Curs 1 Definitii

ELEMENTE DE MEDIU IN URBANISM

Titular disciplin Conf.dr.arh.R DULESCU MonicaAbsolvent 1992 Institutul de Arhitectur i Sistematizare Ion Mincu Bucure ti Diplom specializarea arhitectur i urbanism (master arhitctura si urbanism) Specializ ri Program de preg tire n dezvoltare urban USA Program preg tire n politici de terenuri i dezvoltare urban Universitatea Cambridge/ Marea Britanie Mediation Skills program FPDL Romania Doctor n arhitectur , UAUIM

Lucrari publicate si seminarii: Metodologie pentru elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu, Planului Urbanistic Zonal, Planului Urbanistic General n conformitate cu Legea calit ii n construc ii Responsabil lucrare 1995 1996, URBANPROIECT Membru n echipa de lucru a Programului de cooperare transfrontalier Romnia Ungaria (PHARE) - 1996 1997 URBANPROIECT PUG Comuna Nuci Jude ul Ilfov, ef Proiect 1996 URBANPROIECT PAT comuna Manasia/ Jude ul Ialomi a - ef Proiect, 1997 ARHITEXT INTELSOFT PAT municipiul Baia Mare - ef Proiect 1997 URBAN DESIGN Studiu turism municipiul Baia Mare - ef Proiect, 1998 URBAN DESIGN Studiu rela ii periurbane municipiul Baia Mare - ef Proiect 1997 URBAN DESIGN PUG municipiul Ia i Sec iunea Ipoteze privind dezvoltarea aglomera iei urbane Ia i 1997 URBAN DESIGN Coordonator lucr ri din partea URBAN DESIGN - PUG municipiul Cluj Napoca 1998 URBAN DESIGN PUG municipiul Cluj Napoca 1998 Sectiunea dezvoltare economic i cea a zonelor industriale URBAN DESIGN Coordonator lucr ri PUG municipiul Constanta 1998 URBAN DESIGN PUG municipiul Constan a 1998 Studiu privind serviciile i echipamentele de interes general municipiul Constan a sinteza i concluziile studiului de fundamentare ef Proiect URBAN DESIGN PUG municipiul Constan a 1998 - Studiu privind relatiile periurbane ef Proiect URBAN DESIGN Studiu turism comuna Amara - ef Proiect 1998 URBAN DESIGN Plan de Amenajarea Teritoriului PAT Municipiul Zalau - ef Proiect 1999 URBAN DESIGN Studiu privind locuirea urban municipiul Zalau colaborator la Sec iunea morfologie i locuire urban Schi a strategiei de dezvoltare a jude ului Ialomi a - URBAN DESIGN 1998 1999 Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ean (PATJ) Ialomi a ef proiect URBAN DESIGN 1998 1999 PUG Municipiul Bucure ti pentru schi a de strategie, ef proiect, n cadrul firmei URBAN DESIGN 1999 (capitolele demografie i economie) PUG Municipiul Bucure ti, n cadrul firmei URBAN DESIGN 1999-2000 coordonator i coautor Sec iunea activit i economice

