4
II. Funcţiile indicatorilor sociali. Rapoarte sociale Indicatorii sociali au ca funcţii principale: 1. Măsurarea şi monitorizarea bunăstării umane şi a progresului social. Aceasta se realizează prin monitorizarea comparativă a schimbărilor în calitatea vieţii, pentru a se vedea dacă o societate/regiune/oraş oferă o condiţii de viaţă mai bune sa mai rele decât celelalte societăţi, respectiv dacă o societate/regiune/oraş oferă o condiţii de viaţă oferă condiţii mai bune sau mai rele decât în trecut. 2. Monitorizarea schimbării sociale în general, prin urmărirea comparativă a schimbărilor în structura societăţii, pentru a se vedea cum se schimbă structurile sociale de-a lungul timpului, dar şi care sunt diferenţele structurale între societăţi. Mărginean (2002) consideră că indicatorii sociali pot fi folosiţi ca: mijloc de informare privind starea unui domeniu social, mijloc de diagnoză socială, mijloc de mijloc de analiză, evaluare şi interpretare a diferitelor fenomene, relaţii, procese sociale şi acţiuni sociale. mijloc de cercetare a obiectivelor de dezvoltare într-un domeniu sau altul; instrument al planificării şi prognozei dezvoltării sociale; mijloc de urmărire (măsurare) a schimbărilor intervenite în evoluţia fenomenelor respective, de evidenţiere a tendinţei şi a consecinţelor unei anumite acţiuni întreprinse. Cea mai importantă aplicaţie a cercetării în domeniul indicatorilor sociali o reprezintă rapoartele sociale. Ele: combină monitorizarea cu analiza şi interpretarea combină date agregate (la nivel de societăţi) cu date la nivel individual au toate avantajele şi dezavantajele specifice abordărilor oficiale sau neoficiale presupun o pluralitate de abordări şi activităţi Funcţiile rapoartelor sociale sunt următoarele : a informa publicul, aducând elemente esenţiale funcţionării democraţiei. a oferi cunoaştere la nivel de expert pentru guverne, elitele politice şi administrative a oferi informaţie pentru cercetare şi educaţie. Pe ansamblu, rapoartele sociale urmăresc elaborarea şi oferirea de informaţii pentru ca societăţile să reflecteze asupra lor însele. De asemenea, oferă inputuri pentru procesul decizional la nivel social, lărgind perspectiva politicienilor şi tehnocraţilor asupra societăţii. După cum spunea Wolfgang Zapf, unul dintre iniţiatorii cercetării în domeniu în Europa:

Curs Indicator i Social i 2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

dd

Citation preview

  • II. Funciile indicatorilor sociali. Rapoarte sociale

    Indicatorii sociali au ca funcii principale:

    1. Msurarea i monitorizarea bunstrii umane i a progresului social. Aceasta se realizeaz prin

    monitorizarea comparativ a schimbrilor n calitatea vieii, pentru a se vedea dac o

    societate/regiune/ora ofer o condiii de via mai bune sa mai rele dect celelalte societi,

    respectiv dac o societate/regiune/ora ofer o condiii de via ofer condiii mai bune sau mai

    rele dect n trecut.

    2. Monitorizarea schimbrii sociale n general, prin urmrirea comparativ a schimbrilor n

    structura societii, pentru a se vedea cum se schimb structurile sociale de-a lungul timpului,

    dar i care sunt diferenele structurale ntre societi.

    Mrginean (2002) consider c indicatorii sociali pot fi folosii ca:

    mijloc de informare privind starea unui domeniu social,

    mijloc de diagnoz social,

    mijloc de mijloc de analiz, evaluare i interpretare a diferitelor fenomene, relaii, procese

    sociale i aciuni sociale.

    mijloc de cercetare a obiectivelor de dezvoltare ntr-un domeniu sau altul;

    instrument al planificrii i prognozei dezvoltrii sociale;

    mijloc de urmrire (msurare) a schimbrilor intervenite n evoluia fenomenelor respective, de

    evideniere a tendinei i a consecinelor unei anumite aciuni ntreprinse.

    Cea mai important aplicaie a cercetrii n domeniul indicatorilor sociali o reprezint rapoartele sociale.

    Ele:

    combin monitorizarea cu analiza i interpretarea

    combin date agregate (la nivel de societi) cu date la nivel individual

    au toate avantajele i dezavantajele specifice abordrilor oficiale sau neoficiale

    presupun o pluralitate de abordri i activiti

    Funciile rapoartelor sociale sunt urmtoarele :

    a informa publicul, aducnd elemente eseniale funcionrii democraiei.

    a oferi cunoatere la nivel de expert pentru guverne, elitele politice i administrative

    a oferi informaie pentru cercetare i educaie.

