Curs 12 SDR.GUILLAN- BARRE si Paralizia faciala.pptx

7/24/2019 Curs 12 SDR.GUILLAN- BARRE si Paralizia faciala.pptx

1/70

Poliradiculonevrita

Guillan-Barr


2/70

este o boala ce afecteazasistemul nervos periferic, in fapto polineuropatie inamatorieacuta demielinizanta,caracterizata prin decite motorii,senzitive si vegetative. In forma

sa obisnuita sunt afectate teaca demielina a nervilor periferici sicelulele Schwan,dar exista si boli

pur axonale, acestea din


3/70

Din nefericire, pana la ora actuala, nu se

cunosc motivele pentru care anumite persoane

sunt afectate, iar altele nu. Ceea ce se stie este

faptul ca sistemul imunitar incepe sa atacestructuri proprii ale organismului,constituind astfel o boala autoimuna(in

mod normal sistemul imunitar intervine asuprastructurilor straine organismului). In multe

cazuri etiologia nu poate fi determinata.


4/70

Uneori apare o boala diareica acuta, careprecede simptomele neurologice cu 2-3saptamani, cel mai frecventfiind vorba de

Campilobacter jejuni(cel mai des intalnit germenein asocierea cu aceasta boala). In alte

cazuri raspunsul imun este declansat in urmaunei infectii virale sau bacterienecum arfi infectia cu virusul Epstein-Barr,Cytomegalovirus, Herpes zoster, ycoplasmapneumonie.


5/70

De asemenea poate exista o posibila legatura

intre aceasta afectiune si vaccinarileantigripale si antipoliomielita! BoalaHodg"in si H#$constituie alti factori de riscimplicati in declansarea acestei afectiuni. Nu

in ultimul rand, daca sansele de aparitie ale

poliradiculonevritei sunt mai scazute in timpulsarcinii, acestea cresc in perioada postpartum.


6/70

Practic, aceasta boala poate sa apara la oricevarsta, chiar si in perioada copilariei avand oincidenta de ,! " # cazuri$ %. persoane

in decursul unui an. &e pare cabarbatii suntafectati mai frecvent decat femeile.'fectiunea prezinta # varfuri de aparitie %&-

3&ani, respectiv &'-(&ani.


7/70

Simptomatologie

In din cazuri, semnele neurologice sunt precedatede semne si simptome caracteristice unei infectiirespiratorii sau gastrointestinale. Dupa o perioada

de latenta de cateva zile, apar intr"o prima fazaparestezii,cu debut la membrele inferioare, ulteriorextinzandu"se si la membrele superioare. )aresteziilepot fi insotite de dureri la nivelul musculaturii

afectate!


8/70

'proximativ concomitent sau la scurt timp dupa

aparitia paresteziilor se instaleaza slabiciunemusculara cu deficitul motor, mai intai la

membrele inferioare, pacientii acuzand mers dificil,cu evolutie progresiva spre membrele superioaresi musculatura intercostala, musculaturabulbara(care se caracterizeaza prin disfagie,disartrie, disfonie, tulburari respiratorii*,musculaturalatero"cervicala si musculaturaoculomotorie.


9/70

'proximativ *umatate dintre pacienti prezinta parezafaciala, adesea bilaterala. Deficitul motor poate progresa

pana la pareza sau chiar tetraplegie. In cadrul acestei

patologii mai apar si tulburari de sensibilitate profunda+proprioceptiva*in special, sensibilitatea termica sidureroasa fiind doar usor afectate. +n semn extrem de

important pentru orientarea corecta a diagnosticului este

reprezentat de diminuarea sau abolirea refleelor osteo-tendinoase. xtrem de rar si in cazurile in careslabiciunea musculara este una foarte severa, poate

aparea incontinenta sfincteriana!


10/70

Cea mai frecventa cauza a mortii estereprezentata insa de tulburarile vegetative, carepot aparea precoce in evolutia bolii, si constau

in tulburari de ritm cardiac cu taicardie.bradicardie, oscilatii etreme ale tensiuniiarteriale, tulburari vasomotorii si gastro-intestinale!

In cazurile rare, dar cu prognostic rezervat, apare

si edemul papilar(daca exista ipertensiuneintracraniana*!


