Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Curtea de Apel Iaşi
Raport de bilanţ2015
– 2016 –
Cuprins
Introducere: Scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015.............................6
Capitolul I: Starea instanţei în anul 2015.............................................................................10
Secţiunea 1. Activitatea instanţei.........................................................................................10
1.1. Volumul de activitate...............................................................................................10
1.1.1. Volumul total de activitate la nivelul instanţei şi pe secţii...............................10
Dosare nou intrate...................................................................................................11
Cauze pe rol............................................................................................................13
Dosare soluţionate...................................................................................................15
Stoc iniţial şi stoc final de dosare...........................................................................17
Dosare suspendate...................................................................................................20
1.1.2. Evoluţia volumului de activitate la Curtea de Apel Iaşi în perioada 2011-2015
.................................................................................................................21
1.1.3. Volumul de activitate al instanţei în raport de stadiile procesuale, pe secţii şi pe
materii......................................................................................................22
Dosare nou intrate...................................................................................................23
Cauze pe rol..........................................................................................…………..24
Cauze soluţionate....................................................................................................26
Cauze suspendate....................................................................................................27
1.1.4. Operativitatea în soluţionare la Curtea de Apel Iaşi.........................................28
1.1.5. Volumul de activitate al instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi. .36
Volumul cauzelor nou intrate..................................................................................36
Volumul total al cauzelor aflate pe rol (cauze nou intrate + stoc anterior).............38
Volumul cauzelor soluţionate.................................................................................40
Stocul final de dosare..............................................................................................42
Operativitatea în soluţionare la instanţele arondate Curţii de Apel Iaşi.................45
1.2. Încărcătura pe judecător...........................................................................................50
1.2.1. Încărcătura raportată la numărul de judecători din schemă şi la numărul de
judecători care au funcţionat efectiv în cadrul Curţii de Apel Iaşi..........50
1.2.2. Încărcătura pe judecător la Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate....................55
2
1.2.3. Încărcătura pe judecător la Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate................56
1.3. Managementul resurselor umane..............................................................................60
1.3.1. Situaţia judecătorilor.........................................................................................64
a. Funcţiile de execuţie...........................................................................................64
b. Funcţiile de conducere........................................................................................67
1.3.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar.......................69
1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă.....................70
1.4.1. Analiza activităţii Curții de Apel Iași din perspectiva indicatorilor de eficienţă
.................................................................................................................71
1.4.2. Analiza activităţii instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi, din
perspectiva indicatorilor de eficienţă.......................................................79
1.5. Probleme generale de management al instanţei........................................................82
Secţiunea 2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei.................................87
2.1. Infrastructura........................................................................................................87
2.2. Resursele financiare şi materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2015.......89
Secţiunea 3. Calitatea actului de justiţie..............................................................................95
3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de
desfiinţare.................................................................................................95
3.2. Durata de soluţionare a cauzelor..........................................................................98
3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare.....................................................105
3.4. Soluțiile pronunțate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, motivele care au determinat
adoptarea acestor și impactul asupra sistemului judiciar.......................109
3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar..........123
3.5.1. Formarea profesională a judecătorilor........................................................123
3.5.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate....................126
Capitolul II: Principalele modificări legislative cu impact asupra activităţii sistemului
judiciar în anul 2015.................................................................................................128
Capitolul III: Independența și răspunderea judecătorilor...............................................145
Secțiunea 1. Independența judecătorilor instanței în anul 2015.........................................145
Secţiunea 2. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar..............146
3
2.1. Aspecte privind răspunderea judecătorilor.............................................................146
2.2. Aspecte privind răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de specialitate şi a
celorlalte categorii de personal.....................................................................147
Secțiunea 3. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar......................148
Capitolul IV: Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european şi cooperarea
internaţională............................................................................................................149
Capitolul V: Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu
societatea civilă..........................................................................................................157
Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii.............................................................157
Raporturile cu Ministerul Justiţiei......................................................................................158
Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii şi cu Şcoala Naţională de Grefieri......159
Raporturile cu Inspecția Judiciară......................................................................................160
Raporturile cu Parchetele...................................................................................................161
Raporturile cu Barourile Iaşi şi Vaslui...............................................................................162
Raporturile cu mass-media.................................................................................................163
Raporturile cu justiţiabilii..................................................................................................164
Participarea la diferite programe şi raporturile cu organismele societăţii civile................167
Capitolul VI: Concluzii.........................................................................................................170
4
Introducere: Scurte consideraţii privind situaţia instanţei în
anul 2015
Anul 2015 a consolidat, pentru toate instanțele judecătorești și sistemul românesc de
justiție în general, amplul proces de dezvoltare a justiției ca serviciu public modern, credibil și
previzibil, fiind anul în care și-au produs din plin efectele noile coduri. Provocarea majoră a
noilor coduri a privit normele de procedură, în materia dreptului substanțial existând soluții de
continuitate față de vechea reglementare.
Pentru Curtea de Apel Iași, activitatea desfăşurată în anul 2015 a fost marcată și de
funcționarea în Noul Palat de Justiție din Iași, edificiu care găzduiește Curtea de Apel Iași și
Tribunalul Iași și care consolidează capacitatea administrativă a instanțelor ieșene, asigurând
o infrastructură ce întrunește condițiile de funcționalitate, de modernitate, de demnitate și de
reprezentativitate normale pentru o instituție fundamentală a statului de drept, așa cum este o
instanță judecătorească.
Noul Palat de Justiție din Iași contribuie, pe de o parte, la sporirea accesibilității
instanței, a gradului de satisfacție a cetățenilor și, implicit, a nivelului de încredere în justiție,
ca serviciu public, iar, pe de altă parte, sprijină efortul conjugat al judecătorilor și personalului
auxiliar în procesul complex și, deopotrivă, provocator, de punere în operă a noilor coduri,
consolidând profesionalismul acestora și protejând integritatea instanței.
Din perspectiva acestor consideraţii, obiectivul major al Curţii de Apel Iaşi în anul
2015 l-a reprezentat, ca şi în anii anteriori, continuarea procesului de optimizare a
performanţelor curţii şi instanţelor din circumscripţie, şi, implicit, de creştere a nivelului
satisfacţiei şi încrederii publice, urmărind – în limita constrângerilor de natură legală şi
financiară – identificarea şi utilizarea acelor proceduri, resurse şi opţiuni care se află sub
controlul şi sunt de competenţa instanţelor şi care sporesc eficienţa, eficacitatea şi calitatea
actului de justiţie şi, prin acestea, consolidează independenţa justiţiei şi reclădesc încrederea
în actul de justiţie.
Ca urmare a Hotărârii nr. 654 din 31.08.2011 a Secției pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, în cadrul Curţii de Apel Iaşi pe parcursul anului de referinţă au
funcţionat 4 secţii:
- Secţia civilă, căreia i-au fost alocate 11 posturi de judecător;
- Secţia penală şi pentru cauze cu minori, căreia i-au fost alocate 13 posturi de
judecător;
5
- Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, căreia i-au fost alocate 7 posturi de
judecător;
- Secţia contencios administrativ şi fiscal, căreia i-au fost alocate 8 posturi de
judecător.
Conducerea Curţii de Apel Iaşi a fost asigurată în cursul anului 2015, pentru funcţia de
preşedinte, de către judecător Cristina Truțescu și pentru funcțiile de vicepreședinte de către
judecător Nelu-Iustinian Obreja-Manolache și judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu.
Conducerea secţiilor a fost asigurată, la nivelul anului 2015, de către judecător Viorica
Olariu în calitate de preşedinte al Secţiei civile, judecător Tatiana Juverdeanu în calitate de
preşedinte al Secţiei penale şi pentru cauze cu minori, judecător Elena-Violeta Pinte în calitate
de preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, şi judecător Georgeta Pavelescu
până la data de 1 februarie 2015 și judecător Pruteanu Daniela de la data de 21 aprilie 2015 în
calitate de preşedinte al Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Conducerea colectivă a Curţii de Apel Iaşi asigurată de Colegiul de conducere şi-a
desfăşurat activitatea, în următoarea componenţă: preşedinte, membru de drept, judecător
Cristina Truţescu, președintele Curții de Apel Iași, iar în calitate de membri aleşi judecător
Diana-Mihaela Cheptene-Micu (mandat 26.02.2014 – 26.02.2017), judecător Elena
Gheorghiu (mandat 13.10.2014 – 13.10.2017), judecător Daniela Pruteanu (mandat
30.05.2013 – 30.05.2016), judecător Nelu-Iustinian Obreja-Manolache (mandat 13.10.2014 –
13.10.2017) și judecător Constantin-Gabriel Tarlion (mandat 13.10.2014 – 13.10.2017).
Conducerea activităţii personalului auxiliar de specialitate şi conex a fost realizată de
prim-grefier Corina-Paula Băjenaru (în perioada 5.01.2015 – 9.02.2015, pe funcția de prim-
grefier a fost numit cu delegație grefierul Brișan Rodica-Elena) şi de grefierii şefi de secţie:
grefier Hatmanu Anda – grefier-şef al Secţiei civile, Cerasela Albină – grefier-şef al Secţiei
penale şi pentru cauze cu minori, Gabriela-Carmen Romanescu – grefier-şef al Secţiei de
contencios administrativ şi fiscal, Ecaterina Gheorghiu – grefier-şef al Secţiei pentru conflicte
de muncă şi asigurări sociale.
Conducerea departamentului economico-financiar şi administrativ a fost asigurată de
managerul economic, economist Ştefăniţă Cristian-Florin.
La nivelul resurselor umane nu au existat fluctuaţii majore, statele de funcţii şi de
personal ale Curţii de Apel Iaşi şi ale instanţelor arondate cuprinzând la sfârşitul anului 723
posturi.
În continuarea procesului de suplimentare a schemelor de personal la nivel național,
început în anul 2013, statele de funcții și de personal ale Curții de Apel Iași și instanțelor
6
arondate au fost suplimentate cu 3 posturi de grefier, în baza Hotărârii Guvernului nr. 486 din
30.06.2015. Astfel, prin Ordinul ministrului justiției nr. 3968/C/17.11.2015 au fost
suplimentate schemele de personal ale Curții de Apel Iași, Tribunalului Iași și Judecătoriei
Iași cu câte 1 post de grefier cu studii superioare.
Pe de altă parte, în continuarea procesului de reorganizare a instanțelor și reechilibrare
a schemelor de personal, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 412
din 29.04.2015, au fost indisponibilizate, în vederea redistribuirii, 1 post de judecător la
Judecătoria Vaslui, 3 posturi de judecător la Judecătoria Bîrlad, 1 post de judecător la
Judecătoria Huși, 1 post de judecător la Judecătoria Hîrlău și 1 post de judecător la
Judecătoria Răducăneni.
Prin aceeași hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a suplimentat
schema de judecători a Judecătoriei Iași cu 1 post, de la data de 1.06.2015 (Ordinul
ministrului justiției nr. 1672/C/21.05.2015).
Structura posturilor pentru aparatul propriu al Curţii de Apel Iaşi a cuprins 39 de
posturi de judecător (în perioada 15 iulie 2015 – 31.12.2015, 40 de posturi, 1 post de
judecător fiind transferat temporar din schema de personal a Judecătoriei Pașcani în schema
de personal a Curții de Apel Iași), numărul posturilor aferente categoriei personalului auxiliar
de specialitate și conex a fost de 54, cel al posturilor de funcționar public de 10, iar numărul
posturilor de personal contractual a fost de 6.
Personalul încadrat la nivelul instanţei a fost repartizat prin Hotărârea Colegiului de
conducere al Curții de Apel Iași nr. 29/3.12.2014 și prin Ordinul de serviciu nr. 1/24.02.2015
pe secţii și compartimente auxiliare, în urma analizei necesităţilor instanţei, a pregătirii
profesionale şi a experienţei fiecărui salariat.
Potrivit sferei competenţei funcţionale şi materiale, activitatea Curţii de Apel Iaşi
organizată în cele 4 secţii a impus constituirea completelor de judecată, precum şi a unor
complete specializate în materiile în care prin norme speciale se instituie această obligaţie.
Astfel, la nivelul Secţiei civile au fost înființate 11 complete de fond, 6 complete de
apel şi 4 complete de recurs, în cadrul secţiei funcţionând şi complete specializate în
soluţionarea cauzelor cu minori şi de familie, cauzelor privind societăţi, registrul comerţului,
concurenţă neloială, precum şi complete specializate pentru soluţionarea căilor de atac din
materia procedurilor de preinsolvenţă şi de insolvenţă.
La nivelul Secţiei penale, au fost stabiliți judecătorii pentru exercitarea funcției de
judecători de drepturi și libertăți și judecători pentru exercitarea funcțiilor de cameră
preliminară și judecată, potrivit împărțirii funcțiilor judiciare dispuse prin Hotărârea nr.
7
2/17.01.2014 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Iași, cu modificările aduse prin
Hotărârea nr. 29/3.12.2014 și Hotărârea 14/29.05.2015. Au fost înființate și au funcționat 10
complete pentru cauze directe cameră preliminară și judecată; 10 complete pentru contestații
cameră preliminară; 10 complete pentru contestații la judecată; 3 complete pentru cooperare
judiciară internațională în materie penală; 1 complet de drepturi și libertăți pentru cauze
directe și contestații (judecătorii desemnați să exercite funcția de judecător de drepturi și
libertăți, zilnic, câte o săptămână, prin rotație); 1 complet pentru contestații măsuri preventive
cameră preliminară și 1 complet pentru contestații măsuri preventive în cursul judecății (prin
rotație judecătorii de cameră preliminară și judecată, zilnic, câte o săptămână); 5 complete de
apel. În cadrul completelor de fond și apel au funcționat complete specializate în materia
prevăzută de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție.
La nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal au fost constituite 7 complete
de fond, 3 complete de apel, 3 complete de recurs şi 3 complete specializate în soluţionarea
cererilor privind restituirea taxei auto şi de poluare.
La nivelul Secţiei de conflicte de muncă şi asigurări sociale au fost constituite 7
complete de fond, 4 complete de apel şi 2 complete de recurs.
8
Capitolul I: Starea instanţei în anul 2015
Secţiunea 1. Activitatea instanţei
Începând cu anul 2015, instanţele judecătoreşti analizează starea instanţei utilizând
exclusiv datele statistice generate de aplicaţia statistică statisECRIS, în baza Hotărârii nr.
1305/2014 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, aplicație care
constituie un instrument de analiză, de implementare a indicatorilor de eficiență și eficacitate
și de măsurare a performanţei activităţii instanţelor.
1.1. Volumul de activitate
1.1.1. Volumul total de activitate la nivelul instanţei şi pe secţii
Prezentarea datelor
Indicatorii statistici cantitativi reprezentativi relevă pentru anul 2015 următorul volum
de activitate:Tabel 1
SecţiaStoc iniţial
la 1.01.2015
Intrate în cursul anului
Total cauze pe
rolSoluţionate Stoc
final Suspendate Operativitate5/(4-7)
Operativitate5/3
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Civilă 731 1465 2196 1642 554 69 77,20% 112,08%Penală 560 1973 2533 2072 461 0 81,80% 105,02%
Contencios administrativ 785 1855 2640 1859 781 201 76,22% 100,22%
Conflicte de muncă 600 2308 2908 2445 463 51 85,58% 105,94%
Total general 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%
Grafic 1
Civilă Penală Contencios Litigii de muncă0
500
1000
1500
2000
2500
3000
731560
785600
1465
19731855
23082196
2533 26402908
1642
20721859
2445
Volumul total de activitate pe instanţă şi pe secţii
Stoc iniţial
Dosare noi
Dosare rol
Soluţionate
9
Tabel 2Dinamica activităţii Curţii de Apel Iaşi - situaţie comparativă 2014 -2015
Instanţa AnulStoc
iniţialDosare
noi
Total dosare
rol
Total dosare
soluţionateStoc final Suspendate Operativitate
4/(3-6)Operativitate
4/2
1 2 3 4 5 6 7 8
Secţia civilă
2014 578 1565 2143 1425 718 112 70,16% 91,05%
2015 731 1465 2196 1642 554 69 77,20% 112,08%
tendinţe 26,47% -6,39% 2,47% 15,23% -22,84% -38,39% +7,04 21,03
Secţia penală
2014 398 2458 2856 2292 564 0 80,25% 93,25%
2015 560 1973 2533 2072 461 0 81,80% 105,02%
tendinţe +40,70% -19,73% -11,31% -9,60% -18,26% - +1,55 11,77
Secţia contencios
administrativ
2014 1695 3444 5139 4365 774 148 87,46% 126,74%
2015 785 1855 2640 1859 781 201 76,22% 100,22%
tendinţe -53,69% -46,14% -48,63% -57,41% +0,90% +35,81% -11,24 -26,52
Secţia conflicte de
muncă
2014 795 1716 2511 1908 603 91 78,84% 111,19%
2015 600 2308 2908 2445 463 51 85,58% 105,94%
tendinţe -24,53% +34,50% +15,81% +28,14% -23,22% -43,96% +6,74 -5,25
Total Curtea de Apel Iaşi
2014 3466 9183 12649 9990 2659 351 81,23% 108,79%
2015 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%
tendinţe -22,79% -17,23% -18,75% -19,74% -15,04% -8,55% -0,7 -3,30
Analiza datelor
Dosare nou intrate
În anul 2015, instanţa a fost învestită cu 7601 dosare nou intrate. Comparând volumul
dosarelor nou intrate din anul 2015 cu cel înregistrat în anul 2014 (9183) se constată o
scădere cu 17,23% (cu 1582 dosare).
Evoluția acestui indicator este în acord cu tendința generală de scădere înregistrată
pentru acest grad de jurisdicție la nivel național (scădere cu -18,38%).
Examinând evoluţia în timp, respectiv în perioada 2011-2015, cu privire la totalul
dosarelor nou intrate pe rolul instanţei, se poate observa că, după o perioadă de creştere
constantă ce a condus la dublarea volumului în anul 2013 (12.438) faţă de anul 2009, în anul
2015 a continuat tendinţa de scădere înregistrată în anul anterior, revenindu-se la nivelul
volumului de dosare nou intrate din anul 2011 (7779 dosare). Faţă de anul 2011 se evidenţiază
o scădere cu 2,29% (178 dosare) de la 7779 dosare în anul 2011, la 7601 în anul de referinţă.
10
Grafic 2
2011 2012 2013 2014 20150
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
7779
9491
12438
9183
7601
Evoluţia dosarelor nou intrate în perioada 2011-2015
Total dosare nou intrate
Într-o reprezentare pe secţii, se pot observa următoarele date statistice:
- Secţia civilă – înregistrează o scădere cu 100 dosare (-6,39%), de la 1565 dosare în
anul 2014, la 1465 dosare în anul de referinţă;
- Secţia de contencios administrativ şi fiscal – înregistrează o scădere semnificativă
cu 1589 dosare (-46,14%), de la 3444 dosare în anul 2014, la 1855 dosare în anul de
referinţă; scăderea semnificativă s-a înregistrat în privinţa cauzelor având ca obiect
pretenţii, cu 1648 cauze reprezentând un procent de 68,30% (cauze având ca obiect
restituire taxă poluare/taxa emisii poluante/timbru mediu), cauzată în special de
scăderea volumului unor astfel de cauze la instanţele de fond;
- Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale - înregistrează o creştere
semnificativă cu 592 dosare (+34,50%), de la 1716 dosare în anul 2014, la 2308
dosare în anul de referinţă; creşterea semnificativă s-a înregistrat în privinţa cauzelor
având ca obiect drepturi băneşti (+108,29%);
- Secţia penală şi pentru cauze cu minori – înregistrează o scădere semnificativă cu
485 dosare (-19,73%), de la 2458 dosare în anul 2014, la 1973 dosare în anul de
referinţă; scăderi semnificative s-au înregistrat în privinţa cauzelor având ca obiect
contestaţii la executare (-34,86%) şi intervenirea unei legi penale noi ( -94,64%),
scăderi datorate în special diminuării impactului intrării în vigoare a noilor coduri
penale.
11
Tabel 3Situaţia comparativă 2014 – 2015 a dosarelor nou intrate, pe secţii
Anul Total SecţiaCivilă Contencios Conflicte de muncă Penală
2014 9183 1565 3444 1716 24582015 7601 1465 1855 2308 1973
Tendinţe % -17,23% -6,39% -46,14% +34,50% -19,73%
Din totalul de 7601 dosare nou înregistrate pe rolul Curţii de Apel Iaşi în anul 2015,
19,27% sunt cauze civile, 25,96% cauze penale, 30,36% litigii de muncă şi asigurări sociale şi
24,40% cauze de contencios administrativ şi fiscal.Grafic 3
Secţia civilă19,27%
Secţia contencios
24,40%Secţia litigii de muncă30,36%
Secţia penală25,96%
Distribuţia procentuală, pe secţii, a dosarelor nou intrate în anul 2015
Pe materii, situaţia dosarelor nou intrate se prezintă astfel:Tabel 4
Situaţia dosarelor nou intrate în anul 2015, pe materiiMateria
Penal Civil Proprietate intelectuală
Contencios administrativ şi
fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesionişti
Minori şi familie Faliment
Litigii de
muncă
1973 428 5 1855 215 212 108 612 2093
TOTAL = 7601
Cauze pe rol
În anul de referinţă, instanţa a fost învestită cu un număr total de 10.277 dosare.
Comparând volumul total de dosare aflate pe rol, din anul 2015 cu cel înregistrat în anul 2014
(12.649) se constată o scădere cu 18,75% (cu 2372 dosare).
Evoluția acestui indicator este în acord cu tendința generală de scădere înregistrată
pentru acest grad de jurisdicție la nivel național (scădere cu -19,87%).
12
Examinând evoluţia în timp, respectiv perioada 2011-2015, cu privire la totalul
dosarelor aflate pe rolul instanţei, se poate observa că, după o perioadă de creştere constată ce
a condus la dublarea volumului în anul 2013 (14.676) faţă de anul 2009, în anul 2015 a
continuat tendinţa de scădere înregistrată în anul anterior, menţinându-se totuşi peste nivelul
anului 2011 (9.037 dosare). Faţă de anul 2011 se evidenţiază o creştere de 13,72% (1240
cauze mai mult) de la 9037 cauze în anul 2011, la 10.277 în anul de referinţă.
