Curs 5 (30.10.13):

Competenta organelor judiciare penale

In procesul penal organele judiciare penale exercitata atributiile prevazute de legile lor de organizare. De asemenea, aceste atributii ale organelor judiciare penale care sunt prevazute de lege sunt cele care proiecteaza sfera de competenta a acestora in materie penala deoarece competenta este rezultatul repartizarii atributiilor organelor judicare penale dupa criterii care sunt prevazute de lege. Atributiile organelor judicare penale formeaza competenta fucntionala a acestora si stabilesc locul pe care trebuie sa il ocupe organele judiciare penale in cadrul competentei generale. Ele se cracterizeaza atat in lunimna CPP actual, cat si in lumina NCPP printr-o mare diversitate. Diversitatea orgenelor judiciare penale delimiteaza procesul penal de procesul civil (aceasta este o trasatura speciafica procesului penal). Ea se reflecta si in ordinea cronologica pe care o prevede NCPP care tine seama de momentul in care se realizeaza interventia acestora in cadrul prcesului penal. Interventia prioritara avand-o organele de urmarire penale. Ele sunt primele care intervin in cadrul unui proces penal. Sunt 2 categorii de organe de urmarire penala prezente in ambele coduri:

Organele de cercetare penala – exista in ambele coduri si au rolul de a asigura efecturea cercetarii penale. Cercetarea penala se realizeaza de 2 categorii organe de cercetare penala: organul de cercetare penala al politiei judiciare – reprezinta organul de cercetare penala

comun, doarece realizeaza cercetarea penala cu privire la orice infractiune in ambele coduri, cu exceptia infractiunilor date in competenta celorlate organe de cercetare penala. Politia judiciara este alcatuita in lumina actualului cod din: lucratori de politie (sau politisti) care provin din Ministrerul de interne si care sunt desemnti nominal, in termenii actualului cod ce procedura si in NCPP sunt anume desemnati prin ordin al ministrului de interne cu avizul conform al Procurorului General al Parchetului de pe langa ICCJ, in NCPP cu acordul Procurorului anume desemnat, pentru ca politia judiciara intervine in procesul penal sub autoritatea Procurorului General de pe langa ICCJ. Politia judicara este organizata si fucntioneaza in baza unei legi care este considearata o lege comununa a politiei judicaire, legea 364/2004 cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cereri introduse prin legea de punere in aplicare a noului cod, legea 255/2013. Politia judicara este alcatuita atat de politisti din cadrul Inspectoratului general de politie, cat si din politisti de frontiera care provin din cadrul Inspectoratului Genaral al politiei de frontiera. Sub acest aspect, in NCPP spre desoebire de CPP se includ politistii din cadrul politiei de frontiera in cadrul politiei judiciare. In actuala reglementare ofiterii politiei de frontiera sunt considerati organe de cercetare penala speciala, iar agentii de politie de frontiera organe de constatare. In noua regementare ei fac parte din politia judiciara. Pe langa reglementarea comuna a politiei judiciare exista si o reglemetare speciala in OUG 43/2002 cu midificarile si completarile ulterioare prinvind Directia Nationala Anti-coruptie in care se prevede ca ofiterii si agentii de politie judiciara sunt desemnati direct de procurorul sef al DNA in cadrul parchetlui de pe langa ICCJ si se mai prevede ca nu efectueaza orice act de cercetare, ci numai actele dispuse de procuror. Consecinta acestei diferente de regelmentare este aceea ca in reglementarea comuna, politia judiciara se afla in raporturi de dubla subordonare si anume o subordonare