Indicatori privind dezvoltarea durabil a sectorului industrial, URBANDESIGN pentru IPCM, ef lucrare, 2001 Metodologii pentru ntocmirea documenta iilor de urbanism PUG, PUZ, PUD n conformitate cu Legea urbanismului i amenaj rii teritoriului, pentru Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, responsabil de lucrare, 2001-2002 Metodologii pentru ntocmirea documenta iilor de amenajarea teritoriului, subproiectare pentru URBANPROIECT (Sef proiect arh. C-tin Chifelea), consultant din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, 2002 Con inutul cadru pentru ntocmirea documenta iilor de amenajarea teritoriului, subproiectare pentru URBANPROIECT (Sef proiect arh. Valentina Dumitru), consultant din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, 2001 Propunere privind sistemul indicatorilor dezvolt rii durabile pentru URBANPROIECT (Sef proiect J. uler), coordonator i coautor din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu (Sef proiect Prof. Dr.arh. Doina Cristea), 2002 Metodologie privind Dezvoltarea analizei economice n profil spa ial, Redactarea I faza de anchet , consultant pentru URBANPROIECT, 2002 Definirea zonelor urbane purt toare de dezvoltare n teritoriu ca factor de anticipare i stimulare a ridic rii calit ii vie ii urbane prin restructurarea economic sectorial , cercetare n Programul AMTRANS al MEC, Responsabil tem din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu (Sef proiect Prof. Dr.arh. Doina Cristea), 2001-2002 Plan de Amenajarea Teritoriului Jude ean Bra ov, coordonator sec iunea dezvoltare economic , pentru Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucure ti, sef Proiect, Prof. Dr.arh. P.Derer, 2002 Definirea conceptului de strategie privind dezvoltarea spa ial n vederea fundament rii politicilor i planurilor de urbanism i amenajare a teritoriului, cercetare n Programul AMTRANS al MEC, membru n echipa de lucru din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, Sef proiect Prof. Dr.arh. Doina Cristea, 2002-2003 Ghid privind definirea strategiei de dezvoltare la nivel de judet cu precizarea particularitatilor zonelor sensibile in ansamblul dezvoltarii spatiale durabile a teritoriului beneficiar MLPTL, coordonator lucrare i elaborator din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2003 Studiu pilot i strategia de dezvoltare spa ial a jude ului Alba n cadrul studiului pentru Ghidul privind definirea strategiei de dezvoltare la nivel de judet cu precizarea particularitatilor zonelor sensibile in ansamblul dezvoltarii spatiale durabile a teritoriului beneficiar MLPTL, coordonator lucrare i elaborator din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2003 Reactualizare Plan Urbanistic General Sinaia, 2004, Sef Proiect din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu P.A.T.J. Teleorman - Coordonator proiect si elaborator pentru Artvad Proiect Grup S.R.L., 2005 Dezvoltare tehnologica si forma urbana , Grant cercetare CNCSIS, Director de proiect 2004-2006, din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu publicata in 2005 si 2006

COORDONATE ECONOMICE I DIMENSIUNI ALE COEZIUNII SOCIALE N DEZVOLTAREA DURABIL METROPOLITAN GRANT CERCETARE CEEX, 2006 - 2008 - DIRECTOR DE PROIECT din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu publicata in 2006 i 2007 P.A.T.Z. pentru judetele IALOMITA , CONSTANTA , PRAHOVA , BRASOV , ARAD, HUNEDOARA , ARGES , ALBA , SIBIU , MURES, MEHEDINTI, BUCURESTI, CARAS SEVERIN, HARGHITA, GIURGIU, TIMIS, VALCEA, in perioada 2004-2009 membru in echipa de lucru pentru URBAN DESIGN P.U.G. Municipiul Calarasi - Coordonator proiect si elaborator pentru ArtvadProiect Grup S.R.L., 2005-2006 P.A.T.J. Calarasi - Coordonator proiect si elaborator pentru ArtvadProiect Grup S.R.L., 2006-2007 Actualizare PUG municipiul Constan a pentru URBANDESIGN S.R.L. - Coordonator proiect si elaborator 2006-2009 Plan de Amenajarea Teritoriului Intercomunal Zona Metropolitana Ploiesti beneficiar Consiliul Municipal Ploiesti, coordonator lucrare i elaborator din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2004 - 2006 Plan de Amenajarea Teritoriului Intercomunal Zona Aglomeratie Urbane Alba Iulia Sebes Vintu beneficiar Consiliul Judetean Alba, coordonator lucrare i elaborator din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu , Sef proiect Prof.Dr.arh.Alexandru.M.Sandu, 2007 - 2008 PUG municipiul Constan a actualizare pentru URBANDESIGN S.R.L. - Coordonator proiect si elaborator 2007-2008 P.U.Z Zona centrala a Municipiului Campulung Moldovenesc judetul Suceava subproiectare pentru S.C. URBANDESIGN S.R.L. 2007- 2008 elaborator Metodologie cadru pentru elaborarea documentelor de planificare strategic teritorial , potrivit practicilor europene n domeniu, beneficiar MDRL, Director de proiect pentru UAUIM Planuri Urbanistice de Detaliu si Planuri Urbanistice Zonale *** Raport asupra practicilor inovatoare n dezvoltarea local i regional n Romnia 1998 la cererea LGI Open Society, din partea Funda iei Parteneri pentru Dezvoltare Local (coordonator proiect) 1998 Raport asupra dezvolt rii locale i regionale n Romania 1998 la cererea Institutului East-West Studies, Partners Romania coautor mpreun cu Nicoleta Ra , Simona Pascariu, Gabriel Pascariu, Arpad Zachi Coordonator i coautor din partea Fundatiei Parteneri pentru Dezvoltare Local al raportului Local Governments in the CEE and CIS - An Anthology of Descriptive Papers ROMANIA, pentru Local Government Initiative/Open Society Institute 1999 2000 Coordonator al proiectului Practici Inovatoare n dezvoltarea local i regional din Romnia 1999 2000, din partea Funda iei Parteneri pentru Dezvoltare Local Traducerea manualelor UNCHS Habitat (vol.1 i vol2.) Building Bridges through Participatory Planning - Construirea de Pun i prin Planificare Participativ , pentru Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Local , 2000-2001 Coordonator al Studiului privind standarde pentru calitate n instruirea pentru administra ia public din Romnia, din partea Funda iei Parteneri pentru Dezvoltare Local , 2001 Coordonator al Ghidului organiza iilor furnizoare de programe de instruire pentru administra ia public din Romnia, din partea Funda iei Parteneri pentru Dezvoltare Local , 2001

