Cursul 10 Dreptul Comertului International Anul IV Sem II

8/17/2019 Cursul 10 Dreptul Comertului International Anul IV Sem II

1/6

DREPT COMERȚULUI INTERNAȚIONAL,ANUL IV, SEMESTRUL II, CURSUL X,

14.04.2016

Regulile INCO TERMS, vom analiza 4 din cele 11

oblig la care regulile se refera - oblig vanzatorului si cumparatorului dintre care 3 sunt esentiale

1) care este mom predarii marfii si transferului riscurilor

2) ch de export din tara vanzatorului , de tranzuit pe terte piete, eventual si de import in tara

cumparatorului

3) ch de trasport, de asigurare, conservare a marfii pe parcursul drumului

prima regula este regula FAS - cum se impart oblig

ex contrcat de cvc intre ! si "#, porneste din constanta, tranzit insatmbul, a$unge in "#

pt 1) la regula FAS ste momo in care marfa individualizata ca fiind pt ac cumparator este depusa

pe cheiul portului de incarcare convenit %ac este mom in care este predata marfa si se transfera

riscurile)

pt2) - ch de trasport pana la constanta revin vanzatorului, dupa ac ch de transport revin

cumparatorului in consecenita cumparatorul trebuie sa navloseasca un vas, adica sa inchirieze un

vaz sau parte dintr-un vas apt pt a prelua intreaga cantitate marfa care face ob ac livrari si sa o

transporte pana in portul d destinatie convenit "# tot cumpara tot el trebuie sa asigure marfa pe parcursul drumului, sa incheie un contract de asigurare, incarcarea marfii pe vas revine tot

cumparatorului, preluarea ei de pe chei revine tot cumpara

pt 3) - pana la inco terms 2&&&, vazarea FAS era o vanzare interna, era logic ac lucru deoarece

predarea marfii se face pe cheiul portului contsanta, asdar ch de export revenea cumparatorului

ac sit insa a creea o dificultate practica pt cump strain, de aceea in incoterms 2&1& s-a schimbat

regula si anume vanzarea fas a devenit o vanzare extrena, ch de export din ! revenind

vanzatorului !, ch de tranzit si de import bin america reveneau cumparatorului

ac vanzare fas este avanta$oasa doearece implica mai multe oblig pt cumparator decat pt vanzator

regula fob - vaznarea F'(

pt 1) mom in care marfa este depusa la bordul vasului in portul de incarcare convenit onstantatransportul il suporta cumparatorul %de navlosire - si plateste navlul care reprezinta pretul

contractului de transport maritim) cump asigura marfa pe parcursul drumului, dpdv al ch de

export vanzarea fob este o vanzare externa asadar oblig de export din r revin vanzatorului,

tranzitul si importul cumparatorului

regula F! %c - cost, freight - navlu - pretul contractului de transoport maritim)

F!*F'( plus freight %navlu)

totae regulile sunt ca la F'b, cu sg deosebire navlul %transportul) este platit de vanzator

%introduce navlul si pretul de productie in pretul de vanzare) asigurarea ramane in sarcina

cumparatorului

regula +F %c - cost, i - insurance, f - freight)

+F*F'(+ %asigurare)f %navlu)

toate regulile sunt ca la F'(, numai ca vanzatorul va suporta navlul si asigurarea

actiunile de contrapartida in com internat

contrapartida - este o operatiune contractuala complexa caracterizata prin existenta in structura ei

a 2 sau mai multe contracte autonome, de import si de export pe care partiule le considera insa ca