Grafic 4
2011 2012 2013 2014 20150
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
9037
12151
14676
12649
10277
Evoluţia dosarelor aflate pe rol în perioada 2011-2015
Total dosare rol
Într-o prezentare pe secţii, se pot observa următoarele date statistice:
- Secţia civilă – înregistrează o creştere cu 53 dosare (+2,47%), de la 2143 dosare în
anul 2014, la 2196 dosare în anul de referinţă;
- Secţia de contencios administrativ şi fiscal – înregistrează o scădere semnificativă
cu 2499 dosare (-48,63%), de la 5139 dosare în anul 2014, la 2640 dosare în anul de
referinţă;
- Secţia pentru muncă şi asigurări sociale – înregistrează o creştere cu 397 dosare
(+15,81%), de la 2511 dosare în anul 2014, la 2908 dosare în anul de referinţă;
- Secţia penală şi pentru cauze cu minori – înregistrează o scădere cu 323 dosare
(-11,31%), de la 2856 dosare în anul 2014, la 2533 dosare în anul de referinţă.
13
Tabel 5Situaţia comparativă 2014 - 2015 a cauzelor aflate pe rol (Total rol), pe secţii
Anul TotalSecţia
Civilă Contencios Conflicte de muncă Penală2014 12.649 2143 5139 2511 28562015 10.277 2196 2640 2908 2533
Tendinţe % -18,75% +2,47% -48,63% +15,81% -11,31%
Din cele 10.277 dosare aflate pe rolul Curții de Apel Iaşi în anul 2015, 21,37% au fost
gestionate de Secţia civilă, 24,65% de Secţia penală, 28,30% de Secţia pentru conflicte de
muncă şi asigurări sociale, iar 25,69% de Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Grafic 5
Secţia civilă21,37%
Secţia contencios25,69%
Secţia litigii de muncă28,30%
Secţia penală24,65%
Distribuţia procentuală, pe secţii, a dosarelor aflate pe rolul în anul 2015
Tabel 6Situaţia cauzelor aflate pe rol (Total rol) în anul 2015, pe materii
Materia
Penal Civil Proprietate intelectuală
Contencios administrativ şi
fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesionişti
Minori şi familie Faliment
Litigii de
muncă
2533 676 8 2640 303 331 155 1026 2605
TOTAL = 10.277
Dosare soluţionate
În anul de referinţă, instanţa a soluţionat un număr total de 8018 dosare. Comparând
volumul total de dosare soluţionate în anul 2015, cu cel înregistrat în anul 2014 (9990), se
constată o scădere cu 19,74% (cu 1972 dosare).
14
Evoluția acestui indicator este în acord cu tendința generală de scădere înregistrată
pentru acest grad de jurisdicție la nivel național (scădere cu -18,24%).
Examinând evoluţia în timp, respectiv în perioada 2011-2015, cu privire la totalul
dosarelor soluționate, ca şi în cazul dosarelor nou intrate şi al totalului dosarelor aflate pe
rolul instanţei, se poate observa că, deşi în anul de referinţă 2015 a continuat tendinţa de
scădere, numărul cauzelor soluţionate se menţine peste nivelul anului 2011 (7203 dosare).
Faţă de anul 2011 se evidenţiază o creştere de 11,31% (815 dosare) de la 7203 dosare în anul
2011, la 8018 în anul de referinţă.
Grafic 6
2011 2012 2013 2014 20150
2000
4000
6000
8000
10000
12000
7203
9943
11215
9990
8018
Evoluţia dosarelor soluţionate în perioada 2011-2015
Total dosare soluţionate
Într-o prezentare pe secţii, se pot observa următoarele date statistice:
- Secţia civilă – înregistrează o creştere cu 217 dosare (+15,23%), de la 1425 dosare în
anul 2014, la 1642 dosare în anul de referinţă;
- Secţia de contencios administrativ şi fiscal – înregistrează o scădere semnificativă
cu 2506 dosare (-57,41%), de la 4365 dosare în anul 2014, la 1859 dosare în anul de
referinţă;
- Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale - înregistrează o creştere
semnificativă cu 537 dosare (+28,14%), de la 1908 dosare în anul 2014, la 2445
dosare în anul de referinţă;
- Secţia penală şi pentru cauze cu minori – înregistrează o scădere cu 220 dosare
(-9,60%), de la 2292 dosare în anul 2014, la 2072 dosare în anul de referinţă.
15
Tabel 7Situaţia comparativă 2014 -2015 a dosarelor soluţionate, pe secţii
Anul Total SecţiaCivilă Contencios Litigii de muncă Penală
2014 9990 1425 4365 1908 22922015 8018 1642 1859 2445 2072
Tendinţe% -19,74% +15,23% -57,41% +28,14% -9,60%
Din cele 8018 dosare soluţionate la Curtea de Apel Iaşi în anul 2015, 20,48% au
provenit din Secţia civilă, 25,84% din Secţia penală, 30,49% din Secţia pentru conflicte de
muncă şi asigurări sociale, iar 23,19% din Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Grafic 7
Secţia civilă20,48%
Secţia de contencios
administrativ23,19%
Secţia litigii de muncă30,49%
Secţia penală25,84%
Distribuţia procentuală, pe secţii, a dosarelor soluţionate în anul 2015
Tabel 8Situaţia cauzelor soluţionate în anul 2015, pe materii
Materia
Penal Civil
Proprietate
intelectuală
Contencios administrativ
şi fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesionişti
Minori şi
familieFaliment
Litigii de
muncă
2072 502 6 1859 232 246 125 763 2213
TOTAL = 8018
Stoc iniţial şi stoc final de dosare
În anul de referinţă datele statistice au fost extrase în mod automat, din programul
statisECRIS.
16
Baza de date în care sunt stocate datele statistice la nivel central suportă actualizări
periodice, pentru corelarea datelor colectate, motiv pentru care indicatorii privind stocul de
dosare, atât cel final al anului 2014, cât şi cel iniţial al anului 2015, la nivel de secţii, s-au
modificat nesemnificativ, existând o diferenţă de 17 dosare între stocul final raportat la finalul
anului 2014 (2659 dosare) şi stocul iniţial preluat la începutul anului 2015 (2676 dosare).
Aceste date statistice sunt reflectate în tabelul următor:
Tabel 9
Secţia 2014 2015Stoc iniţial Stoc final Stoc iniţial Stoc final
Civilă 578 718 731 554Contencios administrativ 1695 774 785 781
Conflicte de muncă 795 603 600 463
Penală 398 564 560 461Total 3466 2659 2676 2259
Grafic 8
Secţia civilă27,32%
Secţia de contencios
administrativ29,33%Secţia litigii de
muncă22,42%
Secţia penală20,93%
Distribuţia procentuală, pe secţii, a stocului de dosare la începutul anului 2015
17
Grafic 9
Secţia civilă24,52%
Secţia de contencios
administrativ34,57%
Secţia litigii de muncă20,50%
Secţia penală20,41%
Distribuţia procentuală, pe secţii, a stocului de dosare la sfârşitul anului 2015
Tabel 10Situaţia cauzelor aflate în stoc la finalul anului 2015, pe materii
Materia
Penal Civil
Proprietate
intelectuală
Contencios administrativ
şi fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesionişti
Minori şi
familieFaliment
Litigii de
muncă
461 174 2 781 71 85 30 263 392TOTAL = 2259
În ceea ce priveşte durata cauzelor aflate în stocul final (2259 cauze, în care sunt
incluse toate cauzele aflate pe rol în diferite stadii, respectiv cele cu termen de judecată în
anul 2016 ori care se află în procedura de regularizare în materie civilă, cauzele suspendate şi
cele soluţionate cu documentul de soluţionare nefinalizat), situaţia se prezintă astfel:
18 cauze au o vechime de peste 2 ani;
60 cauze au o vechime cuprinsă între 1 şi 2 ani;
143 cauze au o vechime cuprinsă între 6 luni şi un an;
2038 cauze au o vechime cuprinsă între 0-6 luni.
Trebuie precizat şi faptul că, din totalul celor 2259 de dosare aflate pe stoc la finele
anului 2015, 706 de cauze reprezintă dosare nou intrate în anul de referinţă care au primit,
prin repartizare aleatorie, prim termen de judecată în anul 2016 ori se află în procedura de
regularizare. Dacă din totalul cauzelor aflate în stoc se scad dosarele suspendate (321),
precum şi cele care au primit prim termen de judecată în anul 2016 ori se află în procedura de
18
regularizare (706), se constată că stocul real de dosare (care au avut cel puţin un termen de
judecată) este de doar 1027 cauze, ceea ce reprezintă un procent de 9,99% din totalul cauzelor
aflate pe rol și un procent de 45,46% din totalul dosarelor aflate în stocul final.
Dosare suspendate
La sfârşitul anului de referinţă, la nivelul instanţei s-au înregistrat 321 de dosare
suspendate. Comparând volumul dosarelor suspendate din anul 2015 (321) cu cel înregistrat
în anul 2014 (351) se constată o scădere cu 8,55% (cu 30 dosare).
Într-o prezentare pe secţii, se pot observa următoarele date statistice:
- Secţia civilă – înregistrează o scădere cu 43 dosare suspendate (-38,39%), de la 112
dosare în anul 2014, la 69 dosare în anul de referinţă;
- Secţia de contencios administrativ şi fiscal – înregistrează o creştere cu 53 dosare
(+35,81%), de la 148 dosare în anul 2014, la 201 dosare în anul de referinţă;
- Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale - înregistrează o scădere cu
40 dosare (-43,96%), de la 91 dosare în anul 2014, la 51 dosare în anul de referinţă.
Tabel 11
Situaţia comparativă 2014 – 2015 a dosarelor suspendate, pe secţii
Anul Total SecţiaCivilă Contencios Litigii de muncă
2014 351 112 148 912015 321 69 201 51
Tendinţe% -8,55% -38,39% +35,81% -43,96%
Grafic 10
Secţia civilă21,49%
Secţia contencios62,62%
Secţia litigii de muncă15,89%
Distribuţia procentuală, pe secţii, a dosarelor suspendate la finalul anului 2015
19
Tabel 12Situaţia cauzelor suspendate la finalul anului 2015, pe materii
Materia
Penal Civil
Proprietate
intelectuală
Contencios administrativ
şi fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesionişti
Minori şi
familieFaliment
Litigii de
muncă
0 39 0 201 6 14 4 12 45TOTAL = 321
1.1.2. Evoluţia volumului de activitate la Curtea de Apel Iaşi în perioada 2011-2015
Datele statistice ale activității Curţii de Apel Iaşi pentru ultimii 5 ani (2011-2015)
evidenţiază o creştere a volumului de activitate de la un an la altul până în anul 2013, în raport
cu anul de bază 2011, urmată de o revenire în anul de referinţă la nivelul anului 2011, volum
de muncă ce determină, în continuare, o creştere considerabilă şi sistematică a efortului
judecătorilor şi al personalului auxiliar de specialitate.
Aceste date sunt reliefate în tabelul şi graficul următor:
Tabel 13ANUL Dosare noi Total cauze pe rol Soluţionate Stoc final Operativitate2011 7779 9037 7203 1834 83,25%2012 9491 12.151 9943 2208 84,29%2013 12.438 14.676 11.215 3461 77,94%2014 9183 12.649 9990 2659 81,23%2015 7601 10.277 8018 2259 80,53%
Grafic 11
2011 2012 2013 2014 20150
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
7779
9491
12438
9183 76019037
12151
14676
12649
10277
72039943
112159990
8018
1834 22083461
2659 2259
Evoluţia în timp a principalilor indicatori ai volumului de activitate
Dosare noi
Total dosare rol
Dosare soluţionate
Stoc final
20
Evoluţia volumului de activitate la Curtea de Apel Iaşi în perioada 2011-2015 în raport de anul de bază 2011
Tabel 14ANUL Dosare noi Total cauze pe rol Soluţionate2011 7779 - 9037 - 7203 -2012 9491 +22,00% 11.251 +24,50% 9943 +38,04%2013 12.438 +59,89% 14.676 +62,40% 11.215 +55,70%2014 9183 +18,05% 12.649 +39,97% 9990 +38,69%2015 7601 -2,29% 10.277 +13,72% 8018 +11,31%
Evoluţia volumului de activitate la Curtea de Apel Iaşi în perioada 2011-2015 raportat de la un an la altul
Tabel 15ANUL Dosare noi Total cauze pe rol Soluţionate2011 7779 - 9037 - 7203 -2012 9491 +22,04% 11.251 +24,49% 9943 +38,03%2013 12.438 +31,05% 14.676 +20,78% 11.215 +12,81%2014 9183 -26,17% 12.649 -13,81% 9990 -10,92%2015 7601 -17,23% 10.277 -18,75% 8018 -19,74%
1.1.3. Volumul de activitate al instanţei în raport de stadiile procesuale, pe secţii şi pe materii
Prezentarea datelorTabel 16
Situaţia cauzelor aflate pe rolul instanţei în anul 2015, în raport de stadiile procesuale
SecţiaStadiul
procesual
Stoc iniţial la
1.01.2015
Intrate în
cursul anului
Total cauze pe rol
Soluţionate Stoc final Suspendate Operativitate
6/(5-8)Operativitate
6/4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Civilă
F 43 105 148 127 21 0 85,81% 120,95%
A 200 676 876 586 290 26 68,94% 86,69%
R 488 684 1172 929 243 43 82,29% 135,82%
Total 731 1465 2196 1642 554 69 77,20% 112,08%
Penală
F 96 408 504 434 70 0 86,11% 106,37%
A 365 923 1288 979 309 0 76,01% 106,07%
R 4 0 4 2 2 0 50,00% #DIV/0!
C 95 642 737 657 80 0 89,15% 102,34%
Total 560 1973 2533 2072 461 0 81,80% 105,02%
ContenciosF 116 244 360 249 111 10 71,14% 102,05%
A 10 27 37 32 5 1 88,89% 118,52%
21
R 659 1584 2243 1578 665 190 76,86% 99,62%
Total 785 1855 2640 1859 781 201 76,22% 100,22%
Conflicte de muncă
F 0 15 15 14 1 0 93,33% 93,33%
A 469 2198 2667 2251 416 13 84,82% 102,41%
R 131 95 226 180 46 38 95,74% 189,47%
Total 600 2308 2908 2445 463 51 85,58% 105,94%
TOTAL GENERAL
F 255 772 1027 824 203 10 81,02% 106,74%
A 1044 3824 4868 3848 1020 40 79,70% 100,63%
R 1282 2363 3645 2689 956 271 79,70% 113,80%
C 95 642 737 657 80 0 89,15% 102,34%
Total 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%
F = fonduri; A = apeluri; R = recursuri; C = contestaţii
Analiza datelor
Dosare nou intrate
În anul 2015 au fost înregistrate:
772 cauze în stadiul procesual fond (105 Secţia civilă, 408 Secţia penală, 244 Secţia de
contencios administrativ, 15 Secţia pentru conflicte de muncă);
3824 cauze în stadiul procesual apel (676 Secţia civilă, 923 Secţia penală, 27 Secţia de
contencios administrativ, 2198 Secţia pentru conflicte de muncă);
2363 cauze în stadiul procesual recurs (684 Secţia civilă, 1584 Secţia de contencios
administrativ, 95 Secţia pentru conflicte de muncă);
642 cauze în stadiul procesual contestaţie (toate în Secţia penală).
În tabelul de mai jos sunt cuprinse datele statistice cu privire la dosarele nou intrate, pe
stadii procesuale, în perioada de referinţă, comparativ cu anul 2014:
Tabel 17Situaţia comparativă 2014 - 2015 a dosarelor nou intrate pe secţii şi stadii procesuale
AnulStadiul
procesual
TotalSecţia
Civilă Contencios Conflicte de muncă Penală
2014 F 718 81 236 3 3982015 F 772 105 244 15 408Tendinţe(+/-%) +7,52% +29,63% +3,39% +400% +2,51%2014 A 2568 430 29 974 11352015 A 3824 676 27 2198 923Tendinţe(+/-%) +48,91% +57,21% -6,90% +125,67% +18,68%
22
2014 R 5082 1054 3179 739 1102015 R 2363 684 1584 95 0Tendinţe(+/-%) -53,50% -35,10% -50,17% -87,14% -100%2014 C 815 0 0 0 8152015 C 642 0 0 0 642
Tendinţe(+/-%) -21,23% 0% 0% 0% -21,23%F = fonduri; A = apeluri; R = recursuri; C = contestaţii
Grafic 12
Fonduri Apeluri Recursuri Contestaţii0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
718
2568
5082
815772
3824
2363
642
Evoluţia dosarelor nou intrate, pe stadii procesuale, în anii 2014-2015
20142015
Tabel 18Situaţia cauzelor nou intrate în anul 2015, pe materii şi stadii procesuale
Stadiul procesual
MateriaTOTAL
Penal Civil Proprietate intelectuală
Contencios administrativ
şi fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesionişti
Minori şi
familie
Faliment
Litigii de
muncă
Fonduri 408 85 0 244 0 12 7 1 15 772Apeluri 923 94 5 27 179 148 37 392 2019 3824
Recursuri 0 249 0 1584 36 52 64 319 59 2363Contestaţii 642 0 0 0 0 0 0 0 0 642
TOTAL 1973 428 5 1855 215 212 108 712 2093 7601
Cauze pe rol
În anul de referinţă au fost înregistrate:
1027 cauze în stadiul procesual fond (148 Secţia civilă, 504 Secţia penală, 360 Secţia de
contencios administrativ, 15 Secţia pentru conflicte de muncă);
4868 cauze în stadiul procesual apel (876 Secţia civilă, 1288 Secţia penală, 37 Secţia de
contencios administrativ, 2667 Secţia pentru conflicte de muncă);
23
3645 cauze în stadiul procesual recurs (1172 Secţia civilă, 4 Secţia penală, 2243 Secţia de
contencios administrativ, 226 Secţia pentru conflicte de muncă).
737 cauze în stadiul procesual contestaţie (toate în Secţia penală)
În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la total cauze pe rol pe
stadii procesuale, în perioada de referinţă, comparativ cu anul 2014:
Tabel 19Situaţia comparativă 2014 - 2015 a dosarelor aflate pe rol (Total rol), pe secţii şi stadii procesuale
Anul Stadiul procesual Total
Secţia
Civilă Contencios Conflicte de muncă Penală
2014 F 969 109 370 4 4862015 F 1027 148 360 15 504
Tendinţe (+/-%) +5,98% +35,78% -2,70% +275% +1,65%
2014 A 2855 523 36 1103 11932015 A 4868 876 37 2667 1288
Tendinţe (+/-%) +70,51% +67,50% +2,78% +141,79% +7,96%
2014 R 8010 1511 4733 1404 3622015 R 3645 1172 2243 226 4Tendinţe (+/-%) -54,49% -22,44% -52,61% -83,90% -98,90%2014 C 815 0 0 0 8152015 C 737 0 0 0 737Tendinţe (+/-%) -9,57% 0% 0% 0% -9,57%
F = fonduri; A = apeluri; R = recursuri; C = contestaţii
Grafic 13
Fonduri Apeluri Recursuri Contestaţii0
100020003000400050006000700080009000
969
2855
8010
8151027
48683645
737
Evoluţia cauzelor pe rol, pe stadii procesuale, în anii 2014-2015
20142015
24
Tabel 20 Situaţia cauzelor aflate pe rol (Total rol) în anul 2015, pe materii şi stadii procesuale
Stadiul procesual
MateriaTOTAL
Penal Civil Proprietate intelectuală
Contencios administrativ
şi fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesionişti
Minori şi
familie
Faliment
Litigii de
muncă
Fonduri 504 124 0 360 0 14 7 3 15 1027
Apeluri 1288 142 8 37 245 218 45 463 2422 4868
Recursuri 4 410 0 2243 58 99 103 560 168 3645Contestaţii 737 0 0 0 0 0 0 0 0 737
TOTAL 2533 676 8 2640 303 331 155 1026 2605 10277
Cauze soluţionate
În anul de referinţă au fost soluţionate:
824 cauze în stadiul procesual fond (127 Secţia civilă, 434 Secţia penală, 249 Secţia de
contencios administrativ, 14 Secţia pentru conflicte de muncă);
3848 cauze în stadiul procesual apel (586 Secţia civilă, 979 Secţia penală, 32 Secţia de
contencios administrativ, 2251 Secţia pentru conflicte de muncă);
2689 cauze în stadiul procesual recurs (929 Secţia civilă, 2 Secţia penală, 1578 Secţia de
contencios administrativ, 180 Secţia pentru conflicte de muncă);
657 cauze în stadiul procesual contestaţie (toate în Secţia penală).
În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la total cauze soluţionate pe
stadii procesuale, în perioada de referinţă, comparativ cu anul 2014:Tabel 21
Situaţia comparativă 2014 - 2015 a dosarelor soluţionate, pe secţii şi stadii procesuale
Anul Stadiul procesual Total
Secţia
Civilă Contencios Conflicte de muncă Penală
2014 F 714 67 258 4 3852015 F 824 127 249 14 434Tendinţe (+/-%) +15,41% +89,55% -3,49% +250% +12,73%
2014 A 1815 329 27 632 8272015 A 3848 586 32 2251 979Tendinţe (+/-%) +112,01% +78,11% +18,52% +256,17% +18,38%
2014 R 6740 1029 4080 1272 3592015 R 2689 929 1578 180 2Tendinţe (+/-%) -60,10% -9,72% -61,32% -85,85% -99,44%2014 C 721 0 0 0 7212015 C 657 0 0 0 657Tendinţe (+/-%) -8,88% 0% 0% 0% -8,88%
25
Grafic 14
Fonduri Apeluri Recursuri Contestaţii0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
714
1815
6740
721824
3848
2689
657
Evoluţia cauzelor soluţionate, pe stadii procesuale, în anii 2014-2015
20142015
Tabel 22Situaţia cauzelor soluţionate în anul 2015, pe materii şi stadii procesuale
Stadiul procesual
MateriaTOTAL
Penal Civil Proprietate intelectuală
Contencios administrativ
şi fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesionişti
Minori şi
familie
Faliment
Litigii de
muncă
Fonduri 434 107 0 249 0 13 6 1 14 824Apeluri 979 81 6 32 181 154 35 310 2070 3848
Recursuri 2 314 0 1578 51 79 84 452 129 2689Contestaţii 657 0 0 0 0 0 0 0 0 657
TOTAL 2072 502 6 1859 232 246 125 763 2213 8018
Cauze suspendate
La finalul anului 2015 s-a înregistrat un număr total de 321 cauze suspendate din care:
10 cauze în stadiul procesual fond ( 10 Secţia de contencios administrativ);
40 cauze în stadiul procesual apel (26 Secţia civilă, 1 Secţia de contencios administrativ, 13
Secţia pentru conflicte de muncă);
271 cauze în stadiul procesual recurs (43 Secţia civilă, 190 Secţia de contencios
administrativ, 38 Secţia pentru conflicte de muncă).
