Curs de Latina Pentru Litere Zi

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAŢIFACULTATEA DE LITERE

CURS DE LIMBA LATINĂMORFOLOGIA LIMBII LATINESECŢIILE DE RE, RF EF, ANUL I

PROF. PANAİNTE İSABELA

CURS DE LIMBA LATINĂ 1

Curs de limba latină

I. Introducere

Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi limba greacă, limbile slave (rusa, bulgara, sârba, ceha, poloneza, etc.), limbile germanice (engleza, germana), limba dacilor, a vechilor gali, albaneza, armeana, numeroase limbi din India şi Iran, etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numeşte flexiune (flexio, -onis= îndoire, flexiune), iar limbile care au asemenea modificări se numesc flexionare.

Limba latină s-a vorbit mai întâi în Italia, în Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a întemeiat cetatea Roma. Primele mărturii scrise provin poate de la începutul secolului al VI-lea a. Chr., iar cele de literatură artistică doar începând din a doua jumătate a secolului al III-lea a. Chr.

În Italia se mai vorbeau şi alte limbi: osca (în sud), umbriana (în nord-est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica. Dar, dintre ele, limba latină este cea care s-a păstrat şi s-a răspândit, datorită circumstanţelor politice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră, din Britania până în Africa, de la Rin şi Dunăre până la Tigru şi Eufrat şi până la Marea Caspică. Multe dintre popoarele acestui Imperiu au dispărut şi li s-a uitat chiar şi numele, dar limba latină de atâtea veacuri continuă să fie vorbită, scrisă şi studiată. Ea continuă să trăiască prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, franceza, catalana, româna.

Limba română păstrează structura gramaticală a limbii latine, sistemul ei fonetic precum şi o bună parte din lexic. În consecinţă, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru că prin intermediul ei s-a transmis cultura antichităţii greco-romane, ci pentru că este şi modalitatea cea mai firească de cunoaştere a evoluţiei limbii române şi instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe baze ştiinţifice.

II. Fonetica

1. Alfabetul, scrierea şi pronunţia

Alfabetul latin cuprindea 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X, Y, Z. Este împrumutat de la greci. Literele y şi z au fost introduse mai târziu, în cuvinte străine ca zephyrus, Zalmoxis.Literele j şi u erau necunoscute romanilor, acestea au fost create pe timpul Renaşterii pentru a completa o imperfecţiune a alfabetului antic, romanii notau prin I atât vocala i (imperium, filius) cât şi semivocala i, pronunţată ca în românescul iar, iepure, iute (iam, iocus, iustus). Fonemul i cu valoare consonantică din iugum se pronunţă ca i din iască. Se notau prin V atât vocala u (Romanum, urbem), cât şi semivocala corespunzătoare, pronunţată ca engelzescul w sau ca un o românesc din oameni, oaspete (parvam, vocavit). Acest sunet s-a pronunţat mai târziu v (consoană) ca în românescul vas, avea. Pentru fonemul u vocală şi u consoană (v) romanii folosesc o singură literă: V (majusculă) şi u (minusculă). Pentru prima semivocală s-a crea litera J (j), pentru cea de-a doua s-a păstrat litera mare V, creându-se litera mică v, iar vocala u a fost notată cu U (u).Consoana qu se pronunţa în limba latină „cu”, nu „cv”.


Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, chiar dacă urma o vocală, ex. Cicero se pronunţa kikero, gelidus se pronunţa ca şi Gallus, natio se pronunţa ca atare. În şcoala românească ele au fost adaptate sistemului de pronunţie specific, cena se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca naţiune, etc.

2. Cantitatea vocalelor

Cantitatea este durata în timp, necesară pentru rostirea unei vocale. În funcţie de aceasta durată vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparţinut Antichităţii, ci au fost adăugate pentru a uşura citirea: o vocală lungă se notează cu o linie deasupra, iar o vocală scurtă se notează cu o căciuliţă, aşa cum avem noi la litera ă. Cantitatea vocalelor este foarte importantă, pentru că decide sensul sau rolul unui cuvânt într-o propoziţie, de exemplu: ācer înseamnă arţar, ăcer înseamnă acru, ascuţit, mālum (cu a lung) înseamnă măr, mălum (cu a scurt) înseamnă rău. Pōpulus (cu o lung) înseamnă plop, pŏpulus (cu o scurt) înseamnă popor. Silvă (nominativ) înseamnă pădure, silvā (ablativ) înseamnă în pădure.

3. Cantitatea silabelor

În limba latină silabele pot fi lungi sau scurte. Silabele lungi pot fi:

- lungi prin natură: cele care cuprind o vocală lungă sau diftong; de exemplu māter (ma-ter), Romānus (ma-nus), Paltīnus (ti-nus)

- lungi prin poziţie: cele care cuprind o vocală (chiar dacă este scurtă) urmată de două sau mai multe consoane; de exemplu: sempitérna (ter-na), accintum (cinc-tum), respóndit (spond-dit)

Silabele scurte pot fi: - scurte prin natură: sunt acele silabe care cuprind o vocala scurtă (silabele în

vocală se numesc „silabe deschise”); de exemplu: Rómŭlus (mu-lus), nómĭne (mi-ne), téněbrae (-ne-brae)

- scurte prin poziţie: sunt silabele care cuprind o vocala urmată de altă vocală; de exemplu: filĭus (li-us), Sílvĭa (vi-a), impérĭum (ri-um).

Conform acestei reguli accentuăm áureus nu aruéus, óleum nu oléum, gramíneae nu graminéae.

Pentru a afla care sunt silabele terminate în consoană sau în vocală trebuie să ştim cum se despart cuvintele în silabe. Acest lucru nu este dificil, deoarece regulile sunt aceleaşi ca în limba română: când după o vocală urmează o singură consoană, aceasta trece la silaba următoare (lăsând deci prima silabă deschisă: Ro-mu-lus); când după vocală urmează două sau mai multe consoane, prima rămâne la silaba întâi (închizând-o: ur-bem), cea de-a doua trece la silaba următoare; când grupul de consoane este mai mare, de obicei ultima consoană trece la silaba următoare: ac-cinc-tum; regula nu se aplică în cazul cuvintelor prefixate: prefixul rămâne într-o silabă aparte (deci re-spondit nu res-pondit). Ca şi în româneşte, dacă cele două consoane sunt br, cr, tr, dr, pr, gr, pl, bl, cl, gl (prima consoană oclusivă, a doua o „lichidă”: te-ne-brae), ambele trec în silaba următoare. Grupul de litere qu notează o singură consoană, nu două, iar consoana h nu are nici un rol în despărţirea silabelor.


4. Accentul

În limba latină accentul nu era marcat prin semne grafice.Ultima silabă nu are niciodată accent. În cuvintele formate din două silabe, accentul cade pe silaba penultimă. În cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe:a. silaba penultimă, dacă este lungăb. silaba antepenultimă, dacă penultima este scurtă.Regula generală a accentuării latine este următoarea:

1. cuvintele de trei şi mai multe silabe se accentuează pe silaba penultimă când aceasta este lungă; când penultima este scurtă, accentul cade pe silaba dinaintea ei (antepenultima). De exemplu: Románus, haréna, Palatínus

2. cuvintele de două sau mai multe silabe se accentuează pe prima, indiferent dacă este lungă sau scurtă. De exemplu: hábet, úrbem, Réae.

După cum se observă din regula (1) locul accentului latin depinde de cantitatea silabei penultime, altfel spus, este necesar să ştim dacă silaba penultimă este lungă sau scurtă. Deci va trebui să cunoaştem cantitatea silabelor pentru a şti cum accentuăm un cuvânt. Pentru a accentua corect un cuvânt latinesc trebuie să ştim dacă vocala din silaba penultimă este deschisă (terminată în vocală) este lungă sau scurtă. Există un număr de reguli gramaticale de exemplu, infinitivul conjugării I are ā lung, al conjugării a II-a are ē lung, al conjugării a III-a are ě scurt (de exemplu: laudāre, vidēre, dicěre, etc.).

III. Morfologia

1. Substantivul

Am amintit la începutul expunerii faptul că limba latină este o limba flexionară. Ca şi în limba română substantivele, adjectivele, pronumele şi unele numerale au

în limba latină diferite forme pentru a exprima diversele funcţii pe care le îndeplinesc în propoziţie. Aceste schimbări ale formei cuvintelor poartă numele de „flexiune”, iar pentru „nume” (substantiv, adjectiv, etc.) se foloseşte termenul de „flexiune nominală”, sau declinare (un substantiv „se declină”). Principalul element al declinării latine îl constituie desinenţele, fiecare dintre ele arată atât cazul gramatical, cât şi numărul. Împărţirea în declinări se realiza prin combinarea unei anumite fianle tematice cu anumite desinenţe şi constă în serii de substantive care nu depind de gen.

Pentru a recunoaşte cărei declinări aparţine un cuvânt trebuie să avem anumite indicii, care ne sunt furnizate chiar de dicţionar, substantivele pot fi încadrate în cinci declinări, fiecare declinare are terminaţii specifice pentru nominativ şi genitiv. Declinarea I: N: a, G: ae, de exemplu Roma, RomaeDeclinarea II: N: us, er (masculin), um (neutru), G: i, de exemplu Romulus, Romuli, puer, pueri, imperium, imperiiDeclinarea III:N: terminaţii diverse G: is, de exemplu mons, montis; lex, legis; civis, civis; mare, marisDeclinarea IV:N: us, G: us, de exemplu: manus, manus; cornu, cornusDeclinarea V: N: es, G: ei, de exemplu: dies, dieiDeclinările au o productivitate diferită, cele mai productive sunt declinările I şi II care sunt mai noi, mai puţin bogate sunt declinările IV şi V.


1.1 Declinarea I (temele în –a)

Declinarea I cuprinde substantive şi adjective în majoritate feminine care desemnează fiinţe de sex femeiesc (unele dintre ele formate de la masculin prin moţiune: equa, serva) şi substantive cu referent inanimat: aqua, barba.

Există şi câteva substantive masculine care desemnează: - nume de ocupaţii (împrumutate din limba greacă): poeta, nauta, auriga, agricola,

etc.- nume proprii (de origine etruscă): Catilina, Numa, etc.

Prezentăm mai jos un tablou al declinării I şi tabloul desinenţelor şi al modului de constituire a fiecărei forme gramaticale în parte.

Tabloul declinării I

CazDeclinarea I

Singular Plural

N. aqua aquaeAc. aquam aquasG. aquae aquarumD. aquae aquis

Abl. aqua aquis

SingularCazul Desinenţele Modul de formareN.V zero aquaAc. - m aqua-m >aquamG. - i *aqua-i>*aquai>aquae

D. - i *aqua-i>*aquai>aquaeAbl. –d care cade şi se lungeşte

compensatoriu finala temei*toga-d>togad>togā

Plural

1.

genitivul singular italic în –as s-a păstrat în pater familias (tată de familie) şi mater familias (mama de familie).

2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. dativul-ablativ plural este în –abus pentru a le deosebi de corespondenţele lor masculine de declinarea a II-a: de exemplu: filiis (fiilor), filiabus (fiicelor), dies (zeilor), deabus (zeiţelor).

3. declinarea I mai păstrează urme ale vechiului locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşe; ex.: Romai>Romae

4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural)ex.: angustiae, arum= strâmtoare, divitae, arum= bogăţie, deliciae, arum=plăcere, etc.

CURS DE LIMBA LATINĂ

Cazul Desinenţele Modul de formareN.V. -i *aqua-i>*aquai>aquaeA. -*ns>s *aqua-ns>aquas G. -*som>rum *aqua-som>aquarumD. -is aqua-is>aquisAbl. -is aqua-is>aquis

5

Cele mai multe substantive feminine sunt în româneşte de declinarea I: casă, masă, fereastră, etc.; în declinare se observă păstrarea terminaţiilor de nominativ singular (-a devenit ă: casă); de genitiv-dativ singular (ae devenit e: unei case); de nominativ plural (ae devenit e: case); acuzativul singular se păstrează şi el, dar se pierde consoana finală –m; astfel acuzativul devine identic cu nominativul (şi la singular şi la plural). Şi în limba română unele substantive masculine sunt de declinarea I: tată, popă, Sava, etc.

1.2 Declinarea II (temele în –o/e)

Cuprinde în principal subtantive şi adjective masculine şi neutre, cu referent inanimat: oculus, ludus sau iugum, vadum, substantive desemnând fiinţe de sex masculin: servus, equus, precum şi unele substantive feminine, de exemplu nume de arbori şi arbuşti: pirus, fagus.Substantivele masculine sunt terminate în –us sau -er, cele neutre în -um.Prezentăm mai jos un tablou al declinării a II-a şi tabloul desinenţelor şi modul de constituire a fiecărei forme gramaticale în parte.

Tabloul declinării a II-aDeclinarea II

Masculin NeutruSingular Plural Singular Pluraldominus domini scutum scuta dominum dominos scutum scuta

domini dominorum scuti scutorumdomino dominis scuto scutisdomino dominis scuto scutis

Singular

Cazul

Declinarea Desinenţele şi modificările fonetice

N. bonus amicus desinenţa –s: amico-s>amicus; puero-s>puers>puerr>puer; agro-s>agrs>agr>ager

V. bone amice; puer, ager Forma în –e, numai pentru substantıvele în -us

A. bonum amicum, puerum, agrum

Desinenţa –m: amico-m>amicum

G. boni amici Desinenţa –i: amico-i>amici

D. bono amico, puero, agro

Desinenţa –i: amico-i>amico

Abl. bono amico, puero, agro

Desinenţa –d: amico-d>amico


PluralCazul

Declinarea Desinenţele şi modificările fonetice

N.V. boni amici, pueri, agri Desinenţa –i: amico-i>amici

G. bonorum amicorum; puerorum, agrorum

Desinenţa –som: amico- som >amicorum

A. bonos amicos, pueros, agros

Desinenţa –ns: amico-ns>amicos

D. Abl.

bonis amicis, pueris, agris

Desinenţa –is: amico-is>amiceis>amicis

Declinarea a II-a neutrăCazul Singular Plural

Desinenţe şi modificări fonetice

Singular Plural

N.V. A.

bonum bona -m -a (desinenţă de colectiv)

G. boni bonorum -i -som>orumD. Abl.

Bono bonis -i -is

Excepţii:

Există două substantive masculine care nu fac vocativul în -e, ci identic cu nominativul: agnus, agni = miel şi deus, dei = zeu. Aici părerile sunt împărţite, unii susţin că de fapt este un nominativ al adresării în texte, cert este că cele două substantive au conotaţie religioasă; dacă ar fi să ne adresăm unui miel pur şi simplu, tot agne am folosi. Sunt trei substantive de genul neutru care se termină la nominativ singular în (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina după regula de bază: neutrul are întotdeauna nominativul, vocativul şi acuzativul cu aceeasi formă. Substantivele care au tema terminată în -i, fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi. Există şi substantive terminate în -ir la nominativ singular, de exemplu: vir (barbat), triumvir, decemvir, levir (cumnat) - se declină în rest după regulă, precum cele în -us, sunt masculine.


1.3 Declinarea a III-a (temele consonantice şi temele în –i)

Este cea mai complicată declinare şi cuprinde o varietate de teme şi toate cele trei genuri: masculin: pater, calor; feminin: mater, ars, bonitas; neutru: lac, genus, animal. Declinarea a III-a se împarte în două mari grupe: - teme consonantice- teme vocalice, terminate în –i

Tema fiecărui substantiv se poate afla de la genitivul plural. Prezentăm mai jos un tablou ilustrativ:

Finala temei

N sg G sg G pl Tema substantivului

dentalănazalăvocalălabialăetc.

mileshomocivisprinceps

militishominiscivisprincipis

milit-umhomin-umcivi-umprincip-um

milit-homin-civi-princip-

Dacă luăm drept criteriu de clasificare numărul de silabe ale unui substantiv la genitiv singular raportat la numărul silabelor sale în cazul nominativ, substantivele de la declinarea a III-a se pot grupa în două categorii: imparisilabice şi parisilabice.

Substantivele imparisilabice au la genitiv singular o silabă în plus faţă de cea de la nominativ. În mare parte ele sunt teme consonatice.

Substantivele parisilabice au acelaşi număr de silabe la toate cazurile şi corespund temelor vocalice.

Excepţii: Sunt substantive care, deşi au forma imparisilabică, se declină precum cele parisilabice şi invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ, precum (mons, montis; pons, pontis), se comportă precum cele parisilabice, adică fac genitivul plural în -ium, nu în -um. Substantivele care au formă parisilabică, dar au tema terminată în ter, se comportă precum cele imparisilabice, adică fac genitivul plural în -um - (mater, matris; pater, patris). Sunt câteva substantive care au forma de parisilabic, forma identică la nominativ şi genitiv, dar fac genitivul plural în –um: panis panis (pâine) face genitivul plural panum; canis, canis (caâne) face genitivul plural canum.

Prezentăm mai jos tabelele desinenţelor cazuale şi ale declinării a III-a:

Desinenţe cazuale

Nr. Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ AblativSingular zero sau s zero sau -em -is -i -e

Plural -es-a

-es-a

-um -ibus


Caz Declinarea a III-a imparisilabicăMasculin Feminin Neutru

Singular

Plural Singular Plural Singular Plural

N. consul consul-es natio nation-es nomen nomin-aG. consul-

isconsul-um nation-i nation-um nomin-is nomin-um

D. consul-i consul-ibus

nation- is

nation- ibus

nomin-i nomin-ibus

Ac. consul-em

consul-es nation-em

nation-es nomen nomin-a

Abl. consul-e

consul-ibus

nation-e

nation-ibus

nomin-e nomin-ibus

V consul consul-es

natio nation-es nomen nomin-a

Caz Declinarea a III-a parisilabicăMasculin Feminin Neutru

Singular Plural Singular Plural Singular

Plural

N. coll-is coll-es av-is av-es mare mar-ia G. coll-is coll-ium av-is av-ium mar-is mar-iumD. coll-i coll-ibus av-i av-ibus mar-i mar-ibusAc. coll-em coll-es av-em av-es mar-e mar-ia Abl. coll-e (i) coll-ibus av-e(i) av-ibus mar-i mar-ibusV coll-is coll-es av-is av-es mare mar-ia

Declinarea a III-a se caracterizează printr-o mare varietate a finalei din temă şi cele două tipuri adesea se confundă. În limbile romanice, flexiunea imparisilabică cedează locul celei parisilabice:- în favoarea formei cu un număr mai mic de silabe, cea a nominativului: mulier>it.

moglie; tempus>timp, it tempo, fr. temps; nomen> rom. nume, it. nome, fr. nom- dar mai ales în favoarea formei cu un număr mai mic de silabe: serpente>it

serpente, fr. sepent; muliere> rom. muiere, sp. mujer.Urme ale flexiunii imparisilabice se găsesc în română pentru realizarea opoziţiei de număr: timp-timpuri.


1.4 Declinarea a IV-a (temele în –u)

Cuprinde substantive aparţinând celor trei genuri: masculin: arcus, cantus, feminin: manus, domus, neutru: cornu. Declinarea a IV-a nu are adjective.Prezentăm mai jos un tablou al declinării a IV-a în care am inclus şi desinenţele.

Singular

PluralCazul

Masculin Feminin Neutre Desinenţe

N. V. fructus manus cornua m.f.: es>-sneutre:-a

A. fructus manus cornua m. f. –ns>-sneutre: -a

G. fructum manuum cornuum -umD. Abl.

fructibus manibus cornibus -bus

Declinarea a IV-a a fost absorbită de declinarea a II-a şi a III-a, de exemplu: domus, us>domus, i. Multe substantive de declinarea a IV-a sunt defective şi nu se folosesc decât la ablativul singular: iussu (ducis) – din oridinul (comandantului).Există cateva substantive care au dativul şi ablativul plural în (-ubus): acus, arcus, lacus (dar şi, rar, lacibus), quercus, specus, artus (dar şi artibus), partus, tribus.

1.5 Declinarea a V-a (temele în -e)

Este declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a avut aceeşi existenţă precară ca şi declinarea a IV-a. Toate substantivele acestei declinări sunt feminine, în afară de dies care poate fi şi masculin şi feminin şi meridies care este masculinPrezentăm mai jos un tablou al declinării a IV-a în care am inclus şi desinenţele.

Cazul

Singular Desinenţe Plural Desinenţe

N. V. dies -s dies -esA. diem -m dies -*ns>sG. diei -i dierum -rumD. diei -i diebus -busAbl. die *-d diebus -bus

CURS DE LIMBA LATINĂ

Cazul Masculin Feminin Neutru DesinenţeN. V. fruct-us man-us corn-u m, f. –s

neutre: zeroA. fruct-um man-um corn-u m. f. –m

neutre: zeroG. fruct-us man-us corn-us -sD. fruct-ui man-ui şi man-u corn-u -iAbl. fruct-u man-u corn-u -d:

*fructud>fructu

10

Unele substantive de declinarea I prezintă tendinţa de a trece la declinarea I: canities – canitia; materies-materia; luxuries-luxuria.Altele au dublete la declinarea a III-a: plebes, -ei: plebs, -isfames, -ei; fames, -is.Această ezitare a dus la dispariţia declinării a V-a din latina vulgară, situaţie care se reflectă şi în limbile romanice. Majoritatea substantivelor de declinarea a V-a dau în limba română substantive de declinarea I: dies> dia> zi, facies>facia>faţă, glacies>glacia>gheaţă.

1.6 Aplicaţii:

A. Citiţi propoziţiile da mai jos, precizaţi cantitatea silabelor cuvintelor, locul accentului şi analizaţi substantivele:

Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman)Hic homo civis Romanus est.(acest om este cetăţean roman)Civis Romanus es? (eşti cetăţean roman?)Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman)

Gaius (praenomen) Iulius (nomen) Caesar (cognomen) Gaii filius (fiul lui Gaius)Marcus (praenomen) Tullius(nomen) Cicero (cognomen) Marci filius (fiul lui Marcus)Tullia Marci filia (Tulia, fiica lui Marcus)

Gaius Iulius Caesar

+ Aurelia

│Gaius Iulius Caesar (imperator)

+

Cornelia

│ Iulia

B. Verificaţi afirmaţiile de mai jos pornind de la arborele genealogic de mai sus:

1. Gaius Iulius Caesar, Gaii filius fuit imperator(G.I.C., fiul lui Gaius a fost împărat).2. Gaius Iulius Caesar, imperator fuit Gaii filius (G.I.C. a fost fiul împăratului

Gaius).3. Aurelia Gaii Iulii Caesaris mater est (Aurelia est mama lui Gaius Iulius Caesar).4. Aurelia imperatoris mater fuit (Aurelia a fost mama împăratului).5. Iulia Aureliae mater fuit (Iulia a fost mama Aureliei).


6. Gaius Iulius Caesar Gaii et Aureliae filius fuit (G.I.C a fost fiul lui Gaius si Aureliei)

7. Iulia Corneliae et Gaii filia fuit (Iulia a fost fiica Corneliei si a lui Gaius).8. Cornelia Aureliae soror fuit (Cornelia a fost sora Aureliei).9. Cornelia est Caesaris uxor et Iuliae mater (Cornelia estesoţia lui Caesar şi

mama Iuliei)10.Caesaris uxor Iulia est (Iulia este soţia lui Caesar).

C. Citiţi, traduceţi şi analizaţi substantivele din propoziţiile de mai jos:

Latine loqueris? Haec mihi prima lectio est. Cito latine loqueris. Lingua latina difficile est. Minime. Lingua latina difficile non est. Recte dicis. Sed Roma non uno die aedificata est.Dies diem docet.Omnium rerum principia parva sunt.

D. Analizaţi substantivele din proverbele de mai jos şi treceţi-le la plural (dacă sunt la singular) şi la singular (dacă sunt la plural) la acelaşi caz şi număr:

Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muşte)

Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se ceartă cu un beţiv răneşte un absent)

Ad multos annos! (La mulţi ani!)

Aegroto dum anima est, spes est. (Cât timp bolnavul respiră, mai este o speranţă)

micus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevărul)

Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastră)

Alea jacta est. (Soarta este hotărâtă! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a trecut Rubiconul.

Ars longa, vita brevis. (Arta este lungă, viaţa este scurtă)

Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Măgarul măgarilor în secolele secolelor)

Audiatur et altera pars. (Să se asculte şi cealaltă parte)

Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc)

Auri sacra fames. (Faima sfântă a aurului!)

Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic)

Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii)

Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof)

Beneficium accipere, libertatem est vendere (Dacă accepţi un favor iţi vinzi libertatea)


2. Adjectivul

Adjectivul este partea de vorbire care exprimă calitatea unui obiect. El nu are forme proprii în declinare, ci le împrumută de la substantive.

2.1. Clasificarea adjectivelor

La gradul pozitiv adjectivele se împart în trei mari clase. Prezentăm mai jos tabelul claselor adjectivului:Clasa Tema

adejectivuluiDeclinarea Numărul

terminaţiilorExemple

I în –o (m., n.)-a (f.)

a II-a I

3-us, -a, -um-er, -a, -um

bonus, -a, -umpulcher, -ra, -rumliber, -era, -erum

a II-a în -i a III-a a/3er, is, eb/2: is, ec/1

campester

fortis, -eaudax, cis

a III-a în consoană a III-a 1 vetus, -erisinops, -pis

2.2 Comparaţia adjectivelor

În limba latină există, la fel ca şi în limba română trei grade de comparaţie:- gradul pozitiv: gradul normal al adjectivelor- gradul comparativ: indică un lucru superior celuilalt- gradul superlativ: exprimă însuşirea în gradul cel mai înalt sau calitatea

considerată fără termen de comparaţiePrezentăm în continuare modul în care se formează comparativul şi superlativul

2.2.1 Formarea comparativului

Comparativul se formează cu sufixul –ior pentru masculin şi feminin şi –ius pentru neutru. Dacă substantivul are temă vocalică, se suprimă vocala temei şi se adaugă sufixul. Prezentăm mai jos tabelul cu modul de formare al comparativului pentru toate tipurile de adjective ilustrate in tabelul anterior (adjective din toate cele trei clase).

Pozitiv

clarus, -us, um

ComparativulNominativul

singularm. f.clariorn. clarius

Genitivul singular

clarioris

Ablativ singular

clariore

N şi Acuzativ singularm. f.clarioresn. clariora

Genitiv plural

clariorumniger, -gra, grum

m.f.nigriorn. nigrius

nigrioris nigriore m.f. nigrioresn. nigriora

nigriorum

fortis, -e m. f.fortiorn. fortius

fortioris fortiore m.f. fortioresn. fortiora

fortiorum

audax, - m.f. audacior audacioris audaciore m.f. audaciores audacioruCURS DE LIMBA LATINĂ 13

cis n. audacius n. audaciora m

2.2.1.1 Alte tipuri de formare a comparaţiei

1. prin perifrază: Adjectivele care au vocala tematică precedată de o altă vocală formează gradul comparativ cu adverbul magis, de exemplu sobrius= cumpătat (grad pozitiv), magis sobrius=mai cumpătat (comparativ)2. neregulată: unele adjective formează gradul comparativ prin forme total diferite de gradul pozitiv sau cu sufixe diferite. Prezentăm mai jos tabelul cu modul de formare al comparativului pentru adjectivele care îl formează neregulat.

grad pozitiv grad comparativbonus, -a, -um =bun melior, meliusmalus, -a, -um = rău peior, peiusmagnus, -a, -um =mare maior, maiusparvus, -a, -um =mic minor, minusmulti, -ae, -a=mulţi plures, plura

2.2.2 Formarea superlativului

I. Superlativul se formează înlocuind desinenţa genitivului singular cu sufixele:1. -issimus (masc.), -issima (feminin), -issimum (neutru), de exemplu clarus, a, um (pozitiv) -clarissimus, a , um (superlativul)2.-rimus, -rima, -rimum, de exemplu pulcher, a, um (pozitiv) – pulcherrimus, a, um (superlativul)3. -limus, -lima, -limum, de exemplu difficilis, e (pozitiv) – difficillimus, a, um (superlativul)II. Unele adjective formează superlativul cu prefixe: de exemplu praeclarus = foarte vestitIII. există şi adjective cu superlativ neregulat. Prezentăm mai jos tabelul cu modul de formare al superlativului pentru adjectivele care îl formează neregulat.

grad pozitiv grad superlativbonus, -a, -um =bun optimus, a, ummalus, -a, -um = rău pessimus, a, ummagnus, -a, -um =mare maximus, a, umparvus, -a, -um =mic minimus, a, ummulti, -ae, -a=mulţi plurimi, -ae, -a


2. 3 Aplicaţii

1. Traduceţi textul de mai jos folosind dicţionarul. Identificaţi substantivele şi adjectivele şi analizaţi-le:

Scipio Nasica censor factus gravem se ac severum praebuit.Cum equitum censum ageret, equitem quendam vidit obesum et pinguem, equum vero eius macru met strigosum.„ cur, inquit censor, es tu quam equus pinguior?”- „ quoniam, respondit eques, ego me ipse curo, equum vero sevus”.Graviter damnatus est ille eques.(Aulus Gellius, Noctes Attiquae, IV, 20, 11)

2. Traduceţi propoziţiile următoare şi identificaţi adjectivele. Exprimaţi gradul comparativ pentru fiecare în parte:

Pauper sum. Vita brevis est, ars longa. Similia similibus curantur. Summum ius, summa iniuria.

3. Identificaţi adjectivele din proverbele de mai jos, analizaţi-le şi treceţi-le la gradele comparativ şi superlativ:

a. Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac)

b. Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Starea de sănătate bună (sănătatea) este mai valoroasă decât cea mai mare avere)

c. Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun înveseleşte inima omului)

d. Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic din ce este omenesc nu-mi este străin)

e. Mens sana in corpore sano. (Minte sănătoasă în corp sănătos)

f. Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt ruşinoase)

g. Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Adesea, soarta persoanelor grav bolnave este necunoscută)

h. Salus aegroti suprema lex. (Sănătatea pacientului este lege supremă)

4. Traduceţi şi analizaţi următoarele propoziţii. Observaţi modul în care puteţi exprima comparativul şi superlativul:

Hic fortior est Hic fortior est leone (quam leo).

Minus fortis est quam oportet.

Felicissimus hominum

Felicissimus inter homines

Felicissimus ex hominibus

Pauper sum Nullum corpus est immortale

Omnis ars naturae imitatio est

Longum iter est per praecepta, breve et

Dolor animi morbus gravior est, quam

Amicitiae immortales, mortales inimicitiae debent esse


efficax per exempla corporis Non multa, sed multum

Mendacem memorem esse oportet

Sol omnibus lucet

Omnia mecum porto mea

Facta sunt verbi difficilora

Peior odio amoris simulatio est

Pax vel iniusta utilior est quam iustissimum bellum

Qui multum habet plus cupit

Homo sum, humani nihil a me alieno puto

Vocabular: fortis, e= puternicfelix, is= fericitpauper= săraclongus(3) =lungiter,itineris=drumper= prin (intermediul)praeceptum, i= regulăbrevis, e=scurtefficax=eficaceexemplum=exempluporto= a purta, a ducepax, is=pace

leo, onis=leucorpus, oris=corpimmortalis, e=nemuritordolor, oris=dureremorbus, i=boalăgravis, e=greu, durerosmendax, is=mincinosmemoris, oris= cel care îşi aminteşte, care nu uităoportet= se cuvinefactum, i= faptăverbum, i= cuvântcuipio, ire, ivi= a doriutilis, e= utilbellum=războiiniustum, i=nedreptate

ars, tis= artăimitatio, onis= imitareimmortalis, e= nemuritormortalis, e= muritorinimicitia, ae= duşmăniedebeo,ere= a trebuisol, lis= soareluceo, ēre= a străluciodium, ii= urăamor, ris= iubiresimulatio, onis= prefăcătoriehomo, inis= omhumanus (3)= omenescalienus (3)= străinputo, are= a socoti, a considera, a fi de părere

5. Declinaţi expresiile următoare la cazurile indicate, completând spaţiile libere:

N. sg omnis epistola omne signumG. sg omnis arborisAc. Sg omnem

epistolamomne signum omnem arborem

Ac. Pl.G. sg.

N. sg. omnis gladius omnis fructus omnis corpusN. pl.Abl. Sg.Abl. Pl. omnibus corporibus


3. Pronumele

În limba latină, ca şi în limba română, pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui substantiv. Pronumele (pronomen) înlocuieşte un nume (de unde şi denumirea).În limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură între ele:I. pronumele personal, reflexiv şi posesivII. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât

3.1. Pronumele personal

Pronumele personal arată persoanele vorbirii: persoana I care vorbeşte, persoana a II-a cu care se vorbeşte şi persoana a III-a despre care se vorbeşte. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui personal:

CazPersoana I Persoana a II-a Persoana a III-a

Singular Plural Singular Plural Singular şi pluralN. ego=eu nos=noi tu=tu vos=voi -Ac. me=pe

mine, mă, m-

nos=pe noi, ne

te=pe tine, te

vos=pe voi, vă, v-

se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

G. mei= de mine

nostri=de noinostrum=dintre noi

tui=de tine

vestri=de voivestrum=dintre voi

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

D. mihi, mi= mie, mi, imi, pentru mine

nobis=noua, ne, ni, pt. noi

tibi=ţie, ti, iti, pentru tine

vobis=vouă, va, vi, pt. voi

sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li

Abl. me=de(de la) mine, etc.mecum=cu mine

nobis=de(de la) noi, etc. nobiscum= cu noi

tibi= de(de la) tinetecum= cu tine

vobis=de(de la) voivobiscum=cu voi

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

V. tu! vos!

În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume reflexiv pentru persoana I şi a II-a.

Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv, dacă se referă la subiect, sau pronumele is, ea, id (un astfel de) sau ille, illa, illud (acela) dacă se referă la altcineva.

Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, de exemplu: me defendo= eu mă apăr.

Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen.

Spre deosebire de limba română, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv:

1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi2. genitiv obiectiv: nostri= de noi.

Dacă pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum, el se scrie


enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: de exemplu: egomet.

3.2 Pronumele reflexiv:

Pronumele reflexiv arată subiectul gramatical în calitate de obiect, când acţiunea pe care o săvârşeşte şi în acelaşi timp suferă acţiunea. De aceea el nu are nominativ. În limba latină pentru persoana I şi a II-a se foleseşte pronumele personal ca reflexiv, de exemplu: ego me lavo = eu mă spăl, tu te lavas = tu te speli.Pentru persoana a III-a există forme speciale pe care le vom prezenta în tabel.Pentru persoana a III-a nominativ se foloseşte pronumele demnostrativ: is, ille, iste. Pronumele reflexiv are aceleaşi forme pentru singular şi plural.

Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui reflexiv:

Persoana a III-aSingular şi plural -se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui=de sine, de el, de ea, de ei, de elesibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, lise (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

3.3 Pronumele posesiv:

Pronumele posesiv înlocuieşte numele posesorului sau al obiectului posedat. Are ca şi în română forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru cele trei genuri: Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui posesiv:

Număr

singularplural

Obiectul posedat aparţinePersoanei Imeus, -a, -umnoster, -tra, -trum

Persoanei a II-atuus, -a, -umvester,-tra, -trum

Persoana a III-asuus, -a, -um

Pronumele posesive sunt în acelaşi timp adjective posesive şi se declină ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaţii, după declinarea a II-a la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin.În limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles. II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât) are umătoarele caracteristici:

1. în general nominativul singular se termină în –e: iste, ille şi în –s: is, quis2. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id, illud, istud, quod,

quid (dar şi în –m: ipsum)3. există două desinenţe comune pentru toate genurile: a. G singular: iusb. D singular: i


3. 4 Pronumele demonstrativ:

Pronumele demonstrativ arată un lucru sau o fiinţă, după depărtarea sau apropierea de subiectul vorbitor. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui demonstrativ, sensul pronumelui şi persoana la care se referă:

Pronumele Sensul pronumelui Persoana la care se referă

hic, haec, hoc= acesta (de lângă mine)

indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei care vorbeşte

persoana I

iste, ista, istud= acesta, ăsta (de lângă tine)

indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei cu care se vorbeşte

persoana a II-a

ille, illa, illud= acela (de lângă el)

indică lucruri, fiinţe depărtate

persoana a III-a

is, ea, id= acesta, un astfel de, acela

antecedentul pronumelui relativ: is... qui= cel... care

toate persoanele

idem, eadem, idem= acelaşi

pronume de identitate toate persoanele

ipse, ipsa, ipsum= însuşi pronume de întărire toate persoanele

3.4.1 Pronumele hic,haec, hoc se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. hic haec hoc hi hae haecAc. hunc hanc hoc hos has haecG. huius huius huius horum harum horumD. huic huic huis his his hisAbl. hoc hac hoc his his his

3.4.2 Pronumele iste, ista, istud se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. iste ista istud isti istae istaAc. Istum istam istud istos istas istaG. istius istius istius istorum istarum istorumD. isti isti isti istis istis istisAbl. Isto ista isto istis istis istis


3.4.3 Pronumele ille, illa, illud se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. ille illa illud illi illae illaAc. Illum illam illud illos illas illaG. illius illius illius illorum illarum illorumD. illi illi illi illis illis illisAbl. Illo illa illo illis illis illis

3.4.4 Pronumele is, ea, id se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. is ea id ei, ii eae eaAc. eum eam id eos eas eaG. eius eius eius eorum earum eorumD. ei ei ei eis eis eisAbl. eo ea eo eis eis eis

3.4.5 Pronumele idem, eadem, idem se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. idem eadem idem iidem eadem eademAc. eundem eadem idem eosdem easdem eademG. eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorunde

mD. eidem eidem eidem eisdem eisdem eisdemAbl. eodem eadem eodem eisdem eisdem eisdem

3.4.6 Pronumele ipse, ipsa, ipsum se declină astfel:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsaAc. Ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsaG. ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorumD. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsisAbl. eo ea eo ipsis ipsis ipsis

Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative: Hic canis= acest câine de lângă mineIste locus= acest loc unde stai tuIste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul)Ille homo= acel om de lângă el


Ipse homo= omul însuşi

3.5 Pronumele relativ

Pronumele relativ face legătura între propoziţii subordonate şi cuvintele determinate din propoziţiile regente. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui relativ:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. qui quae quod qui quae quaeAc. quem quam quod quos quas quaeG cuius cuius cuius quorum quarum quorumD. cui cui cui quibus quibus quibusAbl. quo qua quo quibus quibus quibus

3.6 Pronumele interogativ

Pronumele interogativ ţine locul unor substantive aşteptate ca răspuns la întrebări. El se declină ca pronumele relativ, cu exceptia cazului nomintiv, unde are forme diferite. Prezentăm mai jos tabelul cu formele pronumelui interogativ:

Singular PluralCaz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. quis quis quid qui quae quaeAc. quem quam quod quos quas quaeG cuius cuius cuius quorum quarum quorumD. cui cui cui quibus quibus quibusAbl. quo qua quo quibus quibus quibus

3. 7 Pronumele nehotărâte

Pronumele nehotărâte (nedefinite) ţin locul unui nume neprecizat, de exemplu: roget quis – ar putea să mă întrebe cineva. Când pronumele nedefinit este însoţit adjectival, el este un adjectiv nehotărât. Pronumele nehotărât (nedefinit) poate fi împărţit în mai multe categorii:

1. pronumele nehotărâte (nedefinite) compuse2. pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv3. pronumele nehotărâte (nedefinite) negative

3.7.1 Pronumele nehotărâte (nedefinite) compuse

Acestea pot fi formate prin:- reduplicare: quisquis- din temă pronominală cu quis: aliquis- din pronume cu particulă nedefinită: quidam- din pronume cu forme verbale: quilibet


Tabloul pronumelor nedefinite compusePronumele Sensul Genitivul

sg.M. F. N.quisaliquisquidamquispiamquisquamquisqueunusquisquequivis

quilibetquicumque

quaealiquaquaedamquaepiam-quaequeunaquaequequaevis

quaelibetquaecumque

quidaliquidquiddamquidpiamquidquamquodqueunumquid-quequidvis

quidlibetquodcumque

cineva, cevacineva, cevaun oarecareun oarecareun oarecarefiecarefiecareoricare (vrei)oricare (îţi place)oricare

cuiusalicuiuscuiusdamcuiuspiamcuiusquamcuiusqueunuscuius-quecuiusviscuiuslibetcuiuscum-que

3.7.2 Pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv

Pronumele nehotărâte (nedefinite) cu formă şi valoare de adjectiv se declină ca adjectivele cu trei terminaţii, de clasa I, cu execepţia dativului şi genitivului singular pe care îl au în comun cu flexiunea pronominală.

Tabloul pronumelor nedefinite cu formă şi valoare de adjectivPronumele adjectival

Sensul Genitivul singular

Dativul singular

unus, a, umullus, a, umnullus, a, umuter, tra, trumneuter, tra, trumalter, era, erumalius, a, udsolus, a, umtotus, a, um

unul singurvreunulnici unulunul din doinici unul din doicelălalt din doialtulsingurtot, întreg

uniusulliusnulliusutriusneutriusalteriusaliussoliustotius

uniullinulliutrineutrialterialiisolitoti

Alte adjective pronominale ca talis, tale=astfel de, qualis, quale=ce fel, se declină după declinarea a III-a

3.7.3 Pronumele nehotărâte (nedefinite) negative

În afară de nullus şi neuter, pe care le-am amintit la pronumele adjectivale mai există două pronume negative: Nihil =nimic. El este folosit numai la ingular nominativ şi acuzativ neutru. Nemo (derivat de la ne-homo)= nimeni declinat ca un substantiv de declinarea a III-a consonantică. Nu are plural. El se declină astfel:


Caz Forme (doar de singular) TraducereN. nemo nimeniG nullius în loc de neminis (în

latina clasică)a nimănui

D. nulli în loc de neminis (în latina clasică)

nimănui, pentru nimeni

Ac. neminem pe nimeniAbl. nullo de (la) nimeni, etc.

Nihil şi nemo precedate de non au sens afirmativ: cineva, câţiva, ceva.

3. 8 Aplicaţii

Traduceţi textul următor (folosind vocabularul de mai jos), subliniaţi pronumele şi analizaţi-le: Luca1:28 et ingressus angelus ad eam dixit have gratia plena Dominus tecum benedicta tu in mulieribus 29 quae cum vidisset turbata est in sermone eius et cogitabat qualis esset ista salutatio 30 et ait angelus ei ne timeas Maria invenisti enim gratiam apud Deum 31 ecce concipies in utero et paries filium et vocabis nomen eius Iesum 32 hic erit magnus et Filius Altissimi vocabitur et dabit illi Dominus Deus sedem David patris eius 33 et regnabit in domo Iacob in aeternum et regni eius non erit finis34 dixit autem Maria ad angelum quomodo fiet istud quoniam virum non cognosco 35 et respondens angelus dixit ei Spiritus Sanctus superveniet in te et virtus Altissimi obumbrabit tibi ideoque et quod nascetur sanctum vocabitur Filius Dei 36 et ecce Elisabeth cognata tua et ipsa concepit filium in senecta sua et hic mensis est sextus illi quae vocatur sterilis 37 quia non erit impossibile apud Deum omne verbum 38 dixit autem Maria ecce ancilla Domini fiat mihi secundum verbum tuum et discessit ab illa angelus

Vocabular:28.Ingredior, ingredi, ingressus sum= a intraAngelus, i= îngerAd= laIs, ea, id= aceeaDico, ere, dixi, dictum= a ziceHave (ave)= imperativul verbului avere(a dori mult)= folosit ca formă de salut: fii sănătos!Gratia, ae= har, (în latina clasică: favoare, afecţiune, simpatie, trecere, influenţă,

29. qui, quae, quid= cel care, aceastacum= după ce, când, cumvideo, ēre, vidi, visum= a vedeaturbo(1)= a tulbura, a răscolisermo, onis= discuţie, (con)vorbire, fel de exprimare, limbajcogito (1)= a (se)gândi, a cugetaqualis= ce fel deiste, ista, istud= acestasalutatio, onis= salut, salutare, vizită30.aio= a spune da, a

33. regno(1)= a domnidomus, i=casă, locuinţă, lăcaş, neamaeternum= neîncetat, în vecifinis, is= sfârşit34. vir, i = bărbat35 supervenio, ire= a veni pestevirtus, tutis=putereobumbro, are= a umbricognata, ae=


farmec, frumuseţe, graţie, serviciu, mulţumire, recunoştinţă, gratiis= fără bani, pe degeaba, gratisPlenus(3)= plin, încărcat, umplut, bogat, din belşugDominus= Stăpân, Domn, Domnul (Dumnezeu)Tecum= cu tineBenedico, ere, dixi, dictum= a vorbi pe cineva de bine, a lăuda, a binecuvântaMulier, eris= femeie,

afirma, a susţinetimeo, ēre, timui= a se teme, a-i fi fricăinvenio, ire, veni, ventum= a găsi, a afla, a descoperiapud= laDeus, ei= Dumnezeu31. ecce= iatăconcipio, ere, cepi, ceptum= a prinde rod, a zămili, a concepeuterus, i= pântecepario, ere, peperi, partum= a naştevoco(1)= a chema

rudenie36 senecta, ae= bătrâneţesterilis, e= stearpă38. ancilla, ae=roaba, slujnicăsecundum= dupăverbum, i= cuvântdiscedo, ere, cessi, sessum= a pleca

4. Verbul

Este partea de vorbire care exprimă acţiuni sau stări. El are, ca şi în limba română, aceleaşi categorii gramaticale: diateza, modul, timpul, numărul şi persoana. Limba latină are:1. două diateze: activă şi pasivă2. patru conjugări3. moduri:

a. trei personale: indicativ, conjunctiv şi imperativb. cinci nepersonale: infinitiv, gerunziu, supin, gerundivul şi participiile

4. şase timpuri: prezent, imperfect, viitor, perfect, mai mult ca perfect, viitor anterior. Cele şase timpuri se formează pe două teme. Tema verbului indică aspectul:

a. de infectum=acţiune ce nu s-a încheiat= tema de prezentb. de perfectum =acţiune ce s-a încheiat= tema de perfect

5. două numere: singular şi plural.6. trei persoane, indicate de desinenţe. Desinenţele verbului indică diateza, persoana şi numărul. Sufixele indică modul şi timpul şi vor fi prezentate la fiecare timp în parte.Prezentăm mai jos tabloul desinenţelor personale:

Nr Pers.

Diateza activă(toate timpurile în afară de perfect)

Diateza pasivă (timpurile din prezent)

Indicativ Imperativ

Perfect activ

prezent viitoractiv pasiv activ pasiv

sg IIIIII

-o/m-s-t

-or/-r-re/ris-tur

-i-isti-it

-zero-

--re-

--to-to

--tor-tor

pl. I -mus -mur -imus - - - -CURS DE LIMBA LATINĂ 24

IIIII

-tis-nt

-mini-ntur

-istis-erunt

-te-

-mini-

-to-nto -ntor

Toate timpurile şi modurile verbului sunt derivate de la trei teme care sunt indicate în dicţionar, astfel:Conjugarea I: amo, -are,- avi, atumConjugarea a II-a: video, -ere, -di, -sumConjugarea a III-a: duco, -ere, -xi, -ctumConjugarea a IV-a: audio - ire, -ivi, -ivi, -itum

Prima formă (amo, video, duco, audio) reprezintă indicativul prezent, persoana I singular şi se traduce:: eu iubesc, văd, conduc, audCea de-a doua formă (amare, videre, ducere, audire) reprezintă infinitivul prezent activ şi se traduce: a iubi, a vedea, a conduce, a auziCea de-a treia formă (amavi, vidi, duxi, audivi) reprezintă indicativul perfect persoana I singular şi se traduce: eu am iubit, am văzut, am condus, am auzit.Cea de-a treia formă (amatum, visum, ductum, auditum) reprezintă supinul şi se traduce: pentru a iubi, pentru a vedea, pentru a conduce, pentru a auzi.Cele trei teme din care sunt derivate toate timpurile şi modurile se află astfel:

1. tema prezentului: se înlătură sufixul –re de la infinitivul prezent, (a doua formă din dicţionar) de exemplu: ama (–re). La verbele de conjugarea a III-a, tema se poate afla prin înlăturarea desinenţei –o de la persoana I a indicativului prezent, (prima formă din dicţionar) de exemplu: duc(-o), fac(-o).

2. tema perfectului: se înlătură desinenţei –i de la perfectul indicativului (a treia formă din dicţionar): de exemplu: amav (-i)

3. tema supinului: se înlătură desinenţei –m de la supin (a patra formă din dicţionar) de exemplu: amatu (-m).

Prezentăm în continuare modul de formare a fiecărui timp şi mod:

4. 1 Diateza activă

4.1.1. Modul indicativ:

4.1.1.1 Timpuri derivate din tema prezentului:

a. Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 + desin: -o, -s, -t, / -mus, -tis, -nt (traducere: eu iubesc)b. Indicativ imperfect: tema prez+ sufix: ba + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt (traducere: eu iubeam)c. Indicativ viitor: tema prez + - (la conjugarea I, II) +sufix: - b+i(-u-)+desin: -o, -s, -t /-mus, -tis, -nt - (la conjugarea III, IV)+sufix: -a-, -e- + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt(traducere: eu voi iubi)

4.1.1.2 Timpuri derivate din tema perfectului:

a. Indicativul perfect: tema perf.+sufix 0+ desin:-i, -isti, -it,/ -imus, -istis, -erunt (ere) (traducere: eu am iubit)b. Mai mult ca perfectul: tema perf.+ sufix -era+desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt (traducere: eu iubisem)c. Viitor anterior: tema perf. + sufix -eri+desin: -o, -s, -t/-mus, -tis, -nt (traducere: eu voi


fi iubit)

4.1.2 Modul conjunctiv:


a. Conjunctiv prez: tema prez +- (la conjugarea I) +sufix: e + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis,-nt - (la conjugările conj I-IV)+sufix: a + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt(traducere: eu să iubesc) b. Conjunctiv imperf: tema prez + sufix –re- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt(traducere: aş iubi)


a. Conjuctiv perfect: tema perf + sufix –eri- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt(traducere: să fi iubit)b. Conjuctiv mmcpf: tema perf + sufix –isse- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt(traducere: aş fi iubit)

4.1.3. Modul imperativ:

1. timp prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te; (traducere iubeşte, iubiţi)(de exemplu: conj I: pers II sg: ama, pers. II pl: amate; conj II: vide, videte; conj III: duc, ducite; lege, legite; conj IV: audi, audite)

2. timp viitor: tema prezentului+sufix 0 + desin.: -to, -tote; -to, -nto: (traducere: să iubeşti..)(de exemplu: conj. I pers II sg: amato, pers II pl: amatote; pers III sg: amato, pers III pl: amantoconj. II: videto(2sg), videtote(2pl); videto(3sg), vidento(3pl)conj. III: ducito(2sg), ducitote(2pl); ducito(3sg), ducunto(3pl)conj. IV: audito(2sg), auditote(2pl); audito(3sg), audiunto(3pl)

4.1.4 Formele nominale derivate din tema prezentului:

4.1.4.1 Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; traducere: a iubi, că iubesc (conj I: amare, conj II: videre, conj III: ducere, conj IV: audire)

4.1.4.2 Participiul prezent: tema prezentului+sufix:-nt+desinenţa 0; (traducere: iubind, care iubeşte)Este un adjectiv verbal (este un adjectiv pentru că se acordă ca adjectivul, şi ca verbele are timp şi diateză)(conj I: amans, amantis, II: videns, videntis, III: ducens, ducentis, IV: audiens, audientis, toate se declină ca substantivele de declinarea a III-a parisilabice dar la ablativ au două forme: în –i dacă este considerat adjectiv, în –e dacă prevalează sensul verbal: me absente: eu fiind absent)

4.1.4.3 Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinenţe: -i, -o, ...Este un substantiv verbal care completează declinarea infinitivului. Se declină ca CURS DE LIMBA LATINĂ 26

substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a):G: amanadi (de a iubi), D: amando (spre a iubi), Ac. ad amandum (pt. a iubi), Abl.amando (iubind); n-are N: completat de infinitiv

4.1.4.4. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinenţe: -us, -a, -umEste un adjectiv verbal cu flexiune completă, care se declină ca adjectivele de prima clasa: de exemplu: bonus, -a, -um. Exprimă obligaţia, necesitatea, convenienţa: de exemplu: amandus, -a, -um (traducere: care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit)

4.1.5 Formele nominale derivate din tema perfectului:

4.1.5.1 Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix –isse+ desinenţa 0, (de exemplu: amavisse, vidisse, cepisse, audivisse) (traducere: a fi iubit, că am iubit)

4.1.5.2 Substantivul verbal în –tu-(supinul)Gramaticii latini considerau că acest substantiv verbal cu flexiunea substantivelor cu tema în –u o declinare a infinitivului –fiind ca şi acesta un nomen actiones - limitată la trei cazuri:Ac. amatumD. amatuiAbl. amatu

a. Acuzativul terminat în –tum şi –sum apare alături de verbe de mişcare: nuptum dare=a da în căsătorie, dormitum ire= a merge la culcare, etc. exprimând ţinta acestora similară adesea cu scopul.

b. Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit, divisui facilis=uşor de împărţit, aqua potui iucunda= apa bună de băut (poto, are, avi, atum=a bea)Formele acestea sunt, din epoca imperială pe cale de dispariţie.

c. Ablativul opsonatu redeo= mă întorc de la făcut piaţa (opsono= a face piaţa)Formele de supin nu se păstrează în limbile romanice. Totuşi, în limba română, expresii ca „vreme cosit”, „apă de băut” este greu de crezut că au putut fi interpretate ca urmaşe ale supinului latin. În realitate este vorba despre folosiri speciale ale participiului perfect pasiv.

4.1.5.3 Infinitivul viitor pasiv:Este o formă analitică relativ recentă alcatuită din supin şi infinitivul prezent pasiv al verbului ire:de exemplu: rumor venit datum iri gladiatores (s-a zvonit că se vor da jocuri de gladiatori) Infinitivul viitor pasiv are ocurenţă foarte redusă. În limba târzie a fost înlocuit cu gerundivul sau cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse (trebuie lăudat)

4.1.5.4 Adjectivul verbal în –turus:Adjectivul verbal în –turus, -tura, -turum, intrat în gramatici cu numele de participiu viitor activ, iar forma în –turum (esse) e denumită infinitivul viitor activ. Amaturus, amatura, amaturum= care va iubiAmaturum, amatuam, amaturum esse=ca va iubi


Îmbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alcătuieşte o sintagmă colorată modal: facturus sum= doresc, am intenţia să fac (conjugarea perifrastică activă)

4.1.5.5. Adjectivul verbal in –to-:Sufixul –to- de dată indo-europeana şi este atestat ca formant adjectival în toate limbile indo-europene: de exemplu: în limba latină: sutus=cusutSufixul –to- se ataşează direct la radical

4.1.5.6. Participiul perfect pasiv:Ataşat unor teme nominale, sufixul –to- indică prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barbă, cornutus= cu coarne, etc. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu flexiune o/e, a, de tipul bonus, a, um) care exprimă dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubitUnele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează în limbile romanice, atât prin formele care le continuă pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii în –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scrittoparticipii în –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, misLimbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare a participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: rom. am mâncat, fr. tu as mange, it. ho mangiato.

4.2 Diateza pasivă

Timpurile şi modurile diatezei pasive sunt: 1. simple: timpurile derivate din tema prezentului, sufixele sunt aceleaşi ca şi la

diateza activă, ceea ce le diferenţiază sunt desinenţele de diateza pasivă care se adaugă temei.

2. compuse: timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul perfect al verbului de conjugat + timpurile verbului sum, esse, fui (a fi)

3. desinenţele verbale pentru diateza pasivă sunt:

Numărul PersoanaDiateza pasivă

(timpuriledin prezent)

Imperativ

prezent viitorsingular I

IIIII

-or/-r-re/ris-tur

--re-

--tor-tor

plural IIIIII

-mur-mini-ntur

--mini-

-

-ntor


4.2.1 Modul de formare al timpurilor şi modurilor:

4.2.1.1 Moduri personale

4.2.1.1.1 Modul indicativ

4.2.1.1.1.1 Timpuri derivate din tema prezentului:

a. Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (traducere: sunt iubit)b. Indicativ imperfect: tema prez + sufix: ba + desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (traducere: eram iubit)c. Indicativ viitor: tema prez +- (la conjugările I, II)+sufix: - b+i(-u-)+desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur- (la conjugările III, IV)+sufix: -a-, -e- + desin: -r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur(traducere: voi fi iubit) 4.2.1.1.1.2 Timpuri derivate din tema perfectului:

a. Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum, es, est, sumus, estis, sunt. (traducere: am fost iubit)b. Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect: eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. (traducere: fusesem iubit)c. Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero, eris, erit, erimus, eritis, erunt. (traducere: voi fi iubit)

4.2.1.1.2 Modul conjunctiv


a. Conjunctiv prezent: tema prez +- (la conjugarea I)+sufix: e + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur- (la conjugările II - IV)+sufix: a + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur(traducere: să fiu iubit) b. Conjunctiv imperfect:tema prez + sufix –re- + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur(traducere: aş fi iubit)

4.2.1.1.2.2 Timpuri derivate din tema perfectului:

a. Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent: sim, sis, sit, simus, sitis, sint(traducere: să fi fost iubit)b. Conjuctiv mmcperf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv imperfect: essem, esses, esset, essemus, essetis, essent(traducere: aş fi fost iubit)


4.2.1.1.3 Modul imperativ:


a. Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenţele:-re -pers II sg (traducere: fii iubit)-mini -pers. II pl (traducere: fiţi iubiţi)b. Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinenţele:-tor -pers II sg (traducere: să fii iubit)-tor-pers III sg (traducere: să fie iubit)-ntor -pers III pl (traducere: să fie iubiţi)

4.2.1.1.3.2 Timpuri derivate din tema perfectului:nu există la diateza pasivă

4.2.1.2 Formele nominale

4.2.1.2.1 Modul infinitiv


a. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinenţa 0; (traducere: a fi iubi, că sunt iubit)b. Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. (traducere: că voi fi iubit)


a. Infinitiv perfect: forma de acuzativ a participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al verbului esse (traducere: a fi fost iubit, că am fost iubit)

4.2.1.2.2 Modul Participiu

4.2.1.2.2.1 Timpuri derivate din tema prezentului:nu există la diateza pasivă


a. Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal în –to, este alcătuit din radical + sufixul –to(traducere: care a fost iubit)

Sufixul –to este de dată indo-europeană. În limba latină el poate fi:- ataşat unor teme nominale, sufixul –to- indică prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barbă, cornutus= cu coarne, etc. - ataşat unor teme verbale formează adjective (cu trei terminaţii, cu flexiune o/e pt


masculin şi neutru şi a pentru feminin, de tipul bonus, a, um) care exprimă dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit.Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează în limbile romanice, atât prin formele care le continuă pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii în –t: rom. copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scrittoparticipii în –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, misLimbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare a participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato.

4.2.1.2.3 Gerundivul:

Mod de formare:tema prezentului+sufix -nd+desinenţele: -us, -a, -um (traducere: care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit)Este un adjectiv verbal cu flexiune completă, care se declină ca adjectivele de prima clasă: de exemplu bonus, -a, -um. Exprimă obligaţia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um. Devine cu timpul participiul viitor.

4.2.2 Observaţii asupra diatezei pasive:

1. diateza pasivă poate exprima sensul pasiv propriu-zis (subiectul suferă acţiunea): de exemplu: mitteris= tu eşti trimis

2. diateza pasivă poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberăm3. diateza pasivă poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice

4.2.3 Verbele deponente:

Există în limba latină unele verbe care, deşi se conjugă numai la diateza pasivă, au doar sens activ. Ele se conjugă la toate modurile şi timpurile conjugării pasive, în afară de infinitivul viitor pasiv, care lipseşte. Aceste verbe au totuşi şi unele timpuri de la conjugarea activă: 1. infinitivul viitor2. gerunziul3. participiul prezent şi viitor4. supinul.

4.2.4 Verbele semideponente:

În limba latină există şase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema prezentului se conjugă la diateza activă, iar la cele derivate din tema perfectului se conjugă la diateza pasivă (sunt deci doar pe jumătate deponente). Aceste verbe sunt:1. Audeo, audere, ausus sum= a îndrăzni2. Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura3. Soleo, solere, solitus sum= a obişnui4. Fido, fidere, fisus sum= a se încrede5. Confido, confidere, confisus sum= a avea încredere6. Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu se încrede


Ultimele două verbe sunt compuşii lui fido, fidere, fisus sum. Verbele deponente şi semideponente nu au lăsat urme în limbile romanice pentru că au fost înlocuite cu verbele active corespunzătoare.4.2.5 Verbele neregulate

Verbele neregulate sunt verbe ale căror moduri şi timpuri se formează de la rădăcini diferite. Verbele neregulate sunt:1. sum , esse, fui = a ficompuşii lui sum, esse, fui sunt: absum, abesse, afui= a fi departe, a lipsiadsum, adesse, adfui= a fi de faţădesum, deesse, defui= a lipsiobsum, obesse, obfui= a se opune, a vătămapraesum, praeesse, praefui= a fi în fruntepossum, posse, potui= a puteaprosum, prodesse, profui= a fi de folos2. volo, velle, volui = a vreacompuşii lui volo, velle, volui: nolo, nolle, nolui= a nu vreamalo, malle, malui= a prefera3. fero, ferre, tuli, latum = a purta, a suportacompuşii lui fero, ferre, tuli, latum: affero, afferre,attuli, allatum= a aduceaufero, auferre, abstuli, ablatum= a lua, a ridicaconfero, conferre, contuli, collatum= a adunadefero, deferre, detuli, delatum= a duce, a denunţadifero, diferre, distuli, dilatum= a amâna, a se deosebi, a despărţieffero, efferre, extuli, illatum= a scoateinfero, inferre, intuli, illatum= a duceoffero, offerre, obtuli, oblatum= a oferi, a pune în faţăpraefero, praeferre, praetuli, praelatum= a duce înainte, a duce înainte, a preferarefero, referre, retuli, relatum= a duce înapoi, a raporta, a aduce la cunoştinţasuffero, sufferre, sustuli, sublatum= a pune sub, a suferitransfero, transferre, transtuli, translatum= a transporta, a purta peste4. eo, ire, ivi (ii), itum = a mergecompusii lui eo, ire, ivi (ii), itum:abeo, abire, abivi (ii), abitum = a plecaadeo, adire, adivi (ii), aditum = a merge la, a vizitacircumeo, circumire, circumitum= a ocoli, a merge in jurexeo, exire, exivi (ii), exitum = a ieşiineo, inire, inivi (ii), initum = a intrapereo, perire, perivi (ii), peritum = a pieripraetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum= a trece peste, a trece pe lângăprodeo, prodire, prodivi, proditum= a înaintaredeo, redire, redivi (ii), reditum = a se înapoiatranseo, transire, transivi (ii), transitum = a trece dincolo, a traversaquaeo, quire, quivi, quitum= a puteanequeo, nequire, nequivi, nequitum= a nu puteaveneo, venire, venivi(veni), ventum (format din venum-eo)= a fi vândut, ambio, ambire, ambivi, ambitum= a merge în jur- se conjugă regulat 5. edo, edere, edi, esum = a mânca6. fio, fieri, factus sum = a deveni


4.2.5.1 Tabloul declinării verbului sum, esse, fui Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent sum =sunt esestsumusestissunt

sim=să fiu sissitsimussitissint

es = fii! este =fiţi!

esse=a fi

Imperfect eram=eram eraserateramuseratiserant

essem (forem)=aş fi esses (fores)esset (foret)essemus essetisessent (forent)

Viitorul ero=voi fieriseriterimuseritis erunt

esto=să fii!esto=să fie!estote=să fiţi!sunto=să fie!

fore }futurum}futuram}futurum}futuros }futuras}futura } essecă va fică vor fi

futurus =care va fifuturafuturum

TEMA

PERFECTULUI

Perfectul fui =am fostfuistifuitfuimusfuistisfuerunt

fuerim =să fi fostfuerisfueritfuerimusfueritisfuerint

fuisse =a fi fost,că a fostcă au fost

Mai mult ca perfectul

fueram =fusesemfuerasfueratfueramusfueratisfuerant

fuissem =aş fi fostfuissesfuissetfuissemusfuissetisfuissent

Viitor anterior

fuero =voi fi fostfuerisfueritfuerimusfueritisfuerint


4.2.5.2 Tabloul declinării verbului fero, ferre, tuli, latum = a purta, a duceIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent fer o =ducfer s fer tfer i musfer tisfer u nt

fer a m=să ducfer a sfer a tfer a musfer a tisfer a nt

fer =du!ferte=duceţi!

ferre=a duce

ferensferentis=care duce,ducând

Imperfect fer e ba m= duceam fer e ba sfer e ba tfer e ba musfer e ba tis

fer re m=aş ducefer re sfer re tfer re musfer re tisfer re nt

Viitorul fer a m= voi ducefer e sfer e tfer e musfer e tisfer e nt

ferto =să duci!ferto=să ducă!fertote=să duceţi!ferunto=să ducă!

laturum, am, um esse=că va ducelaturos, as, a esse =că vor duce

laturuslaturalaturum = care va duce

TEMA

PERFECTULUI

Perfectul tul i =am dustul istitul ittul imustul ististul erunt

tul erim=să fi iubittul eristul erittul erimustul eritistul erint

tul isse=a fi duscă a dus

Supinlatumlatu=pentru a duce de dus

Mai mult ca perfectul

tul eram =dusesemtul erastul erattul eramustul eratistul erant

tul issem = aş fi dustul issestul issettul issemustul issetistul issent

Viitor anterior

tul ero =voi fi dus tul eristul erittul erimustul eritistul erint


4.2.5.3 Tabloul declinării verbului volo, velle, volui = a vreaIndicativ Conjunctiv Impe

rativInfinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent volo =vreau vis vultvolumus vultisvolunt

veli m=să vreauveli sveli tveli musveli tisveli nt

nu are

velle=a vrea

volensvolentis=care vrea,voind

Imperfect vol e ba m= voiam vol e ba s vol e ba tvol e ba musvol e ba tisvol e ba nt(duceam)

velle m=aş vreavelle svelle tvelle musvelle tisvelle nt

Viitorul vol a m= voi vreavol e svol e tvol e musvol e tisvol e nt

TEMA

PERFECTUL

Perfect volu i =am vrutvolu istivolu itvolu imusvolu istisvolu erunt

volu erim=să fi voitvolu erisvolu eritvoluerimusvolu eritisvolu erint

voluisse=a fi vrut

că a vrut

Mai mult ca perfect

volu eram =voisemvolu erasvolu eratvolueramusvolu eratisvolu erant

volu issem = aş fi voitvolu issesvolu issetvoluissemusvolu issetisvolu issent


UI

Viitor anterior

volu ero =voi fi vrut volu erisvolu eritvolu erimusvolu eritisvolu erint

4.2.5.4 Tabloul declinării verbului eo, ire, ivi (ii), itum = a mergeIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent eo =merg is itimus itiseunt

eam=să mergea sea tea musea tisea nt

imergiitemergeţi

ire=a merge

ienseuntiseunti=care merge,mergând

Imperfect i ba m= mergeam iba si ba ti ba musi ba tisi ba nt

ire m=aş mergeire sire tire musire tisire nt

Viitorul ibo= voi mergeibi sibi tibi musibi tisibunt

itosă mergiitosă meargăitotesă megeţieuntosă meargă

iturum, ituram, iturumessecă va merge

iturus, a, umcare va merge

TEMA

PE

Perfect iv i =am mersiv istiiv itiv imusiv istisiv erunt

iv erim=să fi mersiv erisiv eritiv erimusiv eritisiv erint

ivisse=a fia fi mers

că a mers

SupinitummersGerunziuG. eundiD. eundo, etc.


RFECTULUI

Viitor anterior

tul ero =voi fi dus tul eristul erittul erimustul eritistul erint

4.2.6 Verbele defective

Verbele defective sunt verbele cărora le lipseşte o parte din conjugare. Există verbe care sunt de defective de timpurile derivate din prezent: coepi, coepisse =am început, memini, meminisse =îmi amintesc, odi, odisse= urăsc, novi, novisse =cunosc. Alte verbe sunt defective doar de anumite timpuri şi moduri. De exemplu, verbul inquam (zic), se foloseşte doar intercalat în vorbirea directă. Are indicativ prezent: inquam, inquis, inquit, inquimus, inquitis, inquiunt; imperfect: inquiebat, inquiebant; viitor: inquies, inquiet.Verbul aio (zic, afirm) are indicativ prezent: aio, ais, ait, aiunt; imperfect: aiebam, aiebas, aiebat, aiebamus, etc. ; perfectul: ait.

4.2.7 Verbele impersonale

Verbele impersonale sunt de trei tipuri:1. verbe care exprimă un fenomen al naturii: pluit, nigit, tonait, fulget. Se conjungă la

toate timpurile indicativului, conjunctivului, persoana a III-a singular şi infinitivul prezent şi perfect

2. verbe care exprimă un sentiment, o stare sufletească: me pudet (mi-e ruşine), me miseret (mi-e milă), me paenitet (mă căiesc)

3. verbe care exprimă trebuinţa, permisiunea: oportet, ere, uit (trebuie), licet,e re, uit (este permis), decet, ere, uit (se cade).

4.3 Aplicaţii

A. Analizaţi verbele din frazele următoare:1. Laudo, laudamus facta Alexandri Magni = laud, laudam faptele lui Alexandru cel Mare2. Cicero proconsulem Verrem accusavit = Cicero l-a acuzat pe proconsulul Verus3. Pulchri versus aures Atheniensium delectabant=versuri frumoase desfătau urechile atenienilor (pulcher(3), versus(4), auris,is, atheniensis(2)4. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt = literatura va înfrumuseţa tinereţea, va desfăta bătrâneţea (littera(I), la pl = literatura, scrisoare, adulescentia(I), orno(I), senectus, utis, delecto(I)


5. Graeci partem praedae deis dabant = grecii dădeau zeilor o parte din pradă (graecus(II), pars, partis, praeda(I), deus(II)6. „Pueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus thesaurus erit vestri laboris praemiun; is continet divitias quae vestra desideria satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi thesaurum quaerentes. Hunc non reperuerunt, sed mox creverunt plantas fructusque qui opulentas segetes promittebant. „Iste thesaurus est quem pater noster pollicitus est“, dixit unus ex iis.= copii, zicea un tată muribund fiilor săi leneşi, săpaţi câmpul şi o mare comoară va fi recompensa muncii voastre; el conţine bogăţii care vor satisface dorinţele voastre. Copiii ascultători, au săpat câmpul căutând lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au descoperit-o, dar curând au crescut plantele şi fructele care promiteau o recoltă bogată. Aceasta este comoara pe care tatăl nostru ne-a promis-o, a zis unul dintre ei.

