SUBIECTELE DREPTULUI COMER ULUIȚ INTERNA IONALȚ

Regimul juridic al subiectelor de na ionalitate românăț

Societă ile de na ionalitate română ca subiecte de dreptul comer ului interna ionalț ț ț ț

Societă ile de na ionalitate română constituite ca participare straină sunt o categorie ț ț

specială de persoane juridice de na ionalitate română care îmbracă elementele caracteristice ale ț

societă ilor în general, dar care au i numeroase particularită i.ț ș ț

Defini ie: ț

Este acea societate care are o participare straină la capitalul social, a adar elementul de ș

extraneitate relevant pt ca o scocietate să fie socotită cu participare străină este participarea

straină la capital. Niciun alt element cum ar fi faptul ca administratorul sau directorii sau cenzorii

sunt străini nu oferă acest caracter de societate cu participare straină.

Societatea cu praticipare straină se constituie prin parcurgerea a 3 etape:

1) întocmirea actului constitutiv - la intocmire sunt elemente specifice privind

identitatea păr ilor, denumirea societa ii, subscriptia capitalului social, organizarea si ț ț

func ionarea, solu ionarea litigiilor;ț ț

2) înregistrării în registrul comer ului i a autorizării func ionării societă iiț ș ț ț -

principale acte normtive Legea nr. 31/1990, Legea nr. 26/1990, Ordinul Ministrului Justi ie nr ț

2594/2008 pt. aprobarea normelor metodologice privind modul de inere al registrelor ț

comer ului, de efectuare a înregistrărilor i de eliberare a informa iilor, care reglementează modulț ș ț

de înregistrare a societa ilor cu o participare straină;ț

3) înregistrarea fiscală i publicăș - obliga ia societă ii da a se înregistra la autoritatile ț ț

române;

Din punct de vedere al atributelor de identificare particularita i apar în ceea ce prive te ț ș

sediul i na ionalitatea societă ii contituite cu participare straină care au sediul pe teritoriul ș ț ț

României au na ionalitate română, sediul este criteriul principal de determinare a na ionalită ii ț ț ț

dar nu si singurul.Un alt criteriul este cel al controlului care este reglementat într-o Conven ie ț

interna ională - Conven ia pt. reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si ț ț

persoane ale altor state, Washington 1965, care prevede ca o societate de i are sediul pe teritoriul ș

unei ări nu are totusi na ionalitatea acestei tari dacă asupra ei se exercita un control de catre ț ț

interese straine.

În ceea ce priveste capitalul social există particularită i în ceea ce prive te subscrip ia i ț ș ț ș

vărsarea. Subscrip iaț este o obliga ie de ț a face, adică o obliga ie de a vărsa în viitor un aport la ț

capital, potrivit legii contabilitatii nr. 82/1991 subscrip ia capitalului se face întotdeauna în ț

moneda na ională (în lei). ț Vărsarea capitalului social este o obliga ie de ț a da adică o obliga ie ț

de transfer l proprietă ii asupra unui bun către societate. Pentru varsare se face o distinc ie:ț ț

a) daca asociatul este român - el trebuie se verse aportul său în lei pt. ca varsarea este o

plata, iar potrivit RBNR 4/2005 privind opera iunile valutare plătite între rezidenti se fac în ț

moneda na ională.ț

b) dacă este vorba despre aportul unui strain acesta poate fi facut în lei sau valută.

În ceea ce priveste marimea aporturilor strainilor, poate fi de la oricat de mic pana la

100%.