În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la total cauze suspendate pe
stadii procesuale, în perioada de referinţă, comparativ cu anul 2014:
26
Tabel 23Situaţia comparativă 2014 - 2015 a dosarelor suspendate, pe secţii şi stadii procesuale
Anul Stadiul procesual Total
Secţia
Civilă Contencios Conflicte de muncă
2014 F 22 2 20 02015 F 10 0 10 0
Tendinţe (+/-%) -54,55% -100% -50% -2014 A 52 26 0 262015 A 40 26 1 13
Tendinţe (+/-%) -23,08% 0% +100% -50%2014 R 277 84 128 652015 R 271 43 190 38
Tendinţe (+/-%) -2,17% -48,81% +48,44% -41,54%
Grafic 15
Directe Apeluri Recursuri0
50
100
150
200
250
300
2252
277
10
40
271
Evoluţia cauzelor suspendate în anii 2014-2015
20142015
1.1.4. Operativitatea în soluţionare la Curtea de Apel Iaşi
Ca şi în anii anteriori, pe parcursul anului 2015 un obiectiv prioritar al activităţii
colectivului instanţei l-a constituit soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, în acord cu
celelalte garanţii instituite în privinţa dreptului la un proces echitabil, datele statistice
înregistrate fiind de natură a evidenţia rezultatul demersurilor efectuate în acest sens.
Astfel, procentul de soluţionare a fost de:
105,49% prin raportare la cauzele nou înregistrate;
80,53% prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate.
27
Grafic 16
2011 2012 2013 2014 20150
20
40
60
80
100
120
92.59
104.7690.16
108.79 105.49
83.2584.29
77.94 81.23 80.53
Evoluţia operativităţii în perioada 2011-2015
Operativitate ra-portat la cauze nou intrate
Operativitate raportat la total cauze rol minus cauze suspendate
Se poate observa, pentru anul 2015, o scădere uşoară a operativităţii generale a
instanţei cu 0,70 procente, de la 81,23% în anul 2014, la 80,53% în anul 2015, calculată în
raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate şi cu 3,30
procente, de la 108,79% în anul 2014, la 105,49% în anul 2015, calculată prin raportare la
cauzele nou înregistrate.
Rezultatul înregistrat a situat acest indicator la un nivel bun de performanţă,
poziţionarea – ca şi în anii anteriori – la nivelul sau peste media naţională demonstrând
gestionarea eficientă a fluxului de dosare şi pentru anul 2015.
Este de observat şi faptul că un volum mai mic de dosare nou intrate în anul 2015
(7601 de cauze) faţă de anul 2014, corelat cu schimbările legislative intervenite în materie
civilă şi penală în anii anteriori, a generat scăderea încărcăturii de dosare repartizate pe
judecător (de la 1154 cauze în anul 2013, la 876 cauze în anul 2014 şi la 623 în anul 2015) şi,
implicit, a creat premizele soluţionării unui număr mai mare de cauze aflate în stoc la
începutul anului. De asemenea, trebuie precizat şi faptul că, din totalul dosarelor nou intrate în
anul 2015, 706 dosare, reprezentând 31,25% din stocul final de 2259 dosare, au primit în
procesul de repartizare aleatorie sau ca urmare a derulării procedurii de regularizare în materie
civilă un prim termen de judecată în anul 2016.
28
Operativitatea generală pe secţii
Într-o prezentare pe secţii, se pot observa următoarele date statistice:
Secţia civilă – înregistrează o creştere cu 7,04 procente, de la 70,16% în anul 2014, la
77,20% în anul de referinţă, raportat la total cauze rol minus cauze suspendate şi o
creştere cu 21,03 procente, de la 91,05% în anul 2014, la 112,08% în anul de
referinţă, raportat cauze nou intrate;
Secţia de contencios administrativ şi fiscal – înregistrează o scădere cu 11,24 procente, de
la 87,46% în anul 2014, la 76,22% în anul de referinţă, raportat la total cauze rol
minus cauze suspendate şi o scădere cu 26,52 procente, de la 126,74% în anul 2014,
la 100,22% în anul de referinţă, raportat cauze nou intrate;
Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale – înregistrează o creştere cu 6,74
procente, de la 78,84% în anul 2014, la 85,58% în anul de referinţă, raportat la total
cauze rol minus cauze suspendate şi o scădere cu 5,25 procente, de la 111,19% în
anul 2014, la 105,94% în anul de referinţă, raportat cauze nou intrate;
Secţia penală şi pentru cauze cu minori – înregistrează o creştere cu 1,55 procente, de la
80,25% în anul 2014, la 81,80% în anul de referinţă, raportat la total cauze rol minus
cauze suspendate şi o creştere cu 11,77 procente, de la 93,25% în anul 2014, la
105,02% în anul de referinţă, raportat cauze nou intrate.
Comparând operativitatea generală pe secţii, din anul 2015, cu cea înregistrată în anul
anterior, situaţia se prezintă astfel:
Tabel 24
Secţia
Operativitate raportat la total cauze rol minus suspendate
Operativitate raportat la cauze nou intrate
2014 2015 Tendinţe (+/-) 2014 2015 Tendinţe
(+/-)
Civilă 70,16% 77,20% +7,04 91,05% 112,08% +21,03
Penală 80,25% 81,80% +1,55 93,25% 105,02% +11,77
Contencios administrativ 87,46% 76,22% -11,24 126,74% 100,22% -26,52
Conflicte de muncă 78,84% 85,58% +6,74 111,19% 105,94% -5,25
Total 81,23% 80,53% -0,70 108,79%
105,49% -3,30
Operativitatea generală (prin raportare la volumul total al cauzelor aflate pe rolul
instanţei, minus cauze suspendate) pe materii şi stadii procesuale, se prezintă astfel:
29
30
Tabel 25
Stadiul procesu-
al
Materia
TOTALPenal Civil Proprietate
intelectuală
Contencios administra-tiv şi fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesio-
nişti
Minori şi familie Faliment Litigii de
muncă
F 86,11% 86,29% - 71,14% - 92,86% 85,71% 33,33% 93,33% 81,02%A 76,01% 61,36% 75% 88,89% 74,49% 74,40% 79,55% 67,54% 85,86% 79,70%R 50,00% 82,41% - 76,86% 94,44% 82,29% 84,00% 81,88% 96,27% 79,70%C 89,15% - - - - - - - - 89,15%
TOTAL 81,80% 78,81% 75% 76,22% 78,11% 77,60% 82,78% 75,25% 86,45% 80,53%
Operativitatea generală (prin raportare la cauzele nou înregistrate) pe materii şi stadii
procesuale, se prezintă astfel:Tabel 26
Stadiul procesua
l
Materia
TOTALPenal Civil
Proprietate
intelectuală
Contencios administra
-tiv şi fiscal
Asigurări sociale
Litigii cu profesio-
nişti
Minori şi familie Faliment Litigii de
muncă
F 106,37%
125,88%
- 102,05% - 108,33% 85,71% 100,00
% 93,33% 106,74%
A 106,07% 86,17% 120% 118,52% 101,12
%104,05
% 94,59% 79,08% 102,53%
100,63%
R - 126,10%
- 99,62% 141,67%
151,92%
131,25%
141,69%
218,64%
113,80%
C 102,34%
- - - - - - - - 102,34%
TOTAL 105,02% 117,29% 120% 100,22% 107,91% 116,04% 115,74% 107,16% 105,73% 105,49
%
Operativitatea generală pe secţii, în raport de stadiile procesuale
Operativitatea generală de soluţionare a cauzelor, pe stadii procesuale, a fost de:
81,02% în stadiul procesual fond (85,81% Secţia civilă, 86,11% Secţia penală şi pentru
cauze cu minori, 71,14% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 93,33% Secţia
pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale) prin raport are la volumul total al
cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate şi 106,74% prin raportare la
cauzele nou înregistrate (120,95% Secţia civilă, 106,37% Secţia penală şi pentru cauze
cu minori, 102,05% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 93,33% Secţia
pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale);
79,70% în stadiul procesual apel (68,94% Secţia civilă, 76,01% Secţia penală şi pentru
cauze cu minori, 88,89% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 84,82% Secţia
pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale) prin raport are la volumul total al
cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate şi 100,63% prin raportare la
cauzele nou înregistrate (86,69% Secţia civilă, 106,07% Secţia penală şi pentru cauze
31
cu minori, 118,52% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 102,41% Secţia
pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale);
79,70% în stadiul procesual recurs (82,29% Secţia civilă, 50% Secţia penală şi pentru cauze
cu minori, 76,86% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 95,74% Secţia pentru
conflicte de muncă şi asigurări sociale) prin raport are la volumul total al cauzelor
aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate şi 113.80% prin raportare la cauzele
nou înregistrate (135,82% Secţia civilă, 99,62% Secţia de contencios administrativ şi
fiscal şi 189,47% Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale);
89,15% în stadiul procesual contestaţie (Secţia penală) prin raport are la volumul total al
cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate şi 102,34% prin raportare la
cauzele nou înregistrate.
În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la operativitate (prin
raportare la volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate) pe
secţii şi stadii procesuale, din perioada de referinţă, comparativ cu anul 2014:
Tabel 27Operativitate
Anul Stadiul procesual Total
Secţia
Civilă Contencios Conflicte de muncă Penală
2014 F 75,40% 62,62% 73,71% 100% 79,22%2015 F 81,02% 85,81% 71,14% 93,33% 86,11%Tendinţe (+/-%) +5,62 +23,19 -2,57 -6,37 +6,892014 A 64,75% 66,20% 75% 58,68% 69,62%2015 A 79,70% 68,94% 88,89% 84,82% 76,01%Tendinţe (+/-%) +14,95 +2,74 +13,89 +26,14 +6,392014 R 87,16% 72,11% 88,60% 95% 99,17%2015 R 79,70% 82,29% 76,86% 95,74% 50%Tendinţe (+/-%) -7,46 +10,18 -11,74 +0,74 -49,172014 C 88,47% - - - 88,47%2015 C 89,15% - - - 89,15%Tendinţe (+/-%) +0,68 - - - +0,68
32
Grafic 17
Fonduri Apeluri Recursuri Contestaţii0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
90.00% 75.40%
64.75%
87.16% 88.47%81.02% 79.70% 79.70%
89.15%
Evoluţia operativităţii generale în anii 2014-2015
20142015
În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la operativitate (prin
raportare la cauzele nou înregistrate) pe secţii şi stadii procesuale, din perioada de referinţă,
comparativ cu anul 2014:
Tabel 28Operativitate
Anul Stadiul procesual Total
Secţia
Civilă Contencios Conflicte de muncă Penală
2014 F 99,44% 82,72% 109,32% 133,33% 96,73%
2015 F 106,74%
120,95% 102,05% 93,33% 106,07%
Tendinţe (+/-%) +7,30 +38,23 -7,27 -40 +6,892014 A 70,68% 76,51% 93,10% 64,89% 72,86%
2015 A 100,63% 86,69% 118,52% 102,41% 106,07%
Tendinţe (+/-%) +29,95 +10,18 +25,42 +37,52 +33,21
2014 R 132,62% 97,93% 128,34% 172,12% 88,47%
2015 R 113,80%
135,82% 99,62% 189,47% 0%
Tendinţe (+/-%) -18,82 +37,89 -28,72 +17,35 -88,472014 C 88,47% - - - 88,47%
2015 C 102,34% - - - 102,34%
Tendinţe (+/-%) +13,87 - - - +13,87
33
Grafic 18
Fonduri Apeluri Recursuri Contestaţii0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
120.00%
140.00%
99.44%
70.68%
132.62%
88.47%
106.74%100.63%
113.80%102.34%
Evoluţia operativităţii generale în anii 2014-2015
20142015
La nivel naţional media privind operativitatea de soluţionare a cauzelor este de 78%,
raportând dosarele soluţionate la totalul cauzelor aflate pe rol (fără scăderea cauzelor
suspendate) şi de 112% raportând dosarele soluţionate la totalul cauzelor nou intrate. Se
constată că la nivelul Curţii de Apel Iaşi operativitatea este de 78%, raportând dosarele
soluţionate la totalul cauzelor aflate pe rol, egală cu media operativităţii la nivel naţional, şi
de 105%, raportând dosarele soluţionate la totalul cauzelor nou intrate, ușor sub media
operativităţii la nivel naţional.
Datele sunt reflectate în tabelul de mai jos:
Tabel 29
Instanţa
Total cauze nou
intrate
Total volum
Total soluţionat
e
Operativitate 4/3
Operativitate 4/2
1 2 3 4 5 6Curtea de Apel ALBA IULIA 9.215 12.078 10043 83% 109%
Curtea de Apel BACAU 8.270 10501 7948 76% 96%Curtea de Apel BRASOV 5511 7371 5820 79% 106%Curtea de Apel BUCURESTI 38.694 62.960 45093 72% 117%
Curtea de Apel CLUJ 13.439 20.246 16810 83% 125%Curtea de Apel CONSTANTA 6.735 9789 6955 71% 103%
34
Curtea de Apel CRAIOVA 17.571 22.178 17232 78% 98%
Curtea de Apel GALATI 7.727 9.952 7899 79% 102%Curtea de Apel IASI 7.601 10277 8018 78% 105%Curtea de Apel ORADEA 7.124 9791 7731 79% 109%
Curtea de Apel PITESTI 7.563 10.450 7927 76% 105%Curtea de Apel PLOIESTI 9.125 12.150 9583 79% 105%
Curtea de Apel SUCEAVA 7.310 10.040 8144 81% 111%
Curtea de Apel TÂRGU MURES 5.057 6.627 5334 80% 105%
Curtea de Apel TIMISOARA 11.320 18.747 16404 88% 145%
Total general 162.262
233.157 180941 78% 112%
Operativitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Iaşi în anul 2014
Media operativităţii judecătorilor care au activat în cadrul instanţei în anul 2015 a fost
de 87%, fiind identică cu media operativităţii judecătorilor înregistrată în anul anterior.
Tabel 30
Nr. crt. Judecător Operativitate
1 2 31 Angelescu Cristiana 90%2 Anton Dan* 62%3 Bancu Carmen 82%4 Cheptene-Micu Diana-Mihaela 99%5 Chiriac Adrian* 45%6 Chirilă Mihaela 74%7 Ciobanu Iulia-Elena 85%8 Cocor Monica 81%9 Cormanencu-Stanciu Valeria 82%10 Crişu-Ciocîntă Anda 68%11 Dumitrescu Daniela 80%12 Gheorghiu Elena 81%13 Ghideanu Anca 91%14 Juverdeanu Tatiana 96%15 Mititelu Maricica* 48%16 Mocanu Marcel* 55%17 Moruzi Nelida-Cristina 87%
35
18 Munteanu Viorel* 34%19 Obreja-Manolache Ancuţa-Gabriela 84%20 Obreja-Manolache Nelu-Iustinian 86%21 Olariu Viorica 90%22 Opriş Elena-Daniela** 0%23 Palihovici Liliana 90%24 Panainte Elena-Crizantema 85%25 Pinte Violeta Elena 92%26 Pipernea Smaranda 82%27 Poiană Cipriana 84%28 Popa Maria-Cristina 92%29 Prelipcean Alina 70%30 Protea Georgeta 76%31 Pruteanu Daniela 91%32 Sandu Geta 84%333 Scriminţi Elena 84%34 Stoinel Adriana-Carmen 69%35 Susanu Claudia-Antoanela 94%36 Şerbănescu Dragoş Radu-Gabriel 88%37 Tacu Florin Marius* 57%38 Tarlion Constantin-Gabriel 93%39 Tăbâltoc Dan-Mircea 81%40 Truţescu Cristina 77%41 Dublea Aurel* (pensionat la 23.09.2015) 152%***42 Pavelescu Georgeta* (pensionat la 01.02.2015) 3350%***
Total 87%*judecători cu activitate parţială** judecător fără activitate de judecată în anul 2015*** indicatorul de operativitate înregistrat a fost calculat prin raportarea numărului de hotărâri finalizate (închise electronic) provenite din perioada de activitate (2014-2015), raportat la numărul de dosare la care a participat (în anul 2015).
1.1.5. Volumul de activitate al instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi
În anul 2015 volumul de activitate al instanţelor din raza teritorială a Curţi de Apel
Iaşi se prezintă astfel:
Volumul cauzelor nou intrate
Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate
Din analiza datelor privind cauzele nou intrate la Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate
rezultă o tendinţă de scădere a cauzelor nou intrate, respectiv de la 74.359 de cauze în anul
2014, la 63.038 în anul 2015, ceea ce reprezintă o scădere cu 11321 cauze, reprezentând o
scădere cu 15,22%.
Pe instanţe, situaţia volumului de cauze nou intrate se prezintă astfel:
36
La Tribunalul Iaşi se înregistrează o scădere cu 9,30% a cauzelor nou înregistrate, de la
18.528 în anul 2014, la 16.804 în anul 2015.
La Judecătoria Iaşi se înregistrează o scădere cu 17,55% a cauzelor nou înregistrate de la
45.879 în anul 2014, la 37.825 în anul 2015.
La Judecătoria Paşcani se înregistrează o scădere cu 13,29% de la 6471 în anul 2014, la
5611 în anul 2015.
La Judecătoria Hîrlău se înregistrează o scădere cu 13,64% de la 2243 în anul 2014, la 1937
în anul 2015.
La Judecătoria Răducăneni se înregistrează o scădere cu 30,45% de la 1238 în anul 2014, la
861 în anul 2015.
Tabel 31Dosare nou intrate
Anul TOTALInstanţa
Tribunalul Iaşi
Judecătoria Iaşi
Judecătoria Paşcani
Judecătoria Hîrlău
Judecătoria Răducăneni
2014 74.359 18.528 45.879 6471 2243 12382015 63038 16804 37825 5611 1937 861
Tendinţe (+/- %) -15,22% -9,30% -17,55% -13,29% -13,64% -30,45%
Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate
Volumul de activitate a instanţelor din judeţul Vaslui se caracterizează printr-o scădere
a cauzelor nou intrate, respectiv de la 25.021 în anul 2014, la 23.359 în anul 2015, ceea ce
reprezintă o scădere cu 1762 de cauze, procentual reprezentând o scădere cu 6,64%.
Pe instanţe, situaţia volumului de cauze nou intrate se prezintă astfel:
La Tribunalul Vaslui se constată o tendinţă de scădere de la 6091 în anul 2014, la 5098 în
anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 16,03%;
La Judecătoria Vaslui se constată o tendinţă de scădere de la 9719 în anul 2014, la 8808 în
anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 9,37%;
La Judecătoria Bârlad se constată o tendinţă de creştere de la 6384 în anul 2014, la 6786 în
anul 2015, ceea ce înseamnă o creştere cu 6,30 %;
La Judecătoria Huşi se constată o tendinţă de scădere de la 2827 în anul 2014, la 2667 în
anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 5,66%.
Tabel 32
37
Dosare nou intrate
Anul TOTALInstanţa
Tribunalul Vaslui
Judecătoria Vaslui
Judecătoria Bârlad
Judecătoria Huşi
2014 25.021 6091 9719 6384 28272015 23359 5098 8808 6786 2667
Tendinţe (+/- %) -6,64% -16,03% -9,37% +6,30% -5,66%
La acest indicator, tendința la nivel național este de scădere cu -5,56% pentru
tribunale și cu -11,16% pentru judecătorii.
Se constată că cele două tribunale arondate Curții de Apel Iași se situează cu scăderi
peste media la nivel național, situația fiind identică la judecătoriile din circumscripția
Tribunalului Iași, în timp ce două judecătorii din raza de competență a Tribunalului Vaslui se
situează cu scăderi sub media la nivel național, iar Judecătoria Bîrlad a înregistrat o creștere a
numărului de dosare nou intrate.
Volumul total al cauzelor aflate pe rol (cauze nou intrate + stoc anterior)
În anul 2015, la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate acesteia s-a înregistrat o
scădere a volumului total al cauzelor aflate pe rol cu 17269 dosare, de la 155.201 cauze în
anul 2014, la 137.932 în anul 2015, ceea ce reprezintă o scădere cu 11,13%.
Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate
Pe rolul Tribunalului Iaşi şi al judecătoriilor din raza teritorială a acestuia s-au aflat, în
anul 2015, 96.855 de cauze, faţă de 110.006 cauze în anul 2014, deci cu 13.151 cauze mai
puţin, ceea ce reprezintă o scădere de 11,95%.
Pe instanţe, tendinţa volumului total al cauzelor aflate pe rol se prezintă astfel:
La Tribunalul Iaşi se înregistrează o scădere cu 8,36% a numărului total de cauze aflate pe
rol, de la 33.354 în anul 2014, la 30.566 în anul 2015;
La Judecătoria Iaşi se înregistrează o scădere cu 12,80% a numărului total de cauze aflate pe
rol de la 62.609 în anul 2014, la 54.593 în anul 2015;
La Judecătoria Paşcani se înregistrează o scădere cu 13,88% de la 8827 în anul 2014, la
7602 în anul 2015;
La Judecătoria Hîrlău se înregistrează o scădere cu 21,11% de la 3590 în anul 2014, la 2832
în anul 2015;
La Judecătoria Răducăneni se înregistrează o scădere cu 22,39% de la 1626 în anul 2014, la
1262 în anul 2015.
38
Tabel 33Dosare rol
Anul TOTAL
Instanţa
Tribunalul Iaşi
Judecătoria Iaşi
Judecătoria Paşcani
Judecătoria Hîrlău
Judecătoria Răducănen
i2014 110.006 33.354 62.609 8827 3590 16262015 96.855 30.566 54.593 7602 2832 1262
Tendinţe (+/- %) -11,95% -8,36% -12,80% -13,88% -21,11% -22,39%
Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate
Pe rolul instanţelor din judeţul Vaslui, în anul 205 s-au aflat 30.800 de dosare, faţă de
32.546 cauze în anul 2014, deci cu 1746 cauze mai puţin, ceea ce reprezintă o scădere de
5,36%.
Pe instanţe, tendinţa volumului total al cauzelor aflate pe rol se prezintă astfel:
La Tribunalul Vaslui se constată o tendinţă de scădere, de la 8708 în anul 2014, la 7709 în
anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 11,5%;
La Judecătoria Vaslui numărul se constată o tendinţă de scădere, de la 12.198 în anul 2014,
la 11.285 în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 7,48%;
La Judecătoria Bârlad se înregistrează o tendinţă de creştere de la 8055 în anul 2014, la
8361 în anul 2015, ceea ce înseamnă o creştere cu 3,80%;
La Judecătoria Huşi numărul se înregistrează o tendinţă de scădere, de la 3585 în anul 2014,
la 3445 în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 3,91%.