Puer(II), piger(III), muribundus(II), fodio(III), campus(II), thesaurus(II), praemium(II), is(acesta), contineo(II), divitiae, arum=bogatii, satio(I), desiderium(II), iuvenis, is, oboediens, ntis, quaero(III), hunc(pe ac), reperio, ire, ui, mox=curind, cresco, ere, evi, planta(I), fructus(IV), seges, etis(recolta), promitto(III), opulentus(III), polliceor, eri, citus sum(a promite)

B. Completaţi tabelele după modelul din primul rând:Esse Sum fui fuerunt erat erantdicere Dico dixi dicebantducere Duco duxi ducebatCastigare Castigo castigaveruntPonere pono posuerunt ponebantDare Do dederunt dabatHabere habui habebantMittere misiVidere vidi videbatVenire venerunt veniebat

1.ducere ducit ducunt duxit duxerunt2.amare amant amaverunt3. audire audit4. respondere responderunt5. clamare clamavit clamaverunt6. sentire sentiunt sensit7. acciperre accipit accepit8. ferre fert ferunt tulerunt9. scire scit scivit10. ponit posuit

C. Găsiţi intruşii şi justificaţi-vă răspunsul:

1. posuit-obsedit-dixit-scripsit-considit (unul este la prezent, celelalte la perfect, pers.III)

2. curo-curro-do-scio-filio (unul este substantiv la ablativ, celelalte verbe)3. misit-sensit-vici-capit-fuit (unul este persoana I, perfect, celelalte III)4. veni-vidi-vici-duci-iussi (unul este D, subst, celelalte verb la perfect)5. cura-homo-ministro (unul este N, celelalte. D-abl sg)6. ducum-mundum-civem-curam (unul este G. pl de la dux, is, celelalte Ac.


Sg)7. miles-equites-hostes (unul este N sg, celel. Ac pl); eques, itis=călăreţ/

equus, i=cal8. victorum-ministrorum-duci (unul este G sg,celelalte G pl)9. filii-generi-duci (unul este D sg, celelalte G sg.)10. labores-iniuriae-civi-lupi (unul este D sg. celelalte N pl)

D. Transformaţi după model:1. Bis vincit qui se vincit/pl.vincunt(prez, 3 sg/pl)2. Bis vicit qui se vicit/pl. Vicerunt (perf. 3sg/pl)3. Bis vincet qui se vincet/pl.vincent (viit. 3sg/pl)4. Bis vincebat qui se vincebat/pl.vincebant(imperf.3sg/pl)

1. (dat)/pl.dant2. Bis dedit qui celeriter dedit./pl. dederunt3. (dabit)/pl.dabunt5. (dabat)/pl.dabant

1. Alexander Magnus a matre epistolam accipit/pl accipiunt2. accepit/pl. acceperunt3. accipiet/accipient

accipiebat/accipiebant

5. Adverbul

Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care arată o caracteristică a unei acţiuni sau însuşiri. Ea determină cel mai adesea un verb. Adverbele pot fi clasificate astfel:

1. după sens:a. de loc: hinc, intus, eo, quab. de timp: olim, diu, posteac. de mod: bene, ita, sicd. de negare sau afirmare: non, haud, ita, sanee. de întrebare: num, nonne, -ne (enclitic)

2. după origine:a. din adjective – adverbele de modb. din pronume – adverbele de loc: hic, illucc. din substantive – adverbele de modd. din alte origini

3. după sufixul din care sunt formate:a. în - e: longe, bene, facileb. în –o: modo, falso, secretoc. în –a: recta, dextrad. în – um: multum, postremume. în –ter, -iter: prudenter, breviter, celeriterf. în – am: clam, palamg. în –as: foras, aliash. în –tim: furtim, privatim, separatim


Adverbele derivate din adjective au forme de comparativ şi superlativ. Comparativul are forme identice cu formele de comparativ al adjectivului din care derivă. Superlativul adverbului se formează din superlativul adjectivului înlocuind terminaţia –us cu sufixul –e. De exemplu, longus, a, um (adjectiv) – longe (adverb)- longius (comparativul adverbului) – longissime (superlativul adverbului).

6. Prepoziţia

Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care expimă raporturi sintactice de dependenţă între părţile unei propoziţii. Cele mai multe prepoziţii se construiesc cu acuzativul.

a. prepoziţii cu acuzativul (arată de obicei mişcarea către un punct, direcţia): ante, apud, ad, adversum, cicum, circa, citra, cis, erga, contra, inter, extra, infra, iuxta, ob, penes, pone, post, praeter, prope, propter, per, secundum, supra, versus, ultra, transb. prepoziţii cu ablativul (arată de obicei depărtarea, punctul de plecare): a, ab, abs, absque, de, coram, clam, cum, ex, e, sine, tenus, pro, prae.c. prepoziţii cu acuzativul şi ablativul: in, sub, super, subter.

7. Conjuncţia

Conjuncţia este partea de vorbire care exprimă raporturi de coordonare şi subordonare între propoziţii şi raporturi de coordonare între două părţi de propoziţie. Conjuncţiile se împart în:a. conjuncţii coordonatoare- copulative: et, que, atque, ac, neque, quoque- disjunctive: aut,vel, sive, seu- adversative: sed, autem, at, vero- cauzal-explicative: nam, enim- conclusive: ergo, igitur, itaqueb. conjuncţii subordonatoare: ut, ne, aut, vel, ergo, igitur, quin, quominus, etc

8. Interjecţia

Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă prin care se exprimă un sentiment: o!, heu!, vae!, etc., o voinţă sau un îndemn: eia vero (ei hai!), eho (ei!), heus! Sau care imită diverse sunete: ux, tax! (pleosc)

9. Numeralul

Limba latină are următoare categorii de numerale:1. cardinale – care exprimă cantitatea precisă a lucrurilor, de exemplu: unus, -a, -um2. ordinale – care exprimă ordinea lucrurilor într-o serie, de exemplu: primus, -a, -um, secundus, -a, -um3. distributiv – care exprimă gruparea sau distribuirea lucrurilor în unităţi numerice, de exemplu: singuli, -ae, -a, bini, -ae, -a4. multiplicativ – arată de câte ori sporeşte o cantitate sau o acţiune, de exemplu: simplex, duplex, triplex. Etc.5. adverbial – arată de câte ori se repetă o acţiune, de exemplu: semel, bis, ter, quater, CURS DE LIMBA LATINĂ 40

etc.Numeralele se declină ca adjectivele cu trei terminaţii (primus se declină după bonus, şi ca adjectivele cu o terminaţie, de exemplu simplex)

IV. TABELE GRAMATICALE1. Substantivul

CazDeclinarea I Declinarea II

Singular Plural Masculin NeutruSingular Plural Singular Plural

N. aqua aquae dominus domini scutum scuta Ac. aquam aquas dominum dominos scutum scutaG. aquae aquarum domini dominorum scuti scutorumD. aquae aquis domino dominis scuto scutis

Abl. aqua aquis domino dominis scuto scutis

Caz Declinarea a III-a imparisilabicăMasculin Feminin Neutru

Singular Plural Singular Plural Singular PluralN. consul consul-es natio nation-es nomen nomin-

aG. consul-is consul-um nation-i nation-um nomin-is nomin-

umD. consul-i consul-ibus nation- is nation-

ibusnomin-i nomin-

ibus

Ac. consul-em consul-es nationem nation-es nomen nomin-a

Abl. consul-e consul-ibus nation-e nation-ibus

nomin-e nomin-ibus

V consul consul-es

natio nation-es nomen nomin-a

Caz Declinarea a III-a parisilabicăMasculin Feminin Neutru


Singular Plural Singular Plural Singular

Plural

N. coll-is coll-es av-is av-es mare mar-ia G. coll-is coll-ium av-is av-ium mar-is mar-iumD. coll-i coll-ibus av-i av-ibus mar-i mar-ibusAc. coll-em coll-es av-em av-es mar-e mar-ia Abl. coll-e (i) coll-ibus av-e(i) av-ibus mar-i mar-ibusV coll-is coll-es av-is av-es mare mar-ia

Caz Declinarea a IV-a Declinarea a V-aMasculin Neutru

Singular Plural Singular Plural Singular PluralN sensus sensus genu genua dies dies

Ac. sensum sensus genu genua diem diesG. sensus sensuum genus genuum dies dierumD. sensui sensibus genu(i) genibus diei diebus

Abl. sensu sensibus genu genibus die diebus2. Verbul

Conjugarea I Diateza activăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent

am o =iubescama s ama tama musama tisama nt

am e m=să iubescam e sam e tam e musam e tisam e nt

ama =iubeşte!amate=iubiţi!

ama re=a iubi

ama nsama ntis=care iubeşte,iubind

Imperf.

ama ba m =iubeamama ba sama ba tama ba musama ba tisama ba nt

ama re m =aş iubiama re sama re tama re musama re tisama re nt

Viitor

ama b o= voi iubiama b i sama b i tama b i musama b i tisama b unt

ama to =să iubeşti!ama to=el să iubească!ama tote=să iubiţi!ama nto=să iubească!

ama turum, am, um esse=că va iubiamaturos, as, a esse=că vor iubi

ama turusama turaama turum=care va iubi


TEMA

PERFECTULUI

Perfect

amav i= am iubitamav istiamav itamav imusamav istisamav erunt

amav erim=să fi iubitamav erisamav eritamaverimusamav eritisamav erint

amav isse

=a fi iubit=că a iubit

Supinama tumama tu =pentru a iubi =de iubit

Mmc p

amav eram =iubisemamav erasamav eratamav eramusamav eratisamav erant

amav issem =aş fi iubitamav issesamav issetamavissemusamav issetisamav issent

Gerunziu

G. amandi = de a iubiD. amando = spre a iubiAc. (ad) amandum = pentru a iubiAbl. amando = iubind

Viit. ant.

amav ero=voi fi iubitamav erisamav eritamav erimusamav eritisamav erint

Conjugarea I Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent

am or =sunt iubitama ris ama turama murama miniama ntur

am e r=să fiu iubitam e risam e turam e muram e miniam e ntur

amare =fii iubit!ama mini=fiţi iubiţi!

amari=a fi iubit

Imperf

ama ba r=eram iubit ama ba risama ba turama ba murama ba miniama ba ntur

ama re r=aş fi iubitama re risama re turama re murama re miniama re ntur

Viitor

ama b or=voi fi iubitama b e risama b i turama b i mur ama b i mini ama b untur

amatorsă fii iubit!amatorsă fie iubit!amantorsă fie iubiţi!

amatum iri=că va fi iubit

Adjectiv verbalamandus, a, um care va fi iubit, care trebuie iubit


TEMA

PERFECTULUI

Perfect

amatus, -a , um sumes estamati, -ae , -asumusestissunt

amatus, -a , um simsissitamati, -ae, asimus sitissint

amatum, -am, um esse=că a fost iubitamatos, -as, a esse=că au fost iubiţi

amatusamataamatum=iubit, iubită

Mmcp

amatus, -a , um erameraseratamati, ae, a eramuseratiserant

amatus, -a , um essem essesessetamati, ae, a essemusessetisessent

Viit.

ant

amatus,-a ,um eroeriseritamati, ae, a erimuseritiserunt

Conjugarea a II-a Diateza activăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTU

Prezent

move o =mişcmove s move tmove musmove tismove nt

move a m=să mişcmove a smove a tmove a musmove a tismove a nt

move =mişcă!move temişcaţi!

move rea mişca

move nsmove ntis=care mişcă,mişcând

Imperf

move ba =mişcammove ba smove ba tmove ba musmove ba tismove ba nt

move re m=aş mişcamove re smove re tmove re musmove re tismove re nt


LUI

Viitor

move b o=voi mişcamove b i smove b i tmove b i musmove b i tismove b unt

moveto =să mişti!moveto=el să mişte!movetote=voi să mişcaţi!moventoei să mişte!

moturum, am, um esse=că va mişcamoturos, as, a essecă vor mişca

moturusmoturamoturum= care va mişca

TEMA

PERFECTULUI

Perfect

mov i=am mişcatmov istimov itmov imusmov istismov erunt

mov erim=să fi mişcatmov erismov eritmov erimusmov eritismov erint

movisse=a fi mişcatcă a mişcat

Supin

motummotupentru a mişcade mişcat

Mmc p

mov eram=mişcasemmov erasmov eratmov eramusmov eratismov erant

mov issem =aş fi mişcatmov issesmov issetmov issemusmov issetismov issent

Gerunziu

G. movendi = de a mişcaD. movendo = spre a mişcaAc. (ad) movendum = pentru a mişcaAbl. movendo = mişcând

Viit.ant.

mov ero=voi fi mişcatmov erismov eritmov erimusmov eritismov erint

Conjugarea a II-a Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTU

Prezent

move or = sunt mişcatmove ris move turmove murmove minimove ntur

move ar = să fiu mişcatmove a rismove a turmove a murmove a minimove a ntur

move re fii mişcat!move minifiţi mişcaţi!

move ria fi mişcat

Imperf

move bar=eram mişcatmove ba rismove ba turmove ba murmove baminimove ba ntur

move re r = aş fi mişcatmove re rismove re turmove re murmove re minimove re ntur


LUI

Viitor

move b or=voi fi mişcatmove b e rismove b i turmove b i murmove b iminimove b untur

movetor =să fii mişcat!movetorsă fie mişcat!moventorsă fie mişcaţi!

motum iri că va fi mişcat

adjectiv verbalmovendus, a umcare va fi mişcat

TEMA

PERFECTULUI

Perfect

motus, a, um sum esestmoti, ae, asumusestissunt=sunt mişcat

motus, a, umerimeriseritmoti, ae, aerimuseritiserint=să fi fost mişcat

motum, am, um essemotos, as, a esse a fi mişcatcă a mişcat

motusmotamotummişcatmişcată

Mmc p

motus, a, umerameraseratmoti, ae, aeramuseratiserant

motus, a, umessem essesessetmoti, ae, aessemusessetisessent

Viit.

ant

motus, a, umeroeriseritmoti, ae, aerimuseritiserunt

Conjugarea a III-a consonantică Diateza activăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

P

Prezent

vinc o = învingvinc i s vinc i tvinc i musvinc i tisvinc unt

vinc a m=să învingvinc a svinc a tvinc a musvinc a tisvinc a nt

vinc eînvinge!vinc i te învingeţi!

vinc e rea învinge

vinc e nsvinc e ntis=care învinge,învingând


REZENTULUI

Imperf

vinc eba m =învingeamvinc eba svinc eba tvinc eba musvinc eba tisvinc eba nt

vince re maş învingevince re svince re tvince re musvince re tisvince re nt

Viitor

vinc a m=voi învingevinc e svinc e tvinc e musvinc e tisvinc e nt

vincito =să învingi!vincito=să învingă!vincitote=să învingeţi!vincinto=să învingă!

victurum, am, um esse=că va învingevicturos, as, a esse=că vor învinge

victurusvicturavicturum=care va învinge

TEMA

PERFECTULUI

Perfect

vic iam învinsvic istivic itvic imusvic istisvic erunt

vic erimsă fi învinsvic erisvic eritvic erimusvic eritisvic erint

vicisse

a fi învinscă a învins

Supinvictumvictu=pentru a învinge,de învins

Mmcp

vic eram=învinsesemvic erasvic eratvic eramusvic eratisvic erant

vic issem aş fi învinsvic issesvic issetvic issemusvic issetisvic issent

Gerunziu

G. vincendi = de a învingeD. vincendo = spre a învingeAc. (ad) vincendum = pentru a învingeAbl. vincendo = învingândV

iit.ant

vic ero=voi fi învinsvic erisvic eritvic erimusvic eritisvic erint

Conjugarea a III-a consonantică Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

Prezen

vinc or = sunt învinsvinc e ris vinc i turvinc i murvinc i mini

vinc ar=să fiu învinsvinc a risvinc a turvinc a murvinc a mini

vinc erefii învins!vinc i mini!fiţi învinşi!

vinc ia fi învins

vinc e nsvinc e ntiscare învinge,învingând


PREZENTULUI

Imperf

vinc eba r =eram învinsvinc eba risvinc eba turvinc eba murvinc eba minivinc eba ntur

vince re r=aş fi învinsvince re risvince re turvince re murvince re minivince re ntur

Viitor

vinc a r=voi fi învinsvinc e risvinc e turvinc e murvinc e minivinc e ntur

vincitor !să fii învins!vincitor!să fie învins!vincuntor!să fie învinşi!

victurum iri că va fi învins

adjectiv verbalvincendus, a, umcare va fi învins

TEMA

PERFECTULUI

Perfect

victus, a, um sumesestvicti, ae, a sumusestissunt=sunt învins

victus, a, umsimsissitvicti, ae, asimussitissint=să fiu învins

victum, am, um esse că fost învinsvictos, as, e essecă au fost învinşi

victusvictavictumînvins, învinsă

Mmcp

victus, a, umerameraseratvicti, ae, aeramuseratiserant

victus, a, umessemessesessetvicti, ae, aessemusessetisessent

Viit.

ant

victus, a, umeroeriseritvicti, ae, aerimuseritiserunt

Conjugarea a III-a vocalică Diateza activăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu


TEMA

PREZENTULUI

Prezent

capi o = iaucapi s capi tcapi muscapi tiscapi unt

capi a m = să iaucapi a scapi a tcapi a muscapi a tiscapi a nt

cap eia!

cap i teluaţi!

cap e rea lua

capi e nscapi e ntiscare ia,luând

Imperf

capi eba m =eu luamcapi eba scapi eba tcapi eba muscapi eba tiscapi eba nt

cape re m=aş luacape re scape re tcape re muscape re tiscape re nt

Viitor

capi a m=voi luacapi e scapi e tcapi e muscapi e tiscapi e nt

capito =să iei!capito=să ia!capitote=să luaţi!capiunto=să ia!

capturum, am, um essecă va luacapturos, as, a essecă vor lua

capturuscapturacapturum=care va lua

TEMA

PERFECTULUI

Perfect

cep i=am luatcep isticep itcep imuscep istiscep erunt

cep erim=să fi luatcep eriscep eritcep erimuscep eritiscep erint

cepisse

=a fi luatcă a luat

Supincaptumcaptupentru a luade luat

Mmcp

cep eram =luasemcep erascep eratcep eramuscep eratiscep erant

cep issem =aş fi luatcep issescep issetcep issemuscep issetiscep issent

Gerunziu

G. capiendi = de a luaD. capiendo = spre a luaAc. (ad) capiendum = pentru a luaAbl. capiendo = luând

Viit.ant

cep ero=voi fi luatcep eriscep eritcep erimuscep eritiscep erint

Conjugarea a III-a vocalică Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu


TEMA

PREZENTULUI

Prezen

capi or = sunt luatcapi ris capi turcapi murcapi mini

capi ar = să fiu luatcapi a riscapi a turcapi a murcapi a mini

cap erefii luat!cap i minifiţi luaţi!

cap i=a fi luat

Imperf

capi ebar =eram luatcapi eba riscapi eba turcapi eba

cape re r= aş fi luatcape re riscape re turcape re murcape re minicape re ntur

Viitor

capi ar=voi fi luatcapi e riscapi e turcapi e murcapi e minicapi e ntur

capitor să fii luat!capitorsă fie luat!capiuntorsă fie luaţi!

capturum iri că va fi luat

adjectiv verbal capiendus, a ,um care va fi luat

TEMA

PERFECTULUI

Perfect

captus, a umsumesestcapti, ae, asumusestissunt

captus, a umsimsissitcapti, ae, asimussitissint

captum, am, um esse că a fost luatcaptos, as, a essecă au fost luaţi

captus, captacaptum luat, luată

Mmcp

captus, a umeram eraseratcapti, ae, aeramuseratiserant

captus, a umessemessesessetcapti, ae, aessemusessetisessent

Viit.

ant

captus, a umeroeriseritcapti, ae, aerimuseritiserunt

Conjugarea a IV-a Diateza activăCURS DE LIMBA LATINĂ 50

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent

audi o =audaudi s audi taudi musaudi tisaudi unt

audi a m = să audaudi a saudi a taudi a musaudi a tisaudi a nt

audiauzi!audi teauziţi!

audi rea auzi

audi e nsaudi e ntiscare aude,auzind

Imperf

audi eba m =auzeamaudi eba saudi eba taudi eba musaudi eba tisaudi eba nt

audi re m=aş auziaudi re saudi re taudi re musaudi re tisaudi re nt

Viitor

audi a m=voi auziaudi e saudi e taudi e musaudi e tisaudi e nt

audito să auzi!auditosă audă!auditotesă auziţi!audiuntosă audă!

auditurum, am, um essecă va auziaudituros, as, a essecă vor auzi

auditurusaudituraauditurumcare va auzi

TEMA

PERFECTULUI

Perfect

audiv i=am auzitaudiv istiaudiv itaudiv imusaudiv istisaudiv erunt

audiv erimsă fi auzitaudiv erisaudiv eritaudiv erimusaudiv eritisaudiv erint

audivisse

a fi auzitcă a auzit

Supinauditumauditupentru a auzide auzit

Mmcp

audiv eram=auzisemaudiv erasaudiv erataudiv eramusaudiv eratisaudiv erant

audiv issem =aş fi auzitaudiv issesaudiv issetaudiv issemusaudiv issetisaudiv issent

Gerunziu

G. audiendi = de a auziD. audiendo = spre a auziAc. (ad) audiendum = pentru a auziAbl. audiendo = auzind

Viit.ant

audiv ero=voi fi auzitaudiv erisaudiv eritaudiv erimusaudiv eritisaudiv erint

Conjugarea a IV-a Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu


TEMA

PREZENTULUI

Prezen

audi or =sunt auzitaudi ris audi turaudi muraudi mini

audi a r = să fiu auzitaudi a risaudi a turaudi a muraudi a mini

audire!fii auzit!audi mini!fiţi auziţi!

audi ria fi auzit

Imperf

audi eba r= eram auzitaudi eba risaudi eba turaudi eba muraudi eba mini

audi re r = aş fi auzitaudi re risaudi re turaudi re muraudi re mini

Viitor

audi a r =voi fi auzitaudi e risaudi e turaudi e muraudi e miniaudi e ntur

auditorsă fii auzit!auditorsă fie auzit!audiuntorsă fie auziţi!

auditum irică va fi auzit

adjectiv verbalaudiendus, a, umcare va fi auzit

TEMA

PERFECTULUI

Perfect

auditus, a, umsum esestauditi, ae, asumusestissunt

auditus, a, umsimsissitauditi, ae, asimussitissint

auditum, am ,um essecă a fost auzitauditos, as, a essecă au fost auziţi

auditusauditaauditumauzitauzită

Mmcp

auditus, a, umeram eraseratauditi, ae, aeramuseratiserant

auditus, a, umessemessesessetauditi, ae, aessemusessetisessent

Viit.ant

auditus, a, umero eriseritauditi, ae, aerimuseritiserunt

V. Teste grilă


1. Traduceţi următorul text folosind vocabularul de mai jos şi analizaţi cuvintele subliniate:

Diagoras Rhodius tres filios habuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium luctatorem: eos omnes vidit vincere Olympiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronis suis in caput patris positis, amplecterentur populusque in eum flores iaceret, ibidem in stadio, inspectante populo, animam efflavit. (Aullus –Gellius, Noctes Atticae, III, 15)

Vocabular:Aler, altera, alterum= altul, cel de-al doileaAnima, ae= suflet, sufluAtticus, a, um = din Atica (provincie a Athenei)Pugil, pugilis= boxerPancratistes= pancratis, atlet care luptă şi boxeazăLuctator, luctatoris=luptătorOlympia, ae= Olimpia (oraş din Grecia)Idem, eadem, idem=acelaşi, aceeaşi

Inspecto, are, avi, atum= a vedea, a se uita la, a observa, a privi Ibi= acoloStadium, ii = stadium, arenă, întrecereIacio, iacere, ieci, iactum=a arunca, a azvârliAmplector, amplecti, plexus sum= a îmbrăţişa, a cuprindeAdulescens, ntis = adolescentIbidem=chiar acoloEfflo, are, avi, atum=a da afară suflând, a vărsa, Animam efflare= a-şi da sufletul

2. Transformaţi propoziţiile după model şi traduceţi-le folosind dicţionarul:

Model:Diagoras tres filios habuisse dicitur.Diagoras tres filios habuisse dicebaturDiagoras tres filios habere dicebatur

1. Capta urbe, domina servos appelllavisse dicebatur.2. Adulescens in stadio vicisse dicitur.3. Adulescens in stadio vincere dicebatur.4. Alexander Magnus potionem bibisse dicebatur.5. Alexander Magnus epistolas matri legisse dicebatur.6. Siccenses gentem esse avidam vini dicebatur.7. Milites vinum ab imperatore accepisse dicuntur.8. Caesar in primam aciem procedure dicebatur.9. Tullia cum matre epistolam Marci legere dicebatur.10.Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse dicitur.


3. Traduceţi şi alegeţi varianta corectă (10 puncte trad., câte 5 puncte varianta corectă). Folosiţi vocabularul de la sfârşitul testului:

Dicebat autem et parabolam ad illos quoniam oportet semper orare et non deficere.Dicebat

1.prezent2.imperfect3.viitorul

Orare1.infinitiv perfect2.conjuctiv imperfect3. infinitiv prezent

Alegeţi varianta corectă (5 puncte varianta corectă):

Dicens iudex quidam erat in quadam civitate qui Deum non timebat et hominem non verebaturDicens1.participiu prezent2.gerunziu3.gerundiv

Timebat1. viitor, II, sg2. imperfect II, sg3. imperfect III, sg

Traduceţi şi alegeţi varianta corectă (10 puncte trad., câte 5 puncte varianta corectă):

Vidua autem quaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario meo Veniebat1.imperfect, pers III, pl2.imperfect, pers III, sg3.viitor, pers III, sg

Vindica1.infinitiv prezent2.indicativ prezent, pers III sg3. imperativ, prezent, pers II sg

Alegeţi varianta corectă (5 puncte varianta corectă):

Autem dixit intra se et si Deum non timeo nec hominem revereor Dixit1.conj III, prezent, pers III, sg2.conj III, perfect, pers III, sg3.conj II, perfect, pers II sg

Timeo1. conj II, prezent, pers I sg2. conj III, prezent, pers I sg3. conj I, perfect, pers II pl

tamen quia molesta est mihi haec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me Vindicabo1.prezent, pers III sg2.imperfect, pers I sg3.viitor, pers I sg

Suggillet1.viitor, pers III sg2.conjunctiv, pers III sg3. prezent, pers II sg

1. cum se formează conjunctivul imperfect şi cel mai mult ca perfect şi cum se traduc (5 puncte pt fiecare) 2. formaţi conjunctivul prezent, conjunctivul perfect de la amo, are, amavi, amatum şi traduceţi (5 puncte pt fiecare )

+10 puncte din oficiu


Vocabular

dico, ere, dixi, dictum= a ziceautem = însă, daret= şiparabola, ae= parabolă, pildăad=la+Acille, illa, illud=acela (pronume demonstrativ)quoniam=după ce, pentru că, despreoportet=se cuvinesemper=întotdeaunaoro, orare, oravi,, oratum=a se ruganon= nudeficio, ere, feci, fectum= a renunţa, a părăsi, a încetaiudex, iudicis= judecătorerat (de la a fi; sum, esse, fui)quidam, quaedam, quoddam=un oarecare, anumit, cinevacivitas, tis=cetate, oraşquis, quae, quod= careDeus, Dei= zeutimeo, ere, ui=a se teme, a-i fi fricăhomo, inis=omvereor, vereri, veritus sum=a respecta, a cinsti, a se ruşinaviduva, ae= văduvăvenio, ire, veni, ventum= a veni

is, ea, id= acela, elvindico, are, avi, atum= a pedepsi, răzbuna, a face dreptateadeversarius, ii= adversar, potrivnic, duşmannole, nolle, nolui= a nu voiper=timp de, în timpul, multus(3)=multtempus, i=timppost=dupa, după aceea, apoi, intra=în, înăuntruse=sine, el si=dacănec=nicirevereor, eri, veritus sum=a se sfii, a se teme, a respectatamen=totuşiquia=pentru cămolestus(3)=supărător, neplăcut, plictisitor, greu de suportatmihi=pentru mine, miehic, haec, hoc=aceastavindico(I)=a razbuna, a elibera, a scăpa, a face dreptatene= ca să nusuggillo(I)= a defăima, a supăra, a-şi bate joc

4. Completaţi tabelul următor:

miles militis soldatulfiliaMarcus Marcushomomatersoror

civisservi

ministerfilliicurae grijă


5. Alegeţi varianta corectă:

In principio (la început) erat Verbum (Cuvantul) et Verbum erat apud Deum (la Dumnezeu) et Deus erat Verbum:

in principioa) N sg, b) abl sg, c) D. sg

erata). ind. Prezent, pers III sg, b) imperfect, pers III sg c) perfect, pers III pl

Deuma) N sg, b) Ac pl c) Ac sg

In ipso vita (viaţa) erat et vita erat lux hominumvita

a) decl I, N sg; b) decl II, N sg; c) decl III, Ac. sglux

a) subst. Decl I, Ac sg; b) pronume; c) subst. Decl III, N sg.hominum

a) decl II, Ac pl; b) decl III, G pl; c) decl II, G. pl

Et lux in tenebris(intuneric) lucet (a străluci) et tenebrae eam non conprehenderunt.

in tenebrisa) decl I, abl pl b) decl III, abl sg; c) decl II, G. sg

luceta) imperfect, pers III, sg; b) indicativ prezent, pers III, sg; c) perfect, pers. III pl

6. Completaţi spaţiile goale din tabelele următoare după modelul primului rând:

nominativ genitiv traducere acuzativleo leonis leulupus lupi lupignis igniscura curae grijăminister ministri servitorfrater

servihominis om

Tulliavir viri bărbat

7. Completaţi tabelul după model:

esse –a fi sum est suntimperare – a poruncidocēre – a învăţa (pe altul)invenire – a găsidicěre - dico - a trimite mitto mittunt


8. A. Completaţi tabelul următor: (fiecare linie corecta are 2 pcte: total 20 pcte)1.filia filiae fiica2.Marcus Marcus3.mater4.soror5. servi6. amicus7. fillii8. curae grija9. lupus

10. domini

B. Traduceţi (fiecare are 4 pcte): 40 pcte

C. Alegeţi varianta corectă: (fiecare are 2.50 pcte)

=10 pcte

1. Marcus fratri salutem dicit.2. Homo homini lupus est.3. Marci uxor Heluiae salutem

dicit.4. Tulliae mater aquam bibit.5. Bis dat qui dat celeriter.6. Bis vincit qui se vincit.7. Fortes fortuna adiuvat.8. Canis sine dentibus latrat.9. Vasa inania plurimum

sonant.10.Frater filium videt et ad

urbem ducit.

1. Domina sine….. ad praetorem venit.a. servib. sevisc. servorum2. Servi…… in urbem ducunt.a. dominorumb. dominosc. dominis3. Marcus Tullius Cicero cum… generum vidit.a. filia (nominativ)b. filia (ablativ)c. filiam4. Cicero…. epistolas scribit.a. filiumb. filiaec. fratri

D. Declinaţi expresiile următoare la cazurile indicate şi traduceţi: Fiecare are 5 pcte: total 20 pcte

N. sg. G. sg. Ac. sg. traducereira magna mânie

mareN. pl. G. pl. Abl. pl.lupi avidi lupi

lacomi

+10 pcte oficiu



1. Frater …..videt et ad urbem ducit.a. filiob. filiic. filium2. Servus vinum ….. bibita. dominusb. dominumc. dominod. domini3. Terentia …. Aquam dat.a. Marcob. Ciceroc. Tulliaed. Heluiae. Quinti4. …. Pater et mater amant.a. filiab. filiaec. filiam5. Gaius Iulius Caesar….. uxorem ducita. Corneliab. Corneliamc. Corneliae

6. Iulia Caesaris et Corneliae….. esta. filiab. filiamc. filiae7. Marcus Tullius Cicero, consul filius, …..videt.a. sororb. sororic. sororisd. sororem8. Marcus Tullius Cicero…. celeriter respondeta. filiam b. filiic. filium9. Pater matri epistolam ….. legita. filiob. filiic. filium10.Marcus ad….uxorem celeriter currit.a. filiob. patremc. fratris

11. ….Caesar vidit.a. hostisb. hostesc. hostium12. Domina sine….. ad praetorem veniebat.a. servib. sevisc. servorum13. Servi…… in urbem duxerunt.a. dominorumb. dominosc. dominis14. Cum centuriones aquam dant, ….. ira non considit.a. militesb. militumc. milite15. Marcus Tullius Cicero cum… generum videbat.

a. filia(nominativ)b. filia(ablativ)c. filiam

16. ….. imperatori vinum dederunt.

a. centurionib. ministric. eques17. Cicero…. epistolas scribit.a. filiumb. filiaec. fratri18. Veste deposita, Alexander Magnus ad ……. cucurrit.a. hostiumb. fluviumc. aquarum19. …….. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto dixit.a. lupisb. hostisc. ducisd. lapidibus20. Urbe capta, cives rem…… esse in angusto sciebant.a. legatumb. ducumc. servos


10. Găsiţi formele care lipsesc şi traduceţi:

amare – a iubi amo – eu iubesc amant – ei iubescmonēre – a atrage atenţia moneo – eu atrag

atenţiavincěre - vinco - - ei învingaudire - audiuntdicěre - - eu zic dicuntdocēre – a învăţa (pe cineva)poněre – a pune ponuntclamare – a striga clamant - a scrie scribo - scribunt

moveo – a mişca movent - dare - respondēre - respondeo - redděre - reddunt – ei

restituie - a înţelege intelligo intelliguntsentire – a simţi, a percepe

- eu simt, eu percep

tenent - esse – a fi - eu sunt - ei suntmittěre - - a veni veniunt - scire – a şti scio -

11. Completaţi spaţiile goale din tabelele următoare după modelul primului rând şi traduceţi:

nominativ genitiv traducere acuzativ dativurbs oraş urbem urbi

iniuriae iniuriam iniuriaeamicus amicicenturio centurion centurionemRomuluscivis cetăţean civemlapis piatră lapidem

epistolaemater matrisgener ginere generum

12. Analizaţi cuvintele şi sintagmele subliniate din textul de mai jos şi traduceţi cu ajutorul dicţionarului:

Et non post multos dies (nu după multe zile) congregatis (congrego, are= a strânge) omnibus (omnis, is= tot) adulescentior filius peregre profectus est (proficiscor = a pleca) in regionem longinquam et ibi(acolo) dissipavit (a risipit) substantiam suam (averea sa) vivendo luxuriose.


