum denumită contragere. 9in punct de vedere alcontragerii, lemnul se împarte în trei categorii:

- esen!e cu contragere foarte mică "nuc, plop#

- esen!e cu contragere mi%locie "răşinoasele#

- esen!e cu contragere mare "ste%ar, frasin#.

#.1.$. *urabilitatea

9urabilitate reprezintă durata minimă de via!ă a lemnului până la modificarea

caracteristicilor fizico-mecanice şi aspectului în condi!ii de păstrare naturale.

Bn func!ie de durabilitate, esen!ele lemnoase se clasifică în 3 categorii, astfel:

- lemn foarte pu!in durabil "ma$. ( ani# 7 fag, plop, mesteacăn

- lemn pu!in durabil "( J / ani# 7 brad, molid

- lemn durabil "/ J 1 ani# 7 salcâm, pin

- lemn foarte durabil "peste 1 an#.

#.1.&. Ani-otropia

'proape toate proprietă!ile structurale ale lemnului sunt diferite pe cele trei direc!ii

principale "a$ială, radială, tangen!ială#. 'cest lucru cauzează contrac!ii în timpul uscării.

'stfel, la unele specii de lemn, contrac!ia a$ială ma$imă este de ,(, radială de ) şi

tangen!ială de 1.

+.2. ,ro$rietăţi acustice

iteza sunetului în lemn de-a lungul fibrelor are o valoare de 3 până la *

7/24/2019 Curs 02 Lemn


10 Lemn

m6s. &arametrii care influen!ează viteza sunetului sunt densitatea, elasticitatea, lungimea

fibrelor, con!inutul de umiditate şi fisurile. 9atorită proprietă!ilor sale acustice e$celente,

lemnul este utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale. &e de altă parte, lemnul poate fi

utilizat şi ca material de izolare fonică. &laca cu o densitate de 1) - + Hg6m+ realizează o

izolare fonică de +3 - +* d?.

+.3. ,ro$rietăţi termice

9atorită porozită!ii sale, lemnul este un conductor slab de căldură. &rin urmare este

foarte potrivit ca izolator termic. Aolidul are o conductivitate termică de .++ K6m "în

compara!ie cu betonul care are ,*E K6m şi plăcile izolatoare care au apro$imativ .13

K6m sau mai pu!in. 8onductibilitate termică creşte odată cu densitatea şi con!inutul de

umiditate a materialului.

9escompunerea termică a lemnului începe la temperaturi de peste 1) @8. La +

@8 este foarte mult accelerată şi atinge valoarea ma$imă la +/) @8. M degradare termică

poate apărea în timpul e$punerii prelungite la temperaturi mai mici de 1 @8. &unctul de

aprindere al lemnului este intre + si +/) @8.

+.". ,ro$rietăţi %irosco$ice

&roprietă!ile igroscopice cauzează o stabilitate dimensională relativ scăzută îndiferite umidită!i ambientale. Lemnul uscat este mai igroscopic decât cel umed, iar

calitatea lemnului depinde de umiditatea climei. aria!ia concentra!iei de apă sub punctul

de saturare determină scimbări ale structurii lemnului. =nele tipuri de lemn, precum cel

de tec, au o contrac!ie scăzută de umiditate din cauza substan!elor idrofobe prezente.

&entru a micşora caracterul igroscopic al lemnului, acesta trebuie acoperit cu un strat

sub!ire de vopsea.

+.&. ,ro$rietăţi mecanice

&roprietă!ile mecanice ale lemnului sunt:

- duritatea

- rezisten!a la compresiune

- rezisten!a la întindere

- rezisten!a la încovoiere

- rezisten!a la oboseală

- rezisten!a la uzură

7/24/2019 Curs 02 Lemn


1E Lemn

- rezisten!a la despicare.

Ioate proprietă!ile mecanice diferă mult atât de la o specie la alta cât şi în cadrul

aceleiaşi specii, unele proprietă!i putând prezenta valori ridicate, iar altele reduse, în

func!ie de:

- modul de ac!ionare al for!ei "întindere, compresiuni, încovoiere etc.#

- direc!ia de ac!iune "longitudinală, radială, transversală#, astfel:

Bn tabelul următor sunt prezentate valorile rezisten!elor speciilor lemnoase curent

folosite în construc!ii în !ara noastră.

Gezisten!a Aa$imă 6

minimă

aloare 9irec!ia Iip lemn

Gezisten!a la

compresiune

Aa$imă3>6mm+ &aralelă cu fibrele brad))>6mm+ &aralelă cu fibrele ste%ar, fag

Ainimă3>6mm+ &erpendiculară pe fibre brad

1>6mm+ &erpendiculară pe fibre ste%ar, fag

Gezisten!a la

întindere

Aa$imă03>6mm+ &aralelă cu fibrele bradE>6mm+ &aralelă cu fibrele ste%ar, fag

Ainimă+>6mm+ &erpendiculară pe fibre brad3>6mm+ &erpendiculară pe fibre ste%ar, fag

E>6mm+ &aralelă cu fibrele ste%ar, fag

Ainimă +>6mm+ &erpendiculară pe fibre brad3>6mm+ &erpendiculară pe fibre ste%ar, fag

Gezisten!a la

Bncovoierede 1.) J + ori mai mare decât rezisten!a la compresiune

-. De)ectele lemnului

Foarte des, lemnul prezintă defecte care limitează posibilită!ile de utilizare în

construc!ii. 9efectele lemnului reprezintă abateri de la structura, aspectul şi compozi!iacimică a acestuia.

=nele defecte micşorează rezisten!a lemnului, altele influen!ează negativ aspectul

lui. 9in aceste motive, defectele lemnului trebuie cunoscute. <le nu pot fi evitate în

totalitate, la întrebuin!area lemnului fiind admise o parte din ele, limitându-se, însă,

numărul lor.

9efectele în materialul lemnos apar atât în perioada de creştere şi dezvoltare a

arborilor, cât şi în timpul tăierii. =lterior, după tăiere, pot interveni diverşi factori în

măsură să afecteze structura, aspectul şi compozi!ia cimică a materialului lemnos.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+ Lemn

9efectele lemnului se pot grupa astfel:

- defecte de formă a cilindrului lemnos care se datorează condi!iilor de creştere ale

arborelui acestea sunt: conicitatea anormală, însăbierea, curbura, canelura, lăbăr!area

trunciului, ovalitatea, înfurcirea, concreşterea.

- defecte de structură care se datorează larvelor, insectelor şi condi!iilor de creştere

acestea sunt: noduri, crăpături, e$centricitatea, fibra încâlcită, fibra ondulată, fibra răsucită,

inele anuale neuniforme, pungi de răşină, găuri, galerii, colora!ii neuniforme, inima

concrescută şi coa%a înfundată.