Tabel 34Dosare rol
Anul TOTALInstanţa
Tribunalul Vaslui
Judecătoria Vaslui
Judecătoria Bârlad
Judecătoria Huşi
2014 32.546 8708 12.198 8055 35852015 30.800 7709 11.285 8361 3445
Tendinţe (+/-%)
-5,36% -11,5% -7,48% +3,80% -3,91%
39
La acest indicator, tendința la nivel național este de scădere cu -10,67% pentru
tribunale și cu - 13,36% pentru judecătorii.
Se constată că Tribunalul Iași a înregistrat o scădere situată sub media înregistrată la
nivel național, iar Tribunalul Vaslui se situează cu o scădere peste media la nivel național.
Dintre judecătoriile din circumscripția Tribunalului Iași, numai Judecătoria Iași a
înregistrat o scădere situată sub media la nivel național; în raza de competență a Tribunalul
Vaslui, cu excepția Judecătoriei Bîrlad care a înregistrat o creștere la acest indicator,
judecătoriile au înregistrat o scădere situată sub media la nivel național.
Volumul cauzelor soluţionate
Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate
Din totalul de 96.855 cauze aflate pe rolul Tribunalului Iaşi şi a instanţelor din raza sa
teritorială în anul 2015, au fost soluţionate 68.361 cauze, faţă de 75.922 în anul 2014. Se
constată o scădere a cauzelor soluţionate cu 7561 cauze, ceea ce reprezintă o scădere de
9,96%.
Pe instanţe, situaţia cauzelor soluţionate se prezintă astfel:
La Tribunalul Iaşi se înregistrează o creştere cu 5,35% a cauzelor soluţionate, de la 19.586
în anul 2014, la 20.634 în anul 2015;
La Judecătoria Iaşi se înregistrează o scădere cu 14,81% a cauzelor soluţionate, de la 46.082
în anul 2014, la 39.258 în anul 2015;
La Judecătoria Paşcani se înregistrează o scădere cu 18,65% de la 6779 în anul 2014, la
5515 în anul 2015;
La Judecătoria Hîrlău se înregistrează o scădere cu 10,84% de la 2250 în anul 2014, la 2006
în anul 2015;
La Judecătoria Răducăneni se înregistrează o scădere cu 22,61% de la 1225 în anul 2014, la
948 în anul 2015.Tabel 35
Dosare soluţionate
Anul TOTAL
InstanţaTribunalul
IaşiJudecătoria
IaşiJudecătoria
PaşcaniJudecătoria
HîrlăuJudecătoria Răducăneni
2014 75.922 19.586 46.082 6779 2250 12252015 68.361 20.634 39.258 5515 2006 948
Tendinţe (+/-%) -9,96% +5,35% -14,81% -18,65% -10,84% -22,61%
40
Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate
Din totalul de 30.800 cauze aflate pe rolul instanţelor din judeţul Vaslui în anul 2015,
au fost soluţionate 23.901 cauze, faţă de 25.221 în anul 2014. Se constată o scădere a
numărului cauzelor soluţionate cu 1320 dosare, ceea ce reprezintă o tendinţă de scădere de
5,23%.
Pe instanţe, situaţia cauzelor soluţionate se prezintă astfel:
La Tribunalul Vaslui numărul de cauze soluţionate a scăzut de la 6135 în anul 2014, la 5731
în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 6,6%;
La Judecătoria Vaslui numărul de cauze soluţionate a scăzut de la 9746 în anul 2014, la
8854 în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 9,15%;
La Judecătoria Bârlad numărul de cauze soluţionate a crescut de la 6520 în anul 2014, la
6636 în anul 2015, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,78%;
La Judecătoria Huşi numărul de cauze soluţionate a scăzut de la 2820 în anul 2014, la 2680
în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 4,96%.
Tabel 36Dosare soluţionate
Anul TOTALInstanţa
Tribunalul Vaslui
Judecătoria Vaslui
Judecătoria Bârlad
Judecătoria Huşi
2014 25.221 6135 9746 6520 28202015 23.901 5731 8854 6636 2680
Tendinţe (+/-%)
-5,23% -6,6% -9,15% +1,78% -4,96%
La acest indicator, tendința la nivel național este de scădere cu -4,99% pentru tribunale
și cu - 11,55% pentru judecătorii.
Se constată că Tribunalul Iași a înregistrat o creștere a numărului cauzelor soluționate,
față de tendința de scădere înregistrată la nivel național, iar Tribunalul Vaslui se situează cu o
scădere peste media la nivel național.
Judecătoriile din circumscripția Tribunalului Iași au înregistrat o scădere situată peste
media la nivel național, cu excepția Judecătoriei Hîrlău la care scăderea înregistrată a fost sub
media națională; în raza de competență a Tribunalul Vaslui, cu excepția Judecătoriei Bîrlad
care a înregistrat o creștere la acest indicator, judecătoriile au înregistrat o scădere situată sub
media la nivel național.
41
Stocul final de dosare
Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate
La Tribunalul Iaşi şi instanţele din raza teritorială, la finele anului 2015, au rămas
nesoluţionate 28.494 de cauze, faţă de 34.084 aflate în stoc la sfârşitul anului 2014. Se
observă o scădere a stocului de dosare cu 5590 dosare, ceea ce reprezintă o tendinţă
descrescătoare de 16,40%.
Pe instanţe, situaţia stocului de dosare la sfârşitul anului 2015 se prezintă astfel:
La Tribunalul Iaşi se înregistrează o scădere cu 27,86% a stocului de dosare, de la 13.768 în
anul 2014, la 9932 în anul 2015;
La Judecătoria Iaşi se înregistrează o scădere cu 7,21% a stocului de dosare, de la 16.527 în
anul 2014, la 15.335 în anul 2015;
La Judecătoria Paşcani se înregistrează o creştere a stocului de dosare cu 1,90%, de la 2048
în anul 2014, la 2087 în anul 2015;
La Judecătoria Hîrlău se înregistrează o scădere semnificativă a stocului de dosare cu
38,36%, de la 1340 în anul 2014, la 826 în anul 2015;
La Judecătoria Răducăneni se înregistrează o scădere a stocului de dosare cu 21,70%, de la
401 în anul 2014, la 314 în anul 2015.
Tabel 37
Stoc final de dosare
Anul Total
Instanţa
Tribunalul Iaşi
Judecătoria Iaşi
Judecătoria Paşcani
Judecătoria Hîrlău
Judecătoria Răducănen
i
2014 34.084 13.768 16.527 2048 1340 401
2015 28.494 9932 15.335 2087 826 314
Tendinţe (+/-%) -16,40% -27,86% -7,21% +1,90% -38,36% -21,70%
Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate
La Tribunalul Vaslui şi instanţele din raza teritorială, la finele anului 2015, au rămas
nesoluţionate 6899 de cauze, faţă de 7325 aflate în stoc la sfârşitul anului 2014. Se observă o
scădere a stocului cu 426 dosare, ceea ce reprezintă tendinţă descrescătoare de 5,82%.
42
Pe instanţe, situaţia stocului de dosare la sfârşitul anului 2015 se prezintă astfel:
La Tribunalul Vaslui se înregistrează o scădere de la 2573 dosare în anul 2014, la 1978 în
anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 23,10%;
La Judecătoria Vaslui se înregistrează o scădere de la 2452 dosare în anul 2014, la 2431 în
anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 0,86%;
La Judecătoria Bârlad se înregistrează o creştere de la 1535 dosare în anul 2014, la 1725 în
anul 2015, ceea ce înseamnă o creştere cu 12,38%;
La Judecătoria Huşi se menţine în anul 2015 stocul de dosare înregistrat în anul 2014, de
765. Tabel 38
Stoc final de dosare
Anul TOTALInstanţa
Tribunalul Vaslui
Judecătoria Vaslui
Judecătoria Bârlad
Judecătoria Huşi
2014 7325 2573 2452 1535 765
2015 6899 1978 2431 1725 765
Tendinţe (+/-%) -5,82% -23,10% -0,86% +12,38% 0%
La acest indicator, tendința la nivel național este de scădere cu -21,1% pentru
tribunale și cu - 18,51% pentru judecătorii.
Se constată că cele două tribunale din raza de competență a Curții de Apel Iași au
înregistrat o scădere situată peste media înregistrată la nivel național.
Dintre judecătoriile din circumscripția Tribunalului Iași, Judecătoria Iași a înregistrat o
scădere situată sub media la nivel național, scăderile înregistrate la Judecătoriile Hîrlău și
Răducăneni s-au situat peste media națională, iar Judecătoria Pașcani a înregistrat o creștere
nesemnificativă la acest indicator. În raza de competență a Tribunalului Vaslui, cu excepția
Judecătoriei Bîrlad care a înregistrat o creștere la acest indicator, Judecătoria Huși s-a
menținut la nivelul înregistrat în anul precedent, iar scăderea înregistrată la Judecătoria Vaslui
se situează sub media la nivel național.
Concluzionând, se poate remarca, din datele prezentate, că în perioada de raportare,
comparativ cu anul 2014, a avut loc – în acord cu tendința generală la nivel național – o
scădere a volumului de activitate pe toate gradele de jurisdicţie, la nivelul judecătoriilor
din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi cu 11,06%, la nivelul tribunalelor din raza
43
teritorială a Curţii de Apel Iaşi cu 9%, iar la nivelul Curţii de Apel Iaşi cu 18,75%, fiind,
totuși, de notat că procentul de reducere este sub nivelul celui general, corespunzător fiecărui
grad de jurisdicție.
În tabelul următor sunt ilustrate diferenţele privitoare la volumul de activitate
înregistrate în perioada 2014-2015 la nivelul Curţii de Apel Iaşi şi a instanţelor arondate, pe
grade de jurisdicţie:
Tabel 39
Instanţa Volum total dosare 2014
Volum total dosare 2015
Diferenţă
Judecătorii= Iaşi + Vaslui 100.490 89.380 -11.110
Tribunale = Iaşi + Vaslui 42.062 38.275 -3787
Curtea de Apel Iaşi 12.649 10.277 -2372
TOTAL 155.201 137.932 -17.269Volumul de activitate în anul 2015 centralizat la nivelul tuturor curţilor de apel (fără
tribunale şi judecătorii), se prezintă astfel:Tabel 40
Instanţa Total stoc iniţial
Total intrări
Total volum
Procent stoc iniţial din total
volum 2/4
Procent dosare nou intrate din total volum
3/41 2 3 4 5 6
Curtea de Apel ALBA IULIA 2863 9215 12.078 24% 76%
Curtea de Apel BACAU 2231 8270 10.501 21% 79%
Curtea de Apel BRASOV 1860 5511 7371 25% 75%
Curtea de Apel BUCURESTI 24266 38694 62.960 39% 61%
Curtea de Apel CLUJ 6807 13439 20.246 34% 66%
Curtea de Apel CONSTANTA 3054 6735 9.789 31% 69%
Curtea de Apel CRAIOVA 4607 17571 22.178 21% 79%
Curtea de Apel GALATI 2225 7727 9.952 22% 78%
Curtea de Apel IASI 2676 7601 10.277 26% 74%
Curtea de Apel ORADEA 2667 7124 9.791 27% 73%
Curtea de Apel PITESTI 2887 7563 10.450 28% 72%
44
Curtea de Apel PLOIESTI 3025 9125 12.150 25% 75%
Curtea de Apel SUCEAVA 2730 7310 10.040 27% 73%
Curtea de Apel TÂRGU MURES 1570 5057 6.627 24% 76%
Curtea de Apel TIMISOARA 7427 11320 18.747 40% 60%
Total general 70.895 162.262 233.157 30% 70%
Datele statistice la nivelul curţilor de apel referitoare la ponderea stocului în volumul
total al cauzelor aflate pe rol pentru anul 2015, evidenţiază o pondere situată sub media la
nivel naţional (26%) a stocului iniţial în totalul cauzelor aflate pe rol şi, corelativ, o pondere
situată peste media la nivel naţional (74%) a cauzelor nou intrate, pentru Curtea de Apel Iaşi,
aspect care se impune a fi avut în vedere, în continuare, în ansamblul procesului de evaluare a
nevoilor reale și a necesarului de resurse umane în sistemul judiciar.
Operativitatea în soluţionare la instanţele arondate Curţii de Apel Iaşi
Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate
În anul 2015, la Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate indicele general de operativitate
în soluţionarea cauzelor a fost de 72,42%, raportând cauzele soluţionate la cele aflate pe rol,
mai puţin cele suspendate, reprezentând o creştere de 1,52 procente faţă de anul 2014, când
acesta a fost de 70,90% şi, respectiv, un indice general de operativitate în soluţionarea
cauzelor de 108,44% raportând cauzele soluţionate la totalul cauzelor nou intrate,
reprezentând o creştere de 6,34 procente a operativităţii faţă de anul 2014.
Pe instanţe, situaţia operativităţii se prezintă astfel:
La Tribunalul Iaşi procentul de operativitate în soluţionare este de 69,64%, prin raportare la
totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate, în creştere faţă de anul anterior,
când a fost de 60,97%, fiind mai mare cu 8,67 procente şi de 122,79%, prin raportare
la cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 105,71%, fiind
mai mare cu 17,08 procente;
La Judecătoria Iaşi operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015, pe ansamblu, de
73,56%, faţă de 75,20% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol
minus cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată
în anul anterior, marcată de o scădere de 1,64 procente şi de 103,79%, prin raportare
45
la cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 100,44%, fiind
mai mare cu 3,35 procente;
La Judecătoria Paşcani operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de 74,51%,
faţă de 78,88% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus
cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată în anul
anterior, marcată de o scădere de 4,37 procente şi de 98,29%, prin raportare la cauzele
nou intrate, în scădere faţă de anul anterior, când a fost de 104,76%, fiind mai mică cu
6,47 procente;
La Judecătoria Hîrlău operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de 72,87%,
faţă de 64,03% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus
cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mare decât cea înregistrată în anul
anterior, marcată de o creştere de 8,84 procente şi de 103,56%, prin raportare la
cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 100,31%, fiind mai
mare cu 3,25 procente;
La Judecătoria Răducăneni operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de
76,70%, faţă de 78,12% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol
minus cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată
în anul anterior, marcată de o scădere de 1,43 procente şi de 110,10%, prin raportare
la cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 98,95%, fiind
mai mare cu 11,15 procente.
Tabel 41
Anul
Operativitate calculată în raport de totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate
Tribunalul Iaşi
Judecătoria Iaşi
Judecătoria Paşcani
Judecătoria Hîrlău
Judecătoria Răducăneni
2014 60,97% 75,20% 78,88% 64,03% 78,13%
2015 69,64% 73,56% 74,51% 72,87% 76,70%Tendinţe (+/-%) +8,67 -1,64 -4,37 +8,84 -1,43
46
Tabel 42
AnulOperativitate calculată în raport de totalul cauzelor nou intrate
Tribunalul Iaşi
Judecătoria Iaşi
Judecătoria Paşcani
Judecătoria Hîrlău
Judecătoria Răducăneni
2014 105,71% 100,44% 104,76% 100,31% 98,95%
2015 122,79% 103,79% 98,29% 103,56% 110,10%Tendinţe (+/-
%) +17,08 +3,35 -6,47 +3,25 +11,15
Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate
În anul 2015, la Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate indicele general de
operativitate în soluţionarea cauzelor a fost de 78,84%, raportând cauzele soluţionate la cele
aflate pe rol, mai puţin cele suspendate, reprezentând o scădere nesemnificativă de 0,03
procente faţă de anul 2014, când acesta a fost de 78,87% şi, respectiv, un indice general de
operativitate în soluţionarea cauzelor de 102,32%, raportând cauzele soluţionate la totalul
cauzelor nou intrate, reprezentând o creştere de 1,52 procente faţă de anul 2014.
Pe instanţe, situaţia operativităţii se prezintă astfel:
La Tribunalul Vaslui operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015, pe ansamblu, de
75,85%, faţă de 72,37% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol
minus cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mare decât cea înregistrată
în anul anterior, marcată de o creştere de 3,48 procente şi de 112,42%, prin raportare
la cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 100,72%, fiind
mai mare cu 11,7 procente;
La Judecătoria Vaslui operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015, pe ansamblu,
de 79,66%, faţă de 81,38% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol
minus cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată
în anul anterior, marcată de o scădere de 1,72 procente şi de 100,52%, prin raportare
la cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 100,28%, fiind
mai mare cu 0,24 procente;
La Judecătoria Bârlad operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de 80,29%,
faţă de 81,57% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus
cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată în anul
anterior, marcată de o scădere de 1,28 procente şi de 97,79%, prin raportare la cauzele
47
nou intrate, în scădere faţă de anul anterior, când a fost de 102,13%, fiind mai mică cu
4,34 procente;
La Judecătoria Huşi operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de 79,27%, faţă
de 79,84% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze
suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată în anul
anterior, marcată de o scădere de 0,57 procente şi de 100,49%, prin raportare la
cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 99,75%, fiind mai
mare cu 0,74 procente.
Tabel 43
Anul
Operativitate calculată în raport de totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate
Tribunalul Vaslui Judecătoria Vaslui
Judecătoria Bârlad
Judecătoria Huşi
2014 72,37% 81,38% 81,57% 79,84%2015 75,85% 79,66% 80,29% 79,27%
Tendinţe(+/-%) +3,48 -1,72 -1,28 -0,57
Tabel 44
AnulOperativitate calculată în raport de totalul cauzelor nou intrate
Tribunalul Vaslui Judecătoria Vaslui Judecătoria Bârlad
Judecătoria Huşi
2014 100,72% 100,28% 102,13% 99,75%2015 112,42% 100,52% 97,79% 100,49%
Tendinţe(+/-%) +11,7 +0,24 -4,34 +0,74
În ceea ce priveşte volumul de activitate şi operativitatea la nivelul tuturor instanţelor
din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi, situaţia centralizată se prezintă astfel:
Tabel 45
Instanţa AnulStoc
iniţial
Dosare nou
intrate
Total dosare
rol
Total dosare soluţio-nate
Stoc final
Suspen-date
Operativitate 4/(3-6)
Operativitate 4/2
1 2 3 4 5 6 7 8
Curtea de Apel Iaşi
2014 3466 9183 12649 9990 2659 351 81,23% 108,79%
2015 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%
tendinţe -22,79%
-17,23%
-18,75%
-19,74%
-15,04% -8,55% -0,7 -3,3
Tribunalul Iaşi
2014 14826 18528 33354 19586 13768 1231 60,97% 105,71%
2015 13762 16804 30566 20634 9932 936 69,64% 122,79%
tendinţe -7,18% -9,30% -8,36% 5,35% -27,86% -23,96% 8,67 17,08
48
Tribunalul Vaslui
2014 2617 6091 8708 6135 2573 231 72,37% 100,72%
2015 2611 5098 7709 5731 1978 153 75,85% 112,42%
tendinţe -0,2% -16,3% -11,5% -6,6% -23,1% -33,8% 3,48 11,7
Judecătoria Iaşi
2014 16730 45879 62609 46082 16527 1326 75,20% 100,44%
2015 16768 37825 54593 39258 15335 1225 73,56% 103,79%
tendinţe 0,23% -17,55%
-12,80%
-14,81% -7,21% -7,62% -1,64 3,35
Judecătoria Paşcani
2014 2356 6471 8827 6779 2048 233 78,88% 104,76%
2015 1991 5611 7602 5515 2087 200 74,51% 98,29%
tendinţe -15,49%
-13,29%
-13,88%
-18,65% 1,90% -14,16% -4,37 -6,47
Judecătoria Hîrlău
2014 1347 2243 3590 2250 1340 76 64,03% 100,31%
2015 895 1937 2832 2006 826 79 72,87% 103,56%
tendinţe -33,56%
-13,64%
-21,11%
-10,84%
-38,36% 3,95% 8,84 3,25
Judecătoria Răducăneni
2014 388 1238 1626 1225 401 58 78,13% 98,95%
2015 401 861 1262 948 314 26 76,70% 110,10%
tendinţe 3,35% -30,45%
-22,39%
-22,61%
-21,70% -55,17% -1,43 11,15
Judecătoria Vaslui
2014 2479 9719 12198 9746 2452 222 81,38% 100,28%
201 2477 8808 11285 8854 2431 170 79,66% 100,52%
tendinţe -0,08% -9,37% -7,48% -9,15% -0,86% -23,42% -1,72 0,24
Judecătoria Bârlad
2014 1671 6384 8055 6520 1535 62 81,57% 102,13%
2015 1575 6786 8361 6636 1725 96 80,29% 97,79%
tendinţe -5,75% 6,30% 3,80% 1,78% 12,38% 54,84% -1,28 -4,34
Judecătoria Huşi
2014 758 2827 3585 2820 765 53 79,84% 99,75%
2015 778 2667 3445 2680 765 64 79,27% 100,49%
tendinţe 2,64% -5,66% -3,91% -4,96% 0,00% 20,75% -0,57 0,74
Total instanţe
2014 46638 108563 155201 111133 44068 3843 73,42% 102,37%
2015 43934 93998 137932 100280 37652 3270 74,47% 106,68%
tendinţe -5,80% -13,42%
-11,13% -9,77% -
14,55% -14,91% 1,05 4,31
49
Grafic 19
Stoc iniţial Dosare noi Dosare rol Dosare soluţionate0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
140,000
160,000
38,290
108,480
146,770
110,795
46,638
108,563
155,201
111,133
43,934
93,998
137,932
100,280
Volumul de activitate în perioada 2013-2015 la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate
2013
2014
2015
1.2. Încărcătura pe judecător
1.2.1. Încărcătura raportată la numărul de judecători din schemă şi la numărul de judecători care au funcţionat efectiv în cadrul Curţii de Apel Iaşi
Indicatorii statistici ce reflectă încărcătura medie pe judecător, corespunzător gradelor
de jurisdicţie a cauzelor pendinte, evidenţiază o scădere a volumului de activitate după cum
urmează:
561 dosare/judecător în schemă în anul 2015, cu 247 dosare mai puţin faţă de 2014, când s-au
înregistrat 808 dosare/judecător, reprezentând o tendinţă de scădere cu 30,57%,
calculat la numărul de 40 de judecători în schemă;
623 dosare/judecător care au funcţionat efectiv în anul 2015, cu 253 dosare mai puţin faţă de
2014, când s-au înregistrat 876 dosare, reprezentând o tendinţă de scădere cu 28,88%,
calculat la o medie de 36 de judecători care au funcţionat efectiv pe parcursul anului
de referinţă.