1


2/6


3/6


14.04.2016

3) contrapartida intemeiata pe contractul de cooperare eco internat

in ac caz exista un contract de import intre a si b de ex de materie prima, apoi tot intre a si b sau

altii, se incheie un contrcat de constituire a unei societati comerciale, care este unul de

cooperarea eco internat in cadrul S materia prima se proceseaza si exportul se realizaea prin

vanzarea produselor rezultate din ac procesare, astfel se compensaeaza oblig din c de import cu

cel de export

arbitra$ul comertului internat

ac este principala forma de solutionare a litigiilor in comertul internat

def - este o $urisdictie pt solutionarea litigiilor omerciale intreantionale arbitrabile intre pers de

dr privat sau intre acestea si pers de dr public actionand de iure gestionis, efecetuata de un

tribunal arbitral, compus din pers neinvestite cu autoritate publica, denumite arbitrii si a carui

competenta izvoraste din voinata partilor litigante sau in cazuri exceptional din conventii

internationale, $urisdictie desfsurata pe baza unei proceduri speciale care se poate finaliza printr-

o hot def si oblig pt ambele parti

elem def 1) arbitra$ul este o $urisdictie - adica este o forma de $ustitie in care arbitrii au dr sa spune legea

iuris dictio la fel ca si $udecatorii, asadar ac este asemansarea ma$ora intre arbitra$ si insatanta de

$udecata, ambele au iuris dictio %dr de a spune legea, de a$udeca intr-o situatie de fapt concreta)

se deosebeste arbitra$ul de pilda de conciliere, mediere, expertiza, conciliatorul, mdiatorul,

expertul nu au iuris dictio, axc nu pot pronunta o hot care sa poata fi dusa la indeplinire prin forta

coercitiva a statului

2) ob arbitra$ului - este solutionarea litigiior din com intrenat, adica litigiile care sunt comerciale

deci se desf intre profesionisti comercianti si sunt internationale, ob def arbitra$ul

3) litigiile trebuie sa fie arbitrabile - ac sunt cele asupra carora partle pot sa convina, a

tranzactioneze, sunt categorii de litigi care pot fi comerciale dar care nu sunt arbitrabile de ex leg311& spune ca contestatile impotriva hot adunarilor generale ale unie S, sunt de comp

exclusiva a instantelor de $udecata

) partile litigante - de regula in marea ma$oritate a cazurile partile litigante sunt pers fiz sau $ de

dr privat, este posibil ca o parte sa fie o pers de dr privat iar de celata parte este o pers de dr

public, o institutie publica dar acre actioneaza de iure gestionis, adica pe picior de egalitate

$uridica cu cealalta parte, nu actioneaza de iure imperii ca putere suverana ci de iure gestionis ac

sn litigii mixte sau semiinternationale

4) arbitra$ul se desf de un tribunal arbitral, ac nu se confunda cu institutia e arbitra$ in cadrul

careia actioneaza, ac este format din arbitrii

5) tribunalul fiind compus din arbitrii, ac sunt pers private neinvestite cu autoritate publica, ac

este principala deosebire fata de $udecator, $uecaatorul este un functionar public, el face parte din

puterea $udecatoreasca, care este una din puetrile statului, este un demnitar, arbitrul nu este un

functionar public, ci o pers privata care se bucura de increderea partilor care il numesc

6) care este temiul competentei arbitrilor temeiul competentei unei instante de $udecata, este

legea temeiul competentei arbitrului este vointa partilor, arbitra$ul este o $ustitie privata, instanta

de $udecata este o $ustitie publica

3


4/6


14.04.2016

7) arbitra$ul se defasoara pe baza unei proceduri specifice, procedura arbitrala, fiecare institutie

de arbitra$ are proprile reguli de procedura arbitrala, exista si reguli de arbitra$ ad-hoc, care sunt

derogatorii de la dr comun in "8 exista prevederi privind arbitra$ul in general, cartea a +0-a

9:S8!: A!(+;!A< este dr comun, pt arbitra$ul specializat al fiecarei institutii de arbitra$

) ac se finalizeaza printr-o hot arbitrala care este def si obligatorie pt partile litigante, ea trebuie

sa fie executata de buna voie de partea care cade in pretentii, iar daca nu este excutata e buna

voie ea poate fi adusa la indeplinire prin forta coercitiva a statului prin executor $ude sau

autoritatile adm intocmai ca si hot $ude=

clasificare

cracterul 1 - dupa caracterul permanent sau temporar al arbitra$ului

a) arbitra$ institutionalizat

b) arbitra$ ad-hoc

arbitra$ul ad -hoc este cel care se organizaeaza pt un sg litigiu si isi inceeteaza existentacand

litigiul este solutionat spre deosebirea de el arbitra$ul institutionalizat este arbitra$ul care se desfa

in cadrul unei intstitutii de arbitra$ %care poate fi o crtecomisie de arbitra$) si care nuorganizaeaza arbitra$ doar pt un sg litigiu ci pt n litigii arbitra$ul institutionalizat se subcalsifica

la randul lu>i dupa 2 criterii

A) comp materiala a arbitrilor sunt.