EXERCITIUL 1

Raspundeti la urmatoarea intrebare:

Ce s-a schimbat in orase in ultimii 15 ani?

Timp 10 minute

INTRODUCERE

Timpul / era urbanitatii/ urbanizarii Urbanizarea tendinta mondiala de dezvoltare A DOUA JUMATATE A SEC XX alaturi de internationalizarea productiei de bunuri si servicii si tertiarizarea economiei Face necesara acordarea unei atentii speciale evolutiei urbane Era urbanitatii poate parea excesiva problema in discutie este una a spatiului dar si a interactiunii dintre rural si urban

SCOPUL CURSULUI

Cunoasterea dinamicii proceselor de dezvoltare urban - succesiunea de momente de cristalizare a modelelor i teoriilor urbanistice formarea unei gndiri flexibile i stimularea creativit ii prin insusirea termenilor de specialitate selectarea i utilizarea corecta pt. Bibliografie comentarea modalit ilor de analiz - diferi i autori

Denumirea CURSULUI

Cursul - caracter introductiv n problematica urbanismului - n titlu doi termeni ora ul = urbanism i mediul - n elegerea termenilor - important n procesul de formare a viitorilor arhitec i

Urbanism def

Definit - general = tiin a, tehnica i arta construc iei ora elor urbanismul = activitate complex care prin cunoa terea situa iei actuale i prin anticiparea dezvolt rii viitoare a localit ilor urbane i rurale,

constituie baza bunei gestion ri a acestora (luarea deciziilor n elaborarea, aplicarea i controlul aplic rii planurilor urbanistice de dezvoltare general , prin intermediul unor institu ii i servicii publice i pe baza unei legisla ii specifice).

Urbanism si arhitectura

Urbanismul a devenit autonom fa de arhitectur cu aproape un secol n urm sub imperativul cerin elor din ce n ce mai diverse i mai complexe generate, de cre terea i concentrarea popula iei i, de dezvoltarea economico-social provocat de revolu ia tiin ifica i tehnologic .

Complexitate in urbanism

Complexitatea actual a domeniului, provine din trei direc ii:(1) din interiorul domeniului urbanismului care integreaz sistemic problematica evolu iei spa iului urban legat de

cadrul fizic (natural i construit), func ional (mod de ocupare i utilizare a terenului pentru locuin e, servicii publice i de interes general, activit i de producere a bunurilor i serviciilor, circula ii, spa ii plantate, echipare tehnic etc.) i spa ial - configurativ (imagine urban , valoare cultural etc.) cu problematica dezvolt rii economice i sociale.

Aceast interdisciplinaritate impune dezvoltarea unui cmp larg i diversificat de dialog i de colaborare cu speciali ti din diferite alte domenii - economi ti, sociologi, geografi, ecologi i ingineri de diferite specialit i implica i n studiile i planurile de urbanism i amenajare a teritoriului;


(2) din direc ia intercondi ion rilor dezvolt rii unei localit i cu contextul mai larg teritorial, pe palierele: interna ional, na ional, regional, jude ean;


(3) din direc ia principiilor actuale ale dezvolt rii durabile care exprim o nou atitudine fa de problemele dezvolt rii, odat cu adoptarea raportului VIITORUL NOSTRU COMUN (RAPORTUL BRUNDTLAND) la cea de a 42 - a sesiune a O.N.U. , New York, 1987 de c tre comunitatea interna ional , prin care se urm re te orientarea coerent a politicilor de dezvoltare astfel nct satisfacerea actualelor nevoi ale popula iei s nu compromit viitoarelor genera ii de a- i satisface propriile nevoi. ansa

Aceast nou atitudine presupune un proces de schimbare fa de perioada anterioar a industrializ rii n ceea ce prive te: exploatarea resurselor, direc ionarea investi iilor, orientarea dezvolt rii tehnologice i schimbarea institu iilor. Toate acestea este necesar s fie armonizate pentru ridicarea poten ialului actual i viitor de satisfacere a nevoilor i aspira iilor umane.