13. Completaţi tabelele următoare şi traduceţi după modelul oferit de prima linie:

esse sum fui eu am fost fueruntdicěre dico dixi eu am zis dixeruntducěre duco duxicastigar castigo castigavi castigaveruntcurare curo curavi curaveruntcelare celavi eu am ascunsdare do dederunthabēre habeo habui habueruntvidēre vidimittěre misi eu am trimiscurěre curro eu am alergat cucurreruntvenireponěre pono posueruntobsiděre obsedi eu am asediatproceděre procedo eu am înaintat processeruntdetrahěre detraho detraxi eu am tras jos,

am smuls

14. Completaţi tabelele următoare şi traduceţi după modelul oferit de prima linie:

ducěre ducit ducunt duxit duxeruntamare amat amant amavit amaveruntmonēre monetvincěre vincitaudire auditcapěre capitclamare clamavit clamaverun

trespondēre responderu

nttenēre tenuit

ponit posuitscribunt scripserunt

scire scit scivitproceděre procedunt processeru

ntsentire sentiunt sentitaccipěre accipit accepitferre fert ferunt tulerunt



(Luca 15:11-13) Homo quidam habuit duos filios

homoa) decl I, masc, N. sg; b) decl III, masc. N. sg; c) decl II Ac. Sg

duosa) pronume b) numeral cardinal c) substantiv d) numeral ordinal

filiosa) decl II, Ac. Pl; b) decl III, G. pl, c) decl I, D. pl

Et dixit adulescentior ex illis patri: pater da mihi portionem substantiae quae me contingit et divisit( divido = a împărţi) illis substantiam(averea)

dixita) imperfect, pers. III, sg; b) perfect, pers. III, sg.; c) prezent, pers III, pl

adulescentiora) substantiv, N sg., b) adjectiv, grad comparativ, N. sg; c) adj., grad superlativ, Ac pl

patria) decl. II, D. sg, b) decl III, D. sg., c) decl I, Ac. Pl

daa) subst., decl. I, N, sg; b) verb, imperativ, pers. II, sg; c) verb, prezent, pers II, sgmihi

a) pronume personal, D. sg; b) pron. reflexiv, Abl. Sg, c) subst., decl I, Ac. sgcontigita) verb, imperfect, pers III, sg; b) perfect, pers III, sg; c) prezent, pers III pl

divisita) perfect, pers., III, sg; b) prezent, pers. II, sg, c) imperfect, pers I pl

substantiama) subst, decl III, Ac. Pl; b) subst. Decl I, Ac. Sg; c) decl II, masc, D. pl

16. Declinaţi expresiile următoare la cazurile indicate şi traduceţi:

N. sg. G. sg. Ac. sg. traducereira magna mânie

maregens avida gentis avidaecivis Romanus

N. pl. G. pl. Abl. pl. traducerelupi avidi lupi

lacomifures captivi furibus captivis

castris relictisitinera magna itinerum

magnorum


17. Identificaţi opoziţiile de mai jos şi traduceţi seriile verbale următoare:

Prima serie:

1.relinquebat relinquebatur

2.relinquerat: relinquebat

3.reliquerant: relicti erant

4.reliquit: relinquitur

5.cum relinquerent: cum relinquerentur

A doua serie:

1.dabat:dabatur

2.cum daret: cum daretur3.dant: dantur

4.dederatdatae errant

A treia serie:

1. viderat: visus erat

2. videbat: videbatur

3. cum vidissent: cum visae essentcum viderent: cum viderentur

A patra serie:

1.capitur: capta est2. capiebatur: captus erat

3. cum caperetur: cum capta esset4. vidit: visus est5. videt: videtur

A cincea serie:

1. victi sunt: vincuntur2. victi erant: vicebantur

3. cum victi essent: cum vincerentur

4.dederunt: dati sunt5. cum videret: cum vidisset

relinquo, ĕre, liqui lictum= a lăsa în urmă, a părăsi

do, are, dedi, datum= a da

video, ēre, vidi, visum= a vedea

capio, ĕre, cepi, captum= a apuca, a prinde

vinco, ĕre, vici, victum= a învinge

18. Traduceţi folosind vocabularul de mai jos:

Lentulus, Ciceronis gener, homo exiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladio accinctum vidisset, “quis, inquit, generum meum ad gladium alligavit?”

Macrobius, Saturnalii, II, 3

Vocabular:Accingo, ere, accinxi, accinctum= a înarma

Alligo, are, avi, atum= a lega Exiguus, a, um= mic, scund

Inquit= ziceLongus, a, um= lung

Statura, ae= statură, înălţime

19. Traduceţi folosind vocabularul de mai jos: Ubi, apud Cannas exercitus populi Romani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno dolore affecta est. Sed, is nuntius non verus fuit atque is adulescens non diu post ex pugna in Urbem rediit. Mater, repente filio viso, copia gaudi oppresa exanimataque est.


Vocabular:adulescens, ntis= adolescentaffero, affere, attuli, allatum= a aduceapud+Ac. =la

caedo, ere, cecidi, caesum= a bate, a cădea, a face să cadăcopia, ae=mare cantitate

de+Abl.= în legătura cu, desprediu=mult timpdolor, oris= durere

ex+Abl= din, în afarăexanimo, are, avi, atum= a ucidegaudium, ii= bucurieinopinatus, a, um= neaşteptatmors, mortis= moartenuntius, ii= veste

opprimo, ere, oppressi, oppressum= a copleşi, a cuprinde

post= după(+Ac)pugna, ae= luptă

redeo, ire, ivi, itum= a revenirepente= deodată

se= darverus=adevăratUrbs, is= Roma

VI. Proverbe şi maxime – analizaţi-le


A

Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muşte)

Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se ceartă cu un beţiv răneşte un absent)

Ad multos annos! (La mulţi ani!)

Aegroto dum anima est, spes est. (Cât timp bolnavul respiră, mai este speranţă)

Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevărul)

Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastră)

Alea jacta est. (Soarta este hotărâtă! Zarurile au fost aruncate!) au fost rostite de Iulius Caesar când a trecut Rubiconul.

Ars longa, vita brevis. (Arta este lungă, viaţa este scurtă)

Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Măgarul măgarilor în secolele secolelor)

Audiatur et altera pars. (Să se asculte şi cealaltă parte)

Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc)

Auri sacra fames. (Faima sfântă a aurului!)

Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic)

Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii)

Ave Caesar morituri te salutant! (Să trăieşti Caesar, cei care se duc la moarte te salută!)

B

Beatus, qui prodest, quibus potest. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat)

Bis dat, qui cito dat. (Cine dă rapid, dă de două ori)

Bene diagnoscitur, bene curatur. (Cine dă un diagnostic bun, vindecă bine)

Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac)

Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Starea de sănătate bună (sănătatea) este mai valoroasă decât cea mai mare avere) Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun înveseleşte inima omului)

Barba non facit philosophum. (Nu barba te face filosof)

Beneficium accipere, libertatem est vendere (Dacă accepţi un favor iţi vinzi libertatea)

C

Carpe diem. (Trăieşte clipa; Profită de această zi) Horatius

Cave canem (Pazeşte-te de câine)

Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mâncare)

Concordia civium murus urbium. (Armonia dintre cetăţeni, este zidul oraşelor)

Conditio sine qua non. (Condiţie necesară)

Consuetudinis vis magna est. (Forţa obiceiului este mare)

Consuetudo altera natura est. (Obiceiul este o altă natură, a doua natură)

Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Nu există medicament împotriva puterii morţii)

Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?)

Cura, ut valeas! (Ai grijă de tine)

D

De gustibus et coloribus, non disputandum. (Gusturile şi culorile nu se discută)

De mortuis nihil nisi bene. (Despre morţi numai de bine)

Divide et impera. Varianta Divide ut imperes. (Dezbină şi condu).

Docendo discimus. (Învăţând pe alţii, învăţam şi noi)

Doctus cum libro. (Savant cu cartea).

Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist)

Dulce et decorum est pro patria mori. (Este dulce şi frumos să mori pentru patrie) Horatius.

Dum spiro, spero. (Cât timp respir, sper)

Dura lex, sed lex. (Legea e dură, dar e lege)

Dura necessitas. (Necesitate dură)

E

E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaşte după fructe)

Edere debes ut vivas, non vivere ut edas. (Trebuie să mănânci că să traieşti, nu să trăieşti că să mănânci)

Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt)

Ergo bibamus! (Să bem, deci!)

Errare humanum est sed perseverare diabolicum. (A greşi e omeneşte, dar a persevera [în greşeli] este diabolic)

Est modus in rebus. (Este o măsură în fiecare lucru) sau - mai complet - (Nu este bine sa depăşeşti măsura fiecarui lucru). Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era scris şi "Nosce te ipsum!" (Cunoaşte-te pe tine însuţi!)

Et in Arcadia ego. (Şi eu am trăit în Arcadia)

Et si omnes, sed non ego. (Chiar dacă toţi, eu nu)

Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar şi un fir de păr are umbra sa)

Ex nihilo nihil. (Din nimic nu se creează nimic)

Exceptis excipiendis. (Exceptând ce este de exceptat)

Ex osibus ultor. (Din mormânt se ridică răzbunătorul)

Experientia docet. (Experienţa te învaţă)

F

Famam multi curant pauci conscienciam (Mulţi se îngrijesc de faimă puţini de conştiinţă)

Festina lente! (Grăbeşte-te încet!)

Fiat lux! (Să se facă lumină!)

Flagrante delicto. (În flagrant delict)

Fluctuat nec mergitur. (E zguduit, dar nu se scufundă : stema oraşului Paris)

Fortes fortuna juvat. sau Audaces fortuna juvat. (Norocul îl favorizează pe curajos)

G

Gaudeamus igitur (Să ne bucurăm, deci)

Grosso modo (În linii mari)

Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. (Stropul face o gaură în piatră, nu prin forţă, ci prin cadere repetată)

H

Habemus papam! (Avem papă!)

Habent sua fata libelli. (Cărţile îşi au destinul lor)

Hannibal ante portas. (Hannibal înaintea porţilor. (Pierde timpul pe când duşmanul este deja aici.))

Hic et nunc. (Aici şi acum)

Hic et ubique (Aici şi peste tot)

Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstrează AICI şi ACUM ce ai de demonstrat))

Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, mâine pentru tine)

Homo homini lupus est. (Omul este un lup pentru om)

Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natură este animal social) Aristotel

Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic din ce este omenesc nu-mi este străin)

I

Ignorantia legis non excusat. (Necunoaşterea legii nu are scuză)

Ignoti nulla cupido. (Necunoscutul nu tentează) Ovidiu

Incredibile dictu. (Incredibil de zis)

In hoc signo vinces. (Cu acest semn vei învinge)

Inter arma silent leges. (În timpul razboiului, legile tac, sunt mute)

In vino veritas. (În vin este adevărul)

Iunctis (junctis) viribus. (Unirea face forţa)

Iurare (jurare) in verba magistri. (A jura pe cuvintele unui profesor)

L

Laborare est orare. (A lucra înseamnă a te ruga)

Laborare omnia vincit. (Truda învinge totul)

Lapis philosophorum. (Piatra filosofilor)

M

Magister ludi (Învăţătorul şcolii)

Manus manum lavat. (O mână spală pe alta)

Medicus curat, natura sanat. (Medicul îl are-n grijă, natura îl însănătoşeşte)

Memento mori. (Nu uita că eşti muritor!)

Mens sana in corpore sano. (Minte sănătoasă în corp sănătos)

Modus vivendi (Mod de a trăi)

Mutatis mutandis (Schimbând ce este de schimbat)

N

Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt ruşinoase)

Natura abhorret a vacuo. (Natura detestă vidul)

Nec Hercules contra plures. (Nu e Hercule cine luptă cu o droaie)

Nemo propheta in patria sua. (Nimeni nu-i profet in ţara sa)

Nemo nascitur sapiens. (Nimeni nu se naşte învăţat)

Nihil lacrima citius arescit. (Nimic nu usucă mai repede ca o lacrimă)

Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare)

Nihil sine deo. (Nimic fără Dumnezeu)

Nihil sine numini. (Nimic fără dorinţă)

Non omnia possumus omnes. (Nimeni nu le poate face pe toate, nu toţi le putem face pe toate)

Non scholae, sed vitae discimus. (Nu de la şcoală învăţam, ci de la "şcoala vieţii)

Non solum armis sed libris (Nu doar prin forţa, ci şi prin cultură)

Non ut edam vivo, sed ut vivam edo. (Nu trăiesc ca să mănânc, ci mănânc ca să trăiesc)

Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. (Nu haina îl face pe om, ci omul pe haină

Nosce te ipsum! (Cunoaşte-te pe tine însuţi!) Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era scris şi "Est modus in rebus."

Nulla est medicina sine lingua latina. (Nu există medicină fără limba latină)

Nulla regula sine exceptione. (Nu există regulă fără excepţie sau Excepţia întăreşte regula)

Nulla res tam necessaria est quam medicina. (Nimic nu e mai necesar ca medicina)

O

Oculi plus vident quam oculus. (Mai mulţi ochi văd mai mult decât unul)

Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, quae valetudini contraria sunt, faciunt. (Toţi oamenii vor să aibă sănătate, dar adesea fac totul în contra ei)

Omnia mea mecum porto. (Port toate ale mele cu mine)

Omnia vincit amor. (Iubirea învinge totul)

Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobilă artă)

Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna)

Ora et labora. (Roagă-te şi lucrează!)

P

Pax melior est quam iustissimum bellum. (Pacea este mai bună decât cel mai drept război)

Pax vobiscum! (Pacea cu voi!)

Per aspera ad astra. (Cu greutate până la stele. Trebuie să munceşti mult - şi greu - ca să ajungi la performanţă - (Proverb românesc: Cu amar se mănâncă cele dulci))

Per scientiam ad salutem aegroti. (Să vindeci boala prin ştiinţă)

Persona (non) grata. (Persoana (ne)agreată)

Pia mater (Mamă iubitoare)

Plenus venter non studet libenter. (O burtă plină nu iubeşte studiul)

Plures crapula quam gladius perdidit. (Beţia ia mai multe vieţi decât spada)

Post cenam non stare sed mille passus meare. (Să nu stai dupa cină, ci să mergi pe jos o milă).

Post mortem. (După moarte)

Post hoc non est propter hoc. (După asta, nu e din cauza asta)

Praesente medico nihil nocet. (Când doctorul e lângă tine, nimic nu-ţi poate face rău)

Praevenire melius est quam praeveniri. (A preveni este mai uşor decât a trata)

Primum non nocere. (Mai întâi de toate să nu faci rău)

Primum vivere et deinde philosophari. (Mai întâi a trăi şi pe urmă a face filosofie)

Prosit (Să fie de bine)

Q

Qui rogat, non errat. (Cine roagă, nu greşeşte sau Încercarea moarte n-are)

Qui scribit, bis legit. (Cine scrie, citeşte de două ori)

Qui tacet, consentire videtur. (Cine tace e de-acord)

Quidquid agis, prudenter agas, et respice finem! (Orice ai face, fă cu prudenţă, fără să-ţi tai respiraţia la sfârşit)

Quidquid discis, tibi discis. (Orice ai învăţa, înveţi pentru tine)

Quod erat demonstrandum. (Ceea ce era de demonstrat)

Quod licet Iovis, non licet bovis. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis şi unui bou)

Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Ceea ce pentru unul este medicamentul pentru altul este venin)

Quod scripsi, scripsi! (Ceea ce am scris, am scris!)

Quot capita, tot sententiae. (Câte capete, atâtea păreri,)

R

Repetitio mater studiorum est. (Repetiţia este mama învăţăturii)

Ridendo castigat mores. (Razând îndrepţi, dojeneşti moravurile)

S

Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Adesea, soarta persoanelor grav bolnave este necunoscută)

Salus aegroti suprema lex. (Sănătatea pacientului este legea supremă)

Semper idem. (Mereu acelaşi)

Sic transit gloria mundi. (Aşa trece gloria lumii) Formulă folosită în trecut la investirea unui nou papă.

Sine die (Fără un termen anume precizat)

Sine ira et studio. (Fara ură şi părtinire)

Sine labore non erit panis in ore. (Fără muncă nu mănânci pâine)

Sine qua non. (Fără de care nu se poate)

Si tacuisses, philosophus mansisses. (Daca tăceai, filosof rămâneai)

Si vis pacem, para bellum. (Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război)

Sui generis. (În felul său)

T

Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin târziu, (rămân doar) oasele Întârziaţii se aleg cu oasele)

Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimbă, şi noi cu ele)

U

Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea)

Ubi concordia, ibi victoria. (Unde este armonie, este şi victorie)

Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde eşti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia; formula de fidelitate zisă de soţii romani după căsătorie)

Una hirundo non facit ver. (Cu o rândunică nu se face primăvara)

Unum castigabis, centum emendabis. (Dacă dojeneşti o greşeală, corectezi o sută)

Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil şi vei fi iubit)

Ut sis nocte levis, sit cena brevis (Daca vrei să dormi bine, mănâncă devreme)

V

Vae victis! (Vai de cei învinşi!)

Vade mecum (Vino cu mine)

Veni, vidi, vici (Am venit, am văzut, am învins) Iulius Caesar

Verba docent, exempla trahunt. (Vorbele învaţă, iar exemplele ghidează)

Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboară, dar scrisul rămâne)

Veritas odium paret. (Adevarul seamănă ură)

Vincit omnia veritas. (Adevărul învinge totul)

Vox populi, vox dei. (Vocea poporului este vocea zeilor)

VII. Lecţii de latină – curs practic Citiţi cu atenţie, traduceţi şi analizaţi lecţiile de mai jos:

LECTIO PRIMA (1)1 -- Latine loqueris?2 -- Nondum latine loquor: haec mihi prima lectio est.3 -- Cito latine loqueris.4 -- Lingua latina difficilis est.5 -- Minime! Lingua latina difficilis non est.6 -- Recte dicis, sed Roma non uno die aedificata est.7 Loquor, loqueris, loquitur, loqui.8 Dicis, est, difficilis.9 Latine, recte, lingua latina.

LECTIO SECUNDA (2)1 -- Quis venit?2 -- Ego venio: tabellarius sum!3 -- Domum venis; epistulam mihi das.4 -- Ita Domne, epistulam tibi do.5 -- Da, quaeso, poculum parvum caffei!6 -- Illi poculum magnum vini do.7 -- Ille non multum caffei dat.EXERCITATIO1 Est mihi multum caffei.2 Tabellarius domum venit.3 Ego domum non venio.4 Quis latine loquitur?5 Latine non loqueris?6 Tabellarius recte dicit.

LECTIO TERTIA (3)1 – Quid quaeris?2 -- Hanc epistulam non intellego.3 -- Tibi auxilio esse possum.4 -- Potesne? Hoc mihi magno gaudio est.5 -- Da illam!... lingua italica scripta est.6 -- Amicus tuus Fabricius te Romam invitat.7 Familiam quoque tuam accipere potest.8 -- Amicus meus generosus est.9 -- Tu quoque, homo bonus es.

10 Sum, es, est, esse.11 Possum, potes, potest, posse.12 Amicus meus, familiam tuam.13 Magno gaudio, lingua italica.EXERCITATIO1 -- Quid quaerit amicus tuus?2 -- Amicus meus epistulam quaerit.3 Tabellarius multum vini accipere potest.4 Lingua italica difficilis non est.5 Illi magno gaudio est latine loqui.6 -- Potesne domum venire?7 -- Ita, Domne, venire possum.

LECTIO QUARTA (4)Salve Felix!1 -- Salve Felix! Ut vales?2 -- Valeo! Quid vis?3 -- Fratres tuos videre volo.4 -- Nescio ubi sint. Soror autem domi adest.5 Pater et mater quoque adsunt, sed fratres absunt.6 Mihi est soror una.7 Tibi sunt sorores tres et frater unus.8 Illi nullae sunt sorores.9 Fratres tres sumus. Sorores duae estis.10 Sum, es, est, sumus, estis, sunt, esse.11 Absum, abes, abest, absumus, abestis, absunt, abesse.12 Homo unus, mater una, poculum unum; homines duo, matres duae, pocula triaEXERCITATIO1 Homines tres domi adsunt.2 Homo unus domum venit.3 Videsne fratres meos ?4 Sorores tuae italice loqui possunt.5 Quid dicas non intellego.6 Potesne mihi auxilio esse?7 Soror mea tibi nulli auxilio esse potest.

LECTIO QUINTA (5)Ad theatrum imus1 Hodie ad theatrum imus.2 Gregem optimum esse dicunt.3 Theatrum quo itis Odeum vocatur.4 Totam urbem transeunt sed theatrum non inveniunt.5 -- Quo adis? -- Eo ad theatrum, sed id non invenio.6 Si hanc viam sequeris, erras.7 Si viam rectam sequor, non erro.8 Si fratres suos sequitur, non errat.9 Errare humanum est.10 -- Homo felix! Romam venis et Capitolium videre potes.11 -- Recte dicis, amice! Si quam urbem visito, ad cinematographium adire non omitto.12 Invenio, invenis, invenit, inveniunt, invenire.13 Sequor, sequeris, sequitur, sequuntur, sequi.EXERCITATIO. –

1 Homo bonus viam rectam sequitur.2 Quis est ille homo?3 Ille homo Felix vocatur.4 Ego vocor Julius.5 Bonum est fratres et sorores videre.6 Si me latine loqui vis, da mihi poculum vini.7 Epistulam nullam invenio.8 Potesne mihi esse auxilio?

LECTIO SEXTA (6)Victor tabulam multiplicatoriam novit1 -- Victor! Nostine tabulam multiplicatoriam?2 -- Ita, Magister, eam novi.3 -- Ergo dic eam memoriter.4 -- Ecce, Magister!Cantitans : Na nanana na nana; na nana na nanana...5 – Quid audio? Stupide puer! Non impune me irridebis.6 -- Minime te irrideo, Magister... Tantum musicae memini;verborum autem oblitus sum !7 Novi, novisti, novit, nosse.8 Dico, dicis, dicit, dicere.CANTILENAIn nemore vicinoAuditur cuculus,Nam e quercu buboniRespondet vocibus :Cucu, cuc, cucu, cucu, cucucucucucu! (bis)

LECTIO SEPTIMA (7ª)Romam imus1 -- Ubi estis et quo itis?2 -- In raeda sumus, Romam imus.3 -- Rectane in Italiam itis?4 -- Minime! Feriae sunt! Massiliae aliquot dies demorabimur5 et totam hebdomadam Genuae.6 Massiliae, in deversorio noctes agemus,7 Genuae, avus nos domi accipiet.8 Genua et Roma in Italia sunt. Avus meus Italus est.9 Eo Romam, is Massiliam; it domum; in deversorium imus.10 Sum Romae, es Massiliae, est domi; in deversorio sumus.11 Avia it Lugdunum birota. Lugduni Rhodanum videt.12 Eo, is, it, imus, itis, eunt, ire.13 Ago, agis, agit, agimus, agitis, agunt, agere.EXERCITATIO.1 Raeda ad theatrum eunt.2 Sorores in theatro cum avia adsunt.3 Genuae italice loquor.4 Lugduni gallice loqueris.5 Puer stupidus irridet avum qui Massiliam it birota.6 Quid hodie agitis? Nihil agimus.7 In cinematographio noctem agere volumus.

8 Homines graves non esfis.

LECTIO OCTAVA (8ª)Sarcinas collocamus1 Hodie eximus peregrinatum.2 Difficile est sarcinas in raeda collocare.3 Uxor enim multas arcas vestibus suis implet.4 Mihi tantum bulgam unam parvam relinquit.5 Arcae magnae et bulga parva in raeda tandem collocatae sunt.6 Abimus. Equi duo raedam velocem trahunt.7 Inter raedas et currus, equos meos firma manu rego.8 Equus parvus plaustrum magnum trahit, et tarde progreditur.9 Equum plaustrumque facile antecedo.10 Plaustrum magnum tarde trahitur et a me facile anteceditur.11 Vehiculum velox vehicula tarda antecedit.12 Aspicio arcam, equum, vehiculum.13 Aspicitur arca, equus, vehiculum.14 Aspicimus arcas, equos, vehicula.15 Aspiciuntur arcae, equi, vehicula.EXERCITATIO1 Ubi est equus?2 In raeda est equus.3 Quo eunt equi quattuor?4 Ad theatrum eunt.5 Currus velox raedam tardam antecedit.6 Quid quaeris? Currum velocem quaero.7 Lugdunum ire volo.8 Uxor bulgas suas in raeda non collocat.

LECTIO NONA (9ª)In deversorio1 -- Salve, Caupo! Potesne nos accipere ?2 -- Salve, Domne! Vos omnes libenter accipiam. Locus non deest!3 -- Opus est cubiculo cum lecto uno, et cubiculo altero cum lectisduobus.4 -- Ecce! cubiculum decimum quartum in tabulato primo et cubiculumvicesimum sextum in.tabulato altero.5 Josephe! Affer impedimenta et monstra cubicula !6 Ecce cubiculum! Per fenestram portum videre potes.7 -- Quam caeruleum est mare ! Quot naves aspicio !8 Magna navis oneraria, quae cursum in altum dirigit, Graeciam petit.9 Cubiculum mihi placet. Quanti constat?10 --Hoc cubiculum octo francis constat; alterum duodecim.11 Cubiculum, in cubiculo; cubicula, in cubiculls.EXERCITATIO. –I Volo cubiculum magnum cum lectis duobus.2 Cubicu]a parva cum lectis singulis volunt.3 In deversorio illo desunt cubicula cum lectis binis.4 In cubiculo magno arcas collocat.5 Vos omnes in cubiculo meo accipiam.6 Quanti constat hoc cubiculum cum lectis ternis ?

7 Quindecim francis constat.8 Hoc deversorium mihi placet.

LECTIO DECIMA (10ª)Quota hora est?1 – Quota hora est?2 -- Dimidia hora est...3 -- Non intellego! Cujus horae dimidia est ?4 -- Nescio! Tantum scio dimidiam esse: acus minor horologio meodeest.5 – Quando Lutetiam reliquisti?6 -- Heri sexta hora et dimidia Lutetiam reliqui.7 Lugdunum hodie tertia hora postmeridiana relinquo.8 In hanc urbem adveni decima hora et quinta decima minuta, id estdecima hora et quadrante.9 Manes Lugduni quattuor horas et quadraginta quinque minutas.10 Nobis est otium: visne mecum prandere ? Ecce popina !11 -- Optime! Valde esurio; popinam adeamus !12 Relinquo, relinquis, relinquit, relinquimus, relinquitis, relinquunt,relinquere.Reliqui, reliquisti, reliquit, reliquimus, reliquistis, reliquerunt,reliquisse.EXERCITATIO.1 Navis oneraria sexta decima hora et quinquagesima minuta portumreliquit.2 Si esuris, popinam adire possumus.3 Mihi est otium : Lutetiam videre volo.4 Quando popinam reliquisti?5 Hora vicesima altera eam reliqui.6 Multa vini pocula bibisti.7 Minime, caffeum tantum bibi.

LECTIO UNDECIMA (11ª)Facilius in eo ponitur poculum1 Musicus clarus,sed satis ad potionem pronus, a diurnario interrogatur.2 -- Unde orta est, Magister, peritia tua?3 -- Ab avo meo, sine ullo dubio, nam fidiculis peritissime canebat.4 -- Tu vero, cur clavichordium potius elegisti?5 -- Quia facilius in eo quam in fidiculis ponitur poculum !E Vita Latina (Septembri 1961, A. RODOT).6 Clavichordium est instrumentum musicum cujus chordae malleispercutiuntur.7 Musicus bibulus facile poculum in clavichordio ponit.8 Poculum a musico bibulo in fidiculis difficulter ponitur.9 Sol in oriente oritur. Julius Caesar e gente nobili ortus est.10 Eligo, eligis, eligere. -- Elegi, elegisti, elegit, elegerunt, elegisse.11 Pono, ponis, ponere. -- Posui, posuisti, posuisse ;12 Ponor, poneris, poni. -- Positus sum.EXERCITATIO.1 Musicus non esurit, sedl potionem bibere vult.2 Diurnarius musicum bibulum interrogat.3 Musicus fidiculas in raeda ponit.

4 Fidiculae in raeda ponuntur.5 Fidiculae in raeda positae sunt.6 Bulga in raeda posita est.7 Clavichordium in cubiculo parvo difficulter positum est.8 Quanti constant fidiculae? Constant mille francis.9 Cur cubiculum vicesimum tertium elegisti ? Quia de fenestra portumvidere possum.

LECTIO DUODECIMA (12ª)Cur difficile?1 -- Quid tibi, Lucia? Tristis videris. Num aegrotas?2 -- Omnia male se habent. Operam perdo. Difficile est lectionesdiscere.3 -- Cur difficile? Num omnia ad verbum discis?4 -- Minime, sed verborum significationem et formam in memoriaservare non possum.5 -- Nil mirum! Oportet verbi cujusque septies oblivisci antequam ejusoptime memineris.6 -- Estne hoc proverbium apud Sarmatas? Talia enim legi in methodosarmatica.7 -- Euge! Si jam linguam sarmaticam sine molestia didicisti, quantofacilius linguam latinam disces. Nonne sententias intellegere incipis?8 -- Incipio quidem sententias cursim legere et paulatim intellegere.9 -- Macte! Bonam viam sequeris. Etiam et etiam iterare oportet.10 Lingua latina non omnino facilis est, sed nullo modo disci nonpotest.11 Lectiones disco; linguam sarmaticam discis. Lectionum obliviscor;tabulae multiplicatoriae meministi.12 Disco, discis, discit, discunt, discere; discitur, discuntur, disci;13 Didici, didicisti, didicit, didicerunt, didicisse;discam, disces, discet, discent.CARMENLuna dum in caeloLuna dum in caeloLucet, opus estAd scribendum stilo.Dare quis potest?Lucerna exstincta,Me miserrimum !Janua reclusa,Da auxilium(Extras din Carmina Latina, chansons la-tines recueillies par Sydney MORRIS. Edi-teur : Centaur Books, Slough (Angleterre).)

LECTIO TERTIA DECIMA (13ª)Epistula ad Fabricium1 -- Fabricio respondere debeo. Habesne papyrum ?2 -- Hic est papyrus! Visne atramentum et calamum ?3 -- Gratias : mihi est stilographium. Incipiamus !

4 Marcus Dupont Fabricio Martini salutem plurimam dicit!5 Si vales bene est; ego valeo !6 Perlibenter epistulam tuam acceptam legi.7 Tibi gratias multas ago propter benignitatem tuam.8 Adveniemus Genuam die 25° (vicesimo quinto) mensis julii, adhoram nonam antemeridianam.9 Cum gaudio vos revisemus et vobiscum plures dies agemus.10 Salve, optime Fabrici, valete tu tuique omnes.11 Scribebam Lutetiae Parisiorum, die 19° (undevicesimo) mensis juliianno 1963° (millesimo nongentesimo sexagesimo tertio).12 Epistulam in involucrum insero. Inscriptionem scribo.Pittacium conglutino et officium cursuale peto.EXERCITATIO.1 Difficile non est epistulam latinam scribere.2 lnscriptione indicamus cui homini epistula perferri debeat et in quoloco sit ejus domicilium.3 Inscriptio mea est : Carolus Durand 12 (in domo duodecima), viaLugdunensi, Lutetiae Parisiorum, Gallia.4 Ubi est officium cursuale? Est in hac via.5 Fabricius accepit epistulam a Carolo scriptam.6 Epistulam tuam accepi et eam libenter legi.7 Quando advenietis? Adveniemus die septimo mesis junii.8 Libenter vos accipiemus.

LECTIO QUARTA DECIMA (14ª)Venite cenatum1 In urbe Massilia ambulantes, non longe a portu, Marium invenimus.2 -- Salve Marce ! clamat ille. Quid agis in urbe nostra ?3 -- Salve et tu Mari ! Romam imus, sed aliquot dies Massiliaedemoramur.4 -- Venite igitur cenatum apud me! Domi cenantibus nobis otiumloquendi erit.5 -- Ubi est domus tua?6 -- Facile invenies : exi ex urbe porta Aquarum Sextiarum ...7 Perge recta usque ad tertium vicum sinistrorsum ...8 Per hunc vicum iter fac trecenta metra ...9 Ibi, dextrorsum, domum videbis cum janua rubra quae non omninoclausa erit.10 Pede januam urgebis et intrabis.11 -- Cur pede ?12 -- Quia manus erunt plenae ...13 ...munerum quae sine ullo dubio nobis afferes.EXERCITATIO.1 Per Genuam urbem Romam petis.2 Portum peto ubi naves multae sunt.3 Via Aurelia Romam eo.4 Porta Aurelia Roma exeo.5 Per vicum parvum, urbe Massilia abimus.6 Massiliae vici multi sunt.7 In urbe Lutetia domus multae sunt.

LECTIO QUINTA DECIMA (15ª)

Cupio locustam1 -- Ubi prandere possumus ?2 -- Hospites in triclinio prandent. Quot estis ?3 -- Quattuor sumus.4 -- Assidite ad hanc mensam.5 -- Maria! Affer omnia ad prandium quattuor convivarum necessaria.Convivae in triclinio sunt.6 Maria est nomen famulae. Famula quattuor catinos affert ...7 Apud unumquemque catinum, ponit poculum, cultrum, cochlear,fuscinulamque unam.8 -- Quid edere cupitis? Hic est ciborum index.9 Parvus Victor indicem capit et respondet :10 -- Ego cupio locustam jure armoricano, deinde leporem vel cuniculum assume venatorio more, denique crustulum cum malis.11 Mater irata colaphum Victori ducit, dicens :12 – Nimia cupis! Nobis satis erunt, panis, ova, caseum.EXERCITATIO.1 Mater ponit crustulum in catino.2 Famula leporem in triclinium affert.3 Famulae lepores in triclinia afferunt.4 Lepus sex francis constat.5 Lepores in triclinio prandere non cupiunt.6 Quanti constat locusta ? -- Decem francis !7 Nimio constat.8 Quis est hic cibus? –9 Cibum quem cupio, in indice non invenio.

LECTIO SEXTA DECIMA (16ª)Quid interest inter ... ?1 PAULUS. -- Scisne quid intersit inter : birotam, sciurum, familiam?2 PETRUS. -- Omnino nescio! Invenire non possum.3 PAULUS. -- Hoc tamen facile invenitur : pone sciurum birotamque sub arbore et exspecta quid sit futurum ...4 PETRUS. -- Non intellego ! Quid dicere vis?5 PAULUS. -- Qui primus ascendit in arborem, is est sciurus!6 PETRUS. -- Bene! Callidus es. Sed tantum dixisti quid interesset intersciurum et birotam. Quid autem de familia?7 PAULUS. -- Familia valet! Tibi gratias ago!8 Sciurus in arborem ascendit.9 Simius de arbore descendit.10 Sciuri in arbores ascendunt.11 Simii de arboribus descendunt.EXERCITATIO.1 Quid de Victore? -- Victor valet.2 Quid de equis? -- Valent.3 Avia Victoris in arbores ascendit.4 Quis descendit de tabulato altero?5 Nemo descendit de tabulato tertio.6 In nemore vicino, sciurus difficile invenitur.7 Quod respondas, id non intellego.8 Homo a simio originem ducit.9 Quis hanc rem stupidam scripsit?

10 Diurnarius facile scribit.

LECTIO SEPTIMA DECIMA (17ª)Abi cubitum1 -- Juli! Abi cubitum!2 -- Mamma, precor! Nolo cubitum ire : somnus me non urget.3 Mater Julium per gradus usque ad cubiculum trahit.4 -- Si puer bonus eris, cras tibi crustulum dabo.5 Julius puer bonus est: vestem deponit et lectum petit; sub linteo lodicibusque mergitur, et in somnum labitur.6 Johannes, cum it cubitum, calceos in pavimentum vehementer proicere solet.7 Die quodam, vicinus ei dicit : “Amice, precor! Noli nocte calceos tamvehementer projicere, fragor in cubiculo meo auditur, itaque e somno expergiscor.”8 -- Da veniam, respondet Johannes, calceos jam non projiciam.9 Nocte sequenti, Johannes cubitum it, vestem deponit, calceumpriorem in pavimentum projicit, et hunc, o horror, subito vicini meminit ...10 Sed quid faciat ? Calceum alterum in pavimento leniter cautequeponit, ... et in somnum labitur.11 Postero die, vicinum videt eique dicit: “Meliusne. hac nocte dormisti ?”12 Tunc respondet vicinus : “Pessime etiam dormii : unum calceumcadentem audivi... et alterum totam noctem exspectavi !”EXERCITATIO.1 Volo te cubitum abire.2 Non vult me calceos in pavimentum projicere.3 Vis Julium in lecto dormire.4 Marius vult nos januam pede urgere.5 Quo calceus projicitur? -- Calceus in pavimentum projicitur.6 Ubi est Julius? -- Julius est in lecto.7 Calcei de tabulato quadragesimo quinto projiciuntur.