administrativa fata de organul administrativ din care face parte, cu care si-a pastrat legaturile si o subordonare profesioanla fata de procurorul care supravegheaza urmarirea penala (pentru ca politia judiciara efectueaza act de cercetare sub conducerea procurorului). In reglemenatrea speciala lucrurile sunt complet diferite, politia judiciara este subordonata total atat profesional, cat si adnimistrativ fata de procurorul care efectueaza urmarirea penala. O regelementare similara exista si in lega 508/2004 privind organizarea si functionarea DIICOT (Directiei de Investigare a Infractiunilor de Cirminalitate Organizata si Terorism) unde se prevde ca politia judiciara efectueaza acte de cercetare a infractiunilor de competenta procurorilor DIICOT doar din dispozita expresa a acestora. Numirea membrilor politiei judicare se face insa dupa procedura comuna, spre deosebire de DNA unde numirea se face de Propcurorul sef (care are deptul sa ii numeasca/sanctioneze/demita in mod nemijlocit fara interventia organului administrativ). Politia judiciara este alcatuita in toate cazurile din foiteri si agenti de politie judiciara. Ofiterii si agentii de politie judiciara au aceleasi atributii, adica nu exista nicio diferenta intre cei 2 la nivelul atributiilor care formeaza competenta functioanala a politiei judicare. Politia judiciara exercita 3 categorii de atributii: Constatare a infractiunii Strangere a datelor necesare inceperii urmarii penale Cercetare penala

Primele doua atributii au la baza functia invetigativa pe care o exercita politia judicara si ultima are la baza functia de cercetare pe care o exercita politia judiciara. Daca in ceea ce priveste functia investigativa organul administrativ din carea face parte politia judiciara poate da indrumari acesteia, in ceea ce priveste constatarea infractiunilor si strangerii datelor necesare inceperii urmaririi penale, functia de cercetare se exercita excusiv sub conducerea/controlul/supravegherea procurorului, nefiind permis niciun amestec din partea autoritatii administrativ.Politia de fontiera este organizata si functioneaza in baza OUG 4/2001 aprobata prin lega 81/2002 cu modficiarile si completarile urterioare (lege modificata inclusiv prin legea de punere in aplicarea a NCPP) prin care se urmareste includerea politiei de forntiera incadrul politiei judiciare, adica renuntarea la caracterul ei de organ special de cercetare.

organele de cercetare penala speciala – sunt pastrate si in NCPP si nu exista modificari majore. Ceea ce este nou este ca se prevede in mod expres ca sunt organe de cercetare speciala cele care au specializarea necesara in raport de specificul structurii din care face parte organul de cercetare penala. De asemanea, in privinta procedurii de numire a acestora reglementarea este adusa la nivelul celei privind politia judiciara, astfel NCPP prevede la fel ca in cazul politiei judicare ca organele de cercetare penala speciale sunt alcatuite din lucratori care specializati si care sunt numiti de conducerea ministerului din care fac parte cu avizul conform al Procurorului General al Parchetului de pe langa ICCJ. La fel ca memebri politiei judicare si organele de cercetare penala speciale sunt alcatuite din lucratori care sunt anume desemnati, adica desemnati in scopul de a efectua acte de cercetare penala. In actuala reglemenatre sunt organe de cercetare speciala: Comandantii unitatilor militare pentru infractiuni savarsite de miliari in cadrul unitatilor militare, precum si ofiteri anume desemnati de acestia, comandantii centrelor militare pt infractiuni comise de civili in legatura cu obligatiile lor militare (o asemenea