a) arbitra$e cu comp materiala generala - adica arbitra$e care $ude litigii din toate domeniile com

intrenat %de ex curtea de arbitra$ de la buc)

b) arbitra$e cu com mat specializata - ac se organizeaza de regula pe langa burse de marfuri,

asociatii profesionale ale comerciantilor dintr-un anumit domeniu al comertului exista arbitra$e

care $ude numai in domeniul comertului cu cereale sau bumbac etc

() comp teritoriala

a) pot avea o comp teritoriala generala - cum e curtea de la (? b) pot avea o comp regionala - de ex arbitra$ul porturilor e la marea baltica

c) cu comp bilaterala - de ex curti de arbitra$ romano-americana

criteriul 2 - dupa comp oferita arbitrilor

a) arbitra$e in dr strict %de iure) - ac sunt regula , $udeca dupa lege

b) arbitra$e in echitat ex e/uie - este cel care le ofera arbitrilor sa $udecece in echitate, este cel

care confera arbitrilor o mai larga libertate de decizie, arbitrii nu sunt oblig sa $ude strict dupa

lege ci dupa ceea ce lor li se pare echitabil a fi in acea situatie, arbitrul in echitate are o libertate

mai mare dar nu nelimitata, limite.

+) dpdv procedural arbitrul in echitate nu poate sa incalce cele 3 principii fundamentale ale

procesului civil %contradictorialitatea, disponibilitatea si dr la aprare)

++) dpdv subtantial - arbitrul in echitae nu poate incalaca dispozitiunile de ordine pub in dr

international privat, din sitemul de dr care constituie lex cause in speta respectiva

conventia de arbitra$

temeiul competentei arbitrilor il constituie vointa partilor vointa partilor este exprimata in

conventia de arbitra$

conventia de arbitra$ este de 2 feluri - cl compromisorie si compromis de arbitra$

4


5/6


14.04.2016

cl compromisorie - este ac cl inserata in contractul principal dintre parti, prin care partile convin

ca un litigiu viitor sa fie solutionat prin arbitra$ ac fiind inserata in c principal se refera asadar in

mod esential la un litigiu posibil sa se produca in viitor

compromisul - este contractul prin care partile convin ca u litigiu prezent, actual intre ele, sa fie

solutionat prin arbitra$ ac se incheie in mom in care litigiul a izbucnit si se refera la un anumit

litigiu concret,

cele 2 tipuri de conevntii pot coexista

efectele cl compromisorii

ac daca exista intr-un contract produce 2 ef mari

unul negativ - cl compromisorie inlatura competenta instantelor de $udecata

unul pozitiv - cl compromisorie confera comp arbitrilor

raportul dintre cl compromisorie si contractul in care ea este inserata

intr-o sintagma, cl compromisorie are o autonomie relativa fata de contractul in care este

inserata, adica pe de o parte este autonoma adica are un reg $ distinct de c principal dar

autonomia este relativa deoarece sunb alte aspecte ea este legata de contractul principalautonomia consta in faptul ca ac cauze de rezolutiune sau reziliere ale c principal nu afecteaza cl

compromisorie, asadar arbitrii poti fi sesizati si pot pronunta o hot de reziliere sau rezolutiune a

contractului principal fara sa isi submineze propria autoritate

dar, cl compormisorie nu este total indepndenata, exista ac cauze de nulitate convergenta de pilda

viciul de consimtamant care afecteaza c principal afecteaza si cl compromisorie

regulile de procedura arbitrala si de curtea de arbitra$ de pe langa camera de comert si industrie a