-.1. De)ecte de )ormă

9efectele de formă care vor fi prezentate în continuare sunt:

- curbura

- însăbiere

- conicitatea anormală

- lăbăr!area trunciului

- ovalitatea

- canelura

- înfurcirea trunciului.

$.1.1. 'urbura

8urbura reprezintă devierea curbă a a$ei trunciului de pe linia dreaptă. &oate fi de

mai multe tipuri:

- curbură simplă într-un singur plan reprezintă devierea curbă simplă a a$ei

longitudinale a lemnului într-un singur plan

- curbură multiplă într-un singur plan reprezintă devierea curbă multiplă a a$ei

longitudinale a lemnului într-un singur plan

- curbură în planuri diferite reprezintă devierea curbă a a$ei longitudinale a lemnului

în planuri diferite.

&rezen!a curburii duce la scăderea rezisten!ei lemnului rotund folosit la construc!ii,

mai ales când el este solicitat la compresiune. 9atorită faptului că fibrele nu sunt paralele

cu a$a pieselor debitate din buşteni piesele respective se crapă şi se deformează mai uşor în

timpul uscării. Aărimea curburii se e$primă prin raportul dintre săgeata ma$imă şi

lungimea por!iunii curbate, în cm6m sau procente.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+1 Lemn

$.1.2. nsăbierea

Bnsăbierea apare la arborii care cresc pe pante mari.

$.1.3. 'onicitatea anormală

8onstă în diferen!a prea mare dintre diametrele de la baza şi vârful unui buştean. ;e

manifestă mai frecvent la foioase.

;e calculează cu formula:

8 N 9 - d 6 L

în care:

9 reprezintă diametrul bazei buşteanului

d reprezintă diametrul vârfului

L - lungimea buşteanului.8onicitatea se consideră defect numai dacă 8 O 1 cm6m. <a micşorează calitatea

sortimentelor ob!inute din buştenii afecta!i.

$.1.4. Lăbărţarea trunc/iului

8onstă în îngroşarea pronun!ată a bazei trunciului. Lemnul din această zonă

prezintă fibră înclinată. 9efectul se măsoară prin diferen!a dintre diametrul de la baza

trunciului şi diametrul măsurat la înăl!imea de un metru.

$.1.. 0valitatea

Mvalitatea reprezintă varia!ia diametrului trunciului în sec!iune transversală.

Mvalitatea se consideră defect doar când este pronun!ată. Mvalitatea se măsoară prin

diferen!a dintre lungimile a$elor sec!iunii transversale "9 7 d#, împăr!ită la mărimea a$ei

mari 9, rezultatul e$primându-se în procente

$.1.6. 'anelura

8onstă în vălurirea suprafe!ei trunciului. ;e vizualizează printr-un contur sinuos al

sec!iunii transversale. 'pare mai ales la carpen. &iesele debitate din buştenii cu caneluri

prezintă fibră înclinată.

$.1.#. nfurcirea trunc/iului

'pare atunci când trunciul se ramifică în două sau mai multe păr!i. <a se e$primă

prin distan!ele, în metri, de la capătul gros al trunciului până la locul înfurcirii. Lemnul

din această zonă are structură neregulată, inimi concrescute şi coa%ă înfundată.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


++ Lemn

-.2. De)ecte de structură

9efectele de structură sunt vizibile, de obicei, după debitarea buştenilor. 'ceste

defecte influen!ează în sens negativ calitatea şi posibilită!ile de utilizare ale acestuia.

9efectele de structură care vor fi prezentate în continuare sunt:- nodurile

- crăpăturile

- e$centricitatea

- fibra înclinată

- fibra încâlcită

- fibra ondulată

- fibra răsucită

- e$crescen!a

- bucla

- inimi concrescute

- neregularitatea inelelor anuale

- coa%ă înfundată

- defectele de culoare.

$.2.1. odurile;unt cele mai frecvente defecte de structură şi apar în locurile în care ramurile

copacului se leagă de trunci.

9upă natura lor, nodurile sunt:

- sănătoase şi concrescute sunt tari şi bine în!epenite în masa lemnoasă

- sănătoase şi căzătoare provin din ramurile care s-au rupt

- putrede şi sfărâmicioase sunt atacate de microorganisme.

9upă mărime, distingem următoarele tipuri de noduri:- ociuri au dimensiunile cuprinse între ( şi + mm

- noduri mi%locii au dimensiunile cuprinse între + şi 3 mm

- noduri mari au dimensiuni mai mari decât 3 mm.

$.2.2. 'răpăturile

Crăpăturile se datorează unor factori fizici şi mecanici în perioada de creştere sau

după tăiere.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+( Lemn

$.2.3. )centricitatea

Geprezintă deplasarea laterală a măduvei fa!ă de centrul sec!iunii transversale a

trunciului ca urmare a e$punerii inegale la soare.

$.2.4. ibra înclinată

Fibra înclinată reprezintă devierea într-un singur plan a fibrelor lemnului în raport

cu a$a longitudinală a trunciului.

$.2.. ibra înc"lcită

Fibra încâlcită reprezintă devierea neregulată a fibr elor lemnului.

$.2.6. ibra ondulată

Fibra ondulată reprezintă devierea relativ regulată a fibrelor lemnului după linii

ondulate. Bn cazul în care devierea fibrelor lemnului este accentuată, fibra ondulată este

denumită fibră crea!ă

$.2.#. ibra răsucită

Fibra răsucită reprezintă devierea elicoidală a fibrelor în %urul a$ei lemnului rotund,

fibrele men!inându-şi distan!a dintre ele. 9evierea poate fi de la dreapta spre stânga sau de

la stânga spre dreapta şi apare pe piesele debitate ca fibră înclinată.

$.2.$. )crescenţa

<$crescen!ă se manifestă prin umflături de diverse forme ale lemnului rotund. ;e

caracterizează printr-o structură neregulată, care uneori cuprinde în interior sau la suprafa!ă

noduri mici izolate sau în cuiburi provenind de la muguri.

$.2.&. ucla

?ucla reprezintă devierea fibrelor şi inelelor anuale în %urul nodurilor sau a rănilor cicatrizate

$.2.15. nimi concrescute

nimile concrescute provin din creşterea împreună a două sau mai multe tulpini.

$.2.11. eregularitatea inelelor anuale

8onstă în lă!imea diferită a unui inel anual, a uneia sau mai multor grupe de inele

anuale, comparate cu lă!imea medie a inelelor de pe sec!iunea transversală a unei piese.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+3 Lemn

$.2.12. 'oa%a înfundată

;e manifestă prin e$isten!a fragmentelor din coa%a arborelui în masa lemnului.