LECTIO DUODEVICESIMA (18ª)Jentaculum sumo1 Mane e lecto septima hora surgo.2 Barbam rado; corpus lavo; induo me vestibus.3 Tintinnabulum ago. Famula jentaculum affert.4 Est in lance poculum caffei ac lactis, panisque tostus cum butyro.5 Caffeum non est calidum! Potesne id recalfacere ?6 Post decem minutas famula cum caffeo calido nondum rediit.7 Januam aperio; calceos meos aspicio, quos puer polire noluit.8 Redit tandem famula; jentaculum statim sumo.9 Vae! Uritur mihi gula! Nunc caffeum fervens est!10 Haec omnia mihi moram fecerunt : ad tramen assequendum curramoportet.Proverbia11 Ipsi agere debemus id quod rectius curare volumus.12 Quot servi, tot hostes.CANTILENAEgo sum pauper !Nihil habeoEt nihil dabo!

LECTIO UNDEVICESIMA (19ª)

Paenula tibi convenit1 -- Quid! Sine paenula domo exire non dubitas !2 -- Paenulam in sarcinis collocare neglexi. Regiones meridianassemper tepidas esse credebam.3 -- Erravisti! Aquilo saepe nobis aërem frigidum affert. Propter huncventum hodie temperies frigida est.4 -- Ubi paenulam emere possum?5 -- Non desunt tabernae in hac via. Veni mecum! Ecce taberna Olivae :ille mercator mihi amicisque meis vestes lautas pretio modicovendit.6 -- Salve Oliva! -- Salvete Domni! Quid vobis?7 -- Fac videamus paenulas!-Ecce paenulae!-Quanta paenularum copia!8 -- Quod est judicium tuum de istis paenulis cinereis? Quid de illafusca?9 -- Color hujus paenulae mihi non displicet. Eam probemus !10 -- Haec paenula tibi miro modo convenit.11 -- Et cum paenula, visne alia vestimenta? Subuculam, mastrucam,bracas, pallium ? Quid de hoc petaso?12 -- Haec paenula mihi satisfacit. Possumne eam cursuali perscriptionesolvere?13 Perscriptionem implet et eam Olivae porrigit.EXERClTATIO.1 Oliva sine mora paenulas affert.2 Quod est judicium vestrum de istis bracis rubris?3 Bracae rubrae homini gravi non conveniunt.4 Subucula sub mastruca induitur.5 Induit se mastruca super subuculam.6 Illarum paenularum colores mihi placent.7 Hoc vestimentum mastruca dicitur, illud autem pallium.8 Graeci pallio induebantur, Romani autem toga.9 Hi “gens togata”, illi autem “gens palliata” vocabantur.

LECTIO VICESIMA (20ª)Tibi opto bonum visum1 Operarius quidam in fabrica lignaria opus suum faciebat.2 Ita inscitus is erat ut quodam die sibi nasum serra mechanica stupidesecuerit.3 A medico curatus, domo tamen exire nolebat : sine naso se ridiculumvideri arbitrabatur.4 Amicus bonus nocte domum ejus advenit, eique dixit :5 -- Veni mecum! Una ambulabimus. Te aërem purum respirare oportet.Nocte nemo deformitatem tuam videre poterit.6 Post ambulationem, amicus amico dixit :7 -- Tibi opto bonam noctem, bonam valetudinem, bonum visum!8 Alter respondit : -- Propter bonam noctem bonamque valetudinem tibigratias ago. Sed cur mihi bonum optes visum non intellego.9 Tunc amicus : -- Si bonum visum perdas et, exempli gratia, myopsfias, quonam ocularia imponas ?10 Seco, secas, secat, secant, secare.11 Secui, secuisti, secuit, secuerunt, secuisse;secuerim, secueris, sectus, secta, sectum.EXERCITATIO.

1 Julius bonus erat, itaque mater ei crustulum dedit.2 Julius ita bonus erat ut mater ei crustulum dederit.3 Operarius serram mechanicam inscite ducebat, itaque nasus ejussectus est.4 Serra nasum illius secuit.5 Marius in domum suam nos invitavit, sed inscriptionem scribereneglexit.6 Unde venis? -- Lutetia venio, de vico latino.7 Quo vadis? -- Id tibi jam in lectione octava dixi: Romam vado.8 Cur nobiscum non venias?

LECTIO VECIMA PRIMA (21ª)Cavete favillas!I -- Quam artem exercet pater tuus?2 -- Pater meus faber est.3 In fabrica ferraria fabrum videmus qui plaustri axem corrigit.4 Axis igne calefit. Cum satis calefactus est, faber eum in incudemimponit.5 Malleo ferrum tundit : scintillae sescentae emicant.6 -- Intrate pueri, sed nolite appropinquare! Cavete favillas !7 -- Cui ita operaris, Domne? -- Faber puero respondet :8 -- Lucas agricola in fossam cum plaustro delapsus est : rota ejus fractaest et axis distortus.9 Axis corrigendus est et rota reficienda.10 Lucas axem ipse corrigere non potest :11 Ei fabro opus est.12 Omnia nos ipsi facere non possumus.13 Ferrum cudendum est dum candet in igne.EXERCITATIO.1 Faber ferrarius pueri birotam reficit.2 Puer fabro birotam reficiendam dedit.3 Birota a fabro refecta est; rota ejus a puero distorta erat.4 Birotae a fabris refectae sunt : earum rotae a pueris distortae sunt.5 Videsne puerum? Videtisne pueros?6 Pueri in cubicula intrant.7 Puerorum vestes in cubiculis manent.8 Date crustula pueris.

LECTIO VICESIMA ALTERA (22ª)Fabellae insanae1 Insanus quidam, canem brevibus cruribus aspiciens, subito clamavit:“Canes terram praetervolant : mox pluet ! ”.2 Dicitur, quando hirundines demisse volant, imbrem imminentem esse.3 Una hirundo ver non efficit.4 Alter insanus se granum frumenti esse credebar : quotiescumquegallinam viderat, perterritus fugiebat : timebat enim ne a gallinavoraretur.5 Medicus insanorum multa cum perseverantia eum curavit. Insanustandem intellexit se granum frumenti non esse...6 Postero die medicus, qui sanationem probare cupiebat, cum eocolloquebatur.7 At subito gallina quaedam ab insano visa est, qui statim se in pedes

conjecit.8 -- Cur fugis? ait medicus. Credebam te sanatum esse. Cur adhucgallinas times?9 – Non dubito quin me sanaveris : certus sum me granum frumenti nonesse. Sed hoc gallina fortasse nondum novit!EXERCITATIO.1 Insani a medicis non semper sanantur.2 Panis e frumeato fit.3 E frumento homines panem faciunt.4 Gallina grana frumenti vorat.5 Vorantne gallinas insani? -- Gallinae insanis non conveniunt.6 Medicus gallinam assam edit.7 Verum dic mihi ! Potestne medicus eum sanare ?8 Quid arbitramini de fabellis insanis?9 Fabellae insanae non sunt omnes ridiculae.

LECTIO VICESIMA TERTIA (23ª)Fabellae insanae (concluduntur)1 Insanus quidam hortulanum fraga colentem inspiciebat.2 -- Quid, inquit, in ea spargis ?3 -- Ea stercore sterno, respondit horti cultor.4 At insanus : -- Ergo sine ullo dubio insanus sum, nam ea saccharoconspersa ego comedo !5 Insanorum nosocomii moderator visitatoribus aedes suas monstrat:6 -- Hic omnia secundum morem recentissimum instructa sunt.7 Aegroti nostri nullo modo vitam tristem agunt, sicut in veteribusaedibus fiebat, sed libertate otioque maximo fruuntur.8 Exempli gratia, piscinam natatoriam instruximus, cum tabulatisurinatoriis pluribus, quorum altissimum decem metra se attollit.9 -- Mehercule! Piscinam insanis instruere inaudita videtur audacia. Dicmihi, quaeso, quot insani summo tabulato usi sint.10 -- Paucissimi ... forte tres aut quattuor...11 Sed multo plures urinabuntur postquam in piscinam adduxerimus ...aquam.EXERCITATIO.1 Hortulanus horti cultor est : fraga, mala variaque olera in horto colit.2 Opus horti cultoris horti cultura dici potest.3 Similiter agri cultores, seu agricolae, frumentum in agris colunt.4 Da vinum agri cultori.5 Date cerevisiam horti cultoribus.6 Ubi est domus agri cultorum felicium?7 Una hirundo ver non efficere ab agri cultoribus dicitur.

LECTIO VICESIMA QUARTA (24ª)Visne tympanum?1 -- Mihi ignosce, Domne, ubi veneunt crepundia ?2 -- Cujuslibet generis crepundia in tabulato tertio invenietis.3 -- Nolite hac transire, Domnae ! Potius per scalas mechanicasconscendite!4 -- Ecce crepundiorum locus! Pretii modici munus quaerimus.5 -- Puerone an puellae dabitur hoc munus ?6 -- Filio meo id donare volo.

7 -- Quot annos natus est?8 -- Novem annorum est.9 - Visne ludicrum constructivum ligneum? tubam aeream? tympanum?10 -- Ludicrum illud ei non placebit; tuba autem et tympanum mihidisplicent.11 -- Hoc tramine electrico delectabitur, vel illa nave cum velis.12 -- Quanti constant?13 -- Pretium traminis HS (sestertiis) septemdecim, navis novem.14 -- Haec munera pulchra sed cara sunt. Filio globulos emam.15 -- At ego filiae pupam comparabo.16 -- Globulos hic quoque habemus. Puparum locus haud procul distat.CARMENPeriit gallus proh dolor! (bis)Numquam canet sic cirici cirici,Nec sonabit vox cocori cococo.Nec sonabit vox cocori coco!

LECTIO VICESIMA QUINTA (25ª)Nonne linguam habes?1 In tribunali : PRAESES. -- Cur hoc autocinetum furatus es ?2 REUS. -- Cum esset ad coemeterii portam, autocineti dominummortuum esse putavi.3 MAGISTER. -- Quid fecit Christophorus Columbus, cum inAmericam pervenit, postquam de nave descendens pedem humiposuit?4 DISCIPULUS. -- Alterum posuit et pedem.E, Palaestra Latina, n° 169.5 PATER. -- Cur magister te in ludo hodie retinuit?6 FILIUS. -- Quod nesciebam ubi Syracusae essent.7 PATER. -- Ne immemor sis ubi res collocaveris.Ex Actis Diurnis, LV.8 Dum cenat, puer brachium supra mensam porrigit ad cibumcapiendum.9 MATER. -- Noli brachium supra mensam ita porrigere! Nonnelinguam habes?10 FILIUS. -- Habeo, sed brachium longius est.Ex Actis Diurnis, LIV.Proverbia11 Consuetudinis magna vis est (aiebat Cicero).12 Dulce et decorum est pro patria mori. (Horatius.)13 Omnia vincit amor. (Vergilius.)EXERCITATIO.1 Ubi est harum aedium dominus? -- Mortuus est.2 Pronus erat ad bibendum: bibendo moriturus erat.3 “Ave Caesar, morituri te salutant!” dicebant gladiatores in circum intrantes.4 Quantum pendis? -- Nonaginta sex kilogrammata.5 Nimis gravis es ;nimium cervisiae bibis.6 Navis in magno periculo est : paulatim mergitur.7 Consuetudine mea tramen jam profectum currendo assecutus sum.8 Ad tramen assequendum cucurri.9 Tramine Aquas Sextias perveni.

LECTIO VICESIMA SEXTA (26ª)Mihi otium deest1 – Ludovice ! Nobiscum venias oportet !2 -- Quid accidit ? Quid negotii vos tantopere urget ?3 - Hodie vespere apud avunculum Gregorium saltationem instituemus.4 Consobrinae nostrae Claudia et Caecilia aderunt. Multumoblectabimur.5 -- Saltationi non studeo. Claudiam et Caeciliam odi. Germanae suntpestes : omnes et omnia semper rodunt.6 -- Saltare non cogeris, nec cum eis colloqui.7 Exquisitae mensae apponentur in eisque cibi et potiones maximavarietate : acipenseris ova, pernae, crustularumque omne genus.8 -- Frustra me tentabis. Nec bibax nec edax sum.9 – Musicane delectaris?10 -- Musica delector, sed otium mihi deest ei operam dandi.11 -- Nisi veneris, concentus absurdus erit. Marcellus tuba canit, egotympanum pulsare possum.12 sed neminem praeter te invenio qui clavichordio canere possit.13 -- Cur hoc primum non dixisti? Clavichordio vestri gratia canam.14 Pergratum mihi est amicis utilem esse.EXERCITATIO.1 Quis mecum saltatum venit?9. Nemo tecum saltare vult.3 Quae tam bene saltat?4 Quis musica delectatur? -- Nemo musica non delectatur.5 Cave canem! -- Ubi est canis?6 Canis dominum non video.7 A cane nunc mordetur. A cane heri morsus est.8 Canis eum momordit.9 Cani pernam dare noli.10 Canes qui plurimum latrant, raro mordent.11 Simius canum cibum furatus est.12 A multis canibus morsae sunt.

LECTIO VICESIMA SEPTIMA (27ª)Eo piscatum1 -- Ave Mauriti! Quid agis hodie?2 -- Eo in stadium. Certamen est magni momenti. AugustaniTaurinenses adversus Gratianopolitanos. Quid de hoc arbitraris ?3 -- Nihil! Praeterea tale certamen futurum esse ignorabam. De quoludo agitur?4 -- Incredibile est ! Nonne scis factiones ambarum urbium follerotundo excellere ? Anceps erit exitus.5 -- Nihil horum noveram. Mihi non displicet ludum follis rotundi velovalis aspicere. Sed de hujus certaminis exitu nihil augurari possum.6 -- Si certamen aspicere exitumque statim nosse cupis, veni mecum!7 – Gratias ! Impossibile est. Cum Stephano hodie piscatum ire debeo.Ei deesse non possum.8 -- Otia placida mavis quam athletica. Nonne verum est?9 -- Minime! Tu per totum postmeridianum tempus sedebis. Nos autemad tructas captandas in montibus praeter torrentem decem passuummilia percurremus, et...

10 forte sine ullo pisce domum reveniemus.11 -- Ne ab uxore increperis, hujus rei memento : piscariae in urbenostra non desunt!EXERCITATIO.1 Quo vadis? -- Eo piscatum.2 Quid piscari optas?3 Tructas piscari opto.4 Piscaris in aquis dulcibus. Ego in mari piscari cupio.5 Capisne sardinas? Num e nave piscaris?6 Sardinae retibus captantur. Ad hoc efficiendum navis est necessaria.7 Ego navem non habeo. Lineam de terra mitto. Pisces hamo capio.8 Uxor pisces in piscaria emit : plane scit virum suum nihil capturumesse.9 Tructa piscatu difficilis est, eadem tamen esu suavissima.

LECTIO VICESIMA OCTAVA (28ª)Socrus Martis die salutationi se dare solet1 -- Guido ! Propera, quaeso! Indue pulchras vestes!2 -- Vae mihi! Fessus ex officio redeo. Totum diem focali constrictusaestuare coactus sum.3 Rector administros suos vexare solet.. et calcei novi mihi pedes urunt.4 Domi soleatus et sine focali me quieturum esse sperabam. Tu omniamea consilia perturbas.5 -- Mel meum, cur ita loqueris? Nonne scis matrem meam hodievespere filias et generos ad se recepturam?6 -- Hujus molestiae oblitus eram.7 -- Memento! Dominico die nos in perendinum diem invitavit, tutepromisisti.8 -- Vera dixisti. Immo, heri eam in Via Regali offendi, quae mihi dixit:9 “Carissime gener, quanto gaudio nobis erit vos cras revisere”; necrecusavi.10 Praeterea me fugere non debuit socrum Martis die salutationi sedare solere.11 -- Hebeti memoria es ... si de rebus molestis agitur.12 Dies hebdomadis vocantur: Lunae dies, Martis dies, Mercurii dies,Jovis dies, Veneris dies, Saturni dies, Dominicus dies vel Dominica.13 Diis paganorum sex priores dies dicati sunt, scilicet : Lunae, Marti,Mercurio, Jovi, Veneri, Saturno.14 Septimus autem dies a christianis Domino dicatus est quia“complevit Deus die septimo opus suum quod fecerat, et requievit”(Liber Genesis, II, 2).EXERCITATIO.1 Lunae die in opere hebdomadem incipimus.2 Martis die generi cum uxoribus socrus domum adeunt. A socrurecipiuntur.3 Mercurii die hesternae receptionis molestiarum obliti sunt.4 Jovis die finem hebdomadis prospicere incipiunt.5 Veneris die rectores multi administros suos convocant.6 Quid diebus praeteritis fecerint quaerunt. Quae proxima hebdomadeefficienda sint constituunt.7 Saturni dies sabbatum quoque vocatur.8 Dominico die quiescere debemus. Attamen proximam hebdomadem

prospicere et quae praeterita hebdomade didicimus revisere possumus.

LECTIO VICESIMA NONA (29ª)Menses et anni tempora1 Heri hebdomadis dierum nomina commemoravimus. Hodie mensiumet anni temporum nomina inspiciamus.2 Mensium nomina ipsi inveniamus opus erit. -- Ipse incipiam :3 Primus anni mensis Januarius vocatur. Incipientis enim anni januamaperit.4 -- Non a janua, sed a Jano deo nomen suum ducit.5 -- Sequuntur Februarius, Martius, Aprilis, Majus, Junius, Quintilis,Sextilis...6 -- Antiqua dicis! Ignorasne a principibus nostris Julio Caesare etAugusto ultimos duos menses nomina sua duxisse?7 Ideoque nunc dicere oportet Julium pro Quintili et Augustum proSextili.8 Omnium gentium principes nomina facilius quam mores mutant.9 Menses tamen sequentes mutati non sunt: September, October,November,December.10 -- Quando incipit ver ?11 -- Cum mensis Martii finis appropinquat et cum arbores gemmasproferunt.12 Aestas nomen ducit ab aestu, qui vehementem calorem significat.13 Autumno folia cadunt, etiam folia vectigalia (quae vectigalsolvendum nuntiant).14 Hieme nix montes cooperit; lacus gelu constringuntur; tempus estexercitationum hiemalium.EXERCITATIO.1 Quando ferias agitis? Aestivo tempore.2 Nos autumnali tempore eas agere malumus.3 Dies quidem breviores fiunt, sed sol etiamtunc saepe splendet.4 Hospitium in deversoriis facilius invenitur.5 Feriis quietis delectamini.6 Nos quoque quietem amamus, sed quod volumus, id efficere nonsemper possumus.7 Mense Augusto ab opere vacare debemus.8 Dum fabrica clausa manet, operarii et administri simul omnes inferias abeunt.9 Ruri tamen vitam quietam agere possumus.10 In lacubus piscamur.11 Horum lacuum pisces esu sunt suaves.12 Lacus hujus regionis piscibus referti sunt.13 In lacum urinemur !14 In lacus urinemini !15 E lacu exeunt.16 Lacus aqua dulcis est.17 Haec urbs vicina est lacui.

LECTIO TRICESIMA (30ª)Nihil novi sub sole1 -- Quousque tandem abuteris patientia nostra !2 -- Quid tibi, optime Ciceronis discipule?

3 -- Homo gravis non es, qui latine iterum iterumque nugari nondubitas.4 -- Quae res nova est? Latine nugari non licet! Nulla est ratio cur istamlinguam efficiamus taediosam.5 -- Audacter lingua mortua uteris cum de rebus hodiernis agis. Audesenim latine loqui de caffeo, vel de ludis qui apud Anglos “football”et “rugby” nuncupantur. Haec omnia romani antiqui ignorabant.6 -- Mores antiqui a nostris minus quam credis differunt.7 Exempli gratia, equi qui raedas nostras trahunt vaporarii sunt, sedhomines raedis semper vehuntur.8 Folle, non omnino sicut hodie nos ludimus, antiqui ludebant, sedtamen follibus utebantur...9 Quid arbitraris de hac sententia : “... exercitationes equorum etarmorum omisit et ad pilam folliculumque transiit” ?10 -- Aliquid simile Suetonius de Augusto Imperatore scripsit.11 -- Vides proverbium “nihil novi sub sole” non mentiri; et linguamlatinam, qua hodie uteris, mortuam non esse.CARMENLauriger HoratiusLauriger Horatius,Quam dixisti verumlFugit Euro citiusTempus edax rerum.Ubi sunt, o, poculaDulciora melle ?Rixae, pax et osculaRubentis puellae ?

LECTIO TRICESIMA PRIMA (31ª)In tramine1 Age! Properemus ad stationem! Tramen post viginti minutas abiturumest.2 Ad stationem properamus. Ubi est tesseraria?3 Da, quaeso, tres tesseras secundae classis Forum Julii, itus et reditus.4 -- Ecce, domne! Quindecim nummis et sexaginta centesimis. Noliteproperare! Tramen vestrum dimidiae horae moram habebit nequeante meridiem abibit.5 Festinatio sitim excitavit. Otium est poculi bibendi. In stationisthermopolium eamus!6 Heus, puer! -- Quid bibere vis? -- Nolo bibere; malo aliquidcomedere. Habesne pastilla farta ?7 PUER. -- Habeo, domne. Paucas minutas exspectandum est. Ecceplaustrum bajulusque qui glaciem mihi affert.8 BAJULUS. - En tibi quinque partes glaciei quas cottidie afferre soleo.9 PUER. -- Mihi ignosce! Quattuor tantum adsunt.10 BAJULUS. -- Hoc mirum est. Certus sum quinque adfuisse. Mirorubi quinta evanuerit...11 Subito sibilum locomotricis audimus. Relinquere debemus puerumet bajulum quintam partem glaciei quaerentes.EXERCITATIO.1 Quid edere vis? -- Pastillum fartum edere volo.2 Ego bibere malo. Poculum cerevisiae, quaeso!

3 Qui est hic sibilus? -- Nemo sibilat.4 Quo intrat hoc tramen sibilans? -- In stationem intrat.5 Ubi est tramen? -- In statione est.6 Qua transit? -- Per stationem transit.7 Unde exit? -- E statione exit.8 Dicit se locomotricem sibilantem audire. Dicunt se tramen sibilansaudisse.9 Locomotrices vaporariae atrae sunt; electricae autem clarioris coloris.

LECTIO TRICESIMA ALTERA (32ª)In tramine (sequitur)1 -- Apud quam crepidinem consistit tramen ?2 -- Apud crepidinem alteram, via tertia. Classis prior in parte anterioreagminis, altera in posteriore.3 -- Bajule, after arcam meam mihique sedem classis prioris inveni.4 -- Vectores qui petunt Telonem, Forum Julii, Antipolim, Nicaeam,Albintimiliam, Genuam, Romam, in currus conscendant! Valvasrogo claudite ! In profectionem intendite.5 -- Ecce loculamentum vacuum. In rete sarcinas ponamus.6 -- Noli id facere! Hoc loculamentum tabacum non admittit. Ultroprogrediamur.7 Vacantne sedes illae? Duae tantum sedes prope fenestram, a domno,domnaque jam matura aetate, occupatae sunt.8 Domna canem parvulum in genibus tenet. Eum sicut puerumalloquitur.9 Domnus oculo obliquo canem spectat. Fortasse canes parvulos nonamat.10 Tramen summa velocitate, strepens et fumans, iter prosequitur...EXERCITATIO.1 Tramine Augustam Vindelicorum petimus.2 Londinium autoraeda ire non potes.3 Cur? -- Quia Anglia a Gallia mari separata est.4 Causa non est sufficiens : sunt naves in quas raedae accipiuntur.5 Immo, ferriviariis navibus tramina quoque transferuntur.6 Quid agit puer in thermopolio? -- Exspectat bajulum qui glaciemaffert.7 Ubi est glaciei pars cujus bajulus oblitus est?8 Fortasse de plaustro elapsa est.9 Quidquid id est, res nostra non est.

LECTIO TRICESIMA TERTIA (33ª)In tramine (concluditur)1 -- Visne hispanicam, Domne?2 -- Gratias tibi! Fumariolum jam implevi. Habesne ignem ?3 -- Nolite fumum facere, inquit domna cum cane parvulo, fumi metaedet.4 -- Doleo, optima domna, sed hoc est loculamentum fumatorium, ergonobis tabaco frui licet, respondet domnus, fumariolum tranquilleaccendens.5 -- Impudens es leno ! Haec verba proferens domna fumariolum arripitidque per fenestram projicit.

6 -- Malo tacere quid sis, optima domna ! Haec verba proferens domnuscanem parvulum arripit, eumque per fenestram projicit...7 Silentium sepulcrale sequitur... auditur tandem frenorum strepitus.Tramen in statione quadam consistit.8 Tunc, res mirabilis, in crepidine stationis apparet canis parvulusanhelans atque dentibus tenens ... quid enim tenere possit?9 -- Hem... fumariolum, responderim!10 -- Minime! Erravisti! Dentibus tenet ... partem glaciei quae inthermopolio lectionis tricesimae sextae deerat !EXERCITATIO.1 Quis (tabacea) volumina cupit? Mihi est capsa viginti quinquevoluminum quam avia natalicio die meo mihi dono dedit.2 Hispanicas malo. Tabacum ipse in papyro involvo.3 Possumne tabacum in stationis thermopolio emere?4 Ita, domne, sed adest quoque taberna in crepidine, ubi vendunttabacum, acta diurna, chartulasque cursuales.5 Hae chartulae mihi placent : duas emam.6 Oportet scribam matri, fratrique meo.7 Tertiaque emenda est. Certiorem facere debemus Jacobum amicum deadventu nostro.8 Problema. -- Locomotrix typi qui BB dicitur, quia bis binos axeshabet, orientem petit. Ventus a septemtrione flat. Quorsum it fumus?9 Responsum. -- Nullus est fumus quia locomotrices BB electricaesunt.

LECTIO TRICESIMA QUARTA (34ª)De corporis partibus1 Satis nugati sumus ! Nunc voces novas vocabulario nostro addamusoportet. Nomen praecipuarum corporis partium unusquisquecognoscere debet.2 Corpus humanum, caput, pectus, abdomen seu ventrem, brachia, cruracomplectitur. Lingua latina, non solum crura et brachia, sed etiampraecipuae partes corporis membra dicuntur.3 Inspiciamus hominem a capite usque ad calceos.4 In capite petasus aut pileus imponitur, praecipue si capilli desunt.Calvities frontem ita amplificat ut homo calvus callidior videaturquam homo capillatus et hirsutus.5 Oculis videmus, auribus audimus, naso olfacimus, ore gustamus.6 Quinque sunt sensus : visus, auditus, olfactus, gustus et tactus; quiultimus cute tota perficitur.7 Oculi ciliis clauduntur et superciliis ornantur. Per visionembinoculariam (quam ita appellamus quia duobus oculis videmus),corporum soliditatem percipimus.8 Proverbium tamen dick: beati monoculi in terra caecorum, vel etiam :inter caecos, luscus rex.9 Procul ex oculis, procul ex mente. Oculus animi index. Pulveremoculis offundere.10 Dormit in utramvis aurem, quem cura reliquit.EXERCITATIO.1 Videsne crustulum cum fragis? Nonne salivam movet?2 Si puer bonus eris, tibi hoc crustulum ememus.

3 Barba non facit philosophum.4 Quid significat haec sententia?5 Significat homines matura aetate non omnes esse sapientes.6 Difficile est calvo pilum evellere : hoc de rebus quae effici nonpossunt dicitur.

LECTIO TRICESIMA QUINTA (35ª)De corporis partibus (sequitur)1 De capite concludamus. Lingua loquelae ministerio fungitur.2 Dentibus manducamus. Nonnunquam ipsi dolent eosque evelleredebemus : dentis enim evulsio res jucunda non est.3 Oculum pro oculo, dentem pro dente, dicit Scriptura.4 Matronae labra et genas saepe roseo vel rubro colore pingunt. Nonsolum virgines, sed etiam omnes mulieres, colores nitidi, quosnatura sana praebet, multo magis decent.5 Barba virile decus, femineum crines.6 Caput cervicibus seu collo sustinetur, collum autem humeris.7 Pulmonibus spiramus. Tussis e faucium inflammatione oritur.8 Amor tussisque non celatur. Dum spiro, spero.9 Cor est antlia quae sanguinem per arterias et venas movet. Stomachuscibos digerit.10 Jecur graviter laborat si mero vel potionibus alcoholicis abutimur.11 Fames optimus est coquus. Copia nauseam parit.EXERCITATIO.1 Jecur hujus hominis magnum est ut follis ovatus.2 Quomodo id fieri potest? -- Quia nimis meri bibit.3 Venter aures non habet.4 Mel in ore, fel in corde. Ita dicitur de viris et mulieribus qui eis dulciadicunt quos in corde oderunt.5 Quae est ista matrona? Est mater virginis quam heri vidisti.6 Ejus vultum reddit : qualis mater, talis filia.7 Ut domum faucibus intras, sic esca in stomachum faucibus intrat.8 Praeterea aditus, quo naves in portum intrant, fauces quoque vocatur.

LECTIO TRICESIMA SEXTA (36ª)De corporis partibus (concluditur)1 Brachia humeris conectuntur, et manus ferunt.2 Veteres Romani prandentes vel cenantes in lectis tricliniaribusaccumbebant, et sinistro cubito innitebantur.3 Plurimi homines manu dextra scribunt; scaevae autem sinistra.4 Pollex ceteris digitis ita opponitur ut res facile prehendere possimus.5 Digitis contractis, pugnum facimus et pugnare possumus. Pugnaepugilum pugilatus vocantur.6 Multae manus onus levant. Si compressis manibus sedes, nullum opusperficis.7 Cruris summa pars femen seu femur vocatur, media genu, ima sura.Talus est pars posterior pedis.8 Tibia est cruris os; est etiam instrumentum musicum, quod tibia aRomanis vocabatur, quia ex osse constabat.9 Pedes et suras adversus frigus tibialibus vestimus.CARMENCerevisiam bibunt homines.

Animalia cetera fontes.Absit ab humano gutture potus aquae!Sic bibitur, sic bibitur in aulis principum,Sic bibi, bibi, bibitur in aulis principum, pum, pum!

LECTIO TRICESIMA SEPTIMA (37ª)In carcere hodierno1 In hoc carcere hodierno, captivi non totum diem otiosi manent, sedlaborant; quo labore speratur fore ut meliores fiant.2 Unusquisque, cum in carcerem conjicitur, interrogatur quod opussuscipere malit.3 Alii artem lignariam praeferunt, alii ferrariam, alii sutrinam, etc.4 Quaerit custos ab aliquo, nuper ingresso, quid velit facere.5 Respondet hic: “Mercandi causa peregrinari !”6 Petrus, septimum annum agens, matrimonio primum adest.7 Mamma, inquit, cur alba stola induta est nupta ?8 Quia color albus, fili mi, felicitatis signum est, et dies matrimoniitotius vitae felicissimus est.9 Paucis post momentis, iterum interrogat Petrus :10 Mamma, cur nigra veste indutus est maritus?(E Vita Latina, A. RODOT, sept. 1961 .)EXERCITATIO.1 Mercator emit calceos quos sutor conficit eosque emptoribus vendit.2 Lignarius tabulas multiplicatorias non conficit, sed mensas super quasprandemus et cenamus.3 Lignarium, ut mensam conficeret, rogavi; spero fore ut ea uxoriconveniat.4 Quis est iste peregrinus?5 Est agricola quidam qui filiam sutoris in matrimonium ducere cupit.6 Ingreditur in tabernam ad vestem nigram et petasum turritumemendum.7 Felix videtur homo : spero fore ut post matrimonium felix semper sit.8 Hoc fieri non potest : ignorasne Horatii versum : “melius nil caelibevita” ?9 Mulier malum sed malum necessarium.10 Mel melius est quam fel.11 Mel melius est felle.

LECTIO TRICESIMA OCTAVA (38ª)Docilis discipulus1 Magister in tabula scribit: “Dum lupus currit ad agnum, hic fugit abillo.”2 -- Marcelle interrogat, quem designat “hic” et quem “ille” ?3 – “Hic” est agnus, quia propior est, “ille” est lupus, quia remotior est.4 -- Bene! Hodie vespere aliquid sponte tua scribes in quo eamdemregulam serves.5 Die sequenti Marcellus pensum magistro porrigit.6 Haec legit magister : “Mane papilionem frater meus arripuit. Hicpulcherrimas alas habet. Ille birota profectus est”.7 Marcelle! Numquid fratri sunt alae pulcherrimae? Numquid papiliobirota profectus est? Regulam non observavisti.8 Contra, magister! Regulam observavi, nam hic papilio, quem in ipsa

tabula in qua scribebam fibula fixi, propior me erat...9 Birota autem frater ille jam longe a me erat.(E Vita Latina, Gregorius JOSEPH, nov. 1963.)EXERCITATIO.1 A quibus conficiuntur tabulae in quibus magistri scribunt?2 A lignariis conficiuntur; sicut mensae, supellex, variaque lignea.3 Hae tabulae, quae sunt ligneae, multo differunt a tabulismultiplicatoriis, quae in papyro sunt scriptae.4 Videsne maritum cum nupta? Haec stola alba induta est, ille tristisvidetur.5 Victor calceos suos ipse polit; mater ejus ancillae personam sustinerenon vult.6 Victor matri suae scribebat; ejus litteras mater accipiebat.7 Marcellus se non erravisse credebat.8 Postquam a magistro Marcellus interrogatus est, se erravisseintellexit.9 Postquam eum interrogavit, magister dixit Marcellum regulam nonobservavisse.

LECTIO TRICESIMA NONA (39ª)Equum disjungamus!1 Adulescens quidam amicum rogat nonne sibi auxilium ferre possit.2 Alteri annuenti dixit : “Veni mecum!”.3 In viis suburbanis obscurisque progrediuntur, donec adulescensequum carpento junctum amico ostendit.4 -- Oportet equum disjungamus et ad domum quamdam perducamus.5 Equum disjungunt et ad domum dictam perveniunt.6 -- Nullum est hic stabulum ! Quo equum ducere debemus?7 -- Ad tabulatum quintum. Haec est ratio cur a te auxilium petierim.Nihil tamen timueris : adest scansorium pegma.8 Amicus miratur. Nihilominus auxilium fert atque ambo non sinemulto sudore equum in pegmate collocant.9 Amico et equo in cella inclusis (tres personas cella capere nonpoterat) adulescens ad tabulatum quintum gradibus ascendit et indescansorium electrico pulsorio attollit.EXERCITATIO.1 Visne cras domi prandere?2 Id libentissime accipiam, sed nescio ubi sit domus tua.3 Est in via Portuaria numero decimo septimo (distincta), tabulatooctavo, janua altera sinistrorsum.4 Ubi est via Portuaria?5 Eam facile invenies: incipit ante stationem ferriviariam et ad portumducit.6 Estne longe a statione?7 Minime! Non amplius quam trecenta metra.8 Optime ! Cras igitur te revisam. Vale !9 Vale tu quoque!