50
Încărcătura medie pe judecător în anul 2015, raportat la numărul de judecători încadraţi în schemă/efectiv la Curtea de Apel Iaşi
Tabel 46
Anul
Media dosarelor repartizate pe
judecător
Nr. şedinţe (medie)
Nr. dosare rulate (medie)
Nr. dosare finalizate (medie)
Număr judecători
Schemă Efectiv Schemă Efectiv Schemă Efectiv Schemă Efectiv Schemă Efectiv
2014 808 876 141 154 1258 1363 648 709 39 35,66
2015 561 623 137 151 789 877 431 479 40 36,16
Tendinţe (+/-) -247 -253 -4 -3 -469 -486 -217 -230 +1 +0,5
Tendinţe (%)
-30,57% -28,88% -2,84% -1,95% -37,28% -35,66% -33,49% -32,44% +2,56% +1,40%
Încărcătura (volum mare*) medie pe judecător, pe secţii, în anul 2015, raportat la numărul (media**) de judecători care au funcţionat efectiv la Curtea de Apel Iaşi
Tabel 47
SecţiaNr.
judecători/efectiv
Stoc iniţial la
1.01.2015
Intrate în cursul anului
Total cauze pe rol Soluţionate Stoc final
1 2 3 4 5 6 7
CivilăTotal volum 1907 3509 5416 4086 1330Încărcătura
medie/judecători efectiv (10,18*)
187 345 532 401 131
Penală
Total volum 933 2896 3829 3055 774
Încărcătura medie/judecători efectiv (12,79*)
73 226 299 239 61
Contencios administrati
v
Total volum 2113 5050 7163 5047 2116
Încărcătura medie/judecători efectiv (7,25*)
291 697 988 696 292
Conflicte de muncă
Total volum 1331 4696 6027 5056 971
Încărcătura medie/judecători efectiv (5,96*)
223 788 1011 848 163
Total general
Total volum 6284 16151 22435 17244 5191
Încărcătura medie/judecători efectiv (36,16*)
174 447 620 477 144
Încărcătura medie/judecători
efectiv (36)175 449 623 479 144
* Volum mare calculat astfel: (nr dosare în stadiul procesual fond + nr. dosare în stadiul procesual contestaţie + nr. dosare în stadiul procesual apel x 2 + nr. dosare în stadiul procesual recurs x 3** medie (suma celor prezenţi in fiecare luna/12).
51
Încărcătura medie pe judecător, în anul 2015, calculată în funcţie de gradele de jurisdicţie ale cauzelor pendinte**), raportat la numărul de judecători încadraţi în schema de personal şi la
numărul celor care au funcţionat efectivTabel 48
Încărcătura de dosare pe
judecători în anul 2015, pe
stadii procesuale, raportat la numărul
judecătorilor din schemă (40) şi la
numărul celor care au
funcţionat efectiv
(36,16***)
Stadiul procesual Stoc iniţial
Intrate în
cursul anului
Total cauze pe rol
Soluţionate
Stoc final
Suspendate
1 2 3 4 5 6 7
Fonduri 255 772 1027 824 203 10
Schema 6 19 26 21 5 0
Efectiv 7 21 28 23 6 0
Apeluri 2088 7648 9736 7696 2040 80
Schema 52 191 243 192 51 2
Efectiv 58 212 269 213 56 2
Recursuri 3846 7089 10935 8067 2868 813
Schema 96 177 273 202 72 20
Efectiv 106 196 302 223 79 22Contestaţii
* 95 642 737 657 80 0
Schema 7 46 53 47 6 0
Efectiv*** 7 50 58 51 6 0Total 6284 16151 22435 17244 5191 903
schema 157 404 561 431 130 23efectiv 174 447 620 477 144 25
*) Contestaţiile sunt specifice Secţiei penale, iar încărcătura de dosare a fost împărţită la 13 judecători în schemă şi 12,66 judecători care au funcţionat efectiv.**)Pentru determinarea încărcăturii pe judecător, în funcţie de gradele de jurisdicţie, s-a utilizat următoarea formulă: Total cauze=[(nr. cauze fonduri)+(nr. cauze contestaţii)+(nr. cauze în apel) X 2 + (nr. cauze în recurs)X 3] / [nr. judec. schemă şi efectiv]***) medie (suma celor prezenţi in fiecare luna/12).
52
Tabelul de mai jos prezintă situaţia generală *** privitoare la activitatea desfăşurată de
către judecători în decursul anului 2015.
Tabel 49
Nr.crt.Judecător
Număr de dosare nou repartizate
Număr total de şedinţe
Număr de dosare la
care a participat
Număr de dosare finalizate
Număr de hotărâri redactate
Operativitate 4/3
1 2 3 4 5 6
1 Angelescu Cristiana 199 113 294 265 94 90%
2 Anton Dan* 144 109 335 209 100 62%3 Bancu Carmen 786 130 1092 899 431 82%
4 Cheptene-Micu Diana Mihaela 145 147 160 159 17
99%5 Chiriac Adrian* 148 104 176 79 40 45%6 Chirilă Mihaela 267 150 371 275 140 74%
7 Ciobanu Iulia-Elena 437 94 480 409 226 85%
8 Cocor Monica 662 213 778 630 252 81%
9 Cormanencu-Stanciu Valeria 388 214 527 434 179
82%
10 Crişu-Ciocîntă Anda 223 112 327 223 121 68%
11 Dublea Aurel* 22 29 25 38 6 152%****12 Dumitrescu Daniela 255 135 334 266 135 80%13 Gheorghiu Elena 431 212 583 475 185 81%14 Ghideanu Anca 405 182 551 504 195 91%15 Juverdeanu Tatiana 147 187 156 149 28 96%16 Mititelu Maricica* 133 68 130 63 30 48%17 Mocanu Marcel* 199 114 251 139 65 55%
18 Moruzi Nelida Cristina 851 124 1130 982 455
87%19 Munteanu Viorel* 228 84 249 84 44 34%
20 Obreja-Manolache Ancuţa Gabriela 410 92 435 367 186
84%
21 Obreja-Manolache Nelu Iustinian 588 136 711 610 200
86%22 Olariu Viorica 214 108 284 255 123 90%
23 Opriş Elena Daniela** 115 0 0 0 0
0%24 Palihovici Liliana 406 170 570 511 179 90%
53
25 Panainte Elena Crizantema 390 42 352 300 136
85%26 Pavelescu Georgeta 0 2 2 67 47 3350%****27 Pinte Violeta Elena 537 185 676 624 246 92%28 Pipernea Smaranda 758 108 1008 828 390 82%29 Poiană Cipriana 398 195 554 466 188 84%
30 Popa Maria Cristina 1015 196 1194 1093 364 92%
31 Prelipcean Alina 543 150 558 388 159 70%32 Protea Georgeta 428 185 611 467 162 76%33 Pruteanu Daniela 768 123 999 907 438 91%34 Sandu Geta 267 164 357 301 151 84%35 Scriminţi Elena 274 185 361 304 157 84%
36 Stoinel Adriana Carmen 616 134 986 685 327
69%
37 Susanu Claudia Antoanela 406 163 514 483 154
94%
38 Şerbănescu Dragoş Radu Gabriel 1063 212 1267 1118 397
88%
39 Tacu Florin Marius* 368 53 247 141 39 57%
40 Talion Constantin Gabriel 205 127 321 298 139
93%
41 Tăbâltoc Dan Mircea 415 180 680 548 221
81%42 Truţescu Cristina 84 46 149 115 52 77%
Total 16338 5477 20785 17158 7198 87%*judecători cu activitate parţială** judecător fără activitate de judecată în anul 2015*** situaţia generală a fost generată prin accesarea aplicaţiei statistice de rapoarte predefinite ECRIS precum şi prin interogarea bazei de date de către specialistul IT al instanţei (aceste date pot fi uşor diferite de cele generate prin aplicaţia statistică statisECRIS, utilizată în rapoartele statistice pentru anul 2015 din prezentul bilanţ).**** indicatorul de operativitate înregistrat a fost calculat prin raportarea numărului de hotărâri finalizate (închise electronic) provenite din perioada de activitate (2014-2015), raportat la numărul de dosare la care a participat (în anul 2015).
54
1.2.2. Încărcătura pe judecător la Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate
La Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate, indicatorii statistici ce reflectă încărcătura
medie pe judecător evidenţiază o tendinţă de scădere a volumului real de activitate, astfel:
Tribunalul Iaşi – numărul de dosare pe judecător scade de la 993 în anul 2014, la 827 în anul
2015, reprezentând o tendinţă de scădere cu 16,72%, calculat la un număr de 54
judecători care au funcţionat efectiv, şi respectiv scade de la 922 în anul 2014, la 798
în anul 2015, raportat la numărul de judecători din schemă;
Judecătoria Iaşi – numărul de dosare scade de la 1332 în anul 2014, la 1070 în anul 2015
reprezentând o tendinţă de scădere cu 19,67%, calculat la un număr de 51 judecători
care au funcţionat efectiv, şi respectiv scade de la 1138 în anul 2014, la 975 în anul
2015, raportat la numărul de judecători din schemă;
Judecătoria Paşcani – numărul de dosare scade de la 802 în anul 2014 la 760 în anul 2015
reprezentând o tendinţă de scădere cu 5,24%, calculat la un număr de 10 judecători
care au funcţionat efectiv şi respectiv creşte de la 736 în anul 2014, la 760 în anul
2015, raportat la numărul de judecători din schemă;
Judecătoria Hîrlău – numărul de dosare scade de la 718 în anul 2014, la 708 în anul 2015
reprezentând o tendinţă de scădere cu 1,39%, calculat la un număr de 4 judecători care
au funcţionat efectiv, şi respectiv scade de la 718 în anul 2014, la 566 în anul 2015,
raportat la numărul de judecători din schemă;
Judecătoria Răducăneni – numărul de dosare scade de la 325 în anul 2014, la 252 în anul
2015 reprezentând o tendinţă de scădere cu 22,46%, calculat la un număr de 5
judecători care figurează în schemă și care au funcţionat efectiv.
Tabel 50
AnulÎncărcătura pe judecător raportat la numărul celor care au funcţionat efectiv
Tribunalul Iaşi
Judecătoria Iaşi
Judecătoria Paşcani
Judecătoria Hîrlău
Judecătoria Răducăneni
2014 993 1332 802 718 325
2015 827 1070 760 708 252Tendinţe
(+/-) -16,72% -19,67% -5,24% -1,39% -22,46%
55
Tabel 51
AnulÎncărcătura pe judecător raportat la numărul de judecători din schemă
Tribunalul Iaşi
Judecătoria Iaşi
Judecătoria Paşcani
Judecătoria Hîrlău
Judecătoria Răducăneni
2014 922 1138 736 718 325
2015 798 975 760 566 252Tendinţe
(+/-) -13,45% -14,32% +3,26% -21,17% -22,46%
1.2.3. Încărcătura pe judecător la Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate
La Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate, indicatorii statistici ce reflectă încărcătura
medie pe judecător evidenţiază o variaţie a volumului real de activitate, astfel:
Tribunalul Vaslui – 665 cauze pe judecător în anul 2015, faţă de 853 în anul 2014, calculat
la un număr de 16 judecători care au funcţionat efectiv, şi respectiv de la 543 în anul
2014, la 484 în anul 2015, raportat la numărul de judecători din schemă;
Judecătoria Vaslui – 806 cauze pe judecător în anul 2015, faţă de 762 în anul 2014 calculat
la un număr de 14 judecători care au funcţionat efectiv, şi respectiv de la 678 în anul
2014, la 664 în anul 2015, raportat la numărul de judecători din schemă;
Judecătoria Bârlad – 597 cauze pe judecător în anul 2015 faţă de 732 în anul 2014, calculat
la un număr de 14 judecători care au funcţionat efectiv şi respectiv de la 575 în anul
2014, la 597 în anul 2015, raportat la numărul de judecători din schemă;
Judecătoria Huşi – 689 cauze pe judecător în anul 2015 faţă de 717 în anul 2014, calculat la
un număr de 5 judecători care au funcţionat efectiv şi respectiv de la 598 în anul 2014,
la 689 în anul 2015, raportat la numărul de judecători din schemă.
Tabel 52
Anul
Încărcătura pe judecător raportat la numărul celor care au funcţionat efectiv
Tribunalul Vaslui
Judecătoria Vaslui
Judecătoria Bârlad
Judecătoria Huşi
2014 853 762 732 717
2015 665 806 597 689
Tendinţe (+/-) -22,04% +5,77% -18,44% -3,90%
56
Tabel 53
Anul
Încărcătura pe judecător raportat la numărul de judecători din schemă
Tribunalul Vaslui
Judecătoria Vaslui
Judecătoria Bârlad
Judecătoria Huşi
2014 543 678 575 5982015 484 664 597 689
Tendinţe (+/-) -10,87% -2,06% +3,83% +15,22%
În ceea ce priveşte încărcătura efectivă pe judecător, precum şi încărcătura pe
judecător raportată la schemă s-a înregistrat o scădere a volumului de activitate la nivelul
Curţii de Apel Iaşi, tribunalelor şi judecătoriilor, situaţie prezentată în tabelul următor:
Tabel 54
Instanţa
Încărcătura efectivă pe judecător
Diferenţă
Încărcătura pe judecător raportat la schemă Diferenţ
ă2014 2015 2014 2015
Judecătorii = Iaşi + Vaslui 1005 868 -137 905 798 -107
Tribunale = Iaşi + Vaslui 887 547 -340 750 491 -259Curtea de Apel Iaşi 876 623 -253 808 561 -247
Tabel 55
InstanţaÎncărcătura pe judecător raportat la numărul de judecători care au
funcţionat efectiv în anul 2015
Încărcătura pe judecător raportat la schemă în anul 2015
Curtea de Apel Iaşi
Total dosare pe rol 285 257
Grade de jurisdicţie 623 561
Tribunalul Iaşi
Total dosare pe rol 566 546
Grade de jurisdicţie 827 798
Tribunalul Vaslui
Total dosare pe rol 482 350
Grade de jurisdicţie 665 484
Judecătoria Iaşi 1070 975Judecătoria Paşcani 760 760Judecătoria Hîrlău 708 566Judecătoria Răducăneni 252 252Judecătoria Vaslui 806 664Judecătoria Bârlad 597 597Judecătoria Huşi 689 689
57
58
Încărcătura medie pe judecător la nivel naţional pentru curţile de apel, în anul 2015, se
prezintă astfel:
Tabel 56
InstanţaTotal volum mare*
Încărcătura pe judecător/
schemă
Încărcătura pe judecător/efectiv
1 2 3 4Curtea de Apel ALBA IULIA 28517 634 634Curtea de Apel BACAU 24737 750 798Curtea de Apel BRASOV 16060 434 459Curtea de Apel BUCURESTI 132770 681 786Curtea de Apel CLUJ 49042 860 908Curtea de Apel CONSTANTA 20778 577 670Curtea de Apel CRAIOVA 47911 515 515Curtea de Apel GALATI 21584 491 502Curtea de Apel IASI 22435 561 623Curtea de Apel ORADEA 23460 670 809Curtea de Apel PITESTI 22793 616 735Curtea de Apel PLOIESTI 26964 509 539Curtea de Apel SUCEAVA 24017 559 586
Curtea de Apel TÂRGU MURES 15427 532 593
Curtea de Apel TIMISOARA 43680 794 824TOTAL GENERAL 520175 625 678
*Total volum mare=[(nr. cauze fonduri)+(nr. cauze contestaţii)+(nr. cauze în apel) X 2 + (nr. cauze în recurs)X 3]
Întrucât în raportările statistice la nivel naţional, încărcătura pe judecător este
calculată global, în funcție de totalul dosarelor pe rol (stoc + intrate), fără a se face distincţie
între stocul preluat şi volumul dosarelor nou intrate, este de subliniat la analiza acestui
indicator faptul că, în mod constant, Curtea de Apel Iași a înregistrat indicatori de
operativitate (rată de soluționare) foarte buni și durate reduse ale procedurilor judiciare, ceea
ce explică și poziționarea încărcăturii pe judecător, ca şi în anul 2014, ușor sub media
națională (623 cauze pe judecător la Curtea de Apel Iași în anul 2015 față de 678 media
națională).
Relevante sunt şi datele statistice la nivelul curţilor de apel referitoare la ponderea
stocului în totalul cauzelor pe rol pentru anul 2015 care evidenţiază – aşa cum s-a arătat în
precedent - o pondere situată sub media la nivel naţional a stocului iniţial în totalul cauzelor
59
aflate pe rol şi, corelativ, o pondere situată peste media la nivel naţional a cauzelor nou
intrate, pentru Curtea de Apel Iaşi, ceea ce demonstrează atât gestionarea eficientă a fluxului
de dosare cât şi reducerea considerabilă a duratei procedurilor.
Concluzionând, analiza indicatorilor statistici cantitativi, reprezentativi pentru
actul de justiţie, evidenţiază şi pentru anul 2015 un nivel bun al performanţei în
activitatea Curţii de Apel Iaşi, care creează premisele furnizării către justiţiabili a unui
serviciu public la un standard cât mai apropiat de nevoile şi aşteptările acestora.
Astfel, dinamica volumului de activitate relevă următoarele tendinţe:
o scădere a numărului dosarelor nou intrate, cu 17,23% faţă de anul 2014, fiind de observat că, după o perioadă de creştere constantă ce a
condus la dublarea volumului în anul 2013, faţă de anul 2009, în anul 2015 a continuat
tendinţa de scădere înregistrată în anul anterior, revenindu-se la nivelul volumului de
dosare nou intrate din anul 2011; scăderea numărului cauzelor nou intrate s-a datorat în principal scăderii acestui indicator la instanţele de fond (în special la tribunale), scăderi semnificative având cauzele repetitive în materie de contencios administrativ (restituire taxă poluare/taxa emisii poluante/timbru mediu) care în anii anteriori au avut o pondere semnificativă în volumul cauzelor nou intrate pe rolul tribunalelor;
o scădere a numărului total al dosarelor aflate pe rol, cu 18,75% faţă de anul 2014, fiind de observat şi în cazul acestui indicator că, după o perioadă de creştere constantă ce a condus la dublarea volumului
în anul 2013, faţă de anul 2009, în anul 2015 a continuat tendinţa de scădere înregistrată
în anul anterior, menţinându-se totuşi peste nivelul anului 2011; o scădere a numărului dosarelor soluţionate cu 19,74% faţă de
anul 2014; o scădere a stocului final de dosare cu 15,04%, în strânsă
legătură cu reducerea volumului dosarelor nou intrate şi cu menţinerea operativităţii la un nivel ridicat; este de observat, pe de o parte, faptul că, din stocul final, un procent de 31,25% reprezintă dosarele nou intrate care au primit, prin repartizare aleatorie, prim termen de judecată în anul 2016 ori care se află în procedura de regularizare, iar, pe de altă parte, că datele statistice la nivelul curţilor
60
de apel referitoare la ponderea stocului în totalul cauzelor pe rol evidenţiază şi pentru anul 2015 o pondere situată sub media la nivel naţional a
stocului iniţial în totalul cauzelor aflate pe rol şi, corelativ, o pondere situată peste media
la nivel naţional a cauzelor nou intrate, pentru Curtea de Apel Iaşi, ceea ce demonstrează atât gestionarea eficientă a fluxului de dosare, cât şi reducerea considerabilă a duratei procedurilor;
o scădere uşoară a indicelui de operativitate/ratei de soluţionare, cu 0,70%, calculată în raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei minus cauze suspendate, şi cu 3,30%, calculată în raport cu volumul cauzelor nou intrate, fiind menţinută, ca şi în anii anteriori, poziţionarea acestui indice de performanţă la nivelul mediei naţionale;
o scădere a încărcăturii pe judecător, cu 30,57%, raportat la schema de personal şi cu 28,88% raportat la numărul de judecători care au funcţionat efectiv, ceea ce a creat premisele îmbunătățirii indicatorilor de evaluare a calității activității instanței.
1.3. Managementul resurselor umane
Dinamica volumului de activitate şi gradul sporit de dificultate a activităţii judiciare
impun cu necesitate o gestionare eficientă a resurselor umane disponibile astfel încât, prin
conjugarea eforturilor individuale cu cele colective, să se asigure un nivel ridicat de
performanţă a instanţei.
Politica de resurse umane a Curţii de Apel Iaşi a avut la bază monitorizarea
permanentă a fluctuaţiilor de personal, acordându-se întâietate recrutării, selecţionării,
integrării, instruirii şi evaluării constante a performanţelor personalului pe fiecare domeniu de
activitate.
O atenţie aparte a fost acordată în continuare diagnozei volumului de activitate pe
secţiile din cadrul curţii de apel.
Tot astfel, s-a manifestat o preocupare constantă pentru transparenţa procesului
decizional şi consolidarea unei culturi a încrederii şi simetriei comunicării interne.
Discrepanţele majore încă persistente în încărcătura pe judecător la acelaşi nivel de
jurisdicţie au determinat măsuri de delegare, în procedura legală, în scopul reechilibrării
volumului de muncă.
61
În privinţa personalului auxiliar şi a funcţionarilor publici, asigurarea unui
management eficient al resurselor umane s-a concretizat în efectuarea demersurilor necesare
şi declanşarea procedurilor legale pentru ocuparea integrală a schemelor de personal şi pentru
accesul la forme de dezvoltare a carierei profesionale.
Urmărind dimensionarea echilibrată a volumului de activitate la nivelul fiecărei
instanţe arondate Curţii de Apel Iaşi şi în scopul remedierii disfuncţiilor cauzate de
insuficienţa schemelor cu care s-au confruntat instanţele aglomerate, a fost uzitată în
continuare instituţia delegării/detaşării.
La nivelul anului 2015, statul de funcţii şi personal al instanţelor judecătoreşti din raza
de competenţă a Curţii de Apel Iaşi conținea 723 de posturi.
Repartizarea pe categorii de personal a acestor posturi a fost următoarea: 230 posturi
de judecători, 417 posturi personal auxiliar de specialitate şi conex, 10 posturi asistenţi
judiciari, 28 posturi funcţionari publici, 38 posturi personal contractual.