Elemente de mediu

Introducerea n problematica general a urbanismului implic n elegerea i formarea unei atitudini evoluate fa de mediu ca sistem global din care fac att mediul natural, ct i mediul antropic (format din mediul socio economic i tot ceea ce este construit i amenajat prin activitatea omului).

Mediul

Mediul = totalitatea condi iilor n care se desf oar existen a fiec rui individ ca entitate fizic , social i spiritual . Fiecare dintre componentele mediului se afl n strns interdependen cu celelalte dou , orice ac iune intervenit n unul dintre ele, repercutndu-se n spa iu i n timp asupra celorlalte i revenind, prin schimb rile provocate acestora, s amplifice, s modifice sau s anuleze ac iunea ini ial .

MODEL GLOBAL AL MEDIULUITERRA COSMOS

1 5 2OM

3

4

1. mediul natural 2. mediul antropic 3. mediul artificial (construit i amenajat) 4. mediul socio economic (popula ie i activit i) 5. aria de relevan pentru o a ezare uman ca obiect de studiu al urbanismului care integreaz aspectele privind mediul natural, mediul socio economic i mediul construit i amenajat)

Mediul aria de relevanta asezari umane

Din cmpul complex al fiec reia dintre componentele mediului, n urbanism sunt semnificative numai o anumit parte, alc tuind aria de relevan pentru o a ezare uman i pentru teritoriul care i apar ine. Interac iunile specifice cu celelalte componente au obligat urbanistul s i mbog easc continuu propriul domeniu teoretic i s i pun n acord limbajul i metodologia de lucru cu cele ale altor domenii, integrnd i utiliznd concepte i modele furnizate de

teoria general a sistemelor, economie, sociologie, psihosociologie, antropologie, ecografie, biologie, ecologie, filozofia culturii, semiotic i altele.

Abordare mediu

Abordarea sistemic a mediului i a componentelor acestuia presupune identificarea

(1) alc tuirii, (2) organiz rii, (3) structurii i (4) func ion rii (comportamentului n timp) pentru fiecare dintre componente.

(1) Alc tuirea mediului

(1) Alc tuirea mediului, n conformitate cu Declara ia asupra mediului ambiant: adoptat cu ocazia Conferin ei Mondiale ONU pentru ap rarea mediului ambiant (Stockholm, 1972) const din:

mediului natural care este format din mediul neantropizat (n care nu a p truns omul) i cel accidental antropizat (n care prezenta sa este accidental ca n rezerva iile naturale, mediul temporar parcurs de triburile primitive din anumite regiuni ale lumii). mediul artificial cuprinde a ez rile umane urbane i rurale, amenaj rile i construc iile din teritoriu destinate circula iei, transporturilor, extragerii i prelucr rii resurselor supra i subterane, terenurile agricole, planta iile forestiere, pepinierele, p durile-parc, plajele amenajate etc. mediul social-economic este alc tuit din popula ie cu structura ei demografic , cu activit ile ei, cu modul ei de trai i cu ntreg ansamblul de factori, condi ii, rela ii, institu ii, norme, legi i ideologii.

(2) Organizarea mediului

(2) Organizarea mediului = proprietatea caracteristic unui sistem de a fi constituit din p r i legate prin fluxuri de substan , energie i informa ie, ntr-un tot unitar, integral, cu o anumit structur i func ionare. Se face pe niveluri ierarhizate n raport cu scara geografic de la nivel planetar, continental, na ional, regional, zonal, jude ean pn la cel local.

(3) Structura mediului

(3) Structura mediului, n eleas ca sistem de rela ii, este rezultanta deosebit de complex a integr rii rela iilor

bio-geo-chimice specifice mediului natural, a rela iilor fizico-spa iale, func ionale i spa ialconfigurative, specifice mediului artificial i a rela iilor sociale (spirituale i materiale) specifice mediului social-economic.

(4) Func ionarea mediului

(4) Func ionarea mediului = comportament specific al sistemului n timp,mbin modalitatea de func ionare ecologic echilibrat a mediului natural cu modalitatea de func ionare prin dezvoltare a mediilor artificial i socialeconomic,

incluznd totodat diferite stadii de dezvoltare neechilibrat i de crize (energetic , ecologic , de materii prime, de alimente etc.) generate de contradic iile create de specificitatea diferit a celor dou moduri de func ionare.