LECTIO QUADRAGESIMA (40ª)Equum disjungamus (sequitur)1 Cella ad tabulatum evecta, adulescens valvam aperit. Equus et amicuse carcere suo erumpunt.

2 -- Equum firmiter tene! Cave ne strepat neve inquilinos excitet dum inloco ancipiti sumus.3 Haec verba proferens adulescens januam quamdam cautissime uncoaperire conatur.4 Irascitur amicus, equum tamen mutum cogens : “Nolo, inquit, furticonscius esse”.5 – Esto quietus! Nihil furabimur. Nihil inhonesti agemus. Tibi postearem explicabo.6 -- Ecce! Janua aperta est : intremus !7 Equum per fauces angustas propellunt. Tandem in cellam quamdambalneariam perveniunt.8 -- Nunc praecipue auxilium tuum necessarium est.EXERCITATIO. –1 Amicus certus in r~ incerta cernitur. –2 Estne vir ille lectionis 45`'° et sequentium, a quo adulescens auxiliumpetivit, amicus certus? –3 Hoc scies postquam totam fabellam legeris. –4 Sine dubio adulescens in locum ancipitem eum induxit. –5 Nonne res est incerta equum ad tabulatum quintum pegmate scansorioducere? –6 Ergo si in tall casu auxilium aheri tulit, certus est amicus. –7 Ita non arbitror. Adulescens equum furatus est : is non est amicuscertus qui furti conscius est. –8 Qui equum furabitur, is in carcerem conjicietur. –9 Quae cure ira sint, nescis cujus sit equus quem adulescens surripuit.

LECTIO QUADRAGESIMA PRIMA (41ª)Equum disjungamus (concluditur)1 Amici ambo equum compedibus illigant eumque pedibus sublevatumsubito in labrum dejiciunt.2 Equus his omnibus actis ita obstupefit ut nullam vocem edere audeat.3 Amici ambo valvas cellae balneariae januamque habitationisclaudunt; suspenso gradu silentes exeunt.4 In via tandem alter ex altero quaerit : “Dic mihi nunc qua causa haecomnia perfecerimus.”5 -- Planissimum est : Haec est domus hominis qui mihi maximemolestus est...6 cottidie enim talia mihi proponit aenigmata qualibus nihil unquamrespondere possum.7 Ei demonstrem oportet me non tam stupidum esse quam ipsearbitratur.8 Sine ullo dubio, cras iste mihi novissimum aenigma proponet :“Possisne mihi dicere quid in labro hodie mane invenerim?”9 At ei respondebo : “Equum!”EXERCITATIO.1 Adestne cella balnearia in domo tua ?2 Ita ! domi meae est cella balnearia.3 Hac addita, membra domus nostrae quinque sunt.4 Alia sunt : culina, triclinium et cubicula duo.5 Quot sunt inquilini in aedibus?6 Sunt duodecim familiae : sex tabulata et binae habitationes (vel binacenacula) in singulis tabulatis.

7 Quomodo calefitis?8 Ab imo calefimus.9 Pulcherrime! haec est calefactionis ratio recentissima.10 Ita, sed antiquissima quoque, nam a Romanis inventa est.

LECTIO QUADRAGESIMA ALTERA (42ª)Binae sunt caligae1 Decurio quidam cum milite gregario sub tegmine arboris cujusdambellum atrox agebat.2 In caespite recubantes, lagona in promptu posita, summascogitationes philosophicas agitabant.3 DECURIO. -- Dic mihi, Miles, quid habemus quod omnes homineshabent?4 MILES. -- Haec, Decurio, amplissima est quaestio quae intellectummeum omnino superat : solve mihi hoc aenigma.5 DEC. -- Sunt binae caligae : ambo enim, sicut ceteri homines, binashabemus caligas.6 MIL. -- Hoc nimis astutum est : propone aliud aenigma, quod nuncforte solvam.7 DEC. -- Si aenigmata quaeris, ecce alterum : “Quid habemus nos,quod non omnes homines habent?”8 MIL. -- Hoc etiam astutius videtur... non inveniam !9 DEC. -- Sunt bis binae caligae, nam nos binas habemus adexercitationes et binas ad decursus accommodatas, sed non omneshomines bis binas habent caligas.10 MIL. – Astutissimum ! Hoc tamen solvere debui. Dic, quaeso,ultimum quod ipse solvere conabor.11 DEC., secum cogitans subito vidit cerasa quibus cerasus, cujusumbra tegebantur, onusta erat. -- Miles! quae rubro sunt colore, etpetiolo viridi bina pendunt?12 MIL. -- Ter me non deludes : sunt ter binae caligae !

LECTIO QUADRAGESIMA TERTIA (43ª)Quid agis hodie?1 -- Quid agis hodie ? Tempestate hac serena jucundum sit domo exire.2 -- Ludis et athleticis nimis delectaris, studia autem neglegis;3 ... incepisti linguam latinam discere, nondum tamen classici auctorisopus ullum legisti.4 -- Quid ex me quaeris? Primum linguam latinam classicam intellegerenon possum; deinde auctores classici taediosi sunt; tum aërempurum desidero.5 -- Bonitate aëris puri excepta, aliquantulum erras : scripta simplicialinguae classicae jam intellegere posses si velles ... Ergo, si vis, crasincipiemus...6 ita consuetudinem jungemus cum auctoribus novis et veteribus.7 -- Placet, si taediosos vitamus: etiam nostra aetate non desunt inomnibus linguis auctores qui intellegi non possunt.8 -- Nihil timueris! Multi sunt auctores latini omnium generum : quodquaerimus, id haud difficulter inveniemus.9 -- Tibi confido. Sed primum eamus ambulatum !EXERClTATIO.1 Ubi est Johannellus?

2 Folle ludit cum aequalibus.3 Mavult ludere quam laborare. Mavult ludum quam laborem. Ludumlabori praefert.4 Melius est ludere cum tempestas serena est et litteris studere cumpluit.5 Si tempestas serena esset, tecum folle libenter luderem.6 Placetne tibi ludus follis?7 Placet, sed hodie pluit lapidibus : librum legere malo.8 In bibliothecam intremus! Ecce liber quem nunquam legisti!

LECTIO QUADRAGESIMA QUARTA (44ª)Unde loqui didicerat1 Primum discemus, e magistro vere latino, nomine Aurelio Augustino,qua methodo ad linguam latinam discendam pueri romani usi sint.2 “Non enim eram infans, qui non farer, sed jam puer loquens eram.3 Non enim docebant me majores homines...4 praebentes mihi verba certo aliquo ordine doctrinae, sicut paulo postlitteras ...5 sed ego ipse, cum appellabant rem aliquam et cum secundum eamvocem corpus ad aliquid movebant ...6 videbam et tenebam hoc ab eis vocari rem illam quod sonabant, cumeam vellent ostendere.7 Ita, verba in variis sententiis locis suis posita et crebro audita ...8 quarum rerum signa essent paulatim colligebam ...9 measque jam voluntates per haec enuntiabam.”10 Hae sententiae Augustini, quas paulo breviores reddidimus, satismonstrant eum linguam latinam non aliter didicisse quam nos linguam patriam didicimus.Ex Aurelii Augustini Confessionibus, I, VIII.EXERCITATIO.1 Cur pueri tam facile linguam patriam loquuntur?2 Quia eam secundum naturam sine molestia discunt.3 Verba sententiasque ad res vitae cottidianae pertinentia tam saepe audiunt ...4 ut voces cum rerum notitia facile colligantur et memoria serventur.5 Mihi est amicus cujus pater anglus, mater itala erat; in Gallia vivebant.6 Quam ob rem ille sine ulla difficultate tres linguas didicit.7 Ei favit summa fortuna qua multi non tam feliciter uti sciunt.8 Mihi est fortuna minor, nam discis non tanta virtus est quanta parentum sermoni sed eis tamen quam optime possum uti cupio.

LECTIO QUADRAGESIMA QUINTA (45ª)Graecam grammaticam oderat1 Cur ego graecam grammaticam oderam ? Homerus mihi amarus erat.2 Credo etiam graecis pueris Vergilium talem esse, cum eum sic discerecoguntur ut ego Homerum.3 Difficultas ediscendae linguae peregrinae quasi felle aspergebat omnes suavitates graecas fabulosarum narrationum.4 Nulla enim verba illa noveram, et saevis terroribus ac poenis, ut nossem, instabatur mihi vehementer.5 Nam et latina aliquando infans utique nulla noveram ...6 et tamen advertendo didici sine ullo metu atque cruciatu ...7 inter blandimenta nutricum et joca arridentium et laetitias alludentium.

8 Hinc satis elucet majorem habere vim ad discenda ista, liberamcuriositatem quam meticulosam necessitatem.Ibidem, I, XIV.EXERCITATIO.1 Pueri malunt ludere quam scholam adire.2 Alumni qui discenda nesciunt vel pensa male perficiunt,nonnunquam vapulant.3 Si in schola luseris nec pensa perfeceris, recte vapulabis.4 Ludendo tamen multa discuntur.5 Pueri ludentes nonnulla ad artem humanam pertinentia discunt,praecipue vitam communem, simul ac linguam suam.6 Linguarum classicarum studium non est molestia taediosa, sed ludusjucundus.7 Hoc verum non est nisi ludendo discitur.8 Cur id fieri non possit?Exercitatio altera1 Augustinus graecis pueris Vergilium amarum esse arbitrabatur.2 Eum sic discere cogebantur ut pueri romani Homerum (discerecogebantur).3 Augustinus nullum verbum linguae graecae noverat et tamenHomerum discere cogebatur.4 Praeterea linguae, quam sermone communi non didicerat,grammaticam discere debebat.5 Qua ex cause, puer, et grammaticam et linguam graecam oderat,adultus autem methodum pessimam fuisse intellexit.6 Homerus poeta graecus erat, Vergilius poeta latinus.

LECTIO QUADRAGESIMA SEXTA (46ª)Methodum naturalem laudavit1 In lectione superiore vidistis virum doctum, non solum ad suamlinguam discendam methodis naturalibus puerum nescium usum esse...2 sed etiam adultum factum has methodos conscium laudavisse.3 Linguam graecam jam puer amavisset, si discos quibus illam sinemolestia discere potuisset in promptu habuisset.4 Aurelius Augustinus quarto saeculo aetatis nostrae vivebat.5 Juvenis rhetoricam docuerat. Senior episcopus Hipponis, in Numidia,creatus est.6 Praecipua ejus opera sunt Confessiones, unde sententias superioresexcerpsimus, et libri de Civitate Dei.7 Ejus scribendi genus quamquam purae latinitatis est, a nobis satisfacile legitur, itaque ab eo incepimus.8 Non tamen semper facillimus est, saepe enim problemata difficiliaproponit.9 Deinde auctores recentiores videbimus, antequam cum veteribusnonnullis consuetudinem jungamus.10 Quae excerpta cum lectionibus consuetis, varietatis causa,miscebimus.11 Nondum enim de vita cottidiana sententias verbaque satis multadidicimus.EXERCITATIO.1 Salve! Quid agis?2 Non bene me habeo.3 Quid mali est tibi?

4 Capite laboro.5 Capite laboras? Nonne ferias habuisti Januario mense?6 Nullas habui, sed si habuissem, libenter in montes profecta essem.7 In montes? Equidem Bergintri, in Alpibus, octo dierum ferias egi.8 Quid ibi fecisti?9 Montes scandi et per nives nartis lapsa sum.E Vita Latina, n° 19 “Colloquia latina” a discipulis professoris Michaelis RAMBAUD.

LECTIO QUADRAGESIMA SEPTIMA (47ª)Carolus Magnus1 Carolus Magnus corpore fult amplo atque robusto, statura eminentiquae tamen justam non excederet ...2 apice capitis rotundo, oculis praegrandibus ac vegetis, naso paululummediocritatem excedenti, canitie pulchra, facie laeta et hilari.3 Exercebatur adsidue equitando et venando ... delectabatur frequentinatatu.4 Nec patrio tantum sermone contentus, etiam peregrinis linguisediscendis operam impendit ...5 in quibus Latinam ita didicit ut aeque illa ac patria lingua orare sitsolitus.6 Graecam vero melius intellegere quam pronuntiare poterat.7 Delectabatur libris Sancti Augustini praecipueque his qui De CivitateDei praetitulati sunt.8 Artes liberales studiosissime coluit earumque doctores plurimumveneratus magnis adficiebat honoribus ...9 Temptabat et scribere, sed parum successit labor praeposterus et seroinchoatus ...EINHARDUS (775-840), Vita Karoli Magni Imperatoris (23 ad 25).EXERCITATIO.1 Quid tibi accidit? Cur crus gypso alligatum est?2 Hoc Feriis Nataliciis accidit. In Alpibus nartabam et pessime cecidi.3 Crus fregisti?4 lta est. Duos menses cum crure gypso vestito agam oportet; prioremmensem in lecto egi.5 Nunc ambulare possum sed magna cum cautione : semper mihicavendum est ne cadam.6 Qua re natando exerceri non potes.7 Nullius est momenti : hieme sumus.8 Erras ! Nonnullius est momenti. In urbe nostra omnibus annitemporibus natare possumus : piscina municipalis hieme calefit.RES NOTANDA.E glossario DU CANGE, Lutetiae Parisiorum anno 1733° edito,excerptum : Narta, species solearum lignearum quibus in transmittendaglacie altissimisque nivibus utuntur [...] Finni aliaeque gentesfinitimae. Nihil aliud sunt [...] quam lignum tenue et longiusculum,anteriore sui parte incurvum, in cujus medietate ansa est ex corio, cuipes inseritur, subjecta ex contorto vimine alia, qua posteriora pedisfirmantur.

LECTIO QUADRAGESIMA OCTAVA (48ª)

Me laborantem impedires1 Victor, sex annos natus, optat ut pater sibi tympanum emat.2 Pater autem : “Nolo, nam me laborantem impedires”.3 -- Nequaquam, respondet Victor, tibi enim polliceor me tantum tedormiente tympanum pulsaturum esse.4 MATER. -- Nolo, Jacobe, ludas cum Leone, nam puerulus est maleeducatus.5 JACOBUS. -- Tunc, Mater, visne Leonem mecum ludere, nam egopuerulus sum bene educatus?6 Cum bellum omnium gentium alterum ageretur, cibariorum tanta factaest inopia ...7 ut vir quidam, fame laborans, canem suum, quem multum amabat,edere coactus sit.8 Postquam manducavit, ossa aspiciens, secum exclamavit :9 -- Miselle Mordax, quam bene cenares, si hic adesses.E Vita Latina, A. ROBOT, sept. 1961.Proverbia10 Asinus asinum fricat.11 Canes qui vehementius latrant, habentur viliores.CARMENGaudeamus igitur!1 Gaudeamus igitur, juvenes dum sumus! (bis)Post jucundam juventutem,Post molestam senectutem,Nos habebit humus. (bis)2 Ubi sunt qui ante nos in mundo fuere? (bis)Vadite adl superos,Transite ad inferos,Ubi jam fuere. (bis)3 Vita nostra brevis est, brevi finietur. (bis)Venit mors velociter,Rapit nos atrociter,Nemini parcetur ! (bis)4 Vivat Academia, vivant professores ! (bis)Vivat membrum quodlibet !Vivant membra quaelibet !Semper sint in flore ! (bis)5 Vivant omnes virgines, faciles, formosae ! (bis)Vivant et mulieresTenerae, amabilesBonae, laboriosae ! (bis)6 Vivat et res publica, et qui illam regit ! (bis)Vivat nostra civitas !Maecenatum caritasQuae nos hic protegit! (bis)

LECTIO QUADRAGESIMA NONA (49ª)Aule, ede intritam tuam !1 PATER. -- Aule! ede intritam tuam. Undecima hora vespertina,dormire deberes ...2 AULUS, patri sine pudore repugnans. -- Minime! Intritam non edam! Flere incipit.

3 P. -- Si intritam non edes, recte vapulabis !4 A. -- Nefas est ! Eas res semper manducandas dant quae mihifastidium movent. -- Vehementius flet.5 VICINORUM INQUILINORUM CHORUS. --Ecce liberorum carnifex !6 P., paululum cedens. -- Quid hercle tibi fastidiosum non sit?7 A., subito placatus. -- Libenter pernam ederem !8 P. -- Ridiculum! Nulla est perna in armario frigidario. Praetereaporcinarii taberna clausa est.9 A.- Omnes contra me conjurant. – Qualem vitam ago! –Vehementissime flet.10 INQUILINORUM CHORUS. -- Ille puer ab indigno patreexcruciatur !11 SOCRUS. -- Mi gener, aetate mea liberos multo rectius educarisolitos esse arbitror. 12 P. -- Tu, socrus, abi in malam crucem! -- Ad pacem tamenservandam, gradus descendit, supplicans porcinariumexspergefacit, cum perna tandem domum redit.Nunc oportet pernam manduces et cubitum eas.A., perfecte odiosum se habens. -- Volo te mecum manducare.13 P. – Num insanus es? Ego pernam post secundam mensammanducem !14 A. -- Ita dicis quia fortasse me veneno interficere cupis! -- Iterumflet.P., valde commotus. -- Mi fili, cur tantam immanitatemexcogitavisti? Errorem tuum demonstrabo. -- Nauseae difficulterrepugnans pernae dimidiam partem comedit.Aulus vociferans, lacrimarum torrentem subito exprimit.Inquilinorum chorus socrusque novissimorum cruciatuum causaminquirunt.15 A. – Partem quam cupiebam ipse comedit !EXERCITATIO.1 Mater uxoris socrus vocatur.2 Maritus socrus est socer; socrus est soceri uxor.3 Soceri mei gener sum.4 Dicuntur nurus et socrus saepe inter se altercari.5 Dicunt nurum et socrum inter se raro amare.6 Causa praecipua cur socrus generum aut nurum increpet ad liberorumeducationem pertinet.7 Omnes homines aetatem qua juvenes fuerunt ceteris aetatibusanteponunt.8 Tempore nostro, aiunt, omnia multo melius quam vestro se habebant.

LECTIO QUINQUAGESIMA (50ª)In taberna condimentaria1 Mater familias it obsonatum. Apud lanium carnem emit bubulam(vitulinam, ovillam, suillam).2 A pistore panem petit. E pistrina exit. In macello olera varia obsonat.In tabernam condimentariam intrat.3 CONDIMENTARIUS. -- Salve, Domna ! Quid petis ?4 DOMNA. -- Opus est sale, pipere, lagona olei una, aceti litro uno,sacchari kilogrammate uno, ciceribus, faselis siccis, lentibus.

5 C. -- Quantum faselorum, quantum lentium?6 D. -- Faselorum kilogrammata duo, lentium sesquilibram emam.7 C. -- Tibi dabo capsam in qua haec omnia collocare possis.8 D. -- Gratias! Da quoque farinam, pastas, oryzam.9 C. -- Haec nunc in sacculis praebentur : sacculos suppeditare mundiusest quam grana e sacco manibus prehendere, et facilius quamlancibus appendere.10 D. -- Estne tibi sapo ad munditiem aptus?11 C. -- Hunc quoque, Domna, habeo. Ut sol nubes, sic sapo “LunaeLux” sordes depellit!EXERCITATIO.1 Cato, in libro De Agricultura, salsuram pernarum sic describit :2 Pernas salire sic oportet in dolio aut in seria.3 In fundo dolii aut seriae sale sternito, deinde pernam ponito ...4 cutis deorsum spectet ; sale obruito totam.5 Deinde alteram insuper ponito, eodem modo obruito.6 Cave ne caro carnem tangat.7 Ira omnes obruito.8 Ubi jam omnes composueris, sale insuper obrue ne caro appareat :aequale facito.9 Ubi jam dies quinque in sale fuerint, eximito omnes cum suo sale.10 Quae tum summae fuerint, imas facito, eodemque modo obruito etcomponito.11 Post dies omnino XII (pr. duodecim) pernas eximito et salemomnem detergeto spongia bene, perunguito oleo, suspendito in fumobiduum.

LECTIO QUINQUAGESIMA PRIMA (51ª)Molae hydraulicae1 Ursus abbas monasterium statuit, situm scilicet apud flumen Angerem2 in recessu montis cui nunc castrum imminet, eodem nomine quomonasterium appellatum.3 Cum fratres molam manu vertentes, triticum ad victum necessariumcomminuerent ...4 pro labore fratrum visum est ei molendinum in ipso Angeris fluviialveo, instituere.5 Defixis in flumine sublicis, congregatis lapidum magnorum acervis,claustra fecit ...6 atque aquam canali collegit, cujus impetu fabricae rota magnavolubilitate circumacta est.7 Hoc opere laborem monachorum relevavit, atque id uni fratrumdelegavit.8 Ita opus necessarium implebatur.9 Quae sententiae e Vitis Patrum excerptae sunt, qui liber a GregorioTuronensi scriptus est.EXERCITATIO.1 Triticum seu frumentum mola teritur, id est in farinam redigitur.2 Molae antiquae vi hominum vel animalium agebantur.3 Medio aevo, molae vi fluminum actae jam divulgatae erant.4 In Batavia autem vis venti, quae machinarum haud dissimilium alasmovet, non solum ad triticum molendum, sed etiam ad aquamrivorum paludumque exhauriendam, usurpabatur.

5 Nunc haec omnia obsoleverunt et in imaginibus tantum videntur.6 Molae enim hodiernae vi electrica aguntur.

LECTIO QUINQUAGESIMA ALTERA (52ª)Lingua latina apothecaria1 Pharmacopolae, antequam munere suo fungi possent, jusjurandumolim dare debebant. Ecce exemplar hujus juris jurandi :2 “...habebunt pondera vera et justa a libra usque ad scrupulum.3 Non ponent in suis clysteribus aliquam medicinam cujus virtus sitexhalata vel corrupta.4 Non ponent unam medicinam pro alia in aliqua recepta ...5 et si herbam vel medicinam in recepta positam non habeant, referentmagistro ordinanti ut circa hoc provideat.6 Non dabunt nec permittent dari scienter aliquod clysterium necaliquod aliud medicabile ...7 nisi ad hoc habeant receptam ab aliquo magistro specialiter ordinatam.8 Non recipient clericum nisi sciat intellegere, loqui et scribere latinumet gallicum ...9 et antequam ipsum recipiant, tenebitur jurare omnia praedictajuramenta.10 Parisiis, die 2° mensis octobris, anno 1422°.”EXERCITATIO.1 Ave, Domne pharmacopola (vel domna pharmacopola), estne tibiremedium ad pituitam curandam aptum?2 Ecce ! Guttas decem ex hac ampulla mane, meridie et vespere innasum instilla !3 Antequam cubitum abeas, pillulas duas ex illa pyxide cum potionecalida sorbe.4 Volo unguentum quoque contra solis exustiones.5 Si hoc unguento cutem unxeris, solis exustio nunquam nocebit.6 Ita non arbitror, cutis mea vel minima exustione statim vulneratur.7 Tunc cave solem; noli in arena toto tempore postmeridiano jacere.8 Consilio tuo utar... Dentifricium etiam volo.., quid amplius? certussum me alicujus rei oblitum esse.9 Visne saponem ad barbam radendam?10 Nequaquam ! Novacula utor electrica... Eia ! Inveni ! Peniculumdentarium volo.

LECTIO QUINQUAGESIMA TERTIA (53ª)Prosit1 APPIUS. -- Ebibat igitur suum quisque calicem. A me exemplumcapietis. Tibi hoc propino, Marce !2 MARCUS. – Accipio abs te libenter. Pro quo vulgus “Praestolor !”dicit.3 Equidem non recuso. Nihil tua causa recusabo.4 APPIUS. -- Tu deinde ceteris propina.5 MARCUS. -- Tite, praebibo tibi dimidiam pateram !6 TITUS. – Precor ut tibi bono sit. Sit tibi bonum atque commodum.7 Prosit tibi ! (Proficiat durius dicitur).8 APPIUS. -- Sed cur cessat patera? Cur non obambulat ?9 Deficit nos vinum ? Ubi sunt oculi tui, puer? Vola, affer ejusdemgeneris sextarios duos !

EXERCITATIO.1 Quod vinum bibere vis, atrum an album?2 Atrum malo. Album enim cruditatem creat.3 Melius est te aquam medicatam bibere.4 Quid dixisti? Non aegroto nec ullam medicinam sumere cupio.5 Te fortuna juvat, ego multis morbis laboro.6 Saepe cum febri jaceo; rauca tussi tussio.7 Arthriticus et podagrosus sum.8 Tota cute prurio.9 A cane rabido morsus sum. Canis rabidus me momordit.10 Qui semper aegrotant diutissime vivunt.11 Qui aegroti sibi semper videntur medicos pharmacopolasquelocupletant.10 DELIA. -- Ego vellem nupsisse fungo, potius quam meo nuberemMarco.11 CYNTHIA. -- Quid ita, quaeso? Tam cito male convenit inter vos?12 DELIA. -- Nec unquam conveniet cum tali viro. Vides quam simpannosa ! Sic patitur uxorem suam domo egredi.13 Dispeream nisi saepe pudet me prodire in publicum, cum videoquam cultae sint aliae ...14 quae multo pauperioribus nupsere maritis. Ex ERASMO.

LECTIO QUINQUASEGIMA QUARTA (54ª)Ultimum votum1 -- Nec rhumii pocillum nec hispanicam accipere vis?2 Sed age, forsitan tibi sit in votis aliud quid, aiebat magistratus cuidamcondemnato, quinque minutis ante supplicium ejus.3 -- Nempe, Domne Judex, is respondit, a pueritia tota semper mentelinguam hebraicam discere optavi !4 Diarium cujusdam civitatis, cum hunc matrimonialem libellumpublicavisset :5 “Villici filia, 30 annos nata, formoso corpore, dulcissima natura,multa sperans, recentissimamque villam possidens, adulescentinubere cupit, etc.”6 Rescripsit quidam : “Speratorum indicem mitte, villaeque imaginemphotographicam”.7 Autoraedarius quidam, cum, albis alis ornatus, Sanctum Petrumadiret, a paradisi janitore quidnam sibi accidisset interrogatus, itarespondit :8 -- Quid acciderit non intellego : paucas vix abhinc minutas cum uxoreautoraedam beatus regebam ...9 Ejus ultima verba tantum recordor :10 “Si gubernaculum mihi commodare velis, angelus vere sis !”E Vita Latina (n° 5, sept. 1958, auctore G. COTTON).

LECTIO QUINQUAGESIMA QUINTA (55ª)Volatus probativus1 Aeronavis quaedam vectoria ad aeroportum appropinquat. Vectoreslucidis litteris scriptum vident : “Zonis cingimini”.2 Quod praeceptum megaphonio iteratur. Vectores zonis cinguntur, ne,si quid acciderit, alii super alios projiciantur neve ita graviusvulnerentur.

3 Iterum vox megaphonii. -- Optimi vectores ! Testes primi eritisinauditi antehac experimenti : Hic est enim volatus vectorius quiprimus sine gubernatore fit.4 Navis qua vehimini gubernatorio automato regitur et nunc undisradioelectricis usque ad aeroportum perducetur.5 Nullus est gubernator apud vos, sed tantum famulus et famula quivobis commoda ministrant.6 Haec, propter aemulationem, usque ad id temporis ceteras societatescelare debuimus. Sed nihil timueritis, optimi vectores! ...7 Omnia sollertissime provisa sunt; omnes apparatus, quamquamtutissimi, tamen duplices comparati sunt.8 Si, quod vix possibile videtur, unus ex his deficiat, alter ejusministerio statim fungetur.9 Ergo quieti estote, nihil necopinati accidere pot... Silentium sepulcralesequitur ...10 Etsi vox megaphonii repente defecit, contigit ut aeronavis vectoresmetu pallidos, tamen incolumes, ad aeroportum adveheret.EXERCITATIO.1 Quod est hoc instrumentum?2. Hoc est grammophonium quod avunculus mlhi muneri obtulit.3 Musicane delectaris?4 Ita, musica delector, praecipue classica.5 Ego musicam hodiernam malo, in primis nigritas aeneatorescitharasque electricas.6 Ego vero clavichordium, fidiculas, organum malo, et in concentibusmaxime versor.7 De gustibus non est disputandum.8 Aliis concentus symphoniaci placent, aliis musica saltatoria, aliisclamor et tumultus.

LECTIO QUINQUAGESIMA SEXTA (56ª)Mihi prandio apposita sunt1 -- Bene prandisti ? -- Ita, mihi prandio apposita sunt :2 Promulsis varia, praecipue artocreas suillum, bis duodenae cochleae,gallus in vino coctus cum cepulis, haec omnia mero burgundicolarge perfusa.3 -- Nonne cerritus es ? Jam mihi dixisti te stomacho laborare. Pinguiores, vultus tuus purpura tinctus videtur, nasus papulis gemmat. Numver appropinquat?4 -- Num tu te facetum esse arbitraris?5 -- Tantum tibi dicam, rectius te, istorum ciborum plumbeorum loco,comesturum fuisse assulam bubulam cum solanis frictis.6 -- Nihil timueris, vetus amice, postea enim assulam bubulam cumsolanis frictis habui.7 In aedibus urbanissimis, aes telephonii tinnit.8 Nestor, famulus cubicularius, cum ea dignitate quam in omnibus actisdomesticis adhibere solet, instrumentum capit.9 VOX IN TELEPHONIO. -- Salve funge ! Esne tu, vetule asine?10 NESTOR, aucta etiam dignitate. -- Veniam mihi da, Domne, egosum Nestor, cubicularius. Erus autem abest!EXERCITATIO.1 Quota hora est?

2 Undecima et dimidia hora est.3 Nondum tempus est prandendi. Sed quid arbitraris de quodampropomate sumendo?4 Omnis occasio ad bibendum tibi idonea videtur.5 Non a te quaero utrum avia tua birota utatur necne, sed quid biberevelis : anisum, absinthium, merum, an gallicaudam?6 Malo arantii aut uvae sucum.7 Ecce ! Arantium premo ejusque sucum in poculum fundo. Visnesaccharum?8 Ita : da cubos duos. Potionem cochleari agito.9 Prosit ! -- Bene tibi! -- Bene tibi quoque!10 Quid olfacio ? Optime olet !Hic odor e culina venit.11 Pullus gallinaceus in culina coquitur : odorem pulli olfacimus.12 Eamus pransum !

LECTIO QUINQUAGESIMA SEPTIMA (57ª)Microscopium1 Microscopii vi, in pulice, musca, vermiculis, accurata corporis figuraet lineamenta ...2 necnon colores et motus prius non conspicui, non sine admirationecernuntur.3 Quin etiam, aiunt, lineam rectam, calamo vel penicillo descriptam, perhujusmodi microscopium inaequalem admodum et tortuosam cerni.4 Etiam superstitiosam quamdam interpretationem in hac re (ut fit inrebus novis aut miris) addiderunt homines ...5 videlicet hujusmodi microscopia opera naturae illustrare, artisdehonestare.6 lllud vero nihil aliud est quam quod texturae naturales multo sintsubtiliores quam artificiosae ...7 Quod perspicillum si vidisset Democritus, exsiluisset forte,8 et modum videndi atomum (quam ille invisibilem omnino affirmavit)inventum esse putasset.E Francisci BACON Novo Organo, II, 39.EXERCITATIO.1 Quis fuit Democritus ?2 Fuit philosophus graecus qui quinto saeculo ante aetatem nostramvixit.3 Materiam ex atomis constare arbitrabatur.4 Atomi quales sunt ?5 Hoc nomen graece res insecabiles, id est quae secari non possunt,significat.6 Ergo omnis materia e partibus insecabilibus, velut granis, constat ?7 Nonnullas habemus rationes cur ita credamus.8 Attamen grana materiae quae saeculi praeteriti homines docti atomosvocabant ...9 nunc a saeculi nostri doctis in plures partes dividuntur ...10 scilicet in nucleum et electrones qui circum nucleum circumagidicuntur.11 Nucleus ipse nunc in partes dividitur ...12 Claudite jam rivos, pueri, sat prata biberunt !

LECTIO QUINQUAGESIMA OCTAVA (58ª)

Vincula inter populos artiora fiunt1 ... Praecipuae tres technicae artes, quibus auribus voces, oculis autemrerum imagines, ex longinquo proponuntur,2 hoc est cinematographica, radiophonica ac televisifica ars,3 non ad homines tantummodo recreandos relaxandosque pertinent,4 quamvis non pauci hoc solum requirant auditores spectatoresque,5 sed ad ea potissimum propaganda, quae, cum ad animi culturam, et advirtutem alendam attineant,6 non parum possunt ad civilem nostrorum temporum societatem recteinstituendam conformandamque conferre.7 Faciliores modo quam typis edita, id profecto hae technicae artesefficere possunt8 ut homines nempe inter se communicent sibique sociam praestentoperam.9 Veritati autem propagandae ea ratione inserviant10 ut vincula inter populos artiora cottidie fiant,11 ut iidem mutua rerum aestimatione se intellegant,12 ut in quovis rerum discrimine inter se adjuvent,13 ut denique inter rei publicae moderatores singulosque cives adjutrixintercedat opera.E Pii XII, litteris encyclicis Miranda Prorsus.EXERCITATIO.1 Haec est aeronavis “Alpha Delta" vocans Novi Eboraci aeroportum !Quemadmodum me audis ?2 Aeronavis “Alpha Delta" a Novi Eboraci aeroportu : te valde et clareaudio. Unde venis et quo vadis ?3 Novum Eboracum ab A.D. : Londinio Novum Eboracum, altitudinepedum 30000 (triginta milia), cursu 275 (pr. duo, septem, quinque) innubibus volans.4 A.D. a N.E. : Radari contingeris, cursu ad aeroportum 230 (duo, tria,zero), distantia 50 milia nautica. Usque ad pedum sex milia (6 000)descende.5 N.E. ab A.D. : cursu 230, descendens ... nunc altitudine pedum 6 000.6 A.D. a N.E. : Altitudinem et cursum serva, aeroportus 20 milia distat,rotas educ, (appulsus) valvas ad libitum.7 N.E. ab A.D. : Rotis eductis valvisque probatis.8 A.D. a N.E. : Quinque gradibus dextrorsum, descensionem ultimaminchoa, sescentis pedibus per minutam ... duobus gradibussinistrorsum; descensione optima.9 N.E.. ab A.D. : O.C. (omnia correcta) (Appulsus) plateam conspicio.10 A.D. a N.E. : Visu appelle, platea libera est !

LECTIO QUINQUAGESIMA NONA (59ª)Necdum litterarum quicquam1 JOSEPHUS.-- Quid adeo te sollicitat, pater ? Maerore videris ultramorem occupatus.2 PATER. -- Enimvero tabellarii hora est, nonne?3 J. -- Ita, profecto. Quid inde non capio.4 P. -- Ah, fili mi ! nescisne quattuor ipsos esse dies ex quo Antoniuspericula, Barcinone, subire debuit, necdum ad nos litterarumquicquam.5 J. -- Equidem non putaram. Certo, pater, scribere potuerat.