Repartizarea posturilor pe categorii de personal la nivelul instanţelor aflate în raza de
competenţă a Curţii de Apel Iaşi se prezintă astfel:
Tabel 57Structură posturi schemă
C.A. Iaşi
Trib. Iaşi
Trib. Vaslui
Jud. Iaşi
Jud.Paş-cani
Jud. Hîrlău
Jud. Rădu-căneni
Jud. Vas-lui
Jud. Bîr-lad
Jud Huşi
Total
Judecători 39 56 22 56 11 5 5 17 14 5 230
Asistenţi judiciari
0 6 4 0 0 0 0 0 0 0 10
Personal auxiliar de specialitate şi conex
54 76 41 96 27 15 14 38 41 15 417
Funcţionari publici
10 9 9 0 0 0 0 0 0 0 28
Personal contractual
6 8 6 3 2 3 2 3 3 2 38
Total posturi 109
155 82 155
40 23 21 58 58 22 723
Tabel 58Curtea de Apel Iaşi - aparat propriu
Structură posturiNumăr posturi
TOTALOcupate
Vacante
62
Judecători 39 0 39Personal auxiliar de specialitate şi conex
54 0 54
Funcţionari publici 10 0 10Personal contractual 5 1 6Total posturi 108 1 109
63
Tabel 59Tribunalul Iaşi şi judecătoriile arondate
Structură posturi
Tribunalul Iaşi
Judecătoria Iaşi
Judecătoria Paşcani
Judecătoria Hîrlău
Judecătoria Răducăneni
Ocupate
Vacante
Ocupate
Vacante
Ocupate
Vacante
Ocupate
Vacante
Ocupate Vacante
Judecători 56 0 56 0 10 1 5 0 5 0Asistenţi judiciari 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0Personalauxiliar de specialitate şi conex
76 0 96 0 27 0 15 0 14 0
Funcţionari publici 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0Personal contractual 8 0 3 0 2 0 3 0 2 0Total posturi 155 0 155 0 39 1 23 0 21 0
Tabel 60Tribunalul Vaslui şi judecătoriile arondate
Structură posturi
Tribunalul Vaslui
Judecătoria Vaslui
Judecătoria Bârlad Jud. Huşi
Ocupate
Vacante
Ocupate
Vacante
Ocupate
Vacante
Ocupate
Vacante
Judecători 18 4 15 2 13 1 4 1
Asistenţi judiciari 4 0 0 0 0 0 0 0Personalauxiliar
de specialita
te şi conex
41 0 38 0 41 0 15 0
Funcţionari publici 9 0 0 0 0 0 0 0
Personal contractual
6 0 3 0 3 0 2 0
Total posturi 78 4 56 2 57 1 21 1
Pentru asigurarea unui management eficient al resurselor umane din categoria
personalului auxiliar de specialitate şi conex, în anul de referinţă, au fost efectuate demersuri
pentru ocuparea integrală a schemelor de personal şi pentru organizarea de
64
concursuri/examene care să permită accesul personalului auxiliar de specialitate la forme de
dezvoltare a carierei profesionale (promovare din funcţia de grefier cu studii medii în funcţia
de grefier cu studii superioare juridice, promovare în grade/trepte profesionale superioare
pentru personalul auxiliar de specialitate).
Astfel, la data de 25 aprilie 2015 a fost organizat un concurs de promovare a
grefierilor în funcţii de execuţie la instanţa superioară – Curtea de Apel Iași și Tribunalul
Vaslui, iar la data de 12 decembrie 2015 un concurs pentru promovarea grefierilor la Curtea
de Apel Iași, Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui.
Pentru promovarea grefierilor din studii medii în studii superioare a fost organizat un
examen la data de 21 noiembrie 2015, pentru promovarea personalului auxiliar de specialitate
în grade și trepte profesional superioare a fost organizat, de asemenea, un examen la data de
21 noiembrie 2015, dată la care a avut loc și un examen de promovare a personalului
contractual în trepte superioare.
La data de 24 iulie 2015 s-a desfășurat un examen de definitivare în funcţie în sensul
trecerii de la treapta debutant la treapta II a personalului auxiliar de specialitate din cadrul
Curții de Apel Iași.
Pentru promovarea grefierilor în funcţii de conducere au avut loc concursuri la data de
19 aprilie 2015 și 6 noiembrie 2015.
Pentru promovarea specialiștilor IT în funcție de execuție a avut loc un concurs la data
de 7 mai 2015.
Pentru promovarea funcționarilor publici în grad superior a avut loc la data de 24
noiembrie 2015 un examen de promovare.
Pentru recrutarea grefierilor prin definitivare pe durată nedeterminată din rândul
grefierilor temporari, a fost organizat la data de 30 mai 2015 un concurs pentru ocuparea unui
post la Judecătoria Iași și a unui post la Judecătoria Vaslui și la data de 18 septembrie 205 un
concurs pentru ocuparea unui post la Judecătoria Vaslui.
Pentru recrutarea personalului auxiliar de specialitate s-a desfășurat în perioada 29-30
aprilie 2015 un concurs pentru ocuparea pe durată determinată a trei posturi de grefier la
Tribunalul Iași și patru posturi de grefier la Judecătoria Iași și un concurs la data de 30
octombrie 2015 pentru ocuparea unui post de grefier arhivar temporar la Curtea de Apel Iași.
Pentru recrutarea personalului conex s-a desfășurat la data de 16 iulie 2015 un concurs
pentru ocuparea unui post de aprod la Judecătoria Iași și la data de 30 octombrie 2015 un
concurs pentru ocuparea la Judecătoria Huși a unui post de aprod pe durată nedeterminată și a
unui post de aprod pe durată determinată.
65
Pentru recrutarea personalului contractual s-au desfăşurat la datele de 27 aprilie 2015
și 17 iunie 2015 concursuri pentru ocuparea unui post de muncitor instalator la Judecătoria
Iași, la data de 27 mai 2015 un concurs pentru ocuparea unui post de muncitor fochist la
Judecătoria Hârlău, la data de 19 august 2015 un concurs pentru ocuparea unui post de
muncitor electrician la Judecătoria Vaslui și la data de 17 noiembrie 2015 un concurs pentru
ocuparea unui post de consilier IA (cu atribuții de administrator de patrimoniu) vacant la
Curtea de Apel Iași.
1.3.1. Situaţia judecătorilor
a. Funcţiile de execuţie
La data de 31 decembrie 2015 în statul de personal al instanţelor judecătoreşti aflate în
circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Iaşi era prevăzut un număr de 230 de posturi de
judecători, din care ocupate 221 şi vacante 9.
Pe categorii de instanţe, situaţia posturilor de judecători şi, procentual, gradul de
ocupare al acestora, se prezintă astfel:
Tabel 61Instanţa Total posturi de
judecătorOcupa
teVacan
teProcent ocupare
Curtea de Apel Iaşi 39 39 0 100%Tribunalul Iaşi 56 56 0 100%
Judecătoria Iaşi 56 56 0 100%Judecătoria
Paşcani11 10 1 90,91%
Judecătoria Hârlău 5 5 0 100%Judecătoria Răducăneni
5 5 0 100%
Tribunalul Vaslui 22 18 4 81,82%Judecătoria Vaslui 17 15 2 88,24%Judecătoria Bârlad 14 13 1 92,86%Judecătoria Huşi 5 4 1 80%
TOTAL 230 221 9 93,39%
În cadrul aparatului propriu, la nivelul Curţii de Apel Iaşi, posturile de judecători au
fost repartizate în cadrul secţiilor după cum urmează: 11 posturi la Secţia civilă, 13 posturi la
66
Secția penală şi pentru cauze cu minori, 8 posturi la Secţia de contencios administrativ şi
fiscal și 7 posturi la Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Modificările în statele de personal ale instanţelor judecătoreşti au fost generate de
solicitările de delegare, detaşare ori transfer formulate de judecători ori ca urmare a
concursului de promovare în funcţii de execuţie organizat de Consiliul Superior al
Magistraturii în cursul anului 2015, după cum urmează:
delegaţi – 5 judecători: judecător cu grad profesional de tribunal Alexandru
Adina de la Judecătoria Huși la Tribunalul Vaslui, începând din data de 01
ianuarie 2015; judecător cu grad profesional de tribunal Zaharia-Lefter Maria-
Oana de la Judecătoria Iași la Tribunalul Iași, începând cu 01 octombrie 2015
(până la data de 15 septembrie 2015 a continuat delegarea la Tribunalul Iași
dispusă în anul 2014); judecător cu grad profesional de tribunal Ignat Oana-
Irina de la Judecătoria Iași la Tribunalul Iași începând cu data de 09 noiembrie
2015 (până la data de 1 noiembrie 2015 a continuat delegarea la Tribunalul Iași
dispusă în anul 2014); judecător Busuioc Gabriela de la Judecătoria Vaslui la
Judecătoria Huși, începând cu data de 15 noiembrie 2015 și judecător Colin
Mariana-Corina de la Judecătoria Răducăneni la Judecătoria Iași, cu începere
de la data de 1 decembrie 2015;
detaşările şi delegările la alte instituţii, în cursul anului 2015, au vizat următorii
judecători: 1 judecător de la Curtea de Apel Iaşi a continuat detaşarea la
Ministerul Afacerilor Externe până la data de 15 iulie 2015 și începând cu data
de 15 decembrie 2015 a fost detașat la Cancelaria Primului-ministru pe o
perioadă de 1 an (judecătorul Tacu Florin-Marius), 1 judecător de la Curtea de
Apel Iași a continuat detașarea la Inspecția Judiciară (judecător Andronic
Adriana), 2 judecători din cadrul Tribunalului Iaşi (judecător Vasiliu-Cravelos
Rica și judecător Lăbuş Ana-Cristina) au continuat detaşarea la Inspecția
Judiciară, respectiv la Institutul Național al Magistraturii, 1 judecător de la
Judecătoria Vaslui a fost detașat în perioada 01.05.2015 – 01.11.2015 la Școala
Națională de Grefieri (judecător Moldovan Giorgina), 1 judecător de la
Tribunalul Iaşi a fost delegat la Penitenciarul Iaşi, iar 1 judecător de la
Judecătoria Huşi și 1 judecător de la Judecătoria Bârlad au fost delegați la
Penitenciarul Vaslui;
7 judecători au fost transferaţi la instanţele arondate Curţii de Apel Iaşi, după
cum urmează: judecător Romilă Mihaela-Roxana de la Judecătoria Vaslui la
67
Judecătoria Iași (01.01.2015), judecător Ciofu Vlad de la Judecătoria Tulcea la
Judecătoria Hârlău (01.01.2015), judecător cu grad de tribunal Alexandru
Adina de la Judecătoria Huși la Tribunalul Vaslui (15.06.2015), judecător cu
grad de curte de apel Chiriac Adrian de la Tribunalul Vaslui la Curtea de Apel
Iași (15.07.2015), judecător cu grad de tribunal Costea Anca-Natalia de la
Judecătoria Pașcani la Tribunalul Iași (15.07.2015), judecător Opriș Elena-
Daniela de la Curtea de Apel București la Curtea de Apel Iași (01.12.2015) și
judecător Perju Andreea de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Pașcani
(01.12.2015);
tot prin procedura transferului un judecător de la Tribunalul Vaslui (Petrescu
Ioan) a fost transferat la Tribunalul Bacău (15.07.2015);
ca urmare a promovării efective, au fost promovaţi la instanțe superioare din
raza de competență a Curții de Apel Iași următorii judecători: judecător
Mocanu Marcel de la Tribunalul Iași la Curtea de Apel Iași (01.06.2015),
judecător Munteanu Viorel de la Tribunalul Vaslui la Curtea de Apel Iași
(15.06.2015), judecător Mititelu Maricica de la Tribunalul Suceava la Curtea
de Apel Iași (15.07.2015), judecător Cherecheș Oana-Adelina de la Judecătoria
Pașcani la Tribunalul Vaslui (01.06.2015), judecător Babii Vasile de la
Judecătoria Pașcani la Tribunalul Vaslui (01.06.2015), judecător Codină Oana
de la Judecătoria Vaslui la Tribunalul Vaslui (01.06.2015), judecător Cojan
Onuț de la Judecătoria Vaslui la Tribunalul Vaslui (01.06.2015) și judecător
Măstăcan Erich-Emilian de la Judecătoria Medgidia la Tribunalul Vaslui
(01.06.2015);
ca urmare a promovării pe loc, 3 judecători de la Tribunalul Iași au obținut
grad de judecător de curte de apel (Brădățeanu Ioana-Ecaterina și Grădinaru
Brândușa-Daniela, Trifan Andreea-Nicoleta) și 1 judecător de la Judecătoria
Iași (Butnaru Elena) și 1 judecător de la Judecătoria Răducăneni (Grigoraș
Raluca-Maria) au obținut grad de judecător de tribunal;
8 judecători au fost eliberaţi din funcţie ca urmare a pensionării: 4 judecători la
Curtea de Apel Iași, 1 judecător la Tribunalul Vaslui, 1 judecător la Judecătoria
Vaslui, 1 judecător la Judecătoria Bârlad și 1 judecător la Judecătoria Huși;
un judecător de la Curtea de Apel Iași a fost suspendat din funcție ca urmare a
luării față de acesta a măsurii arestării preventive;
68
7 judecători au fost numiți în funcție la instanțe arondate Curții de Apel Iași ca
urmare a validării examenului de capacitate al judecătorilor, iar un judecător a
fost numit în funcția de judecător stagiar.
Ca urmare a demersurilor efectuate de conducerea administrativ judiciară a Curţii de
Apel Iaşi, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1283/27.11.2014 s-
a dispus ocuparea, pe durată nedeterminată, în condiţiile prevăzute de art. 1341 din Legea nr.
304/2004, a postului de judecător vacant temporar al judecătorului Andronic Adriana-Elena,
post ce a fost ocupat prin promovarea judecătorului Mocanu Marcel de la Tribunalul Iași,
începând cu data de 1 iunie 2015.
b. Funcţiile de conducere
În ceea ce priveşte asigurarea conducerii administrativ judiciare la nivelul instanţelor,
se constată că funcţiile de conducere vacantate la nivelul anului 2015 au fost ocupate ca
urmare a promovabilităţii candidaţilor înscrişi la concursurile organizate de Consiliul Superior
al Magistraturii. În privinţa funcţiilor de conducere neocupate în urma examenelor organizate,
s-au formulat propuneri privind delegarea în funcţiile respective. În această manieră s-a
asigurat pentru toate instanţele din raza Curţii de Apel Iaşi exercitarea prerogativelor
manageriale.
Astfel, funcția de președinte al Curții de Apel Iași a fost ocupată, cu începere de la 01
ianuarie 2014, de judecător Cristina Truţescu, ca urmare a concursului desfășurat la Consiliul
Superior al Magistraturii în perioada octombrie – decembrie 2013.
Funcțiile de vicepreședinte al Curții de Apel Iași au fost ocupate de judecător
Cheptene-Micu Diana-Mihaela și de judecător Obreja-Manolache Nelu Iustinian.
Conducerea secțiilor Curții de Apel Iași a fost asigurată de următorii judecători:
președinte al Secției civile judecător Olariu Viorica (cu delegație până la data de 19 februarie
2015 și urmare numirii în funcție de la această dată), președinte al Secției penale și pentru
cauze cu minori judecător Juverdeanu Tatiana (cu delegație până la data de 19 februarie 2015
și ca urmare a numirii în funcție de la această dată), președinte al Secției de contencios
administrativ și fiscal judecător Pinte Elena-Violeta, președinte al Secției de conflicte de
muncă și asigurări sociale judecător Pavelescu Georgeta până la data de 1 februarie 2015 și
judecător Pruteanu Daniela de la data de 21 aprilie 2015.
Conducerea administrativ judiciară a Tribunalului Iași a fost asigurată de următoarea
echipă managerială: președinte al instanței judecător Stoica Narcis-Violin, vicepreședinți
judecător Trifan Andreea Nicoleta și judecător Andrei Florin-Alexandru, președinți de secție
69
judecător Lăcustă Oana-Monica (Secția I civilă), judecător Grădinaru Brândușa-Daniela
(Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal) și judecător Ștefăniță Nicoleta
(Secția penală).
Judecătoria Iași a funcționat în anul 2015 având ca președinte pe judecător Falcan
Daniela-Maria și ca vicepreședinte pe judecător Rusu Irina Cornelia. Funcţia de președinte al
Secției civile a fost ocupată de judecător Ioniță Irina (cu delegaţie până la data de 7 aprilie
2015 și ca urmare a numirii în funcție de la această dată), iar funcţia de președinte al Secției
penale a fost ocupată de judecător Colipcă Florin, de la data de 7 aprilie 2015.
Judecătoria Pașcani a avut în calitate de președinte al instanței pe judecător Costea
Anca-Natalia până la data de 15 iulie 2015 și pe judecător Cojocaru Roxana-Petronela de la
această dată. Funcţia de vicepreședinte a instanței a fost ocupată de judecător Babii Vasile,
până la data de 01 iunie 2015, iar de la data de 8 iulie 2015 prin delegarea judecătorului
Șerbănescu Irina.
În cadrul Judecătoriei Hîrlău funcția de președinte al instanței a fost ocupată de
judecător Pristavu Codrin Mirel, iar în cadrul Judecătoriei Răducăneni, funcția de președinte
al instanței a fost ocupată de judecător Ghercă Daniela Elena.
Conducerea administrativ judiciară a Tribunalului Vaslui a fost asigurată de
următoarea echipă managerială: președinte al instanței judecător Sîrghi Diana-Elena,
vicepreședinte judecător Chiriac Adrian până la data de 15 iulie 2015 și judecător Pascaru
Iolanda-Mihaela de la data de 15 iulie 2015, președinte al Secției civile judecător Manole
Daniela-Mihaela, preşedinte al Secţiei penale judecător Munteanu Viorel în perioada 7 aprilie
2015 – 15 iunie 2015, de la această dată atribuţiile preşedintelui de secţie fiind delegate de
conducerea tribunalului judecătorului Balan Laura-Monica, delegată în funcție începând cu
data de 4 decembrie 2015.
Judecătoria Vaslui a avut asigurată conducerea administrativ judiciară după cum
urmează: președinte al instanței judecător Moldovan Georgina până la data de 1 mai 2015 și
judecător Stativă Luminița, delegat în funcție de la data de 20 mai 2015, vicepreședinte
judecător Codină Oana până la data de 01 iunie 2015 și cu delegație, începând de la data de 25
noiembrie 2015, judecător Căilean Ioan-Dănuț.
În cadrul Judecătoriei Bârlad prerogativele manageriale au fost exercitate, pe parcursul
anului 2015, de judecător Burlibașa Neculai, în calitate de președinte al instanței, funcția de
vicepreședinte fiind ocupată de judecător Rotariu Mugurica-Gabriela.
Judecătoria Huși a avut în cursul anului 2015, în calitate de președinte al instanței, pe
judecător Adam Corina.
70
1.3.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar
Pentru categoria personalului auxiliar de specialitate şi conex, statele de funcţii includ
417 posturi la data de 31 decembrie 2015, pentru categoria funcţionarilor publici statele de
funcţii includ 28 de posturi, iar pentru categoria personalului contractual statele de funcţii
includ 38 de posturi.
În anul de referinţă au fost suplimentate, prin Ordinul ministrului justiţiei nr.
3968/C/17.11.2015, statele de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Iaşi, Tribunalului Iași și
Judecătoriei Iași cu câte 1 post de grefier cu studii superioare.
Ca urmare a demersurilor efectuate de conducerea Curţii de Apel Iaşi, în scopul
asigurării unui volum optim de muncă și asigurării calității activității personalului din cadrul
instanțelor judecătorești, 1 post de grefier cu studii medii din statul de funcţii al Judecătoriei
Răducăneni a fost transformat în post de consilier IA (cu atribuții de administrator de
patrimoniu) şi 1 post de muncitor din statul de funcţii al Judecătoriei Huși a fost transferat în
statul de funcții al Judecătoriei Vaslui.
În anul de referinţă s-au înregistrat 8 pensionări din categoria personalului auxiliar de
specialitate și conex, precum și din categoria personalului contractual.
În cursul anului 2015 au fost organizate la nivelul Curţii de Apel Iaşi un număr de 21
concursuri/examene menite a asigura un management al resurselor umane din categoria
personalului auxiliar de specialitate, personalului conex, funcţionarilor publici, personalului
contractual.
Astfel, în cursul anului 2015 au fost organizate şi finalizate următoarele concursuri:
- trei concursuri de ocupare a funcţiilor de conducere vacante de personal auxiliar de
specialitate;
- două concursuri de promovare a grefierilor în funcţii de execuţie la instanţele superioare;
- un examen de promovare a grefierilor din studii medii în studii superioare;
- un examen de promovare a personalului auxiliar în grade și trepte profesionale superioare;
- un examen de promovare a funcționarilor publici în grade superioare;
- un examen de promovare a personalului contractual în trepte superioare;
- două concursuri de recrutare a grefierilor prin definitivare pe durată nedeterminată din
rândul grefierilor temporari;
- un concurs de recrutare pentru ocuparea pe durată determinată a unor posturi de grefier;
- un concurs de recrutare pentru ocuparea pe durată determinată a unui post de grefier arhivar;
71
- două concursuri de recrutare pentru ocuparea posturilor de personal conex;
- cinci concursuri pentru recrutarea personalului contractual;
- un examen de definitivare în funcţie în sensul trecerii de la treapta debutant la treapta II.
Urmărind dimensionarea echilibrată a volumului de activitate la nivelul fiecărei
instanţe şi în scopul eliminării deficienţelor izvorâte din insuficienţa numărului personalului
auxiliar de specialitate cu care se confruntă instanţele cu un volum ridicat de activitate şi o
schemă de personal neocupată sau insuficientă, în cursul anului 2015, au fost emise un număr
de 36 decizii de delegare/detaşare a personalului, respectiv de prelungire a delegării/detașării.
Activitatea instanţelor arondate a fost susţinută prin detaşarea/delegarea personalului
din schema Curţii de Apel Iaşi la alte instanţe după cum urmează: la Tribunalul Iaşi au fost
detaşaţi un 1 agent procedural și 2 îngrijitori, iar 7 salariaţi au fost detaşaţi de la alte instanţe
pentru desfăşurarea activităţii în cadrul Tribunalului Iaşi.
1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă
Stabilirea unui sistem complex de monitorizare și analiză comparativă a eficienței
sistemului judiciar din România în scopul îmbunătățirii performanțelor instanțelor și a alocării
resurselor într-un mod mai judicios reprezintă o activitate de maxim interes, atât pentru
instanțe, pentru cei implicați în procedurile judiciare și publicul larg, cât și pentru factorii de
decizie din domeniul judiciar.
Prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior
al Magistraturii a fost aprobat Raportul Grupului de lucru privind eficienţa activităţii
instanţelor, care cuprinde, printre altele, cinci indicatori de eficienţă a activităţii instanţelor,
pentru fiecare dintre aceştia fiind stabilite plaje de eficienţă.