SUBSISTEMELE MEDIULUI mediul natural alc tuire y litosfera y atmosfera y hidrosfera y biosfera y elemente compuse: relief sol organizare y peisaje geografice y ecosisteme y organizare social (familii, gospod rii, asocia ii pe criterii economice, profesionale, politice, spa iale, etnice, culturale, sportive) y organizare administrativ teritorial ( ri, regiuni, jude e. comune) y organizare interna ional (ONU, Uniunea European etc.) structur y rela ii bio-geo-chimice y lan uri trofice y rela ii interpersonale, de grup, sociale etc., formale i informale, pe plan spiritual i material y opunere la entropie dar cu provocarea unei cre teri de entropie (globalizarea proceselor) y dezvoltare durabil y rela ii fizic-spa iale y rela ii func ionale y rela ii spa ial configurative y opunere la entropie dar cu provocarea unei cre teri de entropie (epuizarea resurselor neregenerabile) y dezvoltare durabil y zone func ionale y re ele de localit i y re ele majore de infrastructur tehnic y peisaje culturale mediul socio - economic y popula ie (m rime, caracteristici demografice, necesit i, aspira ii, mod de viata, credin e etc.) y activit i y tehnologie y institu ii, legisla ie mediul artificial y a ez ri umane y construc ii i amenaj ri n teritoriu pentru exploatarea resurselor i infrastuctura tehnic (transporturi, telecomunica ii, alimentare cu ap i energie etc.)

func ionare (comportament n timp)

y entropie y echilibrare ecologic y degradare, poluare, riscuri naturale, reducerea biodiversit ii

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie:

Benevolo, Leonardo - Ora ul n istoria Europei, Editura POLIROM, Bucure ti, 2003 Hall, Peter - Ora ele de mine - o istorie intelectual a urbanismului secolului XX, Editura ALL, Bucure ti, 1999 Choay, Francoise - Alegoria patrimoniului, Editura Simetria, Bucure ti, 1998 Camillo Sitte - Arta construirii ora elor, Editura Tehnic , Bucure ti, 1991 Gibberd, Frederic - Composition urbaine, Ed. Dunod, Paris, 1972 Laurian, Radu - Probleme de estetica oraselor, Editura Tehnic , Bucure ti, 1962 Mumford, Louis - La cite a travers lhistoire, Ed. Du Seuil, Paris, 1964 Cristea, Doina Ora ul n istorie, curs 350 CD, Biblioteca UAUIM, 2009 Cristea, Doina Ora ul si mediul, curs 350 CD, Biblioteca UAUIM, 2009

ORASUL=

DEFINIRE CAMP SPATIAL

EXERCITIUL 2

Raspundeti la urmatoarea intrebare:

Cum poate fi definit un oras? Timp 10 minute

INTRODUCERE CAMPUL SPATIAL

Studierea EU = - precizarea teritoriilor de studiu a da un continut termenului urban

Abordarile EU

conceptuala practica

ABORDAREA CONCEPTUALA

Cunoasterea urbanului necesita precizari asupra

termenilor utilizati existentei juridice a orasului

ce fac posibile 3 definitii

insistarea asupra unei functii specifice spatiilor urbane


PRECIZARI

TERMENII UTILIZATI Civilizatia nivel tehnic permite sa distingem ocuparea spatiului sub 2 formule ORAS si SAT

ORAS teritoriul cu aglomerari de constructii

SAT teritoriul format cu precadere de spatii cultivate cu un habitat mai putin dens, dispersat


PRECIZARI

SEC.XX dezvoltarea si utilizarea a 2 termeni noi:

periferia suburbanul marile ansambluri de locuit


PRECIZARI

PERIFERIA = teritoriul care inconjoara un loc (4km), un oras cel modern rezulta prin extinderea continua a locuirii in jurul unui oras apare dupa revolutia industriala depinde in mare masura de oras din pdv. comercial si administrativ


PRECIZARI

MARI ANSAMBLURI termenul apare in anii 50 Desemneaza grupuri de imobile de locuit de dimensiuni mari implantate in zone noi intr-un perimetru delimitat mai apropiat sau mai indepartat de centrul orasului Deseori sunt considerati sateliti ai orasului mama Au forme geometrice elementare turnuri sau bare cu mai mult de 5 etaje si lift

ABORDAREA JURIDICA

PRECIZARI

delimitarea teritoriului administrativ administrat prin lege Romania Legea nr. 2 din 1972

statutul de oras conferit prin lege dupa criteriile enuntate in PATN Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati

CELE 3 DEFINITII ALE TERMENULUI URBAN

ESTE POSIBILA ASTFEL FORMULAREA A TREI 3 DEFINITII

1. 2. 3.