$.2.13. *efectele de culoare

9efectele de culoare "lunura, inima roşie, inima vânătă, etc.# se datoresc ac!iunii

microorganismelor.

. ,roduse din lemn $entru construcţii

&rodusele din lemn pentru construc!ii se pot realiza, astfel:

- din trunciul copacului, fără modificări structurale ale masei lemnoase 7 produse

din lemn cu structura nemodificată

- prin modificarea structurii masei lemnoase "fragmentare mecanică, cimică,e$tragere cimică# 7 produse din lemn cu structură modificată.

.1. ,roduse !rute din lemn

;unt produse cu structura nemodificată şi se ob!in prin cură!area de crăci şi coa%ă a

trunciului copacului şi tăierea ulterioară la anumite lungimi. Bntâlnim:

- lemn rotund permite ob!inerea altor produse brute, semifabricate sau finite în

func!ie de diametrul la capătul sub!ire, acesta se clasifică în:

pră%ini:

⇒ au diametrul la capătul sub!ire cuprins între 3 cm şi / cm şi

lungimea între +. şi 3. m.

bile:

⇒ au diametrul la capătul sub!ire cuprins între 0 cm şi 11 cm şi

lungimea între (. şi *. m.

manele:⇒ au diametrul la capătul sub!ire cuprins între 1+ cm şi 1* cm şi

lungimea între *. şi E. m.

pilo!i:

⇒ au diametrul la %umătatea lungimii elementului cuprins între +

cm şi 3 cm şi lungimea între (. şi 1). m.

&ră%inile, bile şi manelele se realizează din lemn de răşinoase şi se folosesc la

realizarea acoperişurilor în pante şi a construc!iilor provizorii.&ilo!ii se realizează atât din lemn de răşinoase cât şi din lemn de foioase şi se

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+) Lemn

folosesc la funda!ii, diguri, poduri.

8otarea lemnului rotund presupune pozi!ionarea pe o linie de indica!ie a două

informa!ii în care prima indică diametrul elementului în centimetri "P ...# iar cea de-a doua

lungimea elementului în metri cu două zecimale "L N ...#.

.2. ,roduse semi)a!ricate din lemn

;unt produse cu structura nemodificată şi se ob!in din lemnul rotund prin cioplire şi

tăiere. Bntâlnim:

- bulumaci

se realizează prin despicarea pe lungime a lemnului rotund

se folosesc la împre%muiri.

- cioplituri

se realizează prin tăierea pe lungime a lemnului de răşinoase

au muciile teşite sau drepte

au lungimi între (. şi *. m

se folosesc pentru realizarea pere!ilor şi a elementelor de rezisten!ă pentru

planşee şi acoperiş "grinzi, pane, căpriori#.

- ceresteaua

se ob!ine prin tăierea la gater a lemnului rotund pe direc!ie longitudinală,

ob!inându-se astfel elemente cu sec!iune dreptungiulară sau pătrată cu fe!e

plane şi paralele două câte două sau numai cu două fe!e plane şi paralele.

9upă forma sec!iunii, ceresteaua se împarte în:

- scânduri

au sec!iune dreptungiulară cu grosimea de ma$im +3 cm

se utilizează la lucrările de tâmplărie, astereală, cofra%e, pere!i, tavane,

semifabricate pentru ob!inerea produselor finite din lemn.

- dulapi

au sec!iune dreptungiulară cu grosimea de minim +0cm

se utilizează la lucrările de tâmplărie şi scele.

- şipci

se utilizează la lucrările de tâmplărie, garduri, etc.

- grinzi

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+* Lemn

au grosime cuprinsă între 1 cm şi ( cm

se utilizează la elementele de rezisten!ă pentru planşee şi stâlpi.

- furnirele

se ob!in prin tăierea lemnului rotund în foi de .3 J * mm grosime, tăiereafăcându-se în lung "furnir decupat# sau tangen!ial "furnir derulat#.

8otarea cerestelei presupune pozi!ionarea pe o linie de indica!ie a trei informa!ii,

astfel: primele două indică, sub forma unui produs, lă!imea şi înăl!imea sec!iunii

elementului, în centimetri "b $ # iar cea de-a treia, lungimea elementului în metri cu două

zecimale "L N ...#.

.3. ,roduse )inite din lemn

;unt produse cu structura nemodificată care pot suferi modificări numai în ceea ce

priveşte fa!a văzută. 9in această categorie fac parte:

- şi!a sau şindrila

- scândura făl!uită pentru pardoseli

- duşumeaua cu lamba şi uluc

- parcetul.

.". ,roduse derivate din lemnBn cadrul acestei grupe se încadrează atât produse cu structura nemodificată cât şi

produse cu structura modificată. 'cestea se prezintă sub formă de:

- lemn încleiat:

este un material de construc!ie ob!inut prin suprapunerea şi încleierea a mai

multor rânduri de lemn ecarisat

prezintă numeroase avanta%e în raport cu lemnul masiv

⇒ dimensiuni teoretic nelimitate, aceste dimensiuni fiind însă limitatede condi!iile de transport ale elementului finit

⇒ forma elementelor poate fi dreaptă sau curbă

⇒ folosirea ra!ională a lemnului pe sec!iunea transversală a elementului

compus prin amplasarea în zonele puternic solicitate a lemnului cu

rezisten!ă mare şi în zonele slab solicitate a lemnului cu rezisten!ă

relativ redusă.

se utilizează la realizarea stâlpilor cu sec!iunea rectangulară şi a grinzilor

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+/ Lemn

drepte sau curbe cu moment de iner!ie variabil sau constant.

- &anelul

este format dintr-un miez de şipci de lemn moale "brad, plop, tei# acoperit

cu foi de furnir de bază, aşezate pe direc!ie perpendiculară pe cea a şipcilor

se foloseşte pentru realizarea elementelor de dimensiuni mari "pere!i, foi de

uşi#.

- panouri celulare

sunt alcătuite dintr-un cadru rigid de şipci, fe!e din furnir de bază, placa% sau

&FL dur, miezul prezentându-se sub forma unor celule realizate din fâşii de

furnir, placa% sau &FL dur

se utilizează pentru realizarea foilor de uşi şi a pere!ilor despăr!itori.

- placa%e

se ob!in din trei sau mai multe foi de furnir, înceiate cu un adeziv sintetic

rezistent la umiditate.