Scopul aprobării unor astfel de indicatori a constat în necesitatea existenţei unor
instrumente care să permită măsurarea performanţei judiciare din perspectiva duratei
rezonabile de soluţionare, identificarea cauzelor care generează întârzierea proceselor, precum
şi asigurarea unor standarde unitare la nivel de sistem.
Aspectele care fac obiectul acestui tip de raport sunt următoarele:
- prezentarea indicatorilor de eficienţă a activităţii instanţei în perioada analizată;
- analiza internă a rezultatelor instanţei în perioada analizată, în vederea identificării
elementelor care au determinat încadrarea într-un anumit grad de eficienţă, atât la nivelul
instanţei, cât şi pe secţii/materii şi,
- propuneri pentru stabilirea măsurilor adecvate în vederea îmbunătăţirii performanţei.
72
Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii curţilor
de apel sunt următorii:
a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de
dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de
referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual;
b) Vechime dosare în stoc - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la
finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de un an pentru curţile de apel şi
de una an şi şase luni pentru tribunale şi judecătorii;
c) Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate în
termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor
soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;
d) Durata medie de soluționare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul
procesual fond și mai puțin pentru curțile de apel) – reprezintă timpul mediu scurs
între data înregistrării dosarului și data închiderii documentului final;
e) Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul de redactare peste termen a
dosarelor finalizate cu document de tip final hotărâre.
Implementarea indicatorilor de performanţă şi analiza efectuată pe baza acestora au
fost concepute ca un instrument de introspecţie analitică a propriei activităţi la nivelul
instanţei, de stabilire a mijloacelor de îmbunătăţire a acestei activităţi şi de creştere a gradului
de eficienţă.
1.4.1. Analiza activităţii Curții de Apel Iași din perspectiva indicatorilor de eficienţă
Din perspectiva indicatorilor de eficienţă, pe baza datelor statistice aferente anului
2015, Curtea de Apel Iaşi se încadrează în gradul de eficienţă „foarte eficient”, situaţia
raportată la cei 4 indicatori de eficienţă fiind redată în tabelul de mai jos:Tabel 62
Curtea de Apel Iaşi
grad de eficienţă cumulat (E06= E01+E02+E03+E05)foarte eficient
grade de eficienţă indicatoriE01 E02 E03 E05
rata de soluţionare a
dosarelor
vechime dosare în stoc
ponderea dosarelor
închise într-un an
redactările peste termenul
legal
foarte eficient
foarte eficient foarte eficient satisfăcător
73
74
Datele statistice aferente fiecărui indicator relevă următoarele:
a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea)
În perioada de referinţă, instanţa a înregistrat un număr de 7601 dosare nou intrate şi
un număr de 8018 dosare soluţionate, reprezentând un procent de 105,49%, încadrându-se, la
acest indicator, în gradul „foarte eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite.Tabel 63
Curtea de Apel Iaşi
E01 - rata de soluţionare a dosarelornumăr dosare
valoare indicatorsoluţionate intrate
8018 7601 105,49%grad de eficienţăfoarte eficient
Pe secţii şi pe materii, situaţia se prezintă astfel:
Tabel 64
E01 - rata de soluţionare a dosarelor
secţia materianumăr cauze
soluţionate
număr cauze nou intrate
valoare indicator
grad de eficienţă
Secţia civilă
civil 502 428 117,29% foarte eficient
litigii cu profesionişti 246 212 116,04% foarte eficient
faliment 763 712 107,16% foarte eficient
minori şi familie 125 108 115,74% foarte eficientproprietate intelectuală 6 5 120,00% foarte eficient
TOTAL 1642 1465 112,08% foarte eficient
Secţia penală TOTAL 2072 1973 105,02% foarte eficient
Secţia contencios administrativ şi
fiscalTOTAL 1859 1855 100,22% eficient
Secţia conflicte de muncă şi asigurări
sociale
litigii de muncă 2213 2093 105,73% foarte eficient
asigurări sociale 232 215 107,91% foarte eficient
TOTAL 2445 2308 105,94% foarte eficient
b) Vechime dosare în stoc
La data de 31.12.2015, din totalul de 2258 dosare aflate în stoc un număr de 78 dosare
sunt mai vechi de 1 an, reprezentând un procent de 3,45%.
75
În consecinţă, la indicatorul de faţă, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte eficient”,
potrivit plajelor de eficienţă stabilite.
Tabel 65
Curtea de Apel Iaşi
E02 - vechime dosare în stocnumăr dosare
valoare indicatorîn stoc din care mai vechi
de un an2258 78 3,45%
grad de eficienţăfoarte eficient
Pe secţii şi pe materii, situaţia se prezintă astfel:
Tabel 66E02 - vechime dosare în stoc
secţia materia
număr dosarevaloare
indicator grad de eficienţă în stoc
din care mai vechi de un an
Secţia civilă
civil 263 16 6,32% eficient
litigii cu profesionişti 85 1 1,18% foarte eficient
faliment 263 16 6,08% eficient
minori şi familie 30 1 3,33% foarte eficientproprietate intelectuală 2 0 0,00% foarte eficient
TOTAL 554 29 5,23% eficient
Secţia penală TOTAL 460 39 8,48% eficientSecţia
contencios administrativ
şi fiscal
TOTAL 781 5 0,64% foarte eficient
Secţia conflicte de
muncă şi asigurări
sociale
litigii de muncă 392 4 1,02% foarte eficient
asigurări sociale 71 1 1,41% foarte eficient
TOTAL 463 5 1,08% foarte eficient
c) Ponderea dosarelor închise într-un an
În perioada de referinţă, din totalul de 8018 dosare soluţionate un număr de 7554
dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un
procent de 94,21%.
În consecinţă, și la acest indicator, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte eficient”,
potrivit plajelor de eficienţă.
76
Tabel 67
Curtea de Apel Iaşi
E03 - ponderea dosarelor închise într-un annumăr dosare
valoare indicatorsoluţionate din care într-un an
8018 7554 94,21%grad de eficienţăfoarte eficient
Pe secţii şi pe materii, situaţia se prezintă astfel:
Tabel 68E03 - ponderea dosarelor închise într-un an
secţia materianumăr dosare
valoare indicator
grad de eficienţăsoluţionate din care într-
un an
Secţia civilă
civil 502 422 84,06% foarte eficient
litigii cu profesionişti 246 205 83,33% foarte eficient
faliment 763 689 90,30% foarte eficient
minori şi familie 125 114 91,20% foarte eficient
proprietate intelectuală 6 6 100,00% foarte eficient
TOTAL 1642 1436 87,45% foarte eficient
Secţia penală TOTAL 2072 2022 97,59% foarte eficient
Secţia contencios administrativ şi
fiscalTOTAL 1859 1734 93,28% foarte
eficient
Secţia conflicte de muncă şi asigurări
sociale
litigii de muncă 2213 2137 96,57% foarte eficient
asigurări sociale 232 225 96,98% foarte eficient
TOTAL 2445 2362 96,60% foarte eficient
d) Redactările peste termenul legal
În perioada de referinţă, din totalul de 7160 dosare soluţionate prin document final de
tip hotărâre, un număr de 1270 hotărâri au fost redactate peste termen, reprezentând un
procent de 17,74%, determinând încadrarea instanţei în gradul „satisfăcător”.
77
Tabel 69
Curtea de Apel Iaşi
E05 - redactările peste termenul legalnumăr dosare soluţionate
valoare indicator
medie depăşire în
zileprin hotărâredin care
neredactate în termen
7160 1270 17,74% 43,08grad de eficienţă
satisfăcător
Pe secţii şi pe materii, situaţia se prezintă astfel:
Tabel 70E05 - redactările peste termenul legal
secţia materia
număr dosare valoare indicato
r
medie depăşire
în zile
grad de eficienţăsoluţionat
edin care
într-un an
Secţia civilă
civil 453 60 13,25% 126,17 eficientlitigii cu
profesionişti 229 44 19,21% 125,20 satisfăcător
faliment 716 113 15,78% 130,50 satisfăcător
minori şi familie 122 17 13,93% 121,53 eficientproprietate intelectuală 6 1 16,67% 99,00 satisfăcător
TOTAL 1526 235 15,40% 120,48 satisfăcător
Secţia penală TOTAL 1408 378 26,85% 37,46 ineficientSecţia
contencios administrativ şi
fiscal
TOTAL 1795 241 13,43% 21,37 eficient
Secţia conflicte de muncă şi
asigurări sociale
litigii de muncă 2202 316 14,35% 13,20 eficient
asigurări sociale 229 100 43,67% 12,37 ineficient
TOTAL 2431 416 17,11% 12,79 satisfăcător
Comparând datele indicatorului „Hotărâri redactate peste termenul legal” înregistrate
în semestrul II din anul 2015 cu datele înregistrate pe întreg anul 2015, este de observat faptul
că, pe parcursul semestrului II, valoarea indicatorului s-a îmbunătăţit semnificativ, chiar dacă
încadrarea instanţei s-a menţinut tot în gradul general de eficienţă „satisfăcător”, respectiv de
la un procent de 21,36% înregistrat la finalul semestrului I, la un procent de 17,74%
înregistrat pe întreg anul 2015.
78
Dacă în semestrul I din 2015, pe ansamblu, instanţa s-a încadrat în gradul de eficienţă
„satisfăcător”, cu un procent al hotărârilor redactate peste termen de 21,36%, s-a constatat o
îmbunătăţire a acestui indicator înregistrată în semestrului II din 2015, când procentul
hotărârilor redactate peste termenul legal a fost, pe ansamblu, de 13,28%, cu încadrare în
gradul de eficienţă „eficient”, ceea ce arată faptul că măsurile administrative ce au fost
dispuse de către conducerea instanţei la finalul semestrului I, pentru îmbunătăţirea gradului de
eficienţă al instanţei, au avut rezultate pozitive.
Datele statistice pentru semestrul II din 2015 se prezintă astfel:
Tabel 71
Curtea de Apel Iaşi
E05 - redactările peste termenul legalnumăr dosare soluţionate
valoare indicator
medie depăşire în
zileprin hotărâredin care
neredactate în termen
3209 426 13,28% 64,07grad de eficienţă
eficient
Întrucât la finalul anului 2015 s-a menţinut încadrarea instanţei în gradul
„satisfăcător”, s-a procedat la o nouă analiză a rezultatelor concretizată în următoarele
concluzii:
Media pe instanţă a redactărilor peste termenul legal/judecător este de 35 hotărâri,
raportat la o medie de 36,16 judecători care au funcţionat efectiv în anul 2015 (10,18
judecători la Secţia civilă; 12,79 judecători la Secţia penală şi pentru cauze cu minori; 7,25
judecători la Secţia contencios administrativ şi fiscal şi o medie de 5,96 judecători în Secţia
conflicte de muncă şi asigurări sociale).
La nivelul secţiilor se observă următoarele date:
- în cadrul Secţiei civile media numărului de hotărâri redactate peste termenul legal este
de 23 hotărâri/judecător;
- în cadrul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori (inclusiv judecătorii de drepturi şi
libertăţi) media numărului de hotărâri redactate peste termenul legal este de 30;
- în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal media numărului de hotărâri
redactate peste termenul legal este de 33 hotărâri;
- în cadrul Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale media numărului de hotărâri
redactate peste termenul legal este de 70 hotărâri/judecător.
79
Trebuie precizat faptul că rapoartele statistice predefinite din ECRIS, care asigură
colectarea datelor la acest indicator, evidenţiază hotărârile redactate peste termenul legal,
având în vedere doar documente de tip hotărâre care au fost închise electronic, după trecerea
unui interval de timp de 32 zile calendaristice de la pronunţare.
Se impune modificarea parametrilor pe baza cărora se calculează valoarea
indicatorului „Redactările peste termenul legal”, în sensul mutării centrului de greutate de pe
media zilelor de întârziere generate exclusiv de documentele întârziate, pe media de timp
generală a redactărilor instanței, raportat la media termenelor legale de redactare a instanței
respective (fiecare document având alt termen de redactare), în acord cu propunerea
consemnată în minuta din 14.01.2016 a „Grupului de lucru privind eficiența activității
instanțelor”.
Datele statistice evidențiază și faptul că, atât la nivelul instanţei, cât şi la nivelul
fiecărei secţii, media perioadei de redactare a unei hotărâri judecătoreşti pe întreg anul 2015
este de 38,06 zile, în scădere faţă de semestrul I din 2015 când media perioadei de redactare a
unei hotărâri judecătoreşti a fost de 44,9 zile.
Este de remarcat durata medie de întârziere de doar 8, 06 zile.
Pe secţii, situaţia se prezintă astfel:
- la Secţia civilă media perioadei de redactare a unei hotărâri judecătoreşti este de 71,2
zile în materia civilă, 84,9 zile în materia litigii cu profesionişti, 44,9 zile în materia
minori şi familie, 77,9 zile în materia faliment şi 44,3 zile în materia proprietate
intelectuală;
- la Secţia penală şi pentru cauze cu minori media perioadei de redactare a unei hotărâri
judecătoreşti este de 36,3 zile;
- la Secţia contencios administrativ şi fiscal media perioadei de redactare a unei hotărâri
judecătoreşti este de 28 zile ;
- la Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale media perioadei de redactare a unei
hotărâri judecătoreşti este de 23,2 zile în materia litigii de muncă şi 38,2 în materia
asigurări sociale.
Analiza acestui indicator trebuie să cuprindă și gradul de complexitate a cauzelor,
element care influențează decisiv atât durata necesară soluționării cauzei, precum și perioada
necesară redactării hotărârii judecătorești.
La nivelul instanţei, media rezultată prin cumularea complexităţii tuturor cauzelor,
pentru anul 2015, este de 11,2 pentru cauzele nou intrate şi de 11,1 pentru cauzele soluţionate.
La nivelul secţiilor situaţia se prezintă astfel:
80
- în cadrul Secţiei civile media rezultată prin cumularea complexităţii tuturor cauzelor
este de 11,02 pentru cauzele nou intrate şi de 10,82 pentru cauzele soluţionate;
- în cadrul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori media rezultată prin cumularea
complexităţii tuturor cauzelor este de 14,1 pentru cauzele nou intrate şi de 13,76
pentru cauzele soluţionate;
- în cadrul Secţiei contencios administrativ şi fiscal media rezultată prin cumularea
complexităţii tuturor cauzelor este de 9,02 pentru cauzele nou intrate şi de 9,03
pentru cauzele soluţionate;
- în cadrul Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale media rezultată prin cumularea
complexităţii tuturor cauzelor este de 10,46 pentru cauzele nou intrate şi de 10,59
pentru cauzele soluţionate.
Această analiză generală a datelor statistice înregistrate pe întreg anul 2015, referitoare
la indicatorul „redactările peste termenul legal”, a stat la baza analizelor interne realizate în
cadrul secţiilor de către preşedinţii acestora împreună cu judecătorii, în cadrul cărora s-au
stabilit măsuri adecvate în vederea îmbunătățirii performanței fiecărei secții.
În ceea ce priveşte indicatorul „Redactările peste termenul legal”, încadrat la gradul de
„satisfăcător” la finalul semestrului I din 2015, în urma analizei interne realizată de către
președinţii secțiilor împreună cu judecătorii din cadrul acestora, s-au identificat cauzele care
au determinat situarea la acest nivel mai scăzut de performanță şi măsurile necesare ca acestea
să fie înlăturate, atât la nivel de secţie, cât şi pentru fiecare judecător în parte.
Analiza efectuată, pe de o parte, de către conducerea instanţei şi, pe de altă parte, de
către preşedinţii secţiilor împreună cu judecătorii din cadrul acestora a fost urmată de
întocmirea unui plan de măsuri adecvate îmbunătăţirii performanţei instanţei la indicatorul
care s-a situat în zona de eficienţă mai scăzută.
Astfel, s-a concluzionat că acele cauze care determină încadrarea indicatorului
„Redactările peste termenul legal” în gradul de performanță „satisfăcător” țin, pe de o parte,
de gradul de încărcare a judecătorilor, de complexitatea deosebită a unor cauze, de
modificările legislative de amploare care au avut drept consecință alocarea unui interval de
timp substanțial mai mare pentru însușirea și aplicarea lor, iar pe de altă parte, de modalitatea
de evidențiere în statisECRIS, a dosarelor restante (în funcție de data închiderii documentului
final și doar cu luarea în calcul a dosarelor soluționate prin hotărâre, nu și a celor în care se
pronunță încheieri) și de omisiunea închiderii documentului final, în unele cazuri, de către
grefierul de ședință.
81
Conducerea Curții de Apel Iași a monitorizat constant situația redactărilor restante, la
fiecare instanță, nominal pe judecători, pârghiile manageriale ce pot fi utilizate pentru
îmbunătățirea acestui indicator fiind totuși limitate.
Măsurile dispuse pentru îmbunătățirea acestui indicator de performanță au fost
următoarele:
- implementarea unei proceduri de lucru în privința închiderii documentului de tip
final;
- actualizarea săptămânală, în ziua de joi, a raportului RL1 și afișarea pe intranetul
instanței, la secțiunea „Documente Interne. Statistică”, pentru a fi adus la cunoștința întregului
personal, precum și monitorizarea datelor de către grefierii șefi de secție, în scopul informării
judecătorilor și, după caz, a președinților de secții;
- analizarea de către președinții de secții, împreună cu judecătorii care înregistrează
întârzieri în redactări mai mari de 60 de zile, a cauzelor care afectează eficiența acestui
indicator și, dacă se impune, stabilirea unui plan individual de măsuri în scopul sprijinirii
activității judecătorului și al reducerii numărului de hotărâri neredactate în termenul legal;
- gestionarea eficientă a resurselor umane de către conducerea instanței.
Concluzionând, se poate constata că, în continuare, se impune monitorizarea activităţii
de redactare a hotărârilor judecătoreşti (chiar dacă indicatorul „Redactările peste termenul
legal” s-a situat la gradul de „satisfăcător”, grad superior celui înregistrat la finalul
trimestrului I din 2015 când acesta se situa la „ineficient”), monitorizare care să se
concretizeze în creşterea calităţii actului de justiţie.
Astfel, pentru anul 2016, la nivelul întregii instanţe, va fi menţinut planul de măsuri
adecvate în vederea îmbunătăţirii performanţei instanţei, instituit la finalul semestrului I din
2015, măsuri a căror punere în practică a avut consecinţe pozitive asupra indicatorilor care s-
au situat la un grad de eficienţă mai scăzută.
1.4.2. Analiza activităţii instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi, din perspectiva indicatorilor de eficienţă
Pentru întreg anul 2015, reprezentarea grafică privind rezultatul cumulării celor 4
indicatori de eficienţă a activităţii Curţii de Apel Iaşi + instanţele arondate, astfel cum reiese
acesta din aplicaţia STATIS, se prezintă astfel:
Tabel 72
82
Curtea de Apel Iaşi + instanţe arondate
E06 - grad de eficienţă cumulat (E06= E01+E02+E03+E05)eficient
grade de eficienţă indicatoriE01 E02 E03 E05
rata de soluţionare a
dosarelor
vechime dosare în stoc
ponderea dosarelor
închise într-un an
redactările peste
termenul legal
foarte eficient eficient foarte eficient ineficient
Cumulând cei patru indicatori, valoarea medie a eficientei este redată cu culoarea
galben, care indică faptul că activitatea cumulată a Curţii de Apel Iaşi împreună instanţele
arondate acesteia s-a încadrat în gradul de eficienţă „eficient”.
Datele statistice aferente fiecărui indicator, într-o reprezentare tabelară, pe instanţe şi
grade de jurisdicţie, arată astfel:
Tabel 73
Instanţa
E 1 E 2 E 3 E 4 E 5 E 6RATA DE
SOLUŢIONARE A
DOSARELOR (OPERATIVIT
ATEA)
VECHIME DOSARE ÎN
STOC
PONDEREA DOSARELOR ÎNCHISE ÎNTR-UN
AN
DURATA MEDIE DE SOLUŢION
ARE
REDACTĂRILE PESTE
TERMENUL LEGAL
GRAD DE EFICIENŢĂ CUMULAT
Curtea de Apel Iaşi foarte eficient foarte
eficientfoarte
eficient satisfăcător foarte eficient
Tribunalul Iaşi foarte eficient satisfăcător foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Tribunalul Vaslui foarte eficient satisfăcător foarte eficient
foarte eficient satisfăcător eficient
Judecătoria Iaşi eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Judecătoria Paşcani satisfăcător foarte
eficientfoarte
eficientfoarte
eficient satisfăcător eficient
Judecătoria Hîrlău eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient eficient foarte
eficientJudecătoria Răducăneni foarte eficient eficient foarte
eficientfoarte
eficient ineficient eficient
Judecătoria Vaslui eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient satisfăcător foarte
eficient
Judecătoria Bârlad satisfăcător foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient
Judecătoria Huşi eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient satisfăcător foarte
eficientTotal judecătorii arondate Curţii de Apel Iaşi
eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Total tribunale (Iaşi + Vaslui) foarte eficient satisfăcător foarte
eficientfoarte
eficient ineficient eficient
Total Tribunalul foarte eficient eficient foarte foarte ineficient eficient
83
Iaşi + judecătorii arondate eficient eficient
Total judecătorii arondate la Tribunalul Iaşi
eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Total Tribunalul Vaslui + judecătorii arondate
eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient satisfăcător foarte
eficient
Total judecătorii arondate la Tribunalul Vaslui
satisfăcător foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient satisfăcător eficient
Total Curtea de Apel Iaşi + instanţe arondate
foarte eficient eficient foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Din datele prezentate anterior se poate constata că:
- la Tribunalul Iaşi şi Tribunalul Vaslui trei indicatori sunt situaţi la nivelul bun de
performanţă („rata de soluționare a dosarelor”, „ponderea dosarelor închise într-un
an” și „durata medie de soluționare”) iar doi indicatori sunt situaţi în zona de
eficienţă mai scăzută („vechime dosare în stoc” și „redactările peste termenul legal”),
cu încadrare în gradul de eficienţă cumulat „eficient”;
- la Judecătoria Iaşi, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Vaslui şi Judecătoria Huşi
patru indicatori sunt situaţi la nivelul bun de performanţă („rata de soluționare a
dosarelor”, „vechime dosare în stoc”, „ponderea dosarelor închise într-un an” și
„durata medie de soluționare”), iar un indicator este situat în zona de eficienţă mai
scăzută („redactările peste termenul legal”), cu încadrare în gradul de eficienţă
cumulat „eficient” pentru Judecătoria Iaşi şi Judecătoria Răducăneni, respectiv
„foarte eficient” pentru Judecătoria Vaslui şi Judecătoria Huşi;
- la Judecătoria Paşcani trei indicatori sunt situaţi la nivelul bun de performanţă
(„vechime dosare în stoc”, „ponderea dosarelor închise într-un an” și „durata medie
de soluționare”), iar doi indicatori sunt situaţi în zona de eficienţă mai scăzută („rata
de soluționare a dosarelor” și „redactările peste termenul legal”), cu încadrare în
gradul de eficienţă cumulat „eficient”;
- la Judecătoria Bârlad patru indicatori sunt situaţi la nivelul bun de performanţă
(„vechime dosare în stoc”, „ponderea dosarelor închise într-un an”, „durata medie de
soluționare” şi „redactările peste termenul legal”), iar un indicator este situat în zona
de eficienţă mai scăzută („rata de soluționare a dosarelor”), cu încadrare în gradul
de eficienţă cumulat „foarte eficient”;
84
- la Judecătoria Hîrlău toţi indicatorii sunt situat la un nivel bun de performanţă. cu
încadrare în gradul de eficienţă cumulat „foarte eficient”.