reglementare nu mai are justificare pentru ca instantele militare nu mai au competenta de a judeca infractiuni comise de civili,ci instantele militare judeca doar infractiuni comise de militari atat pe CPP cat si pe NCPP), sefi comerviilor de garnizaoana pentru infractini savarsite de militari in afara unitatilor militare. Sunt considerate organe speciale in CPP si ofiterii politiei de frontiera, pe NCPP nu mai sunt prevazuti ca organe speciale, ci aparin politiei judicare. In CPP avem si capitanii proturilor, pentru infractiuni in legatura cu regimul sigurantei navigatiei maritime sau fluviale si pentru infractiuni de serviciu sau in legatura cu servciul daca fapta a pus in pericol siguranta navei sau a personalului navigant. In NCPP avem doar 2 categorii de organe de cercetare penala speciala: Organele de cercetare speciala pentru infractiuni comise de militari (desi nu se prevede in mod expres este vorba de organele de cercetare penala militara: comandantii unitatilor militare si sefii comenvriilor de garnizoana ; insa aceasta prevedere intra in contradictie cu o alta prevedere din NCPP care atribuie procurorului militar competenta pentru toate infractinile comise de militari – prin urmare aceasta prevedere nu poate fi aplicata) si organele de cercetare pentru 2 categorii de infractiuni si anume de coruptie si serivciu comise de personalul navigant al marinei civile daca este vorba de o fapta ce a pus in pericol siguranta navigatiei, navei sau a personalului (sunt: capitani porturilor care sunt organizati si functioneaza in baza unei legi speciale, OG nr 42/1997 cu modificarile si completarile ulterioare, la aceasta se adauga si lega 193/2003 privind infractiuni la regimul transportului vamal care prevede in mod expres ca toate infractiunile reglementate de aceasta lege se cerceteaza de organele de cercetare speciala).Cele 2 tipuri de organe isi exercita atributiile sub supravegherea procurorului, nefiind independente. Organele de cercetare penala se bucura de o autonomie relativa.

Procurorul – procurorii sunt constituiti in parchete care sunt organizate si functioneaza pe langa instantele de judecata in cadrul Ministerului Public. La baza organizarii si fucntionarii parchetelor stau principii care sunt specifice si anume: principiul legalitatii procurorilor(valoare cosntituitioanala, dar care este amendat de NCPP prin introducerea oportunitatii urmaririi penale in conditiile prevazute de lege) si principiul independentei procurorilor atat in raport cu instantele de judecata, cat si in raport cu partile, principiul impartialitatii procurorilor care este un principiu cu valoare constitutioanla care este indispensabil in faza de urmarire penala, adica inainte de sesizarea instantei, principiile subordonarii ierarhice si controlului ierarhic, ele nu pot exista unul fara celalalt. Cele doua exista in interiorul ministerului public, creeaza unitate, un corp unitar. Insemna ca fiecare procuror este subordonat procurorului ierarhic pe fiecare treapta pana la nivelul procurorul general, procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ este seful Ministerului Pubic, se afla in varful ierarhiei, el exercita un control ierahic asupra tuturor procurilor din cadrul parchetelor ierarhic inferioare. In virtutea acestor principii procurorul general poate prelua orice cauza care se afla in competenta de urmarie a unui procuror din orice parchet inferior, fara nicio limita, fara sa fie obligat sa motiveze preluarea, potivi Deciziei Curtii Constitutionale. Principiul exercitarii atributiilor sub autoritatea Ministrului justitiei – acest principiu poate afecta independenta ministerului public pentru ca nu este adminisibil niciun amestec din partea unui organului adminitrativ. Principiul indivizibilitatii ministerului public – care decurge din unitatea acestuia si care face ca fiecare procuror sa intervina in procesul penal nu in nume propriu ci in numele parchetului din care face parte. Procurorii din cadrul ministerului public actioneaza ca o singura persoana.