Patrimoniul societă ii cu participare strainăț

Societă ile cu participare straină beneficiază de regimul na ional în ceea ce priveste ț ț

dobandirea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile i asupra bunurilor imobile ș

construnctii, acela i regim ca si români. În ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra ș

terenurilor există o prevedere specială în art. 6 din OUG 92/1997 care prevede ca societă ile ț

rezidente cu participare straină pot dobandii dreptul de proprietate asupra terenurilor din ară ț

potrivit obiectului social i în măsura necesară desfă urării activită ii sale.ș ș ț

Functionarea societă ii cu participare strainăț

Acestea vor desfă ura opera iuni în valută i în lei. No iunea de opera iuni valutare este ș ț ș ț ț

definită în RBNR 4/2005. Opera iunile valutare sunt definite prinț 2 criterii:

a) un criteriu material (in rem) - este opera iune valutară cea care se efectueaza intr-o ț

monedă straină

b) criteriu in personam - este opera iune valutară i cea care se efectuează în moneda ț ș

na ională, dar la care cel putin una din par i este un nerezident.ț ț

Opera iunile valutare sunt de 2 feluri:ț

a) OPERA IUNI VALUTARE CURENTE - sunt acele opera iuni care implica o Ț ț

contrapresta ie (vanzarea unui bun contra unui pre în valută).ț ț

b) OPERA IUNI VALUTARE DE CAPITAL - care nu presupun o contrapresta ie Ț ț

imediata (ex opera iuni cu intrumente financiare pe piata de capital cum ar fi opera iuni cu ț ț

actiuni, obligatiuni, titluri de stat în valută).

Opera iunile valutare curente au fost i sunt libere. ț ș

Operatiunile valutare de capital sunt supuse însa reglementărilor speciale ale pietei de

capital si reglemtarilor prudentiale ale BNR.

Aspecte de muncă şi de personă

Societă ile pot angaja personal român i străin pe orice post de conducere de specialitate ț ș

sau execu ie.ț

Angajarea nu se face oricum, există o deosebire majoră între personalul dintre celalalte

ari membre UE si personalul din state ter e. Pt. persoanele din celalate ari membre ale UE ț ț ț

regimul este liber, sunt prevederi în acest sens în 2 acte normative esen iale OUG 194/2002 ț

privind regimul străinilor în România i OUG 56/2007 privind încadarea în muncă i deta area ș ș ș

strănilor pe terit României, care prevăd principiul liberului acces al persoalului străin din afara

arilor membre UE. Pt. celelalte tari membre ale UE nu se foloseste notiunea de străin.ț

Pt. cei din state ter e OUG 56/2007 prevede obliga ia obtinerii autorizatilor de munca, ț ț

accesul nu este liber, care sunt emise de oficiul Român pt. imigrari in limita unei cifre stabilite

anual de catre Guvern.

Salarizarea personalului

O deosebire există între personalul român i cel străin. Cel străin poate fi platit în mod ș

liber în lei sau valută. Personalul român de principiu, este platit în lei, cu 2 excep ii când ț

personalul român poate fi platit i în valută:ș

a) zonele libere pe teritoriul României, exista circa 15 zone libere, reglementate special

de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere în care se prevede posibilitatea pla ii in ț

valută sau i în valută.ș

b) personalul reprezentan ilor societă ii comerciale străine în România care pot fi platiti siț ț

în valută.

Solutionarea litigiilor la care participă societă ile cu participare strainăț

Litigiile dintre societate i alte persoane fizice/juridice române sau straineș .

În ceea ce priveste solu ionarea litigiilor exista mai multe posbilitati, societă ile pot apelaț ț

la instan e ordinareț pt. care dacă este vorba despre litigiile dintre ările membre ale UE există ț

reglementari speciale, regulamentul consilului UE 44/2001 privind competen a, recuno terea i ț ș ș

executarea hotărârilor în materie civilă i comercială. Regulamentul mai este numit i Bruxelles ș ș

1 care a fost inlocuit din anul 2015 cu regulamnetul 1215. Aceasta este o solu ie, cea mai deasă ț

cale de solu ionare a litigiilor este ț arbirajul comercial interna ional. ț

Exista 2 feluri de arbitraj si anume:

• institutionalizat si in această situatie partile apeleaza la curtea de arbitraj comercial

interna ional de pe langa camera de comert si industrie a României sau se adreseaza curtiiț

interna ionale de arbitraj de pe langa camera de comert interna ional de la Paris, ț ț

• ad-hoc si statistic constatam ca partile se indrepata catre regulile de arbitraj ale

UNCITRAL care are reguli de arbitraj ad-hoc din 1976 actualizate in 2010.