    Pe ansamblu, rapoartele sociale urmresc elaborarea i oferirea de informaii pentru ca societile s

    reflecteze asupra lor nsele. De asemenea, ofer inputuri pentru procesul decizional la nivel social,

    lrgind perspectiva politicienilor i tehnocrailor asupra societii. Dup cum spunea Wolfgang Zapf, unul

    dintre iniiatorii cercetrii n domeniu n Europa:

  • Sergiu Bltescu Indicatori Sociali

    Unul dintre punctele tari ale tiinelor sociale este perspectiva pe termen lung, i

    perspectiva istoric. Noi (WZB n. n., S.B.), ca i alte grupuri, avem date pe o perioad

    de peste 30 de ani. Nici un politician nu poate nmagazina n memorie schimbrile

    petrecute vreme de 30 de ani; memoria lor acoper timpul scurs de la ultimele alegeri

    i pn la viitoarele alegeri. E o diferen. O alt deosebire ine de perspectiva

    comparativ. tiinele sociale sunt prin chiar esena lor comparative. Cercettorii

    compar propria ar, propriile regiuni, cu alte regiuni, ntrebndu-se ce se poate

    nva de la ceilali, care sunt cele mai bune practici, ncercnd s traseze puncte de

    reper, s descopere ce se poate face pentru atingerea acelorai niveluri de dezvoltare.

    Acestea sunt dou avantaje, i totodat dou mari diferene fa de spaiul politic. Ce

    nu putem face este s influenm sau s decidem deciziile politice pe termen scurt. Ele

    rmn s se ia la alte niveluri. Dar dac politicienii sunt sensibili i inteligeni, ei nu vor

    ignora rezultatele tiinelor sociale. (Zapf, 2002)

    n Europa, cel mai bun exemplu este Raportul Social German (Datenreport) care combin datele

    obiective, culese de institutul naional de statistic, cu datele subiective, culese n cadrul anchetelor de

    institutele de sociologie de la Mannheim si Berlin. Datenreport 2008 cuprinde urmtoarele capitole:

    1. Introducere

    2. Populaie

    3. Familie, mod de via i copii

    4. Educaie

    5. Economie i sectorul public

    6. Piaa muncii i de ocuparea forei de munc

    7. Gospodrii - venituri, cheltuieli, echipamente

    8. Structur social

    9. Condiii de locuit i costul locuirii

    10. Sntate i securitate social

    11. Siguran public i aplicarea legii

    12. Mobilitate spaial i dispariti regionale

    13. Mediu i dezvoltare durabil

    14. Petrecerea timpului liber i participarea social

    15. Democraie i participarea politic

    16. Bunstare subiectiv i orientri de valoare

    17. Germania n Europa (Statistisches Bundesamt. et al., 2008).

    Potrivit lui Rothenbacher (1999), tipologia indicatorilor sociali se suprapune peste cea a statului

    bunstrii, elaborat de Esping-Andersen (1990). Astfel, el identific patru tipuri de rapoarte sociale,

    dup cum urmeaz:

  • Sergiu Bltescu Indicatori Sociali

    Cercetarea privind nivelul de via Cercetarea privind condiiile de via

    ri: Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Islanda

    Localizare geografic: Europa de Nord

    Stat al bunstrii de tip: Social-Democrat, universalist

    ri: Marea Britanie, Frana, Spania, Portugalia, Grecia

    Localizare geografic: Europa de Sud, Europa Occidental

    Stat al bunstrii de tip: corporatist; liberal; rezidual

    Cercetare n domeniul calitii vieii Cercetarea n domeniul standardului de via

    ri: Germania, Austria, Olanda, Elveia

    Localizare geografic: Europa Continentala

    Stat al bunstrii de tip: corporatist, asigurri sociale ; liberal

    ri: fostele ri socialiste din Europa de Est, Polonia, Ungaria, Republica Ceh, Bulgaria, Iugoslavia, Romnia

    Localizare geografic: Europa de Est

    Stat al bunstrii de tip: universalist

    Caseta 1. Tipologia rapoartelor sociale dup Rothenbacher (1999).

    n concluzie, n ciuda diversitii sistemelor de raportare, utilizarea indicatorilor sociali este o trstur

    fundamental a societilor democratice, ajutnd deopotriv la informarea publicului i a factorilor

    decizionali, n vederea unei mai bune administrri a societii.

  • Sergiu Bltescu Indicatori Sociali

    Bibliografie

    Esping-Andersen, G. (1990). The three worlds of welfare capitalism. Polity Press, Cambridge, UK. Mrginean, I. (2002), Semnificaia cercetrilor de calitatea vieii, n: I. Mrginean & A. Blaa (coord.),

    Calitatea vieii in Romnia, Expert, Bucureti, pp. 25-60. Rothenbacher, F. (1999), Measuring Social Reporting Intensity in Industrialized Countries: An Exercise in

    the Sociology of Knowledge, Eurodata Newsletter, vol. 9, pp. 1-6. Statistisches Bundesamt., Infrastruktureinrichtungen, G. S., (GESIS-ZUMA), M., Zentrum fr

    Sozialindikatorenforschung, Wissenschaftszentrum Berlin fr Sozialforschung (WZB), & Zentrales Datenmanagement (2008). Datenreport 2008. Bundeszentrale fur Politische Bildung, Bonn.

    Zapf, W. (2002), Sunt optimist n privina anselor rilor din est de a-i armoniza sistemele statului bunstrii cu cele ale Europei Occidentale. Interview by Sergiu Baltatescu (in Romanian), Calitatea vieii, vol. 12, nr. 1-4.