6 P. -- Quin immo, si bene omnia cessissent, et apud nos esse.Pulsantur fores a tabellario.7 J. -- Ad nos tabellarius ! E vestigio curro. Ad vestibulum domus properat.8 P. desuper filium adloquitur. -- Numquidnam boni, Josephe ?9 J. -- Antonius, Antonius qui scripsit ipse. Demitte centesimas trigintaquas tabellario tribuam.10 P. -- Trade mihi epistulam : involucrum ego aperiam.11 Voce iucunda : “Antonius Patri suo carissimo salutem dat. Maturiusscribere optabam, quod quidem non licuit.12 Ceterum fausta omnia. Lauream sum adsecutus. Tramine adveniamquod nonae puncto Barcinone discedit. Vale mi pater !13 Datum Barcinone, die Junii vicesimo sexto.”14 Deo gratias ! Nunc demum animum recipio.E Vita Latina (sept. 1957, Emmanuel JOVE).EXERCITATIO.1 Cur Desiderius maerore adeo videtur occupatus?2 Socrus ejus e vita decessit : qua re maestus est.3 Hic est maeror magnus.4 Majoris tamen est maeroris orbum patre aut matre fieri.5 Mihi omnium dolorum maximus est pecunia carere.6 Vir es turpis et cupidus : non ceterorum miseriam, sed tantumfortunam tuam curas.7 Vilicus est dives agris.8 Famulus, cui nulla sunt bona, tamen contentus sorte sua videtur.9 Homines civitati utiles honorantur, fures autem digni verbere incarcerem conjiciuntur.10 Ut fures in nundinis, ita inter se intellegunt.

LECTIO SEXAGESIMA ALTERA (62ª)Quomodo scire possum?1 Inter dementes. -- Cui scribis, o bone ? -- Mihi !2 -- Et quid tibi scribis?3 -- Quomodo scire possum, cum epistulam nondum acceperim ?4 MAGISTER. -- Quis hoc dixit : “Venio ut Caesarem sepeliam” ?5 DISCIPULUS. -- Libitinarius, scilicet! 6 Cum venum mihi hunc canem dedisti, latronibus optimum eum essedixisti ...7 sed superiore nocte latrones domum meam, ut furarentur, ingressisunt,8 neque unum quidem ex iis momordit.9 -- Latronibus esse optimum jam tibi dixi !10 Centurio quidam coram militibus contionem habet quibus haecexplanat : “Patria est mater nostra ...”11 Deinde unum ex militibus interrogat :12 -- Quid est patria, Antoni?13 ANTONIUS. -- Patria est mater mea.14 Postea Josepho. -- Quid est patria, Josephe ?15 JOSEPHUS. -- Est mater Antonii !16 in nosocomio : RECTOR. -- Aegrotus quem nunc de tecto videspendentem dicit se esse lucernam.17 VISITOR. -- Quidni eum demittis ?18 RECTOR. -- Quia in posterum sine luce erimus.

E Palaestra Latina.

Carmen circense1 Consulis manuMappa decidit,Acer cum curruEquus exsilit.Pone nos sonantCarcerum valvae,Quam circenses delectant !Quam gaudent aurigae !2 lllic meta stat;Flecte quadrigas !Qui non evitatFrangit is rotas;

Concurrunt equi,It caelo fragor;Ruunt currus commixtiUbique fit cruor.ChorusTinniunt, tinniuntUsque phalerae.

Quam libenter audiuntIn cursu aurigae!3 Dum in verberaPronus pendeoClamitat feraNostra factio.Cingor laureis ;Laetor principemNostris de victoriisMagnam fecisse rem.4 Princeps semper sim !Nil praetereat !Quis sic habet vim ?Quis sic agitat ?Sit russato mors !Tremat venetus !Fisco tamen favet forsCum vincit prasinus.E Carminibus Latinis (a Centaur Books, Slough, Anglia, editis).

LECTIO SEXAGESIMA (60ª)Dignus erat qui latine scriberet1 GENOVEFA. -- Ave, Alberte ! Valde intentus videris : ter forespulsavi, at tu nihil audisti. Quare intrare ausa sum.2 ALBERTUS. -- Ave Genovefa ! Bene fecisti : reapse nihil audivi.Asside, precor !3 GEN. -- Nolo molesta esse. Multa tibi agenda esse videntur.4 ALB. – Minime ! Librum legebam. Nostine ? Librum Genovefaeporrigit.5 GEN., titulum legens. -- Antonius a Sancto Exuperio : Regulus, velpueri soli sapiunt. Hujus libri famam non ignoro. Nonne illeSanctus Exuperius aeronauta fuit?6 ALB. -- Profecto. Ante Bellum omnium gentium alterum aeronavescursuales et vectorias gubernavit. 7 Bello ipso, in Classe Aeria meritus est. Aeronavem speculatoriamregens mortem obiit.8 Non solum aeronauta fuit audax et generosus, sed etiam plures librosoptimos scripsit, in quibus se philosophum quoque humanissimumpraebuit.9 GEN. – Scripsitne latine?10 ALB. -- Dignus erat qui latine scriberet. Liber autem qui Regulusinscribitur, in linguam latinam a Professore Augusto HAURY,Universitatis Burdigalensis, optime conversus est.11 GEN. -- De quibus rebus in hoc libro agitur ?12 ALB. -- Cras hoc videbimus.10 nec quidquam aliud video quam computationes mathematicas,figurasque geometricas cum signis quae non intellego.11 Hoc fit quod, ad instrumenta electrica excogitanda, theoria

electricitatis, quae mathematicis nititur, perutilis est.EXERCITATIO.1 Qui liber est hic ?2 Est tractatus de re electrica.3 Possumne eum inspicere ?4 Manifesto potes ! Ut inspiciantur consulantur legantur, libri eduntur.5 Gratias! Video te hominem non esse qui libros suos in thecasconcludat et ab eorum usu amicos prohibeat.6 Librum aperio ejusque paginas volvo.7 Hic tractatus longe aliter est quam credebam.8 Quid enim in eo te credebas inventurum ?9 Descriptiones machinamentorum, lampadum variorumquehujuscemodi, multis imaginibus ornatas exspectabam ...

LECTIO SEXAGESIMA PRIMA (61ª)Regulus1 In Garamantum solitudine destitutus jacui. Fractum erat aliquid incompagibus illis quae machinam movebant.2 Cum autem nec artificem nec peregrinatores ullos mecum veherem,ita me paravi ut solus id arte reficere conarer.3 Res quidem difficilis erat, sed in discrimen vitae adductus eram.4 Tantum enim aquae habebam quantum ad potum octo dierum satisesset ...5 ... Cum Regulo consuetudinem junxi.6 Tempus multum intercessit priusquam intellegerem unde is veniret.7 Regulus enim, ut ex me multa percontabatur, sic percontantem meaudire non videbatur. 8 Vocibus fortuito missis omnia paulatim comperi.9 Velut, cum primum volucrem machinam conspexit (quam machinamnon describam : forma enim ejus adeo est multiplex ut eamdelineare non possim) a me quaesivit :10 REGULUS. – Quidnam rei hoc est?11 ANTONIUS. – Haec non res est -- volat enim -- sed volucrisquaedam, mea volucris machina.12 Et superbia, efferebar dum eum me volare doceo.13 REG. – Quid ? De caelo delapsus es ?14 ANT., summisse. -- Ita est.Ex Antonii a SANCTO-EXUPERIO, Regulo(Fernandus Hazan, Lutetiae Parisiorum, edidit).EXERCITATIO.1 Quomodo aream rectanguli computamus ?2 Sufficit mensuram majoris ejus lateris per minoris mensurammultiplicare.3 Bene ! Sit, e.g. (exempli gratia) rectangulus quidam metrum unumlongus, triginta centimetra latus; quanta erit, dic, area ejus?4 Primum oportet ut haec duo latera una atque eadem longitudinisratione commetiamur.5 E.g., mihi dicere licet rectangulum tuum decimetra decem longum,tria latum esse.6 Cum ter dena sint triginta, area ejus est decimetra quadrata triginta ...7 Equus conducticius facit brevia milia.8 Quid est equus conducticius?

9 Is est quem mango tibi pro pecunia commodavit, vel, si vis, quem tua mangone conduxisti.10 Cur brevia milia ?11 Quia eques equum suum proprium amat et bene curat, alienumautem velociter currentem defatigare non dubitat.12 Si ita agit, licet cum equo alieno, pessimus est eques.

LECTIO SEXAGESIMA TERTIA (63ª)Regulus (sequitur)1 REGULUS. -- Isto modo tu quoque de caelo venis? In qua stellaerranti natus es ?2 ANTONIUS. -- Ergo tu, de stella alia venis ?3 Ille autem non respondit : nam leviter renuens machinam meamintuebatur.4 REG. -- Enimvero ista machina e locis non valde longinquis advehipotuisti ...5 Regulus ex Antonio multa percontatus est quae, propter loci inopiam,omittere debuimus. De peregrinationibus ejus astronauticisaliquantula excerpere maluimus.6 ... Cum ille ad stellulas 325, 326, 327, 328, 329, 330 (pr.trecentesimam vicesimam quintam, etc.., trecentesimamtricesimam) propius accessisset, eas visere instituit ut etoccupationem quaereret et doctrina se exornare posset.7 Primam rex incolebat. Sedebat rex purpura pellibusque muris ponticiindutus, in solio simplicissime facto, sed tamen magnifico.8 REX. – Attat ! Ecce parens qui mihi paret.9 REGULUS. -- Quomodo me agnoscere potest, quoniam me nunquamvidit ?10 REX. -- Accede propius ut te melius adspiciam ...11 REG. -- O, Rex, quae imperio regis?12 REX, simplicissime. -- Universa.13 REG. -- Stellaene tibi parent ?14 REX. -- Sane quidem, et statim parent; neglegi jussa mea non patior.Ibidem.11 Haec omnia repetenda sunt a scribis rerum inventarum.12 Respondet ad quaestionem tuam ultima sententia : scriba quidamlibellum proposuit. Ex opere citato a BOURGEOIS et LUPIN.EXERCITATIO.1 Quis hunc libellum proposuit ?2 Primum sine eum legam !3 Aediles monent: heri post mercatum in foro boario inventa sunt;4 anulus videlicet aureus; pileus laneus; crepida tritissima;5 ebrius quidam oblitus nominis sui;6 asinus vinctus ad columnam (fortasse ebrii, sed neuter loquitur);7 culter rubiginosus; pupa lignea;8 volumen philosophicum plenum intiborum;9 canis flavus sine cauda;10 infans nudus in acervo foliorum brassicarum.

LECTIO SEXAGESIMA QUARTA (64ª)Regulus (sequitur)1REGULUS. -- Solem occidentem spectare cupio ... Gratum mihifeceris si solem occidere jusseris.2 REX. -- Si ducem, papilionis more, circum flosculos volitare, veltragoediam scribere, vel se in marinam avem convertere juberem ...3 dux autem imperatum non faceret, utrius vitium esset meum an ejus ?4 REG., constanti voce. -- Tuum!5 REX. -- Recte dicis. Tantum enim ab unoquoque exigendum est,quantum dare unusquisque potest.6 Nempe auctoritas in ratione nititur.7 Si populates tuos juberes se in mare abjicere, rem publicam commutarent.8 REG. -- Quid igitur de meo solis occasu ? (nunquam enim omittebatquod semel quaesiverat).9 REX. -- Occasus solis iste tibi dabitur. Exigam enim. Sed ut qui reipublicae ministrandae peritus sim, tempus exspectabo.10 REG. -- Quota hora id futurum est ?11 REX., posleluam ingentes fastos inspexit. -- Hem ! Hem ! ... Hem !Hem !... fiet hodie vespere... fiet... quadragesima minuta post septimam horam,12 ac videbis quam mihi sedulo pareatur ...13 REG. -- Nihil jam mihi negotii hic est. Mox proficiscar.14 REX. -- Noli proficisci !15 REG. -- O, summe rex, si tibi sedulo oboediri cupis, mihi rationiconsentanea impera. Me proficisci jube. Omnia enim tempestivavidentur esse.16 REX, Regulum jam evolantem videns. – Te legatum meum essejubeo ! Ibidem.9 In utramvis aurem nunc dormiam, qui urbis nostrae sparteolos, teduce, optime instructos esse, nunc non ignoro.10 Et tu, bone, quo ministerio fungeris ?11 Ego libitinarius sum.12 Optime ! Sine ullo tandem timore ad ignem exstinguendum adirepossum, quia scio a te me bene sepultum iri.13 Quam quisque norit artem, in hac se exerceat.EXERCITATIO.1 Qua in arte te exerces?2 Ego sum centurio e sparteolis urbanis.3 Quale est ministerium tuum ? -- Sparteolis impero ut incendiaexstinguant.4 Saepene in hac urbe incendia exstinguis ?5 Nimis saepe ! In aedibus nostris contabulationes ligneae, supellex,vela, textilia, facile incenduntur.6 Homines praecipueque mulieres cum igne incaute saepissime agunt.7 Machinasne recentes possidetis ?8 Duas habemus antlias autocinetas optimas.

LECTIO SEXAGESIMA QUINTA (65ª)Regulus (concluditur)1 Altera stella a glorioso quodam incolebatur. Qui simul ac Regulumconspexit, procul exclamavit: “Ecce huc venit qui me admiratur”...2 Tertia a potatore incolebatur : REGULUS. -- Cur potas?3 POTATOR. -- Ut obliviscar.

4 REG. -- Ut cujus rei obliviscaris?5 POT. -- Ut me pudere obliviscar.6 REG. -- Cujus rei te pudet ?7 POT. -- Potare me pudet ...8 In ceteris stellis, visitavit Regulus negotiatorem quemdam qui divitiassuas sine fine computabat, ...9 lychnorum publicorum curatorem qui immani munere se fungiexistimabat, nam stella ejus singulis minutis circumagebatur ...10 geographum denique qui libros ingentes scribebat :11 GEOGRAPHUS. -- At tu e locis remotis venis. Ignota exploras. Jammihi stellam tuam describe !12 REG. -- Domi meae omnia perparva sunt. Mihi sunt tres ignivomimontes, quorum duo etiamnunc ardeant, unus exstinctus sit ... mihietiam flos est ...13 GEO. -- De floribus mentionem facere non solemus in tractatibusnostris.14 REG. -- Quidni? Sunt formosissimae rerum omnium.15 GEO. -- Quia flores evanidi sunt ...16 REG.. -- Quae me hortaris ut visam ?17 GEO. -- Terram stellam. Nam bene audit. Abiit regulus, secum deflore suo cogitans. Ibidem.11 Novum Eboracum non imus.12 Novum Eboracum, in urbem clarissimam, non imus.13 Per vallem lsarae Gratianopolim petimus.14 Via Aemilia Camberium petimus.15 Nonne Mediolano venitis.16 Ita ! Per Augustam Praetoriam transivimus.EXERCITATIO.1 Heus ! Stephane ! Ubi es ? Te cantitantem audio, sed ubi sis nonvideo.2 Domi sum; sum in horreo ubi frumentum servamus.3 In nova domo nullum est horreum.4 Ex horreo descendo.5 Domo exi !6 E vetere domo exire nolo.7 Lutetia exire cupio.8 Eamus in horreum.9 Domum adire non vultis ?10 Chicaginem ire malunt.

LECTIO SEXAGESIMA SEXTA (66ª)Consilio tuo utar1 GENOVEFA. -- Quae mihi explanavisti, ea ad totum librumlegendum me hortantur. Visne mihi eum commodare?2 ALBERTUS. -- Libentissime. Cum domum intravisti, ultimampaginam legebam. Ecce liber !3 GEN. -- Editio pulcherrima est. Quis illas lepidas imagines coloribusjucundis pinxit ?4 ALB. -- Auctor ipse; simpliciter sed lepide delineabat.5 GEN. -- Credisne me exemplar latinum intellegere posse ?6 ALB. -- Profecto potes. Sed en tibi exemplar lingua nostra scriptum.Quantum fieri potest, cave ne eo utaris, nisi in sum-ma difficultate.

7 GEN. -- Gratias tibi ago. Consilio tuo utar.8 ALB. -- Ne tamen lectiones cotidianas discere discosque audire oblitasis!9 Octo post diebus : GEN. – Librum sine magna difficultate latinescriptum legi. Glossario paululum usa sum.10 In fine latinum cum exemplari lingua nostra scripto contuli. Noncredebam linguam patriam in latinam tanta simplicitate converti posse.11 ALB. – Euge ! Optimum invenisti modum linguarum externarumdiscendarum, tot libros legendo quot possibile est.12 GEN. -- Sola difficultas in inceptu est. Initio paene nihil intellegis.13 ALB. -- Hoc ipso tempore pergendum est. Primum legere atqueetiam legere oportet, sine glossarii usu.14 Tunc auctoris stilo paulatim insuescis, et paulatim melius meliusqueejus linguam intellegis.15 GEN. -- Habesne alterum librum pari difficultate ?16 ALB. -- Tibi librum anglicum commodabo, qui et pueris scriptus est.Sed nunc cenatum eamus !

LECTIO SEXAGESIMA SEPTIMA (67ª)Fabula mortifera1 Vir quidam, caedis accusatus, in judicium vocatus est.2 PRAESES. -- Amicus quem colebas in cubiculo tuo mortuus inventusest. Tu solus eum interficere potuisti.3 PATRONUS. -- Domne Praeses, hoc sine ullo indicio affirmavisti.Nullum est in cadavere vestigium. Nec manuballistae ictu, necpugione, nec strangulatione, nec veneficio interfici potuit.4 REUS. -- Omnia vera ego dicere volo. Eum invitus occidi. Ei fabulammortiferam narravi.5 PRAESES. -- Quod est istud novissimum mendacium ?6 REUS. -- Non mendacium est, sed, eheu, verum. Auctor sumcomicus, et fabulam ita ridiculam excogitavi, ut homines, qui eamaudiant, risu emoriantur.7 Haec nolens, cum amico meo qui hanc fabulam audire cupiebat,perincommode expertus sum.8 PRAESES. -- Jubeo te hanc fabulam narrare ut, utrum vera an falsadicas, videamus.9 REUS, pavore percussus. -- Impossibile est : nolo iterum innocentesoccidere.10 PRAESES, summa auctoritate. -- Officium nostrum est veritateminvenire. Spectatores ex auditorio discedant ! Maneant judices,patronus, reus, custodes duo !11 Nos sumus homines fortes et graves. Nihil timemus. Reus fabulamnarret !12 Reus, iterum invitus, fabulam narravit. Paucis post secundis,patronus risu corruit atque inde obiit.13 Post temporis momentum judices obierunt Praeses cito in mortemeos secutus est ..14 Imperturbati tamen manserunt custodes duo ... Obierunt posterodie, fabulam enim tardius intellexerunt !EXERCITATIO.1 Spectatorum turba in tribunalis auditorium intrat.2 Spectatores terrore perturbati quoquoversus fugiunt.

3 Unde veniunt hi spectatores? -- Undique.4 Qua iter fecerunt? -- Qualibet.5 Ubi sedent? -- Ubivis.6 Potesne ei aliquantum pecuniae commodare?7 Quid ! In difficultate nummaria est?8 Currum sumptuosum non praesentibus nummis emit.9 Occasionem se arripere credebat mirificam.10 Tribus post diebus in curru reficiendo nummorum mille impensasfaciebat.11 Nunc nihil habet unde syngraphas solvere possit.12 Pecuniae imperare oportet, non servire.

LECTIO SEXAGESIMA OCTAVA (68ª)Porcellus balneorum non est amator1 CANGA, marsupialis femina, mater Rui, in marsupio Porcellum proRuo secum ferens. – Age ! veni, Rue carissime. Cubandi tempus est.-- Porcellum e marsupio trahit.2 PORCELLUS. -- Eheu!3 CAN, evidenter non intellexit quid Porcelli querimonia significaret.-Imprimis balneum !4 POR. – Eheu! -- Socios timide oculis quaerit, sed ceteri absunt5 CAN. -- Anceps haereo et dubito an sapiens propositum non sit,balneo hodie frigido uti. Amasne balnea frigida, Rue caris-sime ?6 POR., qui nunquam fuerat amator balneorum, graviter anhelanshorret. -- Canga, intellego tempus instare sincera fide loquendi.7 Magna voce. -- Non sum Ruus, Porcellus sum !8 CAN. -- Ita est, corculum meum, ita; etiam vocem Porcelli imitaris. --Saponem permagnum ex armario sumit.9 POR.-- Nonne vides ? Num caligas ? Adspice !10 CAN.- Video te, Rue carissime. Et scis quod tibi de sannis dixi:11 “Porcellum imitans, adultus porcellus videberis; et mente fingequantum id te pigere possit”.12 Age ! In balneum ! Cave ne idem saepius iterum dicam.13 Antequam quid fiat intellegat, Porcellus in balneo est. Canga eumpanno crasso et saponato et quasi loreo vehementer fricat.14 POR.- Ai ! Sine me abire ! Porcellus sum !15 CAN. – Noli os aperire, carissime, aut sapo intrabit. Ecce ! Quoderat demonstrandum !Ex Winnie ille Pu, auctore A.A. MILNE ;in latinum converso ab Alexandro LENARD (Edidit Methuen, Londinii).10 In libris ad usum puerorum, tam animalibus veris quam animalibuscommenticiis non solum animus, sed etiam humani sunt mores. 11 Noli manus in marsupiis tenere!EXERCITATIO.1 Quo it vilicus ? -- Porcis escam affert.2 Oves et vaccae in pratis vagantur.3 Ubicumque herbam esculentam inveniunt, ibidem pascendi causa manent.4 Quis est ille Puus vel Pu ? -- Ursus pueri Christophori est.5 Quid ! Potestne puerulus ursum habere ?6 Ursi sunt saevissima animalia.7 Ita ! Ursi feri sunt saevissimi, ursi e gausapa, autem mitissimi.8 Animal e gausapa animal verum non est : anima ei deest.

9 Talia dicunt physici; auctores autem qui ad puerorum delectationemscribunt aliter sentiunt.

LECTIO SEXAGESIMA NONA (69ª)Porcellus (concluditur)1 PORCELLUS, simul ac loqui potuit, ore titubante dixit.-- Tu...tu... consulto fecisti. -- Casu accidit ut iterum pannum quasiloreum et saponatum in os reciperet.2 CANGA. -- Optime carissime, mitte loqui. -- Post punctum temporisPorcellus lautus linteo abstersus est.3 ... Age, sume hanc medicinam, postea cubitum ibis.4 POR. -- Qu... qu ........qua de causa medicinam sumam ?5 CAN. -- Ad te corroborandum et firmandum. Num est tibi in animoparvulum et debilem sicut Porcellum manere ? Accede istuc !6 Tum vero ostium pulsatum est -- Veni intro! – Christophorus Robinusingressus est.7 POR.- Christophore Robine, Christophore Robine ! Dic Cangae quissim ! Non desinit dicere me Ruum esse. Ego non sum Ruus, nonne ?8 CHRISTOPHORUS ROBINUS, eum accurate inspicit et abnuit. --Non potes Ruus esse, quia modo Ruum ludentem in domo Leporis vidi.9 CAN. – Heu ! Mentibus fingite! Quantum me opinio fefellit.10 CHRIS., denuo abnuens. -- Porcellus non est. Porcellum intus et incute novi : colorem diversissimum habet!11 CAN. – Non ignoravi eum Porcellum non esse. Aveo scire quis sit.12 CHRIS.- Forsitan unus ex stirpe Pui. Filius aut patruus aut aliquis.13 Porcellus se e complexu Cangae expedivit et humum desiluit.Ingenti ejus gaudio Christophorus Robinus fores apertas reliquerat.14 Nunquam tanta velocitate, quanta tunc currebat, cucurrerat, nequeprius a cursu destitit quam ad domum suam fere pervenit.15 Sed cum ducentis pedibus a domo abesset, constitit et reliquo itinerein luto se volvit ut colorem suum jucundum et assuetum restitueret!8 Corpora abstergetote ! Nolite in pulvere vos volvere dum gausapaemadidae sunt.9 Noli te gerere tamquam porcellus.10 Si porcelli mores imitaberis, nulla crepundia accipies.11 PROVERBIUM : Nolite projicere margaritas ante porcosEXERCITATIO.1 Paule! E piscina natatoria exeas oportet! Quamdiu in aqua mansisti ?2 Aliquandiu in aqua mansi, sed non tamdiu natavi quamdiu Aemilia.3 Jam pridem illa exire debebat.4 Quamdudum in piscina est? – Jamdudum ! Tertiam horam in piscina est.5 Horae dodrante piscinae longitudinem centies tranavit.6 Cum piscina 25 m (viginti quinque metra) sit longa, duo kilometra et dimidium percurrit.7 Postquam ex aqua exieris, manutergio te abstergeto.8 Quam pecuniam theatro acquisivit, eam negotiando perdidit.9 Quare tali difficultate nummaria laboravit ut apud pistorem victum quaerere debuerit.10 Dicunt eum ante furnum, quotiescumque otium adesset, comoedias etiam scripsisse.11 Vita et opera ejus haud dissimilia sunt vitae et operibus Johannis- Baptistae Poquelin, qui apud Gallos Molière vocatur.12 Exempli gratia, auctor ille Gallus in ea comoedia, quae Avarus inscribitur, Plauti Aululariam imitatus est.

LECTIO SEPTUAGESIMA (70ª)Male me contuderunt1 EUCLIO, senex avarissimus, qui aurum suum in aulula quadam abscondit; secum loquitur. – Volui animum tandem confirmare hodie meum, ut bene haberem me filiae nuptiis.2 Venio ad macellum, rogito pisces : indicant caros, agninam caram,caram bubulam, vitulinam, cetum, porcinam, cara omnia.3 Atque eo fuerunt cariora quod aes non erat.4 Abeo iratus illinc, quoniam nihil est quod emere possim.5 Accessit animus ad meam sententiam, quam minimo sumptu filiam ut nuptum darem.6 Nunc tusculum emi hoc et coronas floreas,7 Haec imponentur in foco nostro Lari,8 ut fortunatas faciat natae nuptias.9 Sed quid ego conspicor ? Apertas aedes nostras! -- Vox in aedibus auditur.10 Et strepitust intus. Num ego compilor miser ?11 CONGRIO, coquus, ad cenam parandam missus, jam pridem inEucIionis culina satagit. -- Aulam majorem si potes e vicinia pete :haec parva est; capere non quit.12 EUCLIO. -- Ei mihi. Perii Hercle ! Aurum rapitur, aula quaeritur.Apollo, quaeso subveni mihi atque adjuva ! Confige sagittis furesthesaurarios ! -- Domum irruit; clamores verberaque audiuntur.E PLAUTI Aulularia (versus : 371 ... 395).EXERCITATIO.1 Quando vivebat Plautus ?2 Titus Maccius Plautus natus anno 500° A.U.C. (ab Urbe condita), i.e.anno 254 A.C. (ante Christum natum) et anno 184 A.C. mortuus essecreditur.3 Quamdiu vixit ? Si haec tempora sine errore constant 70 annos vixit.4 Qualis fuit ejus vita?5 De ea non multa sane novimus.6 Juvenis histrio fuisse dicitur, e quodam comoedorum grege.7 Deinde comoedias ipse scripsit, in quibus graecos auctores imitatus est.

LECTIO SEPTUAGESIMA PRIMA (71ª)Male me contuderunt! (Sequitur)1 CONGRIO, domo Euclionis erumpit. -- Optati cives, populares,incolae, accolae, advenae, omnes...2 Date viam qua fugere liceat, facite totae plateae pateant.3 Neque ego umquam nisi hodie ad Bacchas veni in Bacchanalcoquinatum.4 Ita me miserum et meos discipulos fustibus male contuderunt.5 Totus doleo atque oppido perii, ita me iste senex habuit gymnasium.6 Neque ligna ego usquam gentium praeberi vidi pulchrius ...7 Attat, perii hercle ego miser; adest, sequitur !8 Scio quam rem geram : hoc ipse magister me docuit.9 EUCLIO. – Redi ! Quo fugis nunc ? Tene, tene !10 CONG. -- Quid, stolide, clamas?11 EUCL. -- Quia ad tresviros jam ego deferam nomen tuum.12 CONG. -- Quam ob rem ?13 EUCL. -- Quia cultrum habes.

14 CONG. -- Coquum decet.15 EUCL. -- Quid comminatus es mihi ?16 CONG. -- Istud male factum arbitror, quia non latus fodi.17 EUCL. -- Homo nullust (=nullus est) te scelestior qui vivat hodie!(Ibidem, 406... 419.)7 Oliva gloriatur quod lacus in patria sua piscibus sunt refertissimi :8 “Edepol, inquit, in his lacubus tam multi sunt pisces ut, aqua tantumremota, apprehendi possint.9 Marius autem : “Quod nihil est, inquit, Massiliae tot sunt pisces inPortu Vetere ut removendi sint ad aquam navigandi causa liberandam”.E Vita Latina.EXERCITATIO.1 Qua ratione potum qui “vhiskeum” apud anglos vocatur tam copiosebibere assuefactus es ?2 Explicabo tibi : imprimis cum aqua; postea sine aqua; denique sicutaquam.3 Quo tam celeriter vadis ?4 Domum, nam mater verbera mihi pollicita est.5 Ego vero non intellego cur sic properes.6 Ut domum perveniam antequam pater redeat : ille enim multovalidius verberat.

LECTIO SEPTUAGESIMA ALTERA (72ª)Male me contuderunt! (Concluditur)1 EUCLIO. -- Sed in aedibus quid tibi meis erat negotii, me absente, nisi ego jusseram ? Volo scire.2 CONGRIO. -- Tace ergo! Quia venimus coctum ad nuptias.3 EUCL. -- Quid tu, malum, curas, utrum crudum an coctum edam, nisi es tutor ?4 CONG.-- Volo scire utrum sinas an non sinas nos coquere hic cenam.5 EUCL. -- Volo scire ego item meae domi meane salva futura.6 CONG. -- Utinam mea mihi modo auferam quae ad te tuli salva : tua non expeto.7 EUCL., per ludibrium. -- Scio, ne doceas, novi.8 CONG. -- Quid est qua gratia prohibes nunc nos coquere hic cenam.Proverbium : Fervet olla, vivit amicitia!9 EUCL. -- Etiam rogitas, sceleste homo, qui angulos omnes mearumaedium et conclavium mihi pervium facis.10 lbi ubi tibi erat negotium ad focum si adfuisses, non fissile auferrescaput; merito id tibi factum est.11 Adeo ut tu meam sententiam jam noscere possis : si ad januam hucaccesseris, nisi jussero, propius, ego te faciam miserrimus mortalis uti sis.12 CONG. -- Quid ego nunc agam? Ego edepol veni huc auspicio malo:nummo sum conductus; plus jam medico mercede opus est.13 EUCL., secum aululam quae aurum suum continet ferens.-- Hoc quidem hercle, quoquo ibo, mecum erit, mecum feram, neque istic in tantis periclis unquam committam ut sit.14 Ita sane nunc intro omnes, et coqui et tibicinae. Coquite, facite, festinate quantum libet.(Ibidem, 427... 453.)CARMENBarbapus1 Erat in AethiopiaRex olim Ras Sejum.

Barbam magnam habebat.Vocabant Barbapum.2 Cum hoste magnum proelians,Movebat strepitum.Tum milites damabant :Videte Barbapum !3 Sed telo tandem obiit,Confossus hostium.Sit gloriae Aethiopiae.Sit quoque Barbapum.Chorus : Barbapum, Barbapum, &c.E Palaestra Latina (n° 171).

LECTIO SEPTUAGESIMA TERTIA (73ª)Pessimus sum artifex1 CAROLUS. -- Heus Renate ! Quid hic agis ? Quid tibi accidit ?2 RENATUS. -- Ipse vides, vetule Carole. Raeda progredi non vult. Machinamentum subito constitit, nescio qua de causa.3 Manus axungia inquinavi, sed nihil invenire potui : pessimus sum artifex.4 CAR. -- Sine inspiciam ! Ratione cogitemus ! aut ignitio aut petroleum te deficit : vis enim motrix e petroleo ignito oritur.5 Fomes scintilla electrica accenditur ... Primum ignitionem probemus !6 Axis motorius vecte tibi volvendus erit dum probo utrum in unoquoque cylindro scintilla emicet necne.7 REN. -- Ecce! Vectis in loco suo est. Eum circumagere incipio.8 CAR., repente sursum excutitur exclamans. – Eheu ! ... Quae malavexatio fluxus electrici tactu percuti !9 -- Paulo post, placatus : -- Sed nunc apparatum igniarium valere scimus.10 Inspiciamus ergo num fomes bene influat. Da mihi clavem qua carburatorii cochleas educam.11 Cochleis eductis, carburatorii operculum tollitur.12 REN. – Labrum aridum est. Petroleum huc non adducitur.13 CAR. -- Antliam petroleariam digito moveamus. Vae ! Petroleumnon meat. Fortasse antliae membrana perforata est.14 REN. -- Quid faciam? Haec mihi nimiam moram fecerunt : hac ipsa hora ad judicium adesse vellem.15 CAR. -- Quo crimine accusatus es ? Num times ne te capite damnent ?16 REN. -- Noli facetus esse ! Non ego accusor. Spectare tantum cupio.Reus est clarissimus vir; patroni sunt optimi : eos libentissime audirem.17 CAR. -- Tibi melius est pedibus ire, aut carpento meritorio uti... Sinetamen receptaculum inspiciam.18 REN. -- Vae nobis ! Illud implere hodie mane oblitus sum. Frustra opifices egimus!10 Quid tubulum pupugit?11 Clavus quem hic in cummi fixum vides.12 Clavus est caligae.13 In hoc pago rustici caligis utuntur ferratis.Proverbium antiquum. -- Nisi ungitur axis, tardius inceptum continuatur iter.Proverbium recentius. -- (Compaginum) laxitas artis mechanicae anima est !EXERCITATIO.1 Ubi est officina raedaria ?2 In proximo vico una est.3 Illic petroleum venum dant oleumque.

4 Carpentaria et mechanica reficere possunt.5 Cummesne tubulosve restituunt ? -- Ita, eos Vulcania ratione reficiunt.6 Cummis perforata est.7 Artifex tubulum in labrum aquae plenum mergit.8 Cur ita facis?9 Unde bullae exeunt, inde aer e tubulo fugit : ita quo loco punctum lateat conspici potest.