- produse din aşcii de lemn &'L

se ob!in prin aglomerarea aşciilor din lemn sau din deşeuri, sub presiune şi

la temperatură ridicată, cu a%utorul unui liant

se folosesc la realizarea pere!ilor despăr!itori, foilor de uşi, finisa%elor

uscate, straturilor-suport pentru pardoseli, izolărilor fonice şi termice, etc.

- produse din fibre de lemn &FL

sunt ob!inute prin încleierea sub presiune şi la temperatură ridicată a fibrelor

de lemn, produsul finit prezentându-se sub formă de plăci

se utilizează ca straturi izolante termice şi fonice, la pere!i despar!itori,

tencuieli uscate, cofra%e, tavane, etc.

1/. #lasi)icarea şi re$rezentarea 0m!inărilor din lemn

>ecesitatea realizării îmbinării elementelor din lemn apare în următoarele situa!ii:

- când sunt necesare sec!iuni compuse care să poată prelua solicitări mari care nu pot

fi preluate de elementele e$istente

- când este necesară îmbinarea cap la cap a unor elemente pentru realizarea unui

element care să aibă o lungime mult mai mare decât lungimea standardizată a elementelor

e$istente

- realizarea nodurilor structurilor comple$e "grinzi cu zăbrele, arce#.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+0 Lemn

;unt mai multe criterii de clasificare ale îmbinărilor elementelor din lemn. Bn

lucrarea de fa!ă se vor prezenta îmbinările !inând cont de mi%loacele de îmbinare. Bn func!ie

de acest criteriu îmbinările pot fi:

- îmbinări prin certare

- îmbinări cu pene prismatice şi pene inelare metalice netede, cu din!i sau cu geare

- îmbinări cu ti%e cilindrice şi cu pene lamelare fle$ibile

- îmbinări cu cuie şi şuruburi pentru lemn

- îmbinări cu ansambluri mecanice "%uguri, tiran!i, elemente de reazem, piese pentru

articula!ii, etc.#

- îmbinări încleiate.

1/.1. m!inări $rin c%ertareBmbinările prin certare sunt solicitate la strivire şi forfecare şi asigură transmiterea

eforturilor de la o piesă la alta direct pe suprafa!a de contact. <lementele unei îmbinări prin

certare se fi$ează între ele prin buloane, şuruburi, tiran!i sau scoabe care au rolul de a

men!ine contactul dintre suprafe!e şi a anula deplasare relativă dintre piese.

Bmbinările prin certare se împart în:

- îmbinări de prelungire la piesele comprimate permit realizarea unor elemente

compuse cu lungim mai mari decât lungimile standardizate ale elementelor simple- îmbinări prin certare la elemente amplasate sub ungiuri diferite de E@ sunt

utilizate pentru realizarea nodurilor cadrelor, grinzilor, etc.

- îmbinări prin certare la elemente dispuse perpendicular sunt utilizate la rezemarea

grinzilor pe stâlpi, a stâlpilor sau popilor pe tălpi. &entru asigurarea stabilită!ii la deplasări,

îmbinările sunt rigidizate cu cepuri sau scoabe iar în cazul utilizării lemnului rotund

rezemarea grinzii pe stâlp se realizează prin teşirea grinzii

1/.2. m!inări cu $ene $rismatice din lemn

Bmbinările cu pene prismatice sunt solicitate la strivire şi forfecare şi se folosesc la

îmbinările de prelungire ale unor piese sau la crearea grinzilor compuse realizate din

elemente suprapuse.

1/.3. m!inări cu $ene inelare metalice netede cu dinţi sau cu %eare

Bmbinările cu pene inelare netede, cu din!i sau cu geare sunt solicitate la strivire şi

forfecare şi se folosesc la realizarea unor grinzi compuse încovoiate sau la e$ecutarea unor

7/24/2019 Curs 02 Lemn


+E Lemn

îmbinări de piese ce formează diverse elemente spa!iale "grinzi cu zăbrele, cadre, etc.#.

1/.". m!inări cu $ene lamelare )le*i!ile

&enele lamelare fle$ibile sunt piese din o!el sau lemn de esen!ă tare "ste%ar# care se

introduc transversal în piesele care se îmbină în scopul împiedicării deplasării relative a

pieselor. ;e folosesc la realizarea grinzilor cu sec!iune compusă solicitate la încovoiere sau

a elementelor solicitate la compresiune.

1/.&. m!inări cu tije solicitate la smulere

'ceste tipuri de îmbinări se utilizează pentru sus!inerea elementelor de tavansuspendate.

1/.(. m!inări cu ansam!luri metalice

&iesele metalice "buloane, bră!ări, plăci de fi$are, %uguri, tiran!i# servesc atât la

realizarea unor elemente solicitate la întindere la ferme, arce, cadre cât şi la asamblarea

pieselor din lemn între ele.

1/.+. m!inări $rin 0ncleiereBmbinările încleiate sunt solicitate în principal la forfecare şi asigură comportarea

monolită a tuturor elementelor care se îmbină. &entru realizarea îmbinărilor încleiate se

folosesc cleiuri naturale sau cleiuri sintetice "răşini#.

1/.-. Elemente metalice utilizate la realizarea 0m!inărilor

<lementele metalice care permit realizarea îmbinărilor sunt: cuiele, dornurile,

şuruburile pentru lemn şi buloanele.'cestea se introduc în elementele care se îmbină şi se pozi!ionează pe direc!ie

perpendiculară direc!iei efortului.

11. #onstrucţii decorative şi )uncţionale din lemn

&arcurile şi grădinile cuprind elemente construite specifice care completează peisa%ul

sau care răspund anumitor necesită!i func!ionale. =nele construc!ii decorative pot constitui

piese importante de focalizare sau de orientare a perspectivelor "pergole, bol!i#. 'ltele au în

primul rând un rol func!ional, dar trebuie să fie în acelaşi timp frumoase şi să se înscrie

7/24/2019 Curs 02 Lemn


( Lemn

armonios în peisa% "garduri, piese de mobilier#.

Aărimile, formele şi materialul folosit se aleg în concordan!ă cu importan!a şi

caracteristicile zonelor în care sunt amplasate. ;e au în vedere scara, propor!iile, maniera

stilistică şi tipul de folosin!ă. M importan!ă deosebită o au dimensiunile spa!iului pe care

vor fi amplasate elementele respective şi condi!iile de mediu din acea zonă.

8onstruc!iile decorative şi func!ionale care vor fi prezentate în continuare sunt:

- gardurile

- por!ile

- cărările

- treptele

- mobilierul de grădină

- piesele de ornament "suporturile pentru plante, pode!ele,recipientele pentru flori#

- %ocuri pentru copii

- placări bazine

- bol!ile

- pergolele

- foişoarele

- pava%ele

- terasele.