In privinta atributiilor exista diferente majore intre CPP actul si NCPP. In CPP principala atributie a procurorului o reprezinta efectuarea urmaririi penale si rezolvarea conflictului penal prin mijloace alternative. In actuala reglementare efectueaza marea majoritate a actelor de urmarire penala. A doua atributie – supravegherea urmaririi penale/suprvegherea actelor de cercetare penala – ea este restransa la cazurile in care proc nu efectueaza personal urmarirea penala. Procurorul seseizeaza instantele judecatoresti cu rechizitorii prin intermediul carora prezinta in fata instantei stari de fapt si persoane in vederea deschiderii fazei de jucata a procesului penal. Proc participa la senditele de judecata, participarea este obligatorie la judecatorii atunci cand se sesizeaza inatnta prin rechizitoriu, cand pedeasa prevazuta de lege este mai mare de 3 ani inchisore, cand se cere schimbarea pedepsei amenzii in inchisoare, cand este obligatorie asistenta penala a inculaptului precum si in alte cazuri cand procurorul considera ca este necesar pentru apararea interesului public. La celalate instante participarea procurorului este obligatorie. De asemenea, procurorul foloseste caile de atac prevazute de lege si controleaza punerea in executare a hotararilor penale definitive. Acestea sunt atributii care formeaza competenta functionala a procurorului care ii detetmina locul in cadrul competentei generale. In NCPP principala atributie a procurorului va fi suprevegherea urmaririi, astfel procurorul efectueaza urmarirea penala doar in cazuri restranse, in marea majoritate a cazurilor conduce/controleaza/supravegheaza activitatea organului de cercetare penala (speciala sau a politiei judiciare). De asemnea, in NCPP se prevde ca propcurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati, precum si instantele judecatoresti. Aceasta atributie nu este o noutate insa, reprez o noutate atributia procurorului de exercitare a actiunii penale si de exercitare a actiunii civile, astfel in locul participarii procurorului la sedinta de judecata in cauzele penale in NCPP se prevede ca procurorul exercita actiunea penala. Aceasta insemna ca in noua viziune a legiuitorului nu se poate vorbi de exercitiul acitunii penale decat dupa sesizarea intantei de judecata. De asemenea, si exercitarea actiunii civile se face doar in fata instantei, nu si in faza de urmarire penala ca in reglementarea actuala. Procurorul incheie in cursul urmaririi penale acordurile de recunoastere a invinuirii – aceasta reprezinta o noua atribuitie determinata de introducerea acordului de recunoastere a vinovatiei printre procedurile speciale in NCPP. Aceasta insemna ca i se recunoate procurorului o noua functie distincta si anume aceea de negociere, dupa modelul din common law, negocierea este o specializare. De asemenea, in NCPP procurorul poate formula contestatiile si toate caile de atac prevazute de lege. Procurorul exercita si alte atibutii care sunt prevazute de lege pentru ca enumerearea nu este limitativa.Pozitia procesuala a procurorului in procesul penal, in ambele reglementari, procurorul reprezinta statul in procesele penale. El nu este parte in procesul penal nici in noul cod, desi i se recunoaste dr de recuzare, desi partile sunt definite ca fiind subiecti procesuali asupra carora li se exercita actiunea judiciara. Ori, daca procurorului i se recunoaste dreptul si obligatia de exercitare a actiunii penale, chiar daca formal nu figureaza intre partile procesului penal, in NCPP, in faza de judecata, procurorul este considerat parte, aceasta este o cerinta a dreptului la un proces echitabil.

In NCPP se introduc 2 organe judicare noi care reprezinta noutati majore: judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara. Sub aspectul organizarii si functionarii noilor organe judiciare penale nu exista nicio prevedere, ci doar se mentioneaza apartenta acestora la

intantele exsitente. Nu este definit locul acestor organe judicare penale noi in cadrul instantelor judecatoresti. De aceea este necesara fie o lege de organizare pentru fiecare organ judiciar penal fie introducerea in legea existenta a unor dispozitii legale in care sa se reglementeze pozitia acestor noi jurisdictii in cadrul intantelor de judecata existente. Judecatorul de drepturi si libertati intervine doar in faza de urmarie penala, iar introducerea acestuia este importanta pentru ca redefineste rolul judecatorului in faza de urmarire penala care exercita controlul jurisdictional in conformitate cu exigentele Conventiei Europene si a jurispundentei Curtii europene asupra tutror actelor si masurilor de urmarire penala care pot aduce atingere drepturilor si libertatilor persoanei in faza de urmarire penala. Judecatorul de camera preliminara intervine in procesul penal intr-o etapa distincta care este situata intre urmarirea penala si judecata, etapa care poartea denumirea de camera preliminara, de aceea putem spune ca NCPP aduce in procesul penal 2 faze preliminare distincte : o faza preliminara adminitrativa nejurisdicionala (urmariea penala) si o faza jurisdictioanla (camera preliminara). Judecatorul de camerea preliminara are atribuita principala de verificare a legalitatii trimiterii in judecata, de verificare a legalitatii administrarii probelor in cursul urmaririi penale, a legalitatii solutiilor de neurmarire panale prin solutionarea plangerilor contra solutiilor porcurorului, precum si prin solutionarea altor proceduri prevazute de lege.