CANTITATIVA CALITATIVA SISTEMICA


CANTITATIVA subliniaza 3 caracteristici

o concentrare, densitate = loc geografic ce presupune o reuniune considerabila de constructii, populatie, locuri de munca, locuinte un caracter durabil spre deosebire de aglomerarile temporare de ex. Targurile, talciocurile = un loc geografic unde locuitorii traiesc si muncesc activitatile practicate sunt variabile si ierarhizate = un loc social unde activitatile sunt comertul, industria si administratia locuitorii nu au ocupatii agricole

3 criterii de baza de definire concentrarea intr-un spatiu criteriul spatiu caracterul durabil criteriul temporalitate functia economica criteriul economic


CALITATIVA Bunurile cuantificate sunt insuficiente pt. A defini orasul. Orasele sunt proiectia pe o suprafata de teren a conditiilor naturale, mostenirilor culturale, a jocului fortelor economice, a efortului progresului tehnic, a geniului creatorilor, a constrangerilor administrative, a obiceiurilor zilnice, a aspiratiilor constiente si inconstiente.

Aceasta este o descriere. O abordare sistemica permite o reformulare


SISTEMICA

Paul Claval se intreaba daca orasul nu esteo organizare a spatiuluI care are ca scop favorizarea dezvoltarii relatiilor sociale si maximizarea acestora Jaqueline Beaujeau Garnier analizand rolul orasului il definiste ca o organizare care mediaza intre activitatile economice si grupuri de locuitori pe de-o parte si mediul exterior pe de alta parte.

CELE 3 CRITERII PROPUSE DE MAX WEBER

Justificare stiinta contemporana nu da un inteles incontestabil orasului ci Furnizeaza abordari care se completeaza fara sa se excluda

Max Weber 1864 1920 analizand orasul utilizeaza diferite criterii care ne ajuta in lectura orasului si examineaza 3 aspecte

CELE 3 CRITERII PROPUSE DE MAX WEBER

CRITERII ocuparea spatiului orasul nu este un ansamblu de constructii separate ci orasul este o concentrare sociologic gradul de cunoastere reciproca a locuitorilor- orasul= o aglomerare cunoastere reciproca a locuitorilor economic orasul = locul unde populatia satisface o parte economica importanta a nevoilor cotidiene pe piata locala gratie produselor fabicate de populatia locala sau procurate pt. a fi vandute pe piata locala

FUNCTIA DE REPREZENTARE ORASUL = concept care integreaza o caracteristica esentiala = faptul ca exercita o functie de reprezentare ORASUL = un sistem de rerpezentare a conditiilor naturale si istorice ORASUL = o scriere a spatiului care simbolizeaza alegerile operate de responsabilii/ reprezentantii populatiei care au trait/ traiesc in oras Orasele europene elemente de specificitate care le diferentiaza din pdv. Istoric de orasele de pe alte continente

ABORDAREA PRAGMATICA

Spatiul = concept complex descris dupa criterii CANTITATIVE densitatea populatiei procentajul populatiei neagricole reteaua de comunicatii CALITATIVE conditii constrangeri aspiratii

TIPURI DE SPATII ECONOMICE

O abordare posibila este inspirata de cele 3 tipuri de spatii economice (Francois Peroux)

SPATII ECONOMICE

OMOGEN/ UNIFORM POLARIZAT / HETEROGEN SAU CAMP DE FORTE PLAN

SPATII ECONOMICE OMOGEN/ UNIFORM

uniformitate dupa criterii economice si demografice prin excelenta spatiile rurale rareori manifestata in spatiul urban disontinuitate a spatiului construit

SPATII ECONOMICE POLARIZAT / HETEROGEN SAU CAMP DE FORTE - diversele parti sunt complemenatare si intretin relatii intre ele si mai ales cu polii dominanti + schimburi cu regiunea invecinata - spatiul economic urban fluxuri de bunuri si servicii intr-un teritoriu considerat

STIINTA ACTIVITATILOR ECONOMICE URBANE

SPATIUL PLAN spatiu aflat sub autoritate identica in sensul unui proiect si nu in sens de planeitate ci in sens de proiect

TIPURI DE PERIMETRE

PERIMETRE ADMINISTRATIVE

TIPURI DE PERIMETRE

PERIMETRE GEO-ECONOMICE spatiu geografic reprezentand o realitate economica CRITERII in raport cu orasul mama aglomeratii, metropole, oras satelit, oras izolat - percepere de catre agentii economici apartenenta la o realitate teritoriala careia ii cunosc limitele strada, cartierul, nodul de comunicatii, valea, platoul spatii pe care se aplica o politica economica bazin de locuit, bazin de forta de munca, bazin turistic, bazin de activitati agricole,industriale sau tertiare