Activitatea comerciala a societă ilor straine pe treitoriul Românieiț

Societă ile straine pot desfasura activită i comerciala pe teritoriul tarii in 3 forme:ț ț

a) deschiderea unei filiale

b) deschiderea unei sucursale

c) deschiderea unei reprezentante

Filialele societă ilor comerciale straine in Româniaț

Definitie

- este aceea societate comerciala cu personalitate juridică romînă, care se infiinteaza in

una din formele de societate prevazute in legea romana care este insa distincta de societatea

mama din strainatate, dar se afla totusi sub controlul societă ii mama. Din această def. rezula 2 ț

elemente esentiale ale filialelor:

a) filiala are personalitate juridică proprie distincta de cea a societă ii mama din ț

strinatate, ceea ce ii confera caracter de subiect de drept de sine-statator. Avand personalitate

juridică, filiala are si atributele unei persoane juridice, are un patrimoniu propriu distinct de cel al

societă ii mama si ea poate actiona in relatiile cu terti in nume propiu si pe seama ei insasi. Pe ț

planul dreptului interna ional privat retinem ca statutul organic al filialei este supus legii sediul eiț

din România (lex societatis este legea Română).

b) filiala se afla totusi sub controlul societă ii mama din strainatateț , de fapt de aici

vine si denumirea cuvântului de filiala care provine de la filius, filii care inseamna fiu. Cum se

manifesta acest control: se poate manifesa in mai multe moduri cel mai frecvent controlul se

exercita prin capitalul social si anume societatea mama detine majoritatea capitalului social al

filialei mergand pana la 100% dar acesta poate avea si asociati romani insa controlul este

exercitat tot de societatea mama. Controlul se poate exercita si altfel prin organele de conducere

prin administratori, directori, cenzori.

Care este relatia dintre filiala si societatea mama din strainatate

Relatia se exprima pe 2 planuri - juridic si economic.

Pe plan juridic relatia este dominata de faptul ca filiala are personalitate juridică proprie,

dar asupra sa se exercita un control.

Economic filiala are ceea ce se numeste o autonomie relativa fata de societatea mama

(autonomia relativa - exista elemente de legatura (dependenta), dar si elemente de autonomie.

Dependenta consta in aceea ca fiind sub controlul societă ii mama filiala nu poate sa desfasoare ț

decat acele activită i care ii sunt delegate de societatea mama si in conditiile acesteia, in ț

coordonatele economice stabilite de societatea mama. Autonomia consta in faptul ca ea

intocmeste documente financiar contabile proprii, are buget propriu de venituri si cheltuieli,

bliant propiu distinct de cel al societă ii mama din strainatate.)ț

Cum se constituie filialele societă ilor straineț

Pt. ca ele sunt societă i de na ionalitate Română, filialele se constituie ca si celalalte ț ț

societă i Române, in functie de tipul său.ț

Ceea ce este particular este faptul ca in actul constitutiv al fililalei trebuie sa se

mentioneze in mod explicit caracterul ei de fililala si sa rezulte modul in care societatea mama

exercita controlul.

Functionarea filialelor

Filialele fiind persoane juridice Române ele trebuie sa respecte legea Română, in ceea ce

priveste fuctionarea lor si in mod specific sunt următoarele consecinte:

a) contabilitatea trebuie tinuta protrivit legii 82/1981

b) din punct de vedere valutar filiala este rezidenta valutar si in consecinta raportul juridic

incheiat de ea cu o alta persoană juridică Română, este un raport intre rezidenti cu consecinte de

exemplu pe tărâmul platii acestea se fac numai in lei, operatiunea de vanzare-cumapare a unui

bun nu este socotita un export si este supusa TVA din tara etc.

c) filiala este o forma de investitie straina in România pt. ca ea implica un aport de capital

si acesta este motivul pt .care se inregistreaza la registrul comertului.