11/70

In stadiile incipiente, punerea corecta a diagnosticuluiprezinta anumite dicultati, c!iar si pentru unspecialist. "edicul trebuie sa e extrem de meticulosin realizarea anamnezei si a examenului clinic,

insistand asupra examenului neurologic. #stfel,exsitenta unei infectii respiratorii sau intestinale inultimele $-% saptamani, coroborata cu parestezii sislabiciune musculara la nivelul extremitatilorinferioare bilateral, cu evolutie progresiva spremembrele superioare bilateral, impreuna cu abolireare&exelor osteotendinoase indica posibila existenta aacestei patologii.


12/70

'a circa (-) zile de la instalarea decituluimotor punctia lombaraevidentiaza modicaritipice* disociatia albumino-citologica+cresterea concentratiei de proteinecu celularitate normala.

Examenul electroziologic ( EE !pune inevidenta modicari caracteristice demielinizarii*conducere incetinita, blocarea conducerii.

In completarea diagnosticului se mai pot efectuasi alte investigatii cum ar * teste serologice,"#$, E%, biopsie musculara, etc.


13/70

ste nevoie de multa atentie pentrudiagnosticarea corecta a patologiei,astfel, daca in evolutia bolii apar

semne ca* febra la debut, asimetriadecitului motor, tulburari clare desensibilitate cu nivel, numar crescut

de celule +(/01l, suspiciunea artrebuie sa se indrepte spre o altapatologie.


14/70

&iagnostic diferential Printre afectiunile cu mod de prezentare

asemanator se numara* miopatiile acute,

patologie medulara +mielite, proceseexpansive medulare, miastenia gravis,botulismul, boala '2me, porria,intoxicatii +t!aliu, plumb, mononucleoza,3I4, citomagalovirus, vasculite, !erpeszoster, !erpes simplex, poliomielita, etc.


15/70

Evolutie In conditiile diagnosticului precoce si ale unui

tratament corect instituit, aproximativ )/5recupereaza complet decitele intr-un interval de

cateva saptamani sau luni, restul ramand cu sec!elevariate. "ortalitatea este de %-(5, ind mai crescuta informa axonala a afectiunii, la varstnicii care prezinta sialte patologii asociate, la cei cu decit motorgeneralizat si la pacientii care prezinta scaderea

precoce a vitezelor de conducere. 'a (-6/5 dintrepacienti apar remisiuni, recaderi, situatie in care estevorba despre o polineuropatie in&amatoriedemielinizanta cronica.


16/70

7ratament

- internare in spital, cu monitorizare cardio-respiratorie si ventilatie mecanicain cazurileunde se impune acest lucru -

" plasmafereza(scad sechelele si amelioreazasimptomatologia respiratorie) -

- administrarea de imunoglobuline

intravenos,g$/gc$zi timp de ! zile - tratament simptomatic si profilaia

trombozelor venoase si a emboliei pulmonare


17/70

7rat. recuperator

8ecuperarea poate dura intre '- luni, in functie de cat degrav este decitul cu care ramane pacientul in urma bolii.xista cazuri in care se impune terapia zica recuperatoriec!iar si 69 luni. Pacientii cu afectare musculara severa vortrebui internati in spitale speciale de recuperare medicalaunde pot primi tratament continuu si ingri:irecorespunzatoare pana ce isi recapata functiile motorii. ;eicare prefera sa faca recuperare la domiciliu isi pot procuradiverse aparate care sa ii a:ute in activitatile zilnice panacand vor deveni capabili sa le realizeze singuri.In vederea recuperarii, pacientul va urma un programfoarte bine pus la punct de catre un specialist inzioterapie.
http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/fizioterapie_1675http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/fizioterapie_1675http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/fizioterapie_1675


18/70

'cesta va ghida pacientul in realizarea

miscarilor corecte, adecvate stadiului de

recuperare in care se afla, il va sfatui care sunt

miscarile pe care trebuie sa le evite. xista

cazuri in care pacientul are nevoie si de un

logoped, de un specialist care sa il invete cum

sa articuleze corect cuvintele, dar si cum sa isicoordoneze deglutitia. 'cesta este recomandat

in special pacientilor cu disartrie.


19/70

chipa raspunzatoare de recuperarea

pacientului este complexa si va contine pe

langa specialistii amintiti si o asistenta

medicala si o infirmiera, in functie de nevoile

speciale ale persoanei afectate.

In ciuda faptului ca recuperarea decurge lent,

ma*oritatea pacientilor suferinzi de sindromul0uillain 1arre isi revin.