11.1. Gardurile

11.1.1. +eneralităţi

Bnăl!imea gardului se stabileşte în func!ie de scopul urmărit. =n gard înalt şi solid

poate fi o idee bună, pentru a crea intimitate, dar el va face multă umbră şi va induce o

senza!ie de claustrofobie într-o grădină mică.

ardurile reprezintă mai mult decât marcarea limitelor proprietă!ii. <le se construiesc

şi pentru a ascunde obiecte nedecorative, pentru a delimita sec!iuni ale grădinii, pentru a

prote%a de vânt, suport pentru plantele că!ărătoare şi pentru a împiedica accesul copiilor sau

al animalelor

11.1.2. (ipuri de garduri din lemn

11.1.2.1. 7anou îmbinat ori-ontal

7/24/2019 Curs 02 Lemn


(1 Lemn

<ste o alternativă la popularul gard din şipci împletite e mai scump, dar mai

durabil. ;cândurile sunt alăturate, suprapuse sau îmbucate. Lă!imea standard a panoului

este de 1,0 m, dar pot fi comandate panouri şi mai înguste, dacă sunt necesare pentru

terminarea gardului. Irebuie verificată dacă suprapunerea este corectă "trebuie să fie de (

cm la scândurile îmbucate#. Fi$area trebuie făcută în şipci verticale de consolidare.

11.1.2.2. 7anou îmbinat vertical

'cesta este cel mai scump şi mai durabil dintre gardurile de lemn încise complet.

;cândurile sunt fie alăturate, fie suprapuse. 8ând este montat arată ca un gard de tip încis

complet. Lă!imea standard a panoului este de 1,0 m, dar se pot comanda panouri şi mai

mici pentru a finaliza gardul. erificarea constă în a observa dacă suprapunerea estecorectă "1,) cm#. ;cândurile trebuie bătute în cuie pe traverse şi pe cadrul ramă.

11.1.2.3. 7anou întreţesut

8el mai popular dintre gardurile solide de lemn este cel confec!ionat din şipci

sub!iri de lemn, între!esute pe stingii de fi$are. Gezultă un gard încis, dar nu complet.

&anoul standard trebuie să aibă o lă!ime de 1,0 m, dar pot fi comandate panouri şi mai

înguste pentru terminarea lucrării. Irebuie verificat ca şipcile să fie prinse strâns unele dealtele şi, de asemenea, să fie prinse de stingiile de fi$are. &anourile între!esute sunt făcute

din fibră moale lemnoasă, de aceea tratarea prealabilă pentru rezisten!ă este obligatorie.

11.1.2.4. +ard înc/is

'cesta este un gard care asigură ma$imă izolare, fiind încis complet. <ste

construit ciar la fa!a locului, din scânduri late de 1 - 1) cm, fi$ate în cuie pe stingiile

transversale. <ste mult mai scump decât gardurile din panouri, dar este şi mult mai durabil:!ine + - +) de ani. <ste nevoie de mai mult timp pentru a se construi un gard de acest tip,

decât pentru cel din panouri gata fabricate, dar merită ca acest efort să fie făcut dacă

terenul de împre%muit este în pantă.

11.1.2.. 7anou de nuiele

'cest gard este alcătuit din nuiele fle$ibile ondulate orizontal în %urul unor !ăruşi

rezisten!i. 'ceste panouri au de regulă 1,0 m lă!ime şi o înăl!ime variabilă. Fiecare panoueste fi$at prin înfigerea în pământ a !ăruşilor, după care se leagă de panourile vecine cu

7/24/2019 Curs 02 Lemn


(+ Lemn

sârmă rezistentă. <ste un gard rustic plin de farmec, care nu lasă să intre animalele şi

asigură protec!ie împotriva vântului puternic, dar nu arată deloc bine într-o grădină de a

periferia unui oraş.

11.1.2.6. +ardul din pari

'cest gard se cumpără rulat, iar specificul său este dat de parii ascu!i!i înfăşura!i a

ambele capete în sârmă răsucită întinsă pe orizontală. ardul nu este prea rezistent dar

constituie o barieră eficientă dacă se mai adaugă nişte fire solide de sârmă fi$ate între

stâlpii de sus!inere, înfip!i la distan!ă de 1,0 m unul de altul. &oate nu e foarte aspectuos,

dar este ieftin şi uşor de montat. 9acă se doreşte să asigure şi camufla%, atunci se pot planta

tufe în fa!a lui.

11.1.2.#. 8ăbrele

Dăbrelele sunt făcute din stingii "şipci# sub!iri de lemn sau din pari de zadă

aran%a!i să arate ca pătrate sau romburi. 9eşi se utilizează ca panouri de e$tindere, ele pot fi

cumpărate cu ramă. ardul de zăbrele are nevoie de o ramă de sus!inere solidă. Gareori

este folosit ca gard despăr!itor, principala sa func!ie fiind aceea de suport pentru plantele

urcătoare sau ca element decorativ, plasat în partea de sus a unui gard solid deîmpre%muire.

11.1.2.$. +ardul de tip ranc/ 9de fermă:

<ste alcătuit din scânduri late şi rezistente, înşurubate "nu bătute în cuie# în

suporturi verticale aşezate la distan!e egale. Bn general, este folosit lemnul de fibră moale

sau plasticul şi se vopseşte alb. >umărul de scânduri orizontale "între + şi E# este o

cestiune de gust, pentru că acest gard oferă o intimitate minimă mul!i copii îl considerăideal pentru că!ărat. <ste popular în ;.=.'., unde este considerat gard de demarca!ie.

11.1.2.&. +ardul palisadă

&entru mul!i dintre noi, gardul tip palisadă, vopsit în alb, este un simbol al căsu!ei

de !ară, dar acest tip de gard nu este neobişnuit nici într-un decor urban. Qipcile rotun%ite

sau ascu!ite, sunt rareori mai înalte de 1,+ m, fiind fi$ate pe traverse orizontale. ;e

recomandă o distan!ă de apro$imativ 0 cm între şipci. ?aza lor trebuie să fie la )-0 cmdeasupra pământului, pentru a împiedica putrezirea.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


(( Lemn

11.2. ,orţile


Bn anumite grădini este esen!ial ca gardurile să fie prevăzute cu una sau mai multe

por!i. &oate fi nevoie să se împiedice accesul înăuntru sau afară al copiilor mici sau al

animalelor, dar şi al autoturismelor. &oartă de lemn reprezintă o solu!ie adecvată.

'legerea por!ilor se poate face dintr-o gamă e$trem de variată. <$istă por!i din lemn

de toate modelele, corespunzătoare tipurilor de garduri prezentate anterior.