TIPURI DE PERIMETRE

PERIMETRELE STUDIATE PUG, PUZ, PUD

CRITERII continuitate identificarea schimbarilor natura ocuparii terenurilor/ solului

MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

MEDIUL SOCIO ECONOMIC

Examinarea conditiilor economice in spatii specifice = spatii urbane Delimitarile sunt tributare definitiilor administrative si intelesurilor date adjectivului URBAN

JUSTIFICARE -

Cresterea urbana a spatiilor urbane = justificare cantitativa pentru studierea economiei urbane In majoritatea tarilordezvoltate = problema calitativa Fenomenele care au marcat evolutia in ultima jum. A sec. XX: Descentralizarea Reglementarile europene Imperativele integrarii pentru Romania Internationalizarea productiei de bunuri si servicii Cresterea pretului pentru transport Au generat O REVOLUTIE Asezarile urmane au trebuit sa devina actori autonomi ai vietii economice AUTONOMIA =competitie si bulversarea economiei urbane

COMPETITIA INTRE ORASE FACE NECESARA O ANALIZA ECONOMICA A SPATIULUI URBAN IN ANSAMBLUL SISTEMULUI ECONOMIC

PLURALITATEA ABORDARILOR SPATIULUI URBAN

Studierea in maniera stiintifica a realitatii urbane apel la discipline diferite

GEOGRAFIA FIZICA descrierea cadrului natural inserata localitatea definirea ca port maritim, fluvial, de confluenta, de transfer GEOGRAFIA UMANA analiza repartitiei spatiale a activitatilor definirea ca piata rurala, o. industrial, centru comercial, centru administrativ


DEMOGRAFIA descrierea cadrului uman nr. populatie, structura pe varste, pe sexe, dupa origine, repartitia in teritoriu, cresterea naturala sau migratorie ISTORIA descrierea originii si evolutiei localitatii, motivul crearii sale, a dezvoltarii sale sau a regresului


SOCIOLOGIA studierea faptelor sociale legate de colectivitate, tipologia categoriilor sociale care formeaza localitatea, raporturile dintre categorii, situatiile sociale STIINTELE POLITICE permit studierea modului de guvernare in localitati, rolul localitatii in regiune sau in tara, modul in care este exercitata puterea, relatiile intre paliere diferite ale puterii ETNOGRAFIA permite studierea originii populatiei, a obiceiurilor, modului de viata, a culturii locuitorilor

Colectivitatile urbane examinate din p.d.v economic

Acest fapt determina DEFINIREA UNUI CAMP DE STUDIU SPECIFIC Adica

ECONOMIA URBANA

Exercitiul 2DESCRIETI BUCURESTIUL CU AJUTORUL CELOR 7 DISCIPLINE TIMP 15 MIN

CELE 7 DISCIPLINE

GEOGRAFIA FIZICA descrierea cadrului natural inserata localitatea definirea ca port maritim, fluvial, de confluenta, de transfer GEOGRAFIA UMANA analiza repartitiei spatiale a activitatilor definirea ca piata rurala, o. industrial, centru comercial, centru administrativ DEMOGRAFIA descrierea cadrului uman nr. populatie, structura pe varste, pe sexe, dupa origine, repartitia in teritoriu, cresterea naturala sau migratorie ISTORIA descrierea originii si evolutiei localitatii, motivul crearii sale, a dezvoltarii sale sau a regresului SOCIOLOGIA studierea faptelor sociale legate de colectivitate, tipologia categoriilor sociale care formeaza localitatea, raporturile dintre categorii, situatiile sociale STIINTELE POLITICE permit studierea modului de guvernare in localitati, rolul localitatii in regiune sau in tara, modul in care este exercitata puterea, relatiile intre paliere diferite ale puterii ETNOGRAFIA permite studierea originii populatiei, a obiceiurilor, modului de viata, a culturii locuitorilor

CELE 2 SENSURI ALE TERMENULUI ECONOMIE

ETIMOLOGIC = regula de functionare a unei case / gospodarii ECONOMIA are Un sens larg si un sens restrans

ECONOMIA SENS LARGIN ACCEPTIUNE GENERALA = ARTA DE A GESTIONA EFICACE BUNURILE Discutam despre Economie politica, de piata, centralizata, planificata