20/70

+n procent scazut raman cu sechele pe termen lung,

insa acestea sunt minore si sunt reprezentate in

special de amorteala la nivelul degetelor picioarelor

sau mainilor, care nu interfera in nici un fel cudesfasurarea activitatilor cotidiene.

#2 din pacienti raman cu probleme de postura si

echilibru care pot sa afecteze calitatea vietii si

capacitatea persoanei respective de a realiza activitati

zilnice.


21/70

Intre 3"42 din cei care fac sindromul 0uillain

1arre mor ca urmare a complicatiilor, in

principal insuficienta respiratorie, infectii

(pneumonii) si atac de cord.

562 dintre pacienti acuza chiar si dupa

incheierea recuperarii medicale si reluarea

functiilor motorii, persistenta unei asteniifizice generalizate.


22/70

Preventia ortopedica

< instalare corecta pemasa


23/70


)$*"E*)$E"E++"*)+*))/" prin mobilizare pasiva


24/70


)$*"E*)$E"E++"*)+*))/" prin mobilizare pasiva


25/70


)$*"E*)$E"E+ +"*)+*))/" prin mobilizare pasiva


26/70


Pot folosite si

orteze darsupraveg!eatainc!iderea lor


27/70

Preventia complicatiilorrespiratorii"espiratie abdomino-diafragmatica


28/70

Preventia complicatiilorrespiratorii

7e!nici de dezancombrare bronsica

;resterea &uxului respirator, lent,prelungit, cu glota desc!isa si indecubit lateral

4entilatie si tuse diri:ata


29/70

Preventia complicatiilorrespiratorii"espiratie cupresiune pozitiva dupa intubatie


30/70

Preventia complicatiilor trombo" embolice

7ratament anticoagulant

contentie elastica in partea inferioara

8espiratie abdomino-diafragmatica "obilizare pasiva

"iscari active


31/70

=ecienta motorie

onsolidaremusculara+nalitica0rincipiul iradierii de energie prin forta delucru


32/70

=ecienta motorie

onsolidaremusculara)n sir cinetic homolateral periferic 1 axio-periferic2acilitare proprioceptiva


33/70

&ecienta senzitiva

upta contra durerii* Instalare confortabila

fara risc pentruarticulatii

"asa:

#plicare de caldura

>izioterapie * vibratii,electrostimularetranscutanata

7ratamentfarmacologic


34/70

"ecuperarea functiilor motoriiimportante

0rin sedinte deechilibru


35/70

7ransferuri dintr-un loc inaltul



36/70


Echilibru in picioare #ers


37/70


prehensiune si activitate gestuala


38/70

3alneoterapiapermite *

Statiuneapermanenta,ec!ilibrul si mersul

si cistigareaamplitudiniiarticulatiilordatorita impulsului

!idrostatic Sentimentul de

eliberare si euforiefoarte benecpentru psi!ic


39/70

=e asemenea, balneoterapiamaipermite*

8elaxareamusculara prinefectul sedativ si

antialgic al caldurii ;onsolidarea

musculara datoritarezistentei

!idrostatice


40/70

=ezadaptarea la efort

;ovor rulant

Intretinerea..inanduranta


41/70

Incapacitate functionala persistenta

"eeadaptare 4 tilizarea de tehnicia5utatoare


42/70

Incapacitate functionala persistenta

"eeadaptare 4 tilizarea de tehnici a5utatoare


43/70

)/0/1##/ /C#/14 5E 6#) )E0#E0#C CH/01E7 BE111/ C8)#1 9# /581E7CE:6


44/70

Paralizia facial? Bell este o afec@iuneneurologic? acut? interesandtraiectul nervului facial sub nucleul

bulbo-protuberan@ial, producandpareza sau paralizia !omolateral? amusculaturii fe@ei, mai rar bilateral

+cca $/5 din cazuri.


45/70

dureri retroauriculare

sau faciale. asimetrie facial6,

tr?s?turile fe@eicoborate de partea

bolnav?, deviate sprepartea indemn?.

7ablou clinic


46/70

in miAcarea de ar?tare a din@ilor, seridic? numai partea s?n?toas?.

Atergerea Aan@ului nazo-labial.

lagoftalmie, c!iar Ai in somn +oc!ide

iepureC.


47/70

de partea afectat? globul ocular esterotat in

sus Ai in afar? +semnul ;!. Bell.

epip!ora - prin paralizia neuronul3orner.

uneori ulcera@ii ale corneii lipsindclipirea.