Instantele judecatoresti sunt reglementate sub aspectele referitoare la organizare si functionare aproape identic, ele sunt aceleasi si functioneaza in baza unei legi comune cu cea a ministerului public, respectiv Legea 304/2004. In lumina noului cod, la fel ca pana acum, procurorul este mai aproape de magistrat decat de avocat. Procurorii fac parte din corpul magistratilor si sunt reprezentati in CSM. Nu avem modificari esetiale in cazul NCPP. Atfel, in lumina CPP actual, instantele judecatoresti sunt judecatorii (instante inferioare), tribunale, curti de apel, curtea militare de apel , ICCJ sectia penala si completul de 5 judecatori, tribunale/complete specializate, instante militare: tribunale militare -echivalente in grad judecatoriilor, tribunalul militar teritorial- echivalent tribunalului, curtea militara de apel –echivalent curtii de apel. In NCPP, structura ramane aceeasi cu exceptia instantelor militare, care sunt in numar de doua : tribunale militare -echivalente in grad tribunalelor si curtea militara de apel. In cadrul ICCJ nu exista sectie militara, sectia penala a ICCJ solutioneaza toate apelurile declarate impotriva sentintelor.

Instantele judecatoresti au rolul cel mai important dintre toate organele judiciare penale si anume au rolul de infaptuire a justitiei in materie penala. Justitia se infaptuieste doar de instantele judecatoresti. Ea este rezultatul unei activitati de judecata care se realizeaza de instantele de judecata prin mijloace specifice si cu repectarea garantiilor jurisdictionale prevazute de lege intr-o procedura care este specifica fazei de judecata, care este o procedura orala/nemijlocita si contradictorie. Instantele de judecata intervin doar in faza de judecata a procesului penal. Dintre toti participantii, instantele de judecata prezinta singurele organe judiciare penale care aduc la indeplinire scopul pentru care se desfasoara procesul penal. Atributiile intantelor judecatoresti pot fi in 3 mari categorii:

1. Exercitarea controlului jurisdictional permanent asupra tuturor participantilor in procesul penal

2. Judecata 3. Solutionarea cauzelor penale

Practic intantele de jud controleaza/judeca si rezolva cauzele. Instantele de jud sunt alcatuite doar din judecatori care sunt profesioanali. Instantele de judecata spre deosebire de procurori judeca intr-o compunere care este prevazuta de lege, adica in complete de judecata. Notiunea de compunere a instantei de judecata prezinta 2 aspecte si anume: aspectul functional si aspectul constitutiv. Aspectul functional al notiunii de compunere insemna ca instanta de jud nu poate fi compusa decat din judecatori. In cazul unei compuneri speciale judectorii trebuie sa fie anume desemnati – in cazul infractorului minori. Aspectul contitutiv al notiunii de compunere care insemna ca instanta de judecata trebuie sa fie alcatuita dintr-un anumit numar de judecatori anume prevazut de lege. Sub aspect constitutiv, principiul cunoscut pretutindeni este cel al colegialitatii. Din motive de economie principiul care este prev in CPP, este retinut in NCPP sub forma principiului unicitatii (adica al judecatorului unic), colegialitatea fiind exceptia. Judecata in prima instanta/in fond se realizeaza la toate instantele de judecata, cu o singura exceptie si anume a ICCJ, de un singur judecator. La sectia penala a ICCJ judecata in prima instanta se realizeaza de catre un complet de trei judecatori. Exceptie o face situatia in care se parcurge procedura de examininare a recursului in casatie si care este mentiunita si de NCPP in privinta recursului in casatie cand se prevede ca examinarea sub aspectul admisibilitatii se face in principiu de un singur judecator. In actuala reglementare, examinarea de principiu a cererii de recurs, se realizeaza de acelasi complet de judecata care este desemnat pentru judecarea recursului, adica de un numar de 3 judecatori. In NCPP examinarea in principiu a cererii de recurs in casatie se examineaza in camera de consiliu fara participarea procurorului si a fortelor de ordine. Judecata in apel se realiz de 2 judecatori, iar in recurs in actuala reglementare de 3 judecatori. NCPP nu modifica aceste prevederi, nici legea de punere in aplicare nu aduce modificari sub acest aspect, astfel incat, la ICCJ sectia penala judeca in prima instanta in complet de 3 judecatori, la fel, in reglementarea actuala judeca in prima instanta si recursurile declarate imptriva deciziilor in apel tot in complet de 3 judecatori, iar in NCPP judeca apelul in complet de 2 judecatori. Recursurile in actuala reglementare, inpotriva sentintelor pronuntate de sectia penala a ICCJ, se realizeaza de completul de 5 jud. Judeca in prima instanta doar o singura categorie cauze, anume reviziuirea in temeiul unui hotarari date de Curtea Europena – completul de 5 jud. In NCPP, completul de 5 judecatori poate judeca apelurile delcarate imptotriva sentintelor pronuntate in prima intanta de sectia penala a ICCJ.