LECTIO SEPTUAGESIMA QUARTA (74ª)Patere tua consilia non sentis?1 Marcus Tullius Cicero, patronus clarissimus oratorque vehementissimus, in Senatu Romano Catilinae conjurationem malefactaque denuntiat :2 “Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra ?3 Quamdiu etiam furor iste tuus nos eludet ? Quem ad finem sese effrenata iactabit audacia?4 Nihilne te nocturnum praesidium Palati, nihil urbis uigiliae, nihil timor populi, nihil concursus bonorum omnium, nihil hicmunitissimus habendi senatus locus, nihil horum ora uoltusque mouerunt?5 Patere tua consilia non sentis? Constrictam iam horum omnium scientia teneri coniurationem tuam non uides ?6 Quid proxima, quid superiore nocte egeris, ubi fueris, quosconuocaueris, quid consili ceperis, quem nostrum ignorare arbitraris ?7 O tempora ! o mores ! Senatus haec intellegit, consul uidet; hic tamenuiuit.8 Viuit ? Immo uero etiam in senatum uenit, fit publici consili particeps,notat et designat oculis ad caedem unumquemque nostrum.9 Nos autem, fortes uiri, satis facere rei publicae uidemur, si istius furorem ac tela uitamus.10 Ad mortem te, Catilina, duci iussu consulis iam pridem oportebat, inte conferri pestem quam tu in nos omnis iam diu machinaris.M. TULLI CICERONIS in L. Catilinam oratio prima in Senatu habita.10 Rector, vir satis litteratus : “Quid aures meae audiunt ? Pleonasmum!”11 Custos autem qui hujus vocis significationem non intellexerat :“Quid ? Maledicta in magistratum conjicis : pecunia te multabo !”Proverbium. -- E fructu cognoscitur arbor.EXERCITATIO.1 Quid interest inter optimismum et pessimismum ?2 Optimismus in meliorem. pessimismus in pejorem partern omnia accipit.3 Potesne ambarum doctrinarum exempla dare ?4 Philosophi duo per solitudinem quamdam siti confecti transeunt.5 Inveniunt lagonam litri magnitudine sed in qua aqua ad dimidiumtantum continetur.6 Prior, qui optimismum colit : “Euge ! inquit ! fortuna nos juvat, ecce lagona semiplena est ! ”.7 Alter autem qui pessimismum : “Eheu ! ait, fortuna nos deficit : semivacua est ista lagona ! “8 In via custos urbanus raedarum discursionem moderatur.9 Rectori cuidam : “Tu, inquit, prorsus progredere”

LECTIO SEPTUAGESIMA QUINTA (75ª)

Epistula ad Atticum1 Marcus Tullius Cicero Tito Pomponio Attico S.P.D. (salutemplurimam dicit).2 Epistulam cum a te avide exspectarem ad vesperum, ut soleo, eccenuntius pueros venisse Roma.3 Voco, quaero ecquid litterarum. Negant.4 “Quid ais, inquam, nihilne a Pomponio ?”5 Perterriti voce et vultu, confessi sunt se accepisse, sed excidisse in via.6 Quid quaeris? Permoleste tuli : nulla enim abs te per hos dies epistulainanis aliqua re utili et suavi venerat.7 Nunc si quid in ea epistula quam ante diem XVI Kalendas maias (i.e.die 16º mensis Aprilis) dedisti fuit historia dignum scribe quam primum ne ignoremus.8 Sin nihil praeter jocationem, redde id ipsum !...9 Sed cognosce itinera nostra, ut statuas ubi nos visurus sis.10 In Formianum volumus venire Parilibus; inde Kalendis Majis (= die1º mensis Maji) de Formiano proficiscemur ut Antii simus a. d. V(ante diem quintum) Nonas Majas. (= 3º die mensis Maji) .11 Ludi enim Antii futuri sunt. Eos Tullia spectare vult.12 Inde cogito in Tusculanum, deinde Arpinum, Romam ad Kal. Junias(= 1º die mensis Junii) .13 Te aut in Formiano, aut Antii, aut in Tusculano cura ut videamus.14 Epistulam superiorem restitue nobis et adpinge aliquid novi.15 Scribebam Antii a.d. XV Kal. Mai. anno 695º A.U.C. (ab Urbecondita) (= 17/4/59 ante J.-C. natum).E CICERONIS litteris (Att. II, 8).Proverbium. -- Ignarus redit Romam deductus asellus.EXERCITATIO.1 Gai miles ! oppidum oppugnando fortiter te gessisti.2 Commeatum 15 dierum habebis. Quo adire vis ?3 Gratias, Centurio ! Nemausum ire cupio.4 Ludos enim qui Nemausi futuri sunt libentissime spectem.5 Mavis gladiatorum pugnas spectare quam in hostes ipse irruere !6 Tauromachiis adesse malo, vel etiam pilicreporum ludis.7 Quae erit, commeatus tempore, inscriptio tua?8 Apud patruum ero, qui aedes in foro frumentario habet.9 Quotiescumque in difficultate nummaria sum, toties pecuniam mihicommodat.10 Gai miles, nulla est in te gravitas; timeo ne commeatus iste pessime succedat.

LECTIO SEPTUAGESIMA SEXTA (76 ª)Estne tibi otium?1 CICERO FILIUS. -- Studeo, mi pater, latine audire ea quae mihi tu de ratione dicendi graece tradidisti, si modo tibi est otium et si vis.2 CICERO PATER. -- An est, mi Cicero, quod ego malim, quam te quam doctissimum esse ?3 Otium autem primum est summum, quoniam aliquando Roma exeundi potestas data est,4 deinde ista tua studia vel maximis occupationibus meis anteferrem libenter.5 FIL. – Visne igitur, ut me graece soles ordine interrogare, sic ego tevicissim eisdem de rebus latine interrogem.6 PAT. -- Sane, si placet. Sic enim et ego te meminisse intellegam quaeaccepisti, et tu ordine audies quae requires ...

7 FIL. -- In quo est ipsa vis oratoris?8 PAT. -- In rebus et in verbis. Sed et res et verba invenienda sunt et collocanda.9 Vox, motus, vultus, atque omnis actio eloquendi comes est; earum rerum omnium custos est memoria ...10 FIL. -- Quoniam igitur invenire primum est oratoris, quid quaeret?11 PAT. -- Ut inveniat quem ad modum fidem faciat eis quibus volet persuadere, et quem ad modum motum eorum animis adferat ...12 FIL. -- Testimoniorum quae genera sunt?13 PAT. -- Divinum et humanum. Divinum est, ut oracula, auspicia, ut vaticinationes et responsa sacerdotum.14 Humanum, quod spectatur ex auctoritate, ex voluntate, ex oratione aut libera aut expressa in quo insunt scripta, pacta, promissa, jurata, quaesita.E CICERONIS, Partitionibus Oratoriis (I, 1 ad II, 6).EXERCITATIO.1 Cur taces ? Nonne domi meae otio leniter frueris ?2 Hic otio lenissime fruor.3 Vos autem summa voluptate audio qui de rebus ad delectationem aptis tam diserte colloquimini.4 Nos colIoquentes irrides.5 Immo ! Verecundiores estis. Ambo pertinenter et nonnunquam facetelocuti estis.6 Nonnullis tamen in quibus dissensimus exceptis ! – Ad Foederatarum Nationum Societatem pertinentibus.7 In verbis modo dissensistis; re vera sententia nostra eadem est : in terra pax hominibus bonae voluntatis !8 De viis tantum ad pacem condendam confirmandamque disputavimus.9 Tali modo ante bellum praeteritum disputastis (Assimil Germanicum, L. 101). –10 Timeo ne bellum vitari non possit : homo homini lupus.11 A sententia tua omnino dissentio : ex illo tempore in via bona multum progressi sumus.

LECTIO SEPTUAGESIMA SEPTIMA (77ª)Nostris navibus casus est timendus1 Caesar naves longas aedificari in flumine Ligere quod influit inOceanum, remiges ex provincia institui, nautas gubernatoresque comparari jubet...2 Namque hostium naves ad hunc modum factae armataeque erant :3 Carinae aliquanto planiores quam nostrarum navium, quo facilius vada ac decessum aestus excipere possent.4 Prorae admodum erectae atque item puppes ad magnitudinem fluctuum tempestatumque accommodatae ;5 naves totae factae ex robore ad quamvis vim et contumeliam perferendam.6 transtra ex pedalibus in altitudinem trabibus confixa clavis ferreis digiti pollicis crassitudine;7 ancorae, pro funibus, ferreis catenis revinctae;8 pelles pro velis ... sive propter lini inopiam, sive eo (quod est magis veri simile),9 quod tantas tempestates oceani, tantosque impetus ventorum sustineriac tanta onera navium regi velis non satis commode posse arbitrabantur.10 Nostra classis una celeritate et pulsu remorum praestabat ;11 reliqua, pro loci natura, pro vi tempestatum, illis erant aptiora et accommodatiora.12 Neque enim his nostrae rostro nocere poterant, tanta in iis erat firmitudo, neque propter altitudinem facile telum adigebatur, et eadem de causa minus commode copulis continebantur.

13 Tempestates facilius ferebant et in vadis consistebant tutius et ab aestu relictae nihil saxa et cotes timebant;14 quarum rerum omnium nostris navibus casus erat extimescendus.E Bello Gallico, a JULIO CAESARE (III, 9... III, 13).8 Qua de causa nautae linguam vulgarem ita implicaverunt ?9 Quia verba quibus navarchus, quae administranda sunt, nautis imperat, brevia nec ambigua esse debent ...10 Ancoram solvite ! Vela pandite ! Velum majus semel artius subnectite ! Gubernator ! Vento quam maxime adverso cursum tene !EXERCITATIO.1 Potesne mihi auxilium ferre ? Cymbarum certamini, quod hodie futurum est, interesse cupio, sed collega egeo.2. Consuetus enim mihi collega tertium diem aegrotat.3 Sed artis nauticae ego non sum peritus !4 Nihil timueris ! Gubernabo ego et velum majus moderabor.5 Tu autem velum anterius rudente prout te jussero contrahes aut laxabis.6 Rudens quid est ? -- Est quod vulgus funem vocat, sed funis est quiad vela contrahenda vel laxanda usurpatur.7 Scias oportet instrumenta in navibus plurima esse, quae nauticarumrerum ignorantibus similia videntur, nomina tamen peculiaria habent.

LECTIO SEPTUAGESIMA OCTAVA (78ª)Casus est timendus (sequitur)1 Circiter CCXX (ducentae viginti) naves eorum paratissimae atqueomni genere armorum ornatissimae, e portu profectae, nostris adversae constiterunt.2 Neque satis Bruto, qui classi praeerat, neque tribunis militumcenturionibusque, quibus singulae naves erant attributae, constabatquid agerent aut quam rationem pugnae insisterent.3 Una erat magno usui res praeparata a nostris : falces praeacutae,insertae adfixaeque longuriis, non absimili forma muralium falcium.4 His, cum funes, qui antemnas ad malos destinabant, comprehensiadductique erant, navigio remis incitato, praerumpebantur.5 Quibus abscisis, antemnae necessario concidebant, ut, cum omnisgallicis navibus spes in velis armamentisque consisteret,6 his ereptis omnis usus navium uno tempore eriperetur.7 Reliquum erat certamen positum in virtute, qua nostri milites facilesuperabant ...8 Disjectis, ut diximus, antemnis, cum singulas binae ac ternae navescircumsteterant, milites summa vi transcendere in hos-tium naves contendebant.9 Quod postquam barbari fieri animadverterunt, expugnatis compluribus navibus, cum ei rei nullum reperiretur auxilium, fuga salutem petere contenderunt.10 Ac jam conversis in eam partem navibus quo ventus ferebat tanta subito malacia ac tranquillitas exstitit, ut se ex loco movere non possent.11 Quae quidem res ad negotium conficiendum maxime fuit opportuna,12 nam singulas nostri consectati expugnaverunt, ut perpaucae noctisinterventu ad terram pervenerint, cum ab hora fere quarta usque ad solis occasum pugnaretur. Ibidem.Carmen nauticum1 Vergebat sol ad septembremConspeximus cum trieremPunica terra quae profectaSpumas salis infindebat :

Trinacriam intendebatChorus : Bibendum est e lagona !Amatoribus propina !Prosit Senatui RomanoPlebique. Poeni sed malamOmnes ad crucem abeant !2 Cum navarchus vidit PoenosAd concursum advocat nos.Rostro trierem percussimus.Securi gladioque istosDemisimus ad inferos.

LECTIO SEPTUAGESIMA NONA (79ª)Vasa escaria lavi1 Inquilinus qui plures jam abhinc menses habitationis mercedem nonsolverat,2 erum adiit eique difficultates suas nummarias tanta eloquentiaexplanavit,3 ut ille se benevolentissimum ostenderit et dimidiam partem demercede se libenter detracturum promiserit.4 -- At ego, inquit debitor, nolo a te benevolentia vinci.5 Itaque alteram dimidiam partem libentissime detraham.6 Viator quidam, cum nondum navigavisset umquam, in navemascendens tremorem difficulter reprimebat.7 Ut se confirmaret, nautam interrogavit num hujuscemodi naves saepenaufragio mergerentur.8 Nauta autem : “Nequaquam saepe, sed semel tantum !”.9 Mater, postquam obsonata domum redierat liberos interrogavit numrecte egissent.10 Qui pueri laude dignissimi responderunt.11 PRIMUS. -- Ego vasa escaria lavi.ALTER. -- Ego autem ea abstersi.ULTIMUS. -- Ego vero fragmenta collegi et glutine piscarioconglutinavi.12 Vir ejusque conjux in magna taberna varia emunt sibi necessaria.13 Sed turba magis magisque affluente, alter ab altera prorsusseparantur, neque ullo modo vir uxorem reperire potest neque uxorvirum.14 Quem conturbatum interrogat venditrix : “Quid quaeris, Domne?”.15 ILLE, suspirans. -- Uxorem amisi!16 Statim VENDITRIX, imperturbata. -- Vestimenta funebria in superiore tabulato, a dextera parte !E Vita Latina (maj. 1961, A. RODOT).EXERCITATIO.1 Quid accidit ? Quem fragorem audivimus ?2 Ancilla lavando vasa escaria fregit.3 Catinorum fictilium strues e manibus ejus lapsa decidit.4 Nihil aliud est faciendum quam fragmenta verrere et ea inpurgamenta rejicere.5 Nunc quomodo mensam sternam ? Quid in manteli apponam ? Num vasa castrensia exponam ?6 Hospitibus nostris in vasis castrensibus cibos praebere non decet.

7 Potius vasa appone quae Ludovicus avunculus matrimonii nostritempore nobis donavit.8 Johanna ! Noli hos botulos in ista atra sartagine porrigere ! Lances in abaco non desunt.9 Vae ! Lux nos deficit.10 Cessant opifices electrici.11 Ubi sunt candelae ? Da mihi sulphuratorum capsulam !12 Euge ! Antiquo illuminandi modo epulabimur.13 Mel meum, ne tali modo vociferata sis ! Sunt in parietibus aures.

LECTIO OCTOGESIMA (80ª)Studio flagramus Urbis lustrandae1 – Roma ! Roma ! Omnes vectores e curribus descendite !2 -- Utinam amici nostri in statione nos exspectent ! Sine eorum auxilio, quid in hac urbe ignota faciamus ?3 – Aspice ! Domnum prope exitum, cum vestibus cinereis et domnam cum stola crocea, qui ambo nobis manibus significant.4 -- Salvete, optimi amici ! Ut valetis ?5 -- Salvete et vos ! Valemus ! Vos autem ? Bene iter fecistis ?6 – Optime ! Lectulos conduxeramus, toto itinere dormivimus, et mane sole splendido experrecti sumus.7 -- Si fessi non estis, postquam impedimenta vestra domi reliqueritis, urbem extemplo lustrare poteritis.8 -- Consilium tuum nostris cum optatis valde congruit. Studio flagramus urbis lustrandae.9 -- Raeda meritoria in stationis platea nos exspectat. Sine me vidulum ferre.10 Rector, duc nos domum meam, in via Flaminia, numero tricesimo septimo.11 -- Tardius perge, obsecro te ! Nihil videre possumus ...12 -- Hic domi sumus. Intrate quaeso ... En cubiculum vestrum.13 – Labellum habetis in cubiculo, cum aquae frigidae et calidae epistomiis, sed est quoque balneum.14 -- Si lavari vultis, ecce sapo et manutergia. Eadem libertate, qua domi vestrae, frui potestis.15 -- Antequam abeamus, poculum caffei una sumamus.16 -- Quo ibimus ?17 -- Primum in Janiculum montem ascendemus unde totam urbemconspicere poterimus.EXERCITATIO.1 Ubi sunt uxores nostrae ?2 Paucis abhinc minutis ante frontem tabernae aurariae constiterunt.3 Illuc eamus visum !4 Haec armilla argentea mihi non displicet.5 Potius aspice hoc monile aureum.6 Nec armillas, nec monilia nec anulos quaero, sed speculum et pectinem.7 Haec in magna taberna inveniemus.8 Opus est acubus et filo. -- Laneo an xylino ? -- Serico.9 Nunc apud sutorem calceos inspiciamus.10 Emptiones nostras sportula capere nequit.11 Nonnullas in pera collocare possum.12 Ubi sunt viri nostri ?13 Maritus meus est in tonstrina, tuus apud vestificem.14 Oblita sum ei subuculam et sudaria emere.

15 Ne, mater, suam !

LECTIO OCTOGESIMA PRIMA (81ª)Tarpeia rupes prope est Capitolinum montem1 -- Huc accedite. Hinc prospectus late patet.2 -- Non credebam urbem tam latam esse. Quod flumen hoc est ?3 -- Tiberis urbem in partes duas dividit et usque ad portum Ostiensem fluit.4 -- Et prope nos, hi horti cum lacu medio ?5 -- Sunt horti Caesariani. Lacus ad naumachias exhibendas a Caesare Augusto effossus est.6 -- Pone eos vides Pontem Sublicium qui olim sublicis innitebatur.7 -- Trans Tiberim, collis hic proximus est mons Capitolinus, cumtemplo Jovis Optimi Maximi ad sinistram et Rupe Tarpeia ad dextram.8 -- Cur dicunt Rupem Tarpeiam prope Capitolinum montem esse?9 -- Quia viri clarissimi triumphantes in clivum Capitolinumascendebant, sed rei publicae proditores e Rupe Tarpeia, quae proxima est, praecipitabantur.10 -- Nonnunquam iidem erant et brevis erat via ab honoribus ad supplicium !11 -- Haec moles quae in ripa dextra Tiberis apparet, nonne Hadriani Mausoleum est ?12 -- lta, et ad dextram Vaticanus mons cum Petriana Basilica.13 -- Cras Civitatem Vaticanam visitabimus et fortasse Summum Pontificem videbimus.14 -- Ubi est forum ?15 -- Id non videmus, nam Capitolino monte occultatur, sed a summo Capitolino monte longe lateque aspicitur.16 -- Hic pons ferriviarius quem ad orientem videmus, pyrobolisne aeriis destructus est?17 – Proh ! Omnino erras. Perendie tibi documentum de illa quaestione legendum praebebo.EXERCITATIO.1 Placet domum redire. Sine eam inspiciamus.2 In limine sumus. Januam aperimus.3 Nocte eam pessulo claudimus. Est quoque sera quae clave aperitur.4 Per fauces ad atrium pervenimus. Atrium est domus membrum ubi majorem diei partem agimus.5 Apud antiquos non erat omni ex parte coopertum.6 Per compluvium, non solum aer et lux penetrabant, sed etiam aqua pluvialis, quae in impluvio recipiebatur.7 Nostris temporibus, piscina cum piscibus cyprinis sufficit !8 Hoc lacunar e cedrinis trabibus conspicuis confectum vere mirabile est.9 Non sunt cedrinae trabes, sed abiegnae.10 In eodem tabulato sunt culina, triclinium et bibliotheca.11 Hoc vaporario hiemali tempore calefimus.12 Est quoque caminus magnus ubi stipites comburi possunt.13 Per gradus ad cubicula ascendamus.14 Visne librum quem in lecto legens somnum facilius capere possis ?15 Fac videam istum, in summo repositorio.16 Admove sellam vel scabellum cujus auxilio eum attingere possim.

LECTIO OCTOGESIMA ALTERA (82ª)Monstratorem sequimini !1 Cum paucos dies Romae commoremur et parum temporis igitur habeamus, monstratore utamur, qui nobis res praecipuas ostendat et illustret.2 – Ecce ! Peropportune adest monstrator. Hic nobis utilissimus erit.

3 Dic, quaeso, optime vir, quae possumus hodie celeriter invisere ?4 -- Primum ad templum Sancto Petro dicatum vos ducam, quod, ut omnibus est notum, maximum est Christianitatis.5 – Euge ! Cupiditate flagramus id videndi. Nulla mora facta, raeda meritoria petamus celeberrimum templum !6 -- Quae est templi magnificentia et moles !7 -- Amplissima platea, quam ante oculos habemus, utraque parte porticu circumdata est in apside curvata, et columnis suspensa.8 Aedificium sustinet magnum illum tholum, qui alte eminet et ab omnibus urbis regionibus aspicitur.9 Tholus metra centum triginta duo patet in altitudinem, duo et quadraginta in latitudinem.10 Spatium medium templi tanta est amplitudine ut, cum in eo consistis, vagus et solus videaris et timor quidam religiosus te perfundat.11 Alae dextra et sinistra multas habent aediculas tabulis pictis et marmore ornatas.12 Miro splendore est lacunar, auro distinctum et coloribus splendidis ornatum.13 Praeterea statuae marmoreae, mirabili artificio perfectae, suntomnibus in partibus collocatae, quae Sanctorum et Pontificum imaginesreddunt.14 Animadvertite praeclarum altare, quod in media basilica se attollit : in eo nulli sacerdoti, praeter Pontificem, missam celebrare licet.15 Tempus, malum !, fugit et iam hora statuta adest, qua templi valvae clauduntur nec iam licet in summum tholum ascendere, unde longe lateque patet prospectus pulcherrimus.9 Cum via inter montes duos transit, quomodo pars ejus summavocatur ? -- Jugum vocatur, sed hoc nomen apud nonnullos auctores montem ipsum summum designat.10 Ante et post jugum, via vallem saepe sequitur.11 Montium culmina nive candent.12 Saxa abrupta faucibus eminent.13 Semita ponte ligneo rivum transit et ad metalla ducit.14 Tellus horum montium ferro, cupro, stanno, plumbo, auro, carbone,adamante, abundat. In his montibus, ferrum, cuprum, stannum, plumbum, aurum adamas abundanter nascuntur.15 Hae divitiae simul in uno loco inveniri non possunt.16 Euge ! Naturalem historiam bene novisti.EXERCITATIO.1 Quid est Misenum ?2 Est promuntorium prope Neapolim situm.3 Qua in caeli regione ? -- Ad Occidentem spectans.4 Quae sunt ceterae caeli regiones ? -- Sunt Septentrio, Oriens, et Meridies seu Auster.5 Australia est insula in hemisphaerio australi sita, ubi Canga, marsupialis lectionis 79ae, nata est.6 Hispania est paeninsula quae Hiberia dicitur.7 Sinus Ligusticus est illa pars maris quam litus ligusticum amplectitur, vel Liguriae ora maritima, quae in arcum curvata est.8 Hujus litoris portus praecipuus Genua est.

LECTIO OCTOGESIMA TERTIA (83ª)Monstratorem sequimini (concluditur)1 In platea, quae a Venetia nuncupatur, mirabile visu est monumentum, quod in honorem Victoris Emmanuelis II (huius nominis secundi), regis Italorum, aedificatum

est.2 Ex hoc monumento, quod per gradus multos et tabulata assurgit, oculis est subiectum forum romanum, cuius plurimae sunt reliquiae.3 Eminent inter omnia arcus, qui in honorem Titi, Septimii Severi,Constantini imperatorum aedificati sunt, quibus imagines insculptae sunt, quae rerum ab iis gestarum memoriam produnt.4 -- Quam multa attento animo et diligenter lustranda sunt !5 -- Si a Capitolino monte prospicimus, ecce dextra Basilica Iulia, Vestalium domus et templum Iovis Statoris.6 Videmus deinde templum Veneri et Romae dicatum et Basilicam aConstantino imperatore exstructam.7 Sinistra apparet Curia Maxima, intra cuius parietes Cicero ille multas et luculentas orationes habuit.8 Nec sunt praetereunda Rostra, quo oratores ascendebant ut in contionibus de re publica agerent.9 Non sufficiat dies, si omnia numerare velimus !10 Exstant, ut videtis, columnae marmoreae et reliquiae templorum, quorum praecipua sunt templum Saturni, templum Castoris et Pollucis et templum Vestae.11 -- Displicet quod nimis multae sunt reliquiae nec otium est nobis singulatim eas videndi.12 -- Quod certe faciemus, cum maiore temporis spatio frui poterimus.10 Palea variis usibus usurpatur, e.g. ad jumentorum stramentum conficiendum.11 Quae sunt praecipua ferramenta rustica ?12 Jam aratrum, occam, falcem cognoscis; adde ligonem, palam, rastellum.13 His usus rem rusticam callere potes ...14 Hodie documentum mihi praebere debebas, ad pontem ferriviarium quem nudius tertius vidimus pertinens.15 Mihi ignosce ! Hujus rei oblitus sum. Nunc tempus est otiandi. Si vis, proxima hebdomada hoc videbimus.EXERCITATIO.1 In campo sunt agri, prata, villae.2 Latifundia, ut e verbo intellegi potest, sunt lati fundi, id est magnae villae, quorum agri multa jugera complectuntur.3 Agricolae aratro agros arant.4 Postea semina in sulcos spargunt, et humum occa aequant.5 Quid seminant ? -- Frumentum, hordeum, secale, et etiamnunc oryzam.6 Dum seges crescit, rustici caelum saepe inspiciunt.7 Nix, grando, gelu, diluvium, ventus, siccitas, uno die cunctas segetes corrumpere possunt.8 Segetes flavescunt, mox messores eas falcibus secabunt.9 Frumentum in horreo coacervatur donec ad molam transferatur.

LECTIO OCTOGESIMA QUARTA (84ª)A diurnario nostro accepimus1 Acta diurna ! Acta diurna quis emit ?2 Quanti constant? -- 50 libellis ! ... Gratias, Domne !3 Incredibile est ! Quae funesta calamitas ! Vide ! Lege ipse !4 Vesuvii eruptio. Oppida sepulta ... Incredibile prorsus !5 Certiores facti sumus maximam calamitatem Campaniae incidisse.6 Haec a diurnario nostro, C. Plinio Secundo accepimus :7 “Miseni A.D. 9 kal. septembres anno 832º U.C. (Urbis conditae).8 Praecesserat per multos dies tremor terrae, minus formidolosus quia

Campaniae solitus.9 Illa veto nocte ita invaluit ut non moveri omnia sed verti crederentur.10 Tum demum excedere oppido visum (est). Egressi tectaconsistimus. Multa ibi miranda, multas formidines patimur.11 Nam vehicula, quae produci jusseramus, quamquam in pianissimocampo,12 in contrarias partes agebantur ac ne lapidibus quidem fulta in eodemvestigio quiescebant.13 Praeterea mare in se resorberi et tremore terrae quase repelli videbamus.14 Certe processerat litus, multaque animalia maris siccis harenis detinebat.15 Ab altero latere, nubes atra et horrenda, ignei spiritus tortisvibratisque discursibus disrupta,16 in longas flammarum figuras dehiscebat;17 fulguribus illae et similes et majores erant...”Ex Actis Diurnis (LIII).CARMENCalix Sanctus1 Provinciae propinemusCelebrandae patriae !Omnes ordine bibamusMerum nostrae vineae !Chorus : Calix sancte, ignis plene,Fund(e) animis,Ardorem funde laetum,Viresque fortium.2 Gentis liber(ae) et antiquaeOptat cladem Barbarus :Lingua nostra si taceret,Decus nostr(um) occideret.3 Immo gentis resurgentisPrima simus semina !Et latinae civitatisCondamus fundamina.

LECTIO OCTOGESIMA QUINTA (85ª)Tot Aquarum molibus !I1 Cum omnis res ab imperatore delegata intentiorem exigat curam, sitque nunc mihi a Nerva Augusto, nescio diligentiore an amantiore rei publicae imperatore,2 aquarum injunctum officium, cum ad usum turn ad salubritatem atqueetiam securitatem urbis pertinens,3 primum ac potissimum existimo, sicut in ceteris negotiis institueram, nosse quod suscepi.II4 Quapropter hujus commentarii pertinebit fortassis et ad successorem utilitas,5 sed cum inter initia administrationis meae scriptus sit, in primis ad meam institutionem regulamque proficiet ...

X6 ...Agrippa Virginem in agro Lucullano collectam Romam perduxit.7 Virgo adpellata est quod quaerentibus aquam militibus virguncula venas quasdam monstravit,

8 quas secuti, qui foderant, ingentem aquae modum invenerunt.9 Concipitur Virgo palustribus locis, signino circumjecto continendarum scaturiginum causa ...XV10 ...Ductus Anienis novi efficit passuum quinquaginta octo milia septingentos, ex eo, rivo subterraneo passuum quadraginta novem milia trecentos,11 et propius urbem opere arcuato passuum sex milia quadringentosnonaginta unum.12 Hi sunt arcus altissimi, sublevati in quibusdam locis pedes centum novem.8 Paulum reluxit, quod non dies nobis, sed adventantis ignis indicium videbatur.9 Et ignis quidem longius substitit; tenebrae rursus, cinis rursus, multus et gravis.10 Hunc identidem adsurgentes excutiebamus; operti alioqui atque etiam oblisi pondere essemus.11 Tandem illa caligo tenuata quasi in fumum nebulamve excessit.12 Mox dies verus; sol etiam effulsit, luridus tamen, qualis esse, cum deficit, solet.13 Occursabant trepidantibus adhuc oculis mutata omnia altoque cineretanquam nive obducta.14 Regressi tamen Misenum curatisque utcumque corporibus,suspensam dubiamque noctem spe ac metu exegimus. Ibidem.XVI13 Tot aquarum tam multis necessariis molibus pyramidas videlicetotiosas compares, aut cetera inertia sed fama celebrata graecorum !Ex JULII FRONTINI, De Aquaeductu urbis Romae.EXERCITATIO.A diurnario (concluditur). (coninuação da lição 97)1 Nec multo post, illa nubes descendere in terras, operire maria;2 cinxerat Capreas et absconderat.3 Jam cinis, adhuc tamen rarus.4 Respicio : densa caligo tergis imminebat, quae nos torrentis modoinfusa terrae sequebatur.5 Audires ululatus feminarum, infantium quiritatus, clamores virorum.6 Alii parentes, alii liberos, alii conjuges vocibus requirebant, vocibusnoscitabant.7 Hi suum casum, illi suorum miserabantur; erant qui metu mortismortem precarentur.

LECTIO OCTOGESIMA SEXTA (86ª)Quam horribile monstrum !1 Poppaedius nauta, cum in scapha remigaret, ecce repente marinumdraconem respexit.2 POPPAEDIUS. – Mehercule ! Quam horribile monstrum !3 MONSTRUM, Poppaedium, qui non summa erat pulchritudine,inspiciens. -- Eadem tibi dicturus fui !4 SENEX. – Tuane est haec sagitta?5 PUER. – Quid fractum est?6 SUNEX.- Nihil fracture est.7 PUER. – Bene, mea sagitta est.Ex Actis Diurnis (LIII).8 Cosinus, physicus peritissimus, de bestiolarum moribus motibusqueinquirebat.9 In laboratorio suo muscas, formicas, locustas, cimices, pediculos, etc.,alebat.

10 Quondam pulicem condocefactum cum descriptione a magistro data, accepit.11 Ex hac descriptione, quibus vocibus bestiola oboediret scire potuit.12 Experimentum primum paravit. Cum vir esset doctus et methodicus, eventa omnia in chartis idoneis notabat.13 Omnibus rebus in suis locis positis, pulici imperavit : “Exsili !”.14 Pulex exsiluit. Cosinus eventum in commentariis notavit.15 Deinde artis chirurgicae, in qua olim se exercuerat, memor, pulicis cruscula desecuit et experimentum alterum paravit.16 Iterum pulici : “Exsili !” imperavit. Pulex autem non exsiluit.6 LXXIV -- Mensuris actis, illud detegitur : 10 000 (decem milia)quinariarum intercidisse, dum beneficia sua principes secundum modum in commentariis adscriptum temperant ...7 LXXV -- Cujus rei causa est fraus aquariorum, quos aquas ex ductibus publicis in privatorum usus derivare deprehendimus,8 sed et plerique possessores, quorum agris aqua circumducitur, formasrivorum perforant ...9 LXXVI -- Inriguos agros, tabernas, cenacula etiam, corruptelas denique, omnes perpetuis salientibus instructas invenimus ...10 CXV -- Etiam ille aquariorum tollendus est reditus quem vocant “puncta”.11 Longa ac diversa sunt spatia per quae fistulae tota meant urbe latentes sub silice.12 Has comperi per eum qui adpellabatur “a punctis”, passimconvulneratas, omnibus in transitu negotiationibus praebuisse peculiaribus fistulis aquam.13 Quo efficiebatur ut exiguus modus ad usus publicos perveniret...17 In commentariis notare non dubitavit :18 “Cruribus abscisis, pulex obsurdescit”.Ex Actis Diurnis (XL)14 CXXX -- Legis contemptores non negaverim dignos poena quaeintenditur, sed neglegentia longi temporis deceptos leniter revocari oportuit.15 In reliquum vero opto ne exsecutio legis necessaria sit, cum officii fidem etiam per offensas tueri praestiterit.

LECTIO OCTOGESIMA SEPTIMA (87ª)Macti virtute estote1 Macti virtute estote, vos qui usque ad hanc ultimam lectionem pervenistis!2 Si in his lectionibus prosequendis propositum discendi modum servavimus,3 multa tritissimaque verba nobis quase amici et familiares facti sunt;4 variarum sententiarum exempla in auribus nostris impressa sunt;5 ipsius denique grammaticae jam non omnino ignari sumus.6 Attamen, si lingua latina nobis amica facta est, ad meliora etiam nunc progredi possumus.7 Nam primum usque ad libri finem “undam alteram” pervolvemus.8 Praeterea cotidie librum qualibet pagina aperiemus, lectionesquasdam relegemus, annotationes iterum consulemus, discos iterum audiemus,9 donec omnia, quae hoc in libro inveniri possunt, sine ulla animi contentione capiemus.10 Postea ultra pergendum erit, sine hac conversionum annotationumque fultura, quae nobis huc usque numquam defuit.11 Per nos ipsos jam inveniamus oportebit, libros, documenta, praecepta, atque etiam amicos, qui nobis ad haec comparanda, vel colloquiis vel epistulis, auxilium dent.12 Eos libros, exempli gratia, nobis comparare poterimus quorum excerpta in hoc opere posita magis placuerunt.13 Si libros legerimus, eos legendo tales stimulos ad novos libros vel

commentarios legendos inveniemus, ut legenda numquam nos deficere possint.14 Grammatica vero, quamquam saepe ejus regulis potior est usus, non tamen omnino ac temere neglegenda est.15 Primum igitur appendicem grammaticalem, quae in ultimis libripaginis continetur, iterum iterumque revolvemus, postea autem utile erit accuratiora completioraque opera consulere.16 Qua in re, hujus consilii semper meminisse debemus :17 Artem activam, quae in latine loquendo, latine legendo, latine scribendo, latine cogitando consistit, et doctrinam, quamorphologiam et syntaxim intellegere possumus, semper inter se conjungere et copulare debemus.18 His praeceptis freti, aeronautarum proverbium nobis audacter arripiamus : per ardua ad astra ...19 Nunc vestris viribus confisi, ipsi feliciter evoletis !20 Valete, Optimi Lectores, et linguam nostram amate !

Bibliografie:Dicţionare:

Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, din perioada de apariţie (Bucureşti, 1966, ediţia I) până în prezent;

Gramatici: Barbu, N. I., Vasilescu, T. I., Gramatica Latină (fonetică, morfologie, sintaxă,

appendix), Bucureşti, 1969, sau oricare altă ediţie ulterioară Bujor, I., Chiriac, Fr.,Gramatica Limbii Latine, ediţiile I şi II, 1956 şi 1971; Creţia Gabriela, Morfologia istorică a verbului latin, Editura Univerisităţii din

Bucuresti, 1999 Ernout A et Thomas F., Syntaxe latine. Ed. Klincksieck, Paris, 1954 Fisher Iancu, Latina dunareană, Editura Stiintifică şi Enciclopedică, 1985 Matei, Virgil, Gramatica limbii latine, Editura Scripta, Bucuresti, 1994 Palmer, R. L., The Latin Language, London, 1968 Pârlog, Maria, Gramatica limbii latine, Editura All, 2001 Reiheimer Rîpeanu, Sanda, Lingvistica romanică, Editura All, 2001

Documents

Curs de Latina Pentru Litere Zi