!iperacuzie.

disgenezie +alter?ri ale gustului.


48/70

tiologie

virusul !erpes zoster.

virusul !erpes simplu, care ar existain stare

latent? in ganglionul geniculat,reactivat in

st?ri de stress, expunere la frig etc.

a frigoreC +idiopatic?, f?r? etiologieprecizat?


49/70

=iagnostic

Examenul clinic d indicaii asupra topografei

leziunii

leziune intre neuronul protuberan@ial Aiganglionul geniculat - paralizie facial6periferic6

f6r6 tulbur6ri de gust 7i de sensibilitate alimbii.

la nivelul ganglionului geniculat - paraliziefacial6 8 tulbur6ri v6l palatin 8 audi9iedureroas6 8 tulbur6ri de gust, saliva9ie,sensibilitate limb6. sub ganglionul geniculat, deasupra nervului

sc?ri@ei D paralizie facial6 8 tulbur6ri auditive,tulbur6ri de sensibilitate lingual6 7isaliva9ie. sub nervul sc?ri@ei - paralizie facial6 8tulbur6ri sensibilitate lingual6 7i de saliva9ie sub oriciul stilo-mastoidian D paraliziefacial6 pur6 motorie, dureri auriculare,parez6 pavilion sau pareze incomplete.

Eervul facial +sc!em?.


50/70

xamenele paraclinice

=e la caz la caz, pot necesare *

x.


51/70

volutie si prognostic

8evenire la normal rapid? mai ales la copiii

sub 6/ ani

Prognostic bun dac? nu exist? tulbur?ri ale

gustului Prognostic nefavorabil cand persist? peste

% s?pt?mani

dureri faciale

afectare a gustului modic?ri lacrimale

repetarea episoadelor de parez?.

h l


52/70

Sechele

=ac? dup? % luni regenerarea nu este complet?*

epip!ora +lacrimi de crocodilC

obstruc@ie nazal?

asimetrie facial? disestezie +senza@ie dezagreabil? la stimuli

gustativi normali

infec@ii ale corneii

!emispasm facial !ipertonia musculaturii afectate

recuren@? in 6/ - 6$5 din cazuri


53/70

7ratamentul

:n faza acut64 prevenirea complica@iilor corneei D

lacrimi

articiale

masc? pentru inc!iderea oc!iuluinoaptea

eliminarea alimentelor ce stagneaz?in partea

afectat?.


54/70

7ratament medicamentos

steroizi

medica7ie antiviral8

vitamine din grupul 1

toxin8 botulinic8

" in pleoapa superioar8 pentru protec7ia ochiului-

" pentru reducerea spasmului facial.

9ratamentul medicamentos este contestat de unii

autori, dar se pare c8 este totu:i eficient, mai ales dac8

este introdus in primele 6# de ore.


55/70

6ratamentul fizio-"inetic

Inainte de a incepe tratamentul se efectueaz8

aprecierea tonusului muscular

; tonus normal

%; hipotonie # ; atonie

electroneurografie (in primele zile) pentru

aprecierea procentului de fibre afectate.


56/70

"asa:ul extern

bland, de la un punct situat la %,! cm. deasupra

r8d8cinii sprancenelor spre %$3 median8 a

regiunii anterioare a pielii capului

se plaseaz8 degete pe sprancean8 = masa*

spre r8d8cina p8rului :i inapoi

fric7iuni circulare in sensul acelor de ceasornic

pe obraz, b8rbie efleura* la nivelul fe7ei :i alunec8ri pe tegumente

masa* in 4 pe tample.


57/70

$ vibra9ii, tapping, stretchpentru mu7chii

faciali, ei neav;nd fusurimusculare, deci nustimuleaz6 contrac9ia.

# 5 l d b l


58/70

#asa5ul endobucal

se practic8 in cazul apari7iei tetaniz8rilor mu:chiului

buccinator, zigomatic, canin, pielosul gatului

degetul mare in gur8 in dreptul urechii, celelalte degete

exercit8 mi:c8ri in *os :i inainte %"3 sec., apoi spre centru :i

in sus spre maxilar

automasa* " cu policele opus p8r7ii paralizate, pe fa7a intern8 a

obrazului

indexul :i mediusul pe fa7a extern8

se maseaz8 obrazul intinzandu"l u:or in *os :i spre partea

indemn8, f8r8 a se permite coborarea

pleoapei inferioare


59/70

Exerci9ii de mimic6

Nu se recomand8 imediat dup8 apari7ia

paraliziei, ci dup8 cateva zile, pentru c8

la nervul facial degenerarea e foarte lent8

mu:chii faciali nu au fusuri musculare

se d8 timp nervului facial s8 inceap8

regenerarea

se evit8 apari7ia spasmului facial


60/70

Exerci9iile de mimic6 sunt precedatec;teva zile de4 aplica@ii de c?ldur? umed? sau sollux 6/

min.la 6 m.

masa: uAor

exerci@ii mentale de mimic? la copiii maimari

sau adul@i.