Sucursalele

Definitie

- este un sediu secundar al societă ii mama din strainatate, lipsita de personalitate juridicăț

proprie care beneficiază de un capital ce ii este afectat in intregime de catre societatea mama din

strainatate si care poseda o anumita autonomie juridica si economică fata de societatea mama.

Din această def. rezultă 2 elemente esentiale ale sucursalelor si anume:

a) sucursala nu are personalitate juridică proprie, nu este asadar subiect de drept

distinct de societatea mama din strainatate, neavand personalitate juridică propie nu are nici

atributele acesteia si anume nu are un patrimoniu propriu dar are totusi un capital propriu, care ii

este afectata in exclusivitate de catre societatea mama.

Sucursala actioneaza intotdeauna pe seama societă ii mama din strainatateț , ceea ce

inseamna ca efectele patriomoniale ale actelor sale se produc in patrimoniul societă ii mama, de ț

regula sucursala actioneaza si in numele societă ii mama, in acest caz relatia imbracand forma ț

unui mandat actioneaza nomine alieno, dar pt. ca are un capital propriu sucursala poate actiona si

in nume propiu si pe seama societă ii mama in temeiul unui raport specific de comision.ț

Pe planul dreptului interna ional privat sucursala este supusa legii nationale a societă ii ț ț

mama asadar lex societatis este legea societă ii mama din strainatate.ț

b) sucursala este dependenta din punct de vedere juridc si economic fata de

societatea mama din strainatate avand insa totusi aumite elemente de autonomie juridică si

economică.

Relatia dintre sucursala si societatea mama din strainatate

A) este dependenta de societatea mama - in capitalul social, ea este constituita cu

capitalul 100% al societă ii mama, iar obiectul ei de activitate, modul de organizare si ț

func ionare sunt stabilite de societatea mama, toate conditiile de existenta sunt stabilite de ț

scietatea mama.

B) aceasta beneficiaza totusi de anumite elemente de autonomie juridica si economică.

Din punct de vedere economic sucursala are un capital propiu afectat ei in exclusivitate motiv pt.

care are autonomie gestionara, adica intocmeste documente contabile propii care insa trebuie

depuse si consolidate si la nivelul societă ii mama. Din punct de vedere juridic sunt cel putin 2 ț

aspecte de autonomie :

1 - scursala are o capacitate de subiect de drept limitat are capacitate procesuala in sensul

ca ea poate actiona pe tertii cu care a contractat pt. operatiunile pe care le-a efecutuat in tara, dar

intereseaza mai ales faptul ca ea poate fi chemata in judecata, are calitate procesuală pasiva, si

poate fi chemata in judecată de cocontractantul Român LA INSTAN A DIN TARA. Ț

2- sucursala poate fi supusa unei proceduri proprii de insolventa ( sa spunem de faliment)

distincta de cea pt. societatea mama din strainatate, se nume te o procedura de insolventa ș

secundara. Pt. că sucursala din România poate da faliment fara ca regimul juridc la societă ii ț

mama sa fie afectat, reciproca nu este valabila, daca societatea mama da faliment are loc o

procedura principala de faliment si vor intra in insolventa toate sucursalele ei din lume.

Constituirea sucursalei

Pt. ca o sucursala straina sa se constituie in România in primul rand, este necesar ca legea

straina adica legea societă ii mama sa permita acestei societă i deschiderea de sucursale in ț ț

strainatate, adică este necesara conditia reciprocitatii. Daca aceste conditii sunt indeplinite

constituirea sucursalei in România este supusa legii Române, sucursala se inregistreaza la

registrul comertului din România, se intocmeste un act constitutiv de catre societatea mama si se

inregistrează in conditiile prevazute de legea nr 26./1990, dar mai ales de Ordinul minsitrului

justitiei 2594/2008. Sucursala nu este obligata sa respecte conditia de capital prevazuta de legea

română pt. ca ea este persoană juridică straina. Din punct de vedere al denumirii ei in mod

obligatoriu in denumirea sucursalei trebuie sa apara denumirea sediul societă ii mama si cuvântulț

sucursala.