Gecomandarea este o poartă din fibră de lemn tare lăcuită sau din lemn moale

vopsită. Lă!imile standard sunt de ,E m, 1, m, 1,+ m şi 1,) m.

11.2.2. (ipuri de porţi

11.2.2.1. 7oarta de grădină

M poartă de grădină este o poartă simplă ataşată, la un gard de lemn sau la un gard

viu. Lă!imea ma$imă pentru o poartă standard de acces pietonal trebuie să fie de 1,+ m. M

poartă laterală este alcătuită dintr-o uşă înaltă de 1,0 m, din lemn, menită să asigure

siguran!ă proprietarilor.

11.2.2.2. 7oarta pentru alee

M poartă pentru alee este destinată accesului maşinilor. Aodelul uzual este compus

dintr-o perece de por!i din lemn, care se încuie la mi%loc. Mp!ional, se poate folosi şi o

singură poartă se poate alege şi o poartă largă, cum sunt cele cu cinci scânduri orizontale

barate. &or!ile pentru alee trebuie să se încidă întotdeauna în interior.

11.3. #ărările


M cărare este destinată pentru a facilita deplasarea oamenilor, dar este folosită şi cu

scop decorativ, nu numai func!ional. Bn grădina de legume se poate amena%a o cărare din

bucă!i de scoar!ă de copac. 8ărările şerpuite sunt în general mai frumoase decât cele

drepte.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


(3 Lemn

11.3.2. (ipuri de cărări

11.3.2.1. 'ărarea din bu!teni !i scoarţă de copac

&lasată în locul potrivit, o cărare alcătuită din cercuri de buşteni tăia!i poate fie$trem de decorativă 7 nimic nu arată mai bine într-o grădină plină de plante, mai ales dacă

în %urul bucă!ilor de lemn se adaugă şi resturi de scoar!ă de copac.

&utrezirea materialului însă poate fi o problemă, aşa că lemnul trebuie tratat cu o

substan!ă care să- impermeabilizeze şi fiecare bucată va fi fi$ată pe un pat de nisip, aşezat

la rândul lui pe o folie de polietilenă perforată. ;e presează fiecare bucată de lemn şi se

presară în %urul ei scoar!ă de copac.

Bn ultima vreme, fragmentele mai sub!iri sau mai groase din scoar!ă de copac audevenit un material foarte folosit pentru cărările grădinilor din zonele împădurite. <ste

moale la păşit şi are un aspect natural, dar este scump şi are nevoie de o bordură mai înaltă.

&e lângă aceasta, cărarea trebuie reparată la câ!iva ani.

11.3.2.2. 'ărarea care se rulea-ă

8âteodată este nevoie doar pentru o perioadă scurtă de o cărare care să traverseze

un teren sau un gazon. ;e poate că e$iste la un moment dat ceva de construit de cealaltă parte a gazonului, iar acest lucru face necesar un drum de acces frecvent dintr-o parte în

alta, pentru roabele încărcate cu materiale.

;au se întâmplă ca să fie nevoie de accesul în grădina de legume, pe timp de iarnă,

când solul este e$trem de noroios. 8ea mai vece metodă este să fie puse pe %os plăci de

lemn, dar acestea sunt greu de manevrat şi dificil de depozitat. 'stăzi o solu!ie mai bună

este acizi!ionarea unui sul de pava% portabil făcut din lemn. &oate fi întins ca pe un covor,

iar după folosire poate fi strâns.

11.". re$tele

Bn milioane de grădini e$istă cel pu!in un loc unde e necesar un acces de la un nivel

inferior la unul superior sau invers. 'cest acces poate fi de pe cărare pe terasă sau către

foişor. M serie de trepte sunt o solu!ie practică şi decorativă. Bn unele cazuri se poate opta şi

pentru o rampă cu înclina!ie mică. >u este decorativă, dar va fi poate utilă pentru

deplasarea de pe la nivel la altul al unei maşini de tuns iarba sau a unui cărucior pentru

copii.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


() Lemn

Ireptele curbate sunt mai frumoase decât cele drepte, iar materialele folosite trebuie

să se potrivească cu stilul grădinii şi cu suprafe!ele amena%ărilor din imediata apropiere,

cărări, terasă şi ziduri.

;uprafa!a treptei nu trebuie să fie neapărat dreptungiulară, decorative fiind şi

treptele rotunde încadrate într-un decor potrivit. Bntr-o grădină care are col!uri de natură

sălbatică, un şir de trepte făcute din buşteni şi scoar!ă de copac poate constitui o alternativă

simplă la combina!ia dintre popularele cărămizi şi dale de pava%.

Ireptele trebuie să fie practice, rezistente, solid construite şi suficient de mari

pentru a permite atât accesul oamenilor, cât şi deplasarea unor obiecte. Frumuse!ea unei

scări rămâne o cestiune de gust personal

11.&. Mo!ilierul de rădinăBn zilele noastre, piesele de mobilier de grădină sunt de%a elemente la modă, pe

măsură ce grădina şi zonele din %urul casei devin spa!ii func!ionale. 'legerea mobilierului

de grădină, mai ales a materialului potrivit este de o importan!ă ma%oră deoarece va pune în

eviden!ă peluza sau grădina.

M problemă legată de mobilierul de grădină din lemn este dacă pe perioada iernii se

adăposteşte în magazie sau gara% sau rămâne afară, în grădină.

9acă se doreşte ca mobilierul să fie o parte permanentă din grădină, atunci acestatrebuie să fie masiv, din lemn tratat corespunzător pentru a fi rezistent la intemperiile

vremii.

8ele mai potrivite esen!e autotone sunt cele de brad. 9intre esen!ele e$otice

amintim cele de provenien!ă tropicală "tec, iroHo sau courbaril#. 'ceste tipuri de lemn sunt

rezistente la intemperiile vremii şi pot fi lăsate afară tot anul.

<ste de preferat ca mobilierul să aibă cepuri de lemn şi nu de metal, pentru că

acestea pot rugini. 'stfel mobilierul va avea o bună comportare în timp din punctul devedere al performan!elor şi durabilită!ii.

Aaterialul lemnos brut trebuie să fie uscat şi să aibă un finisa% perfect "fără noduri,

crăpături şi alte defecte#

Bntre!inerea mobilierului este foarte importantă. 9acă mobilierul s-a murdărit sau

prăfuit se poate cură!a foarte simplu cu un amestec de apă cu săpun şi cu o perie

neabrazivă. &etele de orice tip, inclusiv cele de grăsime, pot fi cură!ate dacă se spală locul

respectiv cu pu!in detergent şi apoi se clăteşte din abunden!ă cu apă.