0 i i iil li 6 ii i9iil


61/70

0rincipiile aplic6rii exerci9iilorde mimic6

se anuleaz? intai ac@iunea muAc!ilor de partea indemn? muAc!ii paraliza@i vor plasa@i in pozi@ie neutr? pe cat posibil

muAc!ii paraliza@i nu vor intinAi la maximum +brele deactin? Ai miozin? se pot apropia

exerci@iile se execut? lent, pentru a recruta cat mai multeunit?@i motorii

cand se lucreaz? cu muAc!ii din partea superioar? a fe@ei, nuse vor activa cei din partea inferioar? Ai invers

dac? apare brusc !ipertonie Ai apoi sincinezii,muAc!iiparaliza@i trebuiesc plasa@i in intindere maxim?

recuperarea va analitic? Ai progresiv?, nu global?, c?ci s-ardezvolta dezec!ilibru intre muAc!ii dilatatoriC Ai ceiconstrictoriC.


62/70

Exerci9iile propriu zise

exerci@ii de inspira@ie pe nas

incre@irea nasului

um&area n?rilor

r?sucirea interioar? a buzei superioare Aiprotruzia

celei inferioare

apropierea buzelor intre ele, cu ap?sare incre@irea buzelor ca pentru &uierat

zambet f?r? ar?tarea din@ilor


63/70

zambet cu ar?tarea din@ilor

se incearc? incet miAcarea buzelor spre zambet,

apoi se incre@esc incet spre centru

se incre@eAte b?rbia cu indexul Ai policele se imping uAor col@urile

gurii spre pome@i, pentru realizarea surasului

se incearc? inc!iderea oc!iului incet, f?r?

coborarea sprancenei

se inal@? spranceana Ai se men@ine 6/ D 6( sec.


64/70

se incre7e:te fruntea

se mimeaz8 incruntarea

se incearc8 pe rand inchiderea ochilor

pacientul e pus s8 articuleze a, e, i, o, u

se deschid larg ochii, f8r8 a se mi:ca sprancenele

se las8 relaxat8 buza inferioar8 in *os :i inainte,

cu ochii deschi:i, musculatura gatului relaxat8

%! sec.


65/70

$ se va indica mestecarea dechewing - gum, c6ci ar pune


66/70

#n cazul sincineziilor; se incearc8 franarea activit87ii involuntare a

mu:chilor paraliza7i prin intinderea la maximum a acestora

se apropie buzele, se preseaz8 u:or, urm8rindin oglind8 mi:c8rile necontrolate

se relaxeaz8 buzele u:or, astfel ca mi:c8rile

necontrolate ale orbicularului ochiului s8 se relaxeze dup8

cateva exerci7ii se surade incet, urm8rind in oglind8 s8 nu apar8 spasmul

pleoapelor.


67/70

Castillo


68/70

EE*"/*E"+0)+

A. Electrostimulrile:

controversate, c?ci s-ar adresa muAc!ilordilatatoriC,

mai puternici, in detrimentul celor antagoniAti Dmai slabi, ind suspenda@iC Ai greu accesibili.

se realizeaz? cu curen@i exponen@iali de :oas?frecven@?, cu pant? lent?.

dup? mul@i autori gr?besc vindecarea nu sunt indicate in cazul apari@iei spasmului

facial.


69/70

B. Infraroii

se aplic? 6(-$/ min. cu protec@iaoc!ilor.

C. Ultraviolete

se aplic? % grade eritem in zonadintre

mastoid? Ai mandibul?


70/70

)$*E"=)SE ultrasunetele> le p?trund prin osul cranian Ai sunt

absolut contraindate la nivel

cerebral, urec!e Ai alte organeinterne sensibile la ultrasunete.

Documents

Curs 12 SDR.GUILLAN- BARRE si Paralizia faciala.pptx