!

curtea de arbitra$ comercial international de pe langa camera de comert si industrie a ! are un

regulament de organizare si functionare, ac este foarte nou adoptat in 6 aprilie 2&15

curtea de arbitra$ este o institutie permanenta de arbitra$ fara perso $ proprie, perso $ are camerade comert si industrie, dar este indepndenta in exercitarea atributiunilor ce ii revin, este

organizata si functioneaza potrivit l 3342&&6 leg camerelor de comert din !

sediul curtii este la buc, curtea are totodata si reguli de procedura arbitrala ac sunt cele din 2&1

comp curtii

curtea organizeaza si administreaza solutionarea litigiilor interne si internationale pe calea

arbitra$ului institutionalizat daca partile au incheiat in ac sens o conventie arbitrala si au sesizat

curtea

litigiu arbitral potrivit regulilor de procedura- este orice litigiu izvoarat dintr-un contract sau in

legatura cu un contract inclusiv referitor la incheirea interpretarea executarea sau desfiintarea lui,

sau izvoraste din orce alte raporturi $uridice arbitrabile

curtea $ude si litiigii interne cand raportul $ nu contine elem de extraneitate sau litigii intenat care

decurg duin raporturi $uridice cu elem de extraneitate

temeiul investirii arbitrilor il constituie conventia de arbitra$

cl compormisorie este independenta de validitatea contractului in care este inscrisa

trb arbitral poate fi format dintr-un arbitru unic sau 3 arbitrii, daca avem 3 fiacere in parte

primeste cate un arbitru iar cei 2 arbitrii numesc un supraarbitru care este persedontrele ;(

5


6/6


14.04.2016

arbitral, daca este unic trebuie desmenat de comun acord daca nu se inteleg il@ desmneaza

presedintele curtii ac sunt independenti si impartiali in indeplinirea atrbutilor sai nu sunt

reprezentantii partilor

procedura incepe cu o cerere de arbitrare, ac trebuie sa contina toate elem unei cereri de chemare

in $udecata in plus un lucru indicarea conventiei de arbitra$ din care sa rezulte comp arbitrilor

paratul poat>e formula intampinare care nu este oblig, poate formula cerere reconventionala

procedura arbitrala nu incepe decat aca este platita taxa arbitrala, regulile de taxe sunt atasate la

regulile de procedura

procedura arbitrala este contradictorie dar nu este publica la ea nu pot participa decat partii

repereznetanti ac matrotii expertii si alte pers permise de ;( arbitral

in procedura arbitrala se administreaza probe ca si in dr comun, =

procedura se finlizaea printr-o hot arbitrala denumita sentina, ac trebuie sa contina componenta

tb arbitral, locul si data pronuntarii hot,atributele de identificare ale partilor mentionarea

coventiei de arbitra$, ob litigiului, sutinerile pe scurt ale partilor, motivele de fapt si de drept pe

care sntinta se intemeiaza si dipzotivului si semnaturile arbitrilor si asistentului arbitralsentinta este def si oblig si se comunica partilor, ea contitu>ie titlu executoriu si se executa silit

potrivit dispozitiilor din "8 aica se investeste cu formuls executorie la inst de $ude si se

executa intocmai ca o hot $ude

hot poate fi atacata numai printr-o sg cale de atac care se numeste actiune in anulare pt motivele

perev/zute limitativ in art 5&7 din "8 %de citit)

in cazul in care arbitra$ul este international sunt cateva particularitatei

1) se aplica conventile internationale la care r este parte

2) partile sunt libere se aleaga legea aplicabila fondului litigiului

3) locul poate fi la buc sau in orice alt loc stabilit de ;b arbitral cu acordul partilor inclusiv in

strainatate) limba poate fi si o limba straina convenita de parti sau stabilita de tb arbitral

4) probele se poate convenii asupra aplicarii regulilor de proba S8:+AB: A9'8;A;: 9:

A;!: AS'+A;+A +";:!"A;+'"ABA A (A!'?!+B'!

6

Documents

Cursul 10 Dreptul Comertului International Anul IV Sem II