>u este necesară utilizarea uleiurilor speciale sau lacurilor pe scaunele sau pe masa

7/24/2019 Curs 02 Lemn


(* Lemn

de grădină, pentru că acestea nu le vor prelungi via!a. Iotuşi, acest tratament le va da un

aspect mai plăcut. Bnainte de aplicare, lemnul trebuie să fie perfect uscat, altfel se va crăpa.

?ăncile de lemn conferă teraselor un aspect rustic.

Mdată ce mobilierul de grădină şi-a pierdut culoarea ini!ială, aceasta poate fi

reîmprospătată şi printr-o spălare. Bn plus, o cantitate mică de înălbitor turnată în apă va

înlătura eventualele ciuperci şi alge adunate pe lemn.

Bn climatele uscate sau în care e$istă perioade lungi de secetă, este normal ca

mobilierul de lemn să crape. Bmpotriva acestui nea%uns nu se poate lua nici o măsură de

precau!ie, însă îndată ce umiditatea atmosferică va urca, aspectul lemnului va reveni la

normal.

<$istă două tipuri de mobilier pentru grădină simplu şi pliant. Aobilierul simplu

rămâne afară pentru toată perioada verii sau ciar tot anul. 'colo unde spa!iul e$terior este

restrâns sau unde este nevoie de scaune pentru o perioadă scurtă de timp se foloseşte

mobilierul pliant.

Bn categoria mobilierului de grădină sunt incluse mesele, scaunele, şezlongurile,

băncile şi balansoarele.

11.(. ,iesele de ornament

11.6.1. ;uporturile pentru plante

;uporturile pentru plante sunt spalierele, grila%ele şi treia%ele. 9intre numeroasele

modele de suporturi trebuie alese cele care corespund tipului de creştere al plantei.

<ste important ca suporturile să fie bine ancorate în pământ sau pe perete, pentru a

putea sus!ine greutatea considerabilă a plantelor ciar şi când bate vântul sau când plouă.

>u în ultimul rând suporturile pentru plantele că!ărătoare trebuie să se potrivească cu stilul

grădinii, cu fa!ada sau cu stilul aritectural al casei şi să se integreze armonios în

amena%area realizată. ;uportul de plante că!ărătoare prote%ează de privirile indiscrete şi de

vânt.

8ele mai îndrăgite suporturi de că!ărat sunt grila%ele de lemn care se montează între

stâlpi stabili. rila%ele şi pere!ii protectori pot servi ca elemente separatoare şi ca suporturi.

rila%ele sunt de obicei amplasate lângă casă. 8ând se aleg suporturile se are în

vedere în special stabilitatea, rezisten!a şi longevitatea lor. ;uporturile de că!ărat din lemn

trebuie realizate dintr-un lemn tratat împotriva intemperiilor.

rila%ele de lemn pot fi amplasate pe o suprafa!ă mică, lângă peretele casei sau

7/24/2019 Curs 02 Lemn


(/ Lemn

lângă căsu!a din grădină.

;palierele pot decora plăcut o fa!adă ini!ial insignifiantă, separând diverse zone sau

elemente aritectonice ale casei pe verticală sau pe orizontală. =n suport trebuie să iasă

foarte pu!in în eviden!ă, dar în acelaşi timp, să fie foarte func!ional.

&eretele separator aerisit fereşte de privirile indiscrete şi separă spa!iile din grădină.

<l este pus în valoare de plantele care se ca!ără vertical pe stâlpii de sus!inere ai acestuia şi

apoi de noii lăstari ce se conduc orizontal, într-un final a%ungând să îl acopere în întregime.

8ombina!ia care se poate forma dintr-un perete protector, o pergolă şi o bancă, toate din

lemn, transformă terasa într-un spa!iu rustic de rela$are în aer liber. 'ceastă combina!ie va

fi mult mai frumoasă dacă se vor folosi diverse plante că!ărătoare.

11.6.2. 7odeţele

&rezen!a unui pode! în amena%area unei grădini sau terase poate avea atât motiva!ia

utilită!ii cum este trecerea peste un fir de apă sau o mică zonă inaccesibilă dar şi o

necesitate de ordin pur estetic pentru a pune în valoare terenul din zonă.

8el mai adesea, pode!ele au un aspect rectiliniu şi sunt realizate în forme variate:

orizontale sau arcuite, cu sau fără trepte, sus!inute pe piloni, spri%inite doar la nivelul

malurilor sau suspendate.

8a material, de regulă cel mai utilizat este lemnul, tratat corespunzător, vopsit dupădorin!ă sau lăsat la nuan!a RnaturS şi prelucrat în func!ie de designul dorit în elemente tip

scândură care se pot monta şi ranforsa ulterior. &ode!ele mai lungi, cele situate la înăl!imi

ceva mai mari, care traversează zone accidentate sau cu apă, pot fi construite şi cu mână

curentă pe una sau pe ambele păr!i laterale.

11.6.3. <ecipientele pentru flori

Gecipientele de grădină pentru flori pot fi de%a confec!ionate sau se realizează şi se

montează la fa!a locului în func!ie de necesitate. 8ele care se confec!ionează pe loc au

dimensiuni mult mai mari şi se pozi!ionează direct pe pământ. 'cestea pot avea şi o altă

func!iune cea de loc de stat.

ivecele de lemn sunt greu de cură!at şi pot putrezi. Bn acest sens, înainte de

plantare în interiorul giveciului trebuie aplicată o folie de polietilenă

?utoiaşele tăiate pe %umătate oferă un şarm rustic şi sunt potrivite pentru trandafirii

că!ărători sau pentru a adăposti o plantă cu mult frunziş.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


(0 Lemn

8u a%utorul eta%erelor din lemn se pozi!ionează givecele la o înăl!ime potrivită pentru

acestea "plante cu flori cu ti%e lungi, plante curgătoare sau bonsai#.

11.6.4. Alte elemente decorative sau cu caracter utilitar

'lte elemente decorative sau cu caracter utilitar sunt:

- ro!ile de căru!ă

- căru!ele

- cuştile pentru căini

- fântânile decorative

- coliviile păsărilor

- roabe decorative.

11.+. 4ocuri $entru co$ii

9in diverse tipuri de lemn, prelucrat sau neprelucrat se pot face locuri de %oaca

pentru copii atât pentru gradina personala cât şi pentru parcuri. Lemnul trebuie tratat cu o

substan!ă de protec!ie.

11.-. ,lacări !azine

Aarginile piscinei sau a bazinelor de înot pot fi placate cu lemn pentru mai multă

căldură şi siguran!ă. 'ceste placări sunt in acelaşi timp şi decorative.