ECONOMIA SENS RESTRANS

IN SENS RESTRANS = A EVITA PIERDERILE SI CHELTUIELILE INUTILE Expresia a face economii

ECONOMIA STIINTADesi cele 2 definitii un aspect foarte concret

ECONOMIA are in mod egal Sensul Unei stiinte

Obiect Cunoasterea fenomenelor privind PRODUCTIA, DISTRIBUTIA SI CONSUMUL Bunurilor si serviciilor in societatea umana

ECONOMIA URBANA / RURALAURBAN Termenul se refera la ceea ce reprezinta orasul spre deosebire de sat

ECONOMIA URBANA = ECONOMIA ORASELOR

DEFINIREA ORASULUI suficienta pentru descrierea problematicii tratate de E.U

ARTA ADMINISTRARII ORASULUIDEFINITIA 1 E.U. = ARTA BUNEI GESTIONARI A ORASULUI Releva rolul responsabililor politici ai orasului care isi exercita responsabilitatile intr-un cadru legal MODUL de exercitare a activitatii de gestiune a orasului DETERMINA TIPURI diferite de ECONOMII URBANE-

Economie controlata = puterea economica este dirijata politic intr-o mare masura = e. dirijata Economie de piata = sunt acceptate si aplicate mecanismele si regulile de piata

ARTA ADMINISTRARII ORASULUIIn practica - intre cele 2 situatii extreme stadii intermediare economia urbana sa aiba preponderent un caracter dirijat sau unul liberal

In realitate deciziile economice ale celor ce conduc politic orasul si ale diferitilor agenti economici se intrepatrund, se coreleaza pentru a forma un sistem economic urban

ARTA ADMINISTRARII ORASULUI ACESTA PRIMA DEFINITIE Conduce la Analizarea, compararea diferitelor modalitati de gestionare a orasului depind de factori umani Intr-o mare masura fiecare primar = un maestru al economiei urbane Trebuie studiata nu numai definitia teoretica a functiilor sale dar si metodele utilizate

ARTA ADMINISTRARII ORASULUI Defintia 1 = evitarea pierderilor inutile

E.U. = obiect de studiu examinarea dimensiunilor optime pentru echiparea orasului pentru a evita situatia in care costul gestionarii orasului este superior venitului obtinut din gestionarea sa

TERMENUL ECONOMIE URBANA

Apare in sens restrans in anii 50 legat de optimizarea oraselor conditiile optimale reflectate in diferitele servicii prestate de oras

TERMENUL ECONOMIE URBANA

Ce tipuri de transport trebuie alese perspectivele de dezvoltare, de repartitia actuala si viitoare a populatiei si de deplasarile previzibile? Cum se rezolva problemele locuirii si ale echipamentelor publice si ale spatiilor verzi? Cum se asigura alimentarea cu apa, colectarea si epurarea apelor uzate, colectarea, depozitarea si tratarea deseurilor?


posibila in contextul mai larg al termenului economie

DEFINITIA 2 E.U.= stiinta ce are ca obiect cunoasterea fenomenelor legate de PRODUCEREA, DISTRIBUTIA SI CONSUMUL de bunuri si servicii in societatile urbane. E.U. studiaza activitatile economice ale oraselor, caracteristicile acestora sa ale diferentieze in raport cu zonele rurale sa le analizeze prin comparatie


Examinarea activitatilor economice urbane presupune mai multe tipuri de abordari Terenurile Locuintele Transportul

La care se adauga alte aspecte ale orasului resursele naturale, echipamentele publice, mijloacele de productie, comercializarea

ECONOMIA ORASELOR

DEFINITIA 3 E.U. = economia oraselor = obiect de studiu = reteaua formata de orase intr-un spatiu considerat (regional, national, international) Studiul = analiza inter-relationarilor dintre orase si zonele lor de influenta reciproca, de specializare, de ierarhie. Relatiile - marcate de complementaritate sau de diferentiere, de opozitie, de concurenta

ECONOMIA URBANA TREI TIPURI DE ANALIZA

a/ al gestiunii orasului

b/ al activitatii economice

c/ al relatiilor economice inter-urbane si inter-spatiale

ECONOMIA URBANA TREI TIPURI DE ANALIZA

DEFINITIA 1 = SUBIECTIVA - are ca obiectiv ameliorarea situatiei existente exprimate prin cercetarea unui optim DEFINITIA 2 = ANALITICA - de fapt este pur descriptiva DEFINITIA 3 = SISTEMICA - studiaza orasul ca pe un ansamblu organic in relatie cu mediul inconjurator

Documents

Curs 1 Definitii