In ceea ce priveste compunerea instantelor, normele juridice sunt norme imperative de ordine publice. Aceasta insemna ca nerespectarea dispozitilor legale privitoare la compunerea instantei atrage sanctiunea nulitatii absolute a judecatii. Aceeasi sanctiune este prevazuta si in NCPP. Compunerea instantei este guvernata de principiul unicitatii si continuitatii adica completul de judecata care este desemnat sa judece cauza ramane nechimbat pe tot parcurul cauzei. Pana la inceperea dezbaterilor schimbarea completului este posibila doar daca exista motive obiective, spre exemplu, s-a pensionat un judecator. Dupa inceperea dezbaterilor judicare nu mai este posibila nicio schimbare. Aceasta prevedere trebuie modificata, ar trebui sa exite interdictia schimbarii compunerii pana la inceperea cercetarii. La acest principiu se mai adauga un alt principiu care este prevazut si in NCPP si anume cel al repartizari aleatorii a cauzelor penale. Acest pricipiu a fost prevzut prima data prin legea de organizare judiciara, iar regulamentul intantelor de judecata care este aprobat prin hot plenului CMS cuprinde reguli de aducere la indeplinire a acestui principiu in practica, care are rolul de a garanta independenta si in fata instantelor de judecata.

Competenta organelor judicare penale

In sitemul roman criteriul care sta la baza competentei este cel al legalitatii. Spre deosebire de alte legislatii cum sunt cele din common law unde competenta este judiciara. In Romania competenta nu poate fi analizata decat prin prisma normelor de competenta prevazute de lege. Atat in CPP actul, cat si in NCPP sunt acelasi forme de competenta:

1. Competenta materiala – este cea care se determina dupa natura si dupa calitatea infractiunii si face posibila delimitarea intre organele judiciare penale de grad diferit. Ea se stabileste pe linie verticala intre organele jud penale, de jos in sus. Sunt doua modalitati de determinare a competentei penale in ambele coduri: Determinarea abstracta/gereica – prevazuta pentru organele judicare care au o

competenta judicara generala, comuna. Acestea sunt: organele de cercetare penala a politiei judicare (care are competenta comuna de cerecetare pentru orice infractiune care nu sunt date expres altor organe) si judecatoriile.

Determinarea concreta – intocmirea unei liste de infractiuni date in competenta unui organ judicar. Este o competenta concreta in cazul organului de cercetare penala speciale si pentru procuror. Exista o lista de infractiuni si pentru tribunal si partial si pentru curtile de apel, curtea miliatra de apel si pentru sectia penala a ICCJ.

2. Competenta persoana 3. Competenta teritoriala4. Competenta functioanala – mentioanata in mod expres in NCPP (fara a o defini insa),

spre deosebire de CPP unde exista dar nu este prev, aceasta fiind determinata de sfera de atributii prevazuta de lege pe care organele judiciare penale le exercita in cadrul unui proces penal.

5. Competenta speciala – organele judicare penale speciale in raport de specializarea atribuita.