11.. 5olţile şi $erolele

11.&.1. olţile

Aodelul uzual de boltă e$istentă în grădini sau parcuri con!ine elemente ca stâlpi

rustici sau scânduri. 'ceastă construc!ie trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura

loc plantelor agă!ătoare. Bnăl!imea trebuie să fie de apro$imativ + m şi lă!imea de minim

1,+ m.

Bntrebuin!area clasică a unei bol!i sau pergole este aceea de a acoperi în parte sau în

întregime o potecă, cu o structură verticală acoperită cu flori şi suporturi în partea

superioară. ?ol!ile capătă un aspect viu când sunt puse în valoare cu a%utorul plantelor

că!ărătoare. ;ub RbaldacinulS de mai %os, format din mai multe arce de lemn se poate

amena%a un loc de rela$are confortabil.

9ar o boltă mai are şi alte utilizări. M arcadă poate fi pusă lângă un perete sau un

gard viu cu o bancă sau o statuie dedesubt sau poate fi folosită ca acces spre o anumită

7/24/2019 Curs 02 Lemn


(E Lemn

parte a grădinii.

11.&.2. 7ergole

&ergolele sunt printre cele mai veci amena%ări din grădină, fiind întâlnite încă de

pe vremea Gomei antice. Bn 'nglia, ele se întâlnesc pe proprietă!ile mari, de multe

genera!ii, împodobind lungile poteci cu trandafiri sau glicină, dar numai de curând au

început să fie incluse în grădinile situate la marginea oraşului. >evoia de a avea un loc

umbrit care să asigure o legătură între casă şi grădină a determinat apari!ia pergolelor.

8onstruc!ia tip pergolă este găsită şi în arta romanică, e$istând informa!ii conform

cărora romanii au fost cei ce au construit pentru prima oară pergole

;e poate spune că pergolele sunt acele construc!ii de tip decorativ din e$teriorul

unei case care pot servi mai multor scopuri, astfel:

- pun în eviden!ă aritectura casei, veranda, modul de amena%are al grădinii

- conturează intrarea în casă

- eviden!iază o terasă sau un loc de odină.

9acă acesta din urmă este scopul urmărit, sub pergolă pot fi amplasate fie o masă

cu scaune, fie băncu!e din lemn.

La origine, pergolele se construiau din lemn, acestea fiind cele mai frumoase şi

rustice. 9imensiunile standard sunt (.m $ +.m sau 3.m $ +.m, însă totul depindede spa!iul pus la dispozi!ie.

&ergolele pot fi amplasate practic în orice loc din grădină dar pozi!ionarea pergolei

este foarte importantă pentru că de acest factor depinde efectul pe care îl va avea

construc!ia la final. 'legerea pozi!iei pergolelor se face în concordan!ă cu orientarea

liniilor de perspectivă. ;e pot folosi diferite tipuri de pergole, în acord cu amena%ările

peisagistice: pergole rustice din lemn rotund, pergole din lemn fasonat

8ea mai indicată este amplasarea pergolei astfel încât să poată fi admirată atât casacât şi grădina.

11.1/. 6oişoarele

Foişoarele oferă la rândul lor un plus de originalitate oricărei grădini sau terase şi

asta pentru că designul, forma şi răcoarea pe care o oferă sunt apreciate în zilele călduroase

de vară sau în momentele de rela$are. Foişoarele de grădină pot transforma într-o oază de

linişte şi rela$are un col! din grădină, fiind locul ideal de luat masa dar şi pentru reuniuni

sau ciar petreceri în aer liber.

7/24/2019 Curs 02 Lemn


3 Lemn

;e recomandă amena%area acestora în locurile cu o climă blândă, în care nu plouă

frecvent. ndiferent de formele în care se e$ecută "pătrată, pentagonală, e$agonală,

octogonală#, foişoarele pot fi rustice sau tip pavilion.

9atorită plantelor că!ărătoare foişorul se poate transforma în timp într-o căsu!ă

mică şi verde.

8iar dacă nu face parte efectiv din locuin!ă, este necesar ca foişorul să se

încadreze în mediul încon%urător, fără să genereze o neconcordan!ă între casă şi grădină

prin amplasare, model sau dimensiuni.

8aracteristicile şi dimensionarea corectă a foişorului trebuie să fie în concordan!ă

cu dimensiunile grădinii dar şi cu numărul posibil de persoane ce urmează să se

adăpostească sau să se recreeze în interiorul acesteia.

9e %ur-împre%urul foişorului se pot planta trandafiri urcători, care, între!inu!i

corespunzător, vor a%unge să îl îmbrace sau arbuşti tuia, care vor men!ine acea zonă verde

mai multă vreme în cursul anului.

Lemnul din care este construit foişorul, asemenea pieselor de mobilier de grădină,

trebuie tratat cu substan!e specifice, neto$ice, în primul rând pentru protec!ia lemnului şi

apoi pentru a da mobilierului de grădină nuan!a dorită.

Bntre!inerea acestor piese de mobilier din lemn natur nu necesită o muncă deosebită.

Foişoarele şi articolele de mobilier din interiorul acestora pot fi realizate din lemn de brad,

fag, ste%ar, cireş sau din esen!e e$otice.

11.11. ,avajele

Lemnul ca pava% este foarte modern şi creează o ambian!ă foarte plăcută. &e

terasele mari pava%ul din scânduri late arată foarte bine. Locurile de rela$are mai mici pot

fi pavate cu bucă!i mari de lemn. Foarte rezistent este lemnul de ?angHirai. Foarte frumos

arată un ponton de lemn care leagă terasa de grădină. Aobilierul din lemn se potriveşte perfect cu stilul modern. Ierasa pavată cu lemn de lângă un lac arată ca un adevărat

ponton.

11.12. erasele

Geprezintă, în principiu, o suprafa ă dură care se afla, de obicei, dar nu întotdeauna,ț

în prelungirea casei, fiind folosită pentru rela$are, pentru petrecerea timpului liber în mod

plăcut. Ierasa poate dispune de un spa!iu mai amplu, care să con!ină %ardiniere cu flori.

pergole şi mobilier fi$. Ierasele pavate cu lemn au un aspect mult mai natural decât cele

7/24/2019 Curs 02 Lemn


31 Lemn

din piatră sau cărămidă. &lăcile de lemn sunt uşor de montat. &entru realizarea teraselor se

foloseşte cedru roşu vestic sau lemn moale obişnuit, impregnate împotriva umezelii.

11.13. Alte construcţii decorative

' se vedea ppt-ul.

Documents

Curs 02 Lemn