Aşadar, se observă că toate instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi s-au situat
la un nivel bun de performanţă, cu încadrare în gradul de eficienţă cumulat „foarte
eficient” sau „eficient”, în corelare cu nevoile și așteptările cetățenilor.
Întrucât au existat la nivelul fiecărei instanţe şi indicatori care s-au încadrat în zona de
eficienţă mai scăzută, cu încadrare în gradul de eficienţă „satisfăcător” sau „ineficient”,
avându-se la bază Hotărârea nr. 683 din 22.09.2015 a Secției pentru judecători din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii, s-a procedat la efectuarea de către conducerea Curţii de
Apel Iaşi şi tribunalelor arondate pentru instanţele din circumscripţia acestora a unei analize
generale a cauzelor care au condus la obţinerea unor grade de eficienţă mai scăzută la anumiţi
indicatori, analiză ce a fost urmată de stabilirea unui plan de măsuri pentru înlăturarea
deficiențelor constatate.
Ca o concluzie, este de remarcat că implementarea indicatorilor de eficienţă a permis
urmărirea constantă a performanţelor instanţei, cunoașterea vulnerabilităților şi a condus la
măsuri imediate de remediere a deficienţelor, măsuri care şi-au produs efectele urmărite,
reflectate, pe de o parte, în evoluția acestor indicatori pe parcursul anului 2015, iar, pe de altă
parte, în încadrarea Curții de Apel Iași în gradul de eficiență „foarte eficient” pentru anul
2015.
1.5. Probleme generale de management al instanţei
Amplul proces de reformare normativă a sistemului de drept românesc a influenţat
direct modul de structurare a raporturilor juridice şi de desfăşurare a proceselor, ceea ce a
presupus parcurgerea de către întregul corp profesional a unei perioade de intense asimilări şi
reaşezări.
În planul managementului instanţei, o provocare aparte au constituit-o gestionarea
foarte atentă a resurselor umane alocate şi consolidarea infrastructurii instanţelor, cu sprijinul
direct al Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Institutului Național al
Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, din perspectiva pregătirii logistice şi
administrative a instanţelor, a formării profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar şi a
nevoilor de armonizare conceptuală a noilor reglementări.
Prin urmare, pentru optima desfăşurare a activităţii judecătorilor, s-a impus ca schema
de personal să fie efectiv ocupată, sens în care, în cursul anului 2015 a fost ocupat pe durată
nedeterminată, în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, postul vacant temporar al
85
judecătorului Andronic Adriana, numit inspector judiciar (urmare aprobării prin Hotărârea nr.
1283/27 noiembrie 2014 a Plenul Consiliului Superior al Magistraturii).
În continuarea demersurilor pentru ocuparea efectivă a schemei de judecători și având
în vedere că postul pe care urma să fie transferat la data de 15 iulie 2015 judecătorul Chiriac
Adrian de la Tribunalul Vaslui a fost indisponibilizat începând cu data de 20 ianuarie 2015,
împrejurarea că transferul urma să opereze concomitent cu vacantarea, prin pensionare, a
postului ocupat de judecătorul Dublea Aurel, care a îndeplinit condiţiile legale pentru
pensionare la data de 15.07.2015, şi ţinând seama de imposibilitatea ocupării acestui post prin
procedura valorificării rezultatelor concursului de promovare efectivă din data de 29 martie
2015, s-a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii transferul temporar al unui post vacant
de judecător din cadrul Judecătoriei Pașcani în statul de funcţii al Curţii de Apel Iaşi,
începând cu data de 15 iulie 2015 şi până la momentul vacantării postului ocupat de
judecătorul Dublea Aurel, ca urmare a pensionării, şi ocuparea, prin valorificarea rezultatelor
concursului de promovare desfăşurat la data de 29 martie 2015, a postului pe care s-a dispus
transferul judecătorului Chiriac Adrian prin Hotărârea nr. 64/20 ianuarie 2015 a Secţiei pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Ca urmare demersurilor întreprinse, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 528/26 mai 2015 a fost acordat avizul conform pentru modificarea statelor de
funcții și de personal ale Judecătoriei Pașcani și Curții de Apel Iași, iar prin Ordinul
ministrului justiției nr. 2307/C/13 iulie 20015 s-a dispus transferul temporar al unui post de
judecător vacant, din statul de funcții și de personal al Judecătoriei Pașcani, în statul de funcții
și de personal al Curții de Ape Iași, până la vacantarea unui post de judecător la Curtea de
Apel Iași.
Pe acest post a fost promovat, începând cu data de 15 iulie 2015, judecătorul Mititelu
Maricica de la Tribunalul Suceava, prin valorificarea rezultatului obținut la concurs de
promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor în funcție de execuție organizat de Consiliul
Superior al Magistraturii la data de 29 martie 2015.
Rezultatul efortului conjugat în direcția gestionării eficiente a resurselor umane s-a
concretizat într-un debut, în noul an judiciar 2015-2016, cu o schemă ocupată integral și
efectiv în privința posturilor de judecător.
În procesul de reorganizare a instanțelor și reechilibrare a schemelor de personal,
prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 412 din 29 aprilie 2015, s-a
decis reducerea schemelor de judecători la instanțele din circumscripția Curții de Apel Iași,
după cum urmează: 1 post la Judecătoria Vaslui la data de 1 iunie 2015, 1 post la Judecătoria
86
Pașcani și suplimentarea schemei de personal a Judecătoriei Iași, prin redistribuirea posturilor
de judecător, cu 1 post de la data de 1 iunie 2015.
Prin aceeași hotărâre au fost indisponibilizate, până la vacantarea funcțiilor de
execuție, în vederea redistribuirii către instanțele cu privire la care s-a aprobat necesitatea
suplimentării schemelor cu posturi de judecător, 1 post la Judecătoria Vaslui, care a fost redus
începând cu data de 1 ianuarie 2016, 1 post la Judecătoria Huși, care a fost redus la data de 15
decembrie 2015, 3 posturi la Judecătoria Bârlad, din care 1 post s-a vacantat, prin pensionare,
la data de 22 decembrie 2015, 1 post la Judecătoria Hârlău și 1 post la Judecătoria
Răducăneni.
În continuarea procesului de suplimentare a schemelor de personal, la nivel național
început în anul 2013, statele de funcții și de personal ale Curții de Apel Iași și instanțelor
arondate au fost suplimentate cu 3 posturi de grefier, în baza Hotărârii Guvernului nr. 486 din
30.06.2015. Astfel, prin Ordinul ministrului justiției nr. 3968/C/17.11.2015 au fost
suplimentate schemele de personal ale Curții de Apel Iași, Tribunalului Iași și Judecătoriei
Iași cu câte 1 post de grefier cu studii superioare.
În ceea ce priveşte benefica suplimentare a schemelor de personal cu posturi de
grefieri, se impune totuşi a fi notată temporizarea ocupării efective şi integrale a acestora,
fiind întreprinse, în perioada ianuarie 2015 – iulie 2015, demersuri pe lângă ordonatorul
principal în sensul aprobării organizării concursurilor.
Progresele înregistrate în privinţa suplimentării şi echilibrării schemelor de personal se
impun a fi continuate, fiind de remarcat raportul încă subunitar înregistrat la nivelul Curţii
de Apel Iaşi, ce relevă persistenţa subdimensionării schemelor de grefieri. Tabel 74
Nr.crt. Instanța
Nr. posturi grefieri
în schemă
Nr. posturi judecă-tori în
schemă
Raport grefier/judecător
Număr grefieri cu
activitate în ședința de judecată
Raport grefier cu activitate în ședința
de judecată / judecător
1. Curtea de Apel Iași
34 39 0,87 grefier/judecător
27 0,69grefier/judecător
2. Tribunalul Iași
60 56 1,07grefier/judecător
37 0,66 grefier/judecător
3. Judecătoria Iași
79 56 1,41grefier/judecător
42 0,75 grefier/judecător
4. Judecătoria Pașcani
23 10 2,30 grefier/judecător
12 1,20 grefier/judecător
5. Judecătoria Hîrlău
11 5 2,20 grefier/judecător
5 1 grefier/judecător
6. Judecătoria Răducăneni
8 5 1,60 grefier/judecător
5 1 grefier/judecător
7. Tribunalul 26 22 1,18 18 0,82
87
Vaslui grefier/judecător grefier/judecător8. Judecătoria
Vaslui30 16 1,88
grefier/judecător18 1,13
grefier/judecător9. Judecătoria
Bîrlad34 14 2,43
grefier/judecător21 1,50
grefier/judecător10. Judecătoria
Huși9 5 1,80
grefier/judecător6 1,20
grefier/judecător
În perioada 2013 – 2015, potrivit Memorandumului „Pregătirea sistemului judiciar
pentru intrarea în vigoare a noilor coduri”, schemele de personal ale Curții de Apel Iași și
instanțelor arondate au fost suplimentate cu 22 de posturi, după cum urmează: Curtea de Apel
Iași: 1 post de judecător și 3 posturi de grefier, Tribunalul Iași: 2 posturi de judecător și 6
posturi de grefier, Judecătoria Iași: 1 post de judecător, 6 posturi de grefier, 2 posturi de
grefier arhivar, Tribunalul Vaslui: 1 post de judecător.
Pentru asigurarea unui management eficient al resurselor umane din categoria
personalului auxiliar de specialitate la nivelul instanţelor din raza de competenţă a Curții de
Apel Iași şi echilibrarea volumului de activitate al grefierilor în raport de volumul de
activitate înregistrat pe fiecare instanţă, și urmărind atingerea a cel puțin unui raport unitar
grefier/judecător, conducerea administrativ judiciară a Curții de Apel Iași a efectuat
demersurile necesare pentru transferul unor posturi vacante de grefier de la instanțele din
circumscripție care înregistrau un raport grefier/judecător mai mare decât unitar, la instanțele
care prezentau un deficit de personal și un volum mare de activate, sau transformarea unor
posturi din alte categorii, în posturi de grefier.
Pentru buna organizare a instanțelor și folosirea eficientă a resurselor umane cu privire
la celelalte categorii profesionale din cadrul instanțelor, în perioada de referință a fost
transferat 1 post vacant de muncitor din schema de personal a Judecătoriei Huși în schema de
personal a Judecătoriei Vaslui și 1 post de grefier vacant în schema de personal a Judecătoriei
Răducăneni a fost transformat în post de consilier IA (personal contractual) și transferat în
schema de personal a Curții de Apel Iași.
Totodată, au fost inițiate demersuri pentru transformarea unui post de muncitor vacant
în schema de personal a Tribunalului Iași, în post de grefier la aceeași instanță și
transformarea unui post vacant de muncitor în schema de personal a Judecătoriei Hîrlău, în
post de funcționar public și transferul acestuia în schema de personal a Tribunalului Iași.
Situația se prezintă astfel:
88
Tabel 75
Anul
Postul vacant
Instanța în cadrul căreia figura postul
vacant
Postul transformat/transferat și instanța în cadrul căreia a fost
transferatObservații
2013
Muncitor Judecătoria Hârlău
Grefier studii medii la Judecătoria Hârlău
Grefier studii superioare
Judecătoria Bârlad
Grefier studii superioare la Tribunalul Vaslui
2014
Muncitor Judecătoria Răducăneni
Grefier studii superioare la Tribunalul Iași
Grefier studii medii
Judecătoria Pașcani
Grefier studii superioare la Tribunalul Iași
2015
Muncitor Judecătoria Huși Muncitor la Judecătoria VasluiGrefier Judecătoria
RăducăneniConsilier I A la Curtea de Apel Iași
Muncitor Tribunalul Iași Grefier studii superioare la Tribunalul Iași
Demers în curs de soluționare
Muncitor Judecătoria Hîrlău
Funcționar public la Tribunalul Iași Demers în curs de soluționare
Este de amintit, în context, și situația personalului auxiliar de specialitate care
îndeplinește condițiile de pensionare în baza Legii nr. 263/2010, modificată și completată, și
care nu îndeplinește vechimea minimă în funcție, pentru a putea beneficia de pensia de
serviciu prevăzută de Legea nr. 567/2004 cu modificările și completările ulterioare.
Se impune ca Ministerul Justiției să analizeze oportunitatea unei inițiative legislative
privind posibilitatea ca grefierii care îndeplinesc condițiile de pensionare pentru limită de
vârstă, dar nu au vechimea minimă necesară de 20 de ani pentru a putea beneficia de pensia
de serviciu, să poată continua activitatea în cadrul instanțelor judecătorești până la împlinirea
vechimii de 20 de ani în specialitate. Propunerea poate viza situația personalului auxiliar de
specialitate care ar avea nevoie de cel mult 12 luni de prelungire a activității pentru împlinirea
vechimii minime de 20 de ani în specialitate, iar măsura ar avea caracterul unei recunoașteri a
efortului depus în cadrul sistemului judiciar și un rol de întărire a statutului personalului
auxiliar de specialitate.
Sub aspectul managementului resurselor materiale, în condițiile în care Curtea de Apel
Iași funcționează deja în clădirea noului Palat de Justiție, este necesară punerea în valoare în
condiții de maximă eficiență a spațiilor și a suprafețelor destinate prestării de servicii către
personal și publicul justițiabil, precum și identificarea soluțiilor optime de administrare a
clădirii.
Motivat de faptul că derularea Protocolului de colaborare între Curtea de Apel Iași și
Curtea de Apel Bălți din Republica Moldova, încheiat la data de 13 octombrie 2015, impune
participarea la seminarii organizate în Republica Moldova de către Curtea de Apel Bălți, s-a
89
solicitat Ministerului Justiției să analizeze posibilitatea și oportunitatea modificării sau
completării Ordinului ministrului justiției nr. 2349/C/17.07.2015, în sensul exceptării de
la procedura reglementată a tuturor deplasărilor personalului instanțelor din România
efectuate în temeiul protocoalelor de colaborare încheiate cu instanțe din afara țării sau al
simplificării procedurii pentru astfel de situații, solicitări cu privire la care nu s-a primit încă
un răspuns.
Necesitatea participării la vizitele de lucru și de activități de formare profesională
comune, precum și participarea la reuniunile organizate sau găzduite de părți decurge din
obligațiile asumate ca bază a cooperării interinstituționale viitoare, pentru îndeplinirea unor
obiective comune.
Oportunitatea deplasărilor este determinată de interesul comun al dezvoltării unor
relații consolidate, în contextul actual al extinderii relațiilor dintre România și Republica
Moldova și al sporirii exigențelor legate de funcționarea celor două curți de apel semnatare
ale protocolului.
Secţiunea 2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei
2.1. Infrastructura
Instanțele şi sistemul judiciar în ansamblu, cu particularităţile specifice din perspectivă
bugetară, concurează cu celelalte sectoare pentru resursele financiare limitate ale bugetului de
stat, ceea ce determină o evaluare cât mai obiectivă a nevoilor materiale pentru a se putea
obţine recunoașterea financiară urmărită.
În lumina acestor consideraţii, exercitarea în anul 2015 a atribuţiilor de ordonator
secundar de credite a urmărit, prioritar, consolidarea capacităţii administrative, prin asigurarea
unei infrastructuri adecvate, în scopul îmbunătăţirii atât a condiţiilor de muncă ale
judecătorilor şi personalului auxiliar, cât şi a accesului utilizatorilor direcţi la serviciile
instanţelor.
Demersurile instituţionale ale conducerii curţii de apel au vizat finalizarea (efectuarea
recepției finale) lucrărilor de investiţii privind edificarea noului Palat de Justiţie din Iaşi,
obiectiv realizat în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar finanţat de Banca
Mondială, în valoare totală de aproximativ 47 milioane lei (cca. 10.600.000 euro).
Astfel, la data de 26 august 2015 a avut loc recepția finală a obiectivului de investiții,
la sfârșitul perioadei de 1 an de garanție (perioada de notificare a defectelor aparente).
90
Edificiul consolidează capacitatea administrativă a instanţelor ieșene, asigurând o
infrastructură care întrunește condițiile de funcționalitate, de modernitate, de demnitate și de
reprezentativitate normale pentru o instituție fundamentală a statului de drept – instanța
judecătorească.
Dezvoltarea justiției ca serviciu public modern, credibil și previzibil este fundamentul
încrederii și respectului societății pentru actul de justiție. Noul Palat de Justiție din Iași va
contribui la sporirea accesibilității instanţei, a gradului de satisfacție a cetățenilor și, implicit,
a nivelului de încredere în justiție, ca serviciu public.
Noua infrastructură este menită să sprijine efortul conjugat al judecătorilor și
personalului auxiliar, în procesul complex și, deopotrivă, provocator, de punere în operă a
noilor coduri.
Tot astfel, condițiile generoase de muncă din noul sediu contribuie la formarea
profesională adecvată a judecătorilor și personalului auxiliar, care va consolida
profesionalismul acestora și va proteja integritatea instanţei.
Nu în ultimul rând, noul Palat de Justiție facilitează exploatarea unor noi metode de
promovare a valorilor justiției și de aducere în atenția publicului a condiţionalităţilor
sistemului judiciar.
Din punct de vedere administrativ, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași funcționează
în noul sediu din 15 septembrie 2014, însă din punct de vedere contabil, transferul în
patrimoniu a valorii clădirii între Ministerul Justiției și beneficiarii finali se va putea efectua
după aprobarea valorii ultimului deviz general prin hotărâre de guvern, odată cu înscrierea
clădirii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
În condițiile în care cele două instanțe funcționează deja în clădirea noului Palat de
Justiție, este necesară punerea în valoare în condiții de maximă eficiență a spațiilor și a
suprafețelor destinate prestării de servicii către personal și publicul justițiabil, precum și
identificarea soluțiilor optime de administrare a clădirii.
În scopul eficientizării activității instanțelor de judecată care își desfășoară activitatea
în noul Palat de Justiție și al asigurării accesului publicului justițiabil la o serie de servicii și
facilități strâns legate de actul de justiție, noul sediu permite amenajarea unui punct de
colectare taxe judiciare de timbru, unui punct de prestare servicii poștale, unui punct de
prestare servicii de copiere/multiplicare acte și a unui punct de vânzare/prezentare carte
juridică. Totodată, în vederea asigurării unor condiții corespunzătoare personalului instanțelor
și publicului justițiabil, este avută în vedere amenajarea a două restaurante cu autoservire, a
91
unui punct de amplasare automate băuturi non-alcoolice calde/reci și a unui punct de
amplasare ATM-uri bancare.
În acest context, în perioada 2014-2016 s-au efectuat demersuri pentru soluționarea cu
celeritate a aspectului privind natura juridică a dreptului în virtutea căruia Curtea de Apel Iași
și Tribunalul Iași își desfășoară activitatea în noul Palat de Justiție. Conform precizărilor
transmise de investitor – Ministerul Justiției, este necesară înscrierea obiectivului de investiții
„Palatul de Justiție Iași” în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,
urmată de stabilirea dreptului de administrare al beneficiarului, aspecte nerezolvate până la
această dată.
Anul 2015 a marcat și realizarea de către Compartimentul de informatică juridică din
cadrul Curții de Apel Iași a „Sistemului de afișare în timp real a informațiilor privind
desfășurarea ședințelor de judecată în săli”, destinat informării în condiții optime a
publicului justițiabil cu privire la activitatea de judecată desfășurată de Curtea de Apel Iași și
Tribunalul Iași în sediul Palatului de Justiție Iași, prin afișarea în timp real, la ușa sălii unde se
desfășoară ședința de judecată, a cauzelor care sunt în momentul respectiv în curs de audiere
și a soluțiilor pentru dosarele care au fost discutate, și fluidizării fluxului justițiabililor în
sălile de judecată, sistem care a fost implementat în noul Palat de Justiție din Iași. Ulterior,
sistemul dezvoltat în cadrul Curții de Apel Iași a fost extins la nivel național, Ministerul
Justiției alocând fondurile necesare.
2.2. Resursele financiare şi materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2015
Sub aspectul gestionării resurselor financiare alocate, exercitarea atribuțiilor de
ordonator secundar de credite este supusă principiilor, cadrului general şi procedurilor privind
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor publice.
În anul 2015, Camera de Conturi a județului Iași a desfășurat o misiune de audit
financiar la Curtea de Apel Iași, încheiată cu emiterea unui „certificat de conformitate a
situațiilor financiare întocmite de Curtea de Apel Iași pentru exercițiul financiar al anului
2014” ce conține următoarele aprecieri:
- Situațiile financiare auditate au fost întocmite, din toate punctele de vedere
semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil în
România și oferă sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă și reală asupra
operațiunilor economice ale entității;
92
- Modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților
administrativ-teritoriale, precum și execuția bugetului de venituri și cheltuieli al
entității, sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele
normative prin care a fost înființată entitatea și respectă principiile legalității,
regularității, economicității, eficienței și eficacității;
- Toate informațiile de importanță semnificativă privind situațiile financiare sunt
prezentate corect.
Preocuparea conducerii Curţii de apel Iaşi a vizat asigurarea unei finanţări adecvate a
instanţelor, urmărindu-se menţinerea tendinţei de creştere a resurselor bugetare alocate,
înregistrată în ultimii 3 ani.
Analiza finanţării instanţelor judecătoreşti din raza de activitate a Curţii de Apel Iaşi
evidenţiază faptul că ordonatorul secundar de credite a primit, prin bugetul iniţial de venituri
şi cheltuieli aferent anului 2015, credite bugetare în procent de aproximativ 68% din valoarea
celor fundamentate prin proiectul de buget înaintat Ministerului Justiţiei. Ca urmare a
demersurilor efectuate către ordonatorul principal de credite – Ministerul Justiţiei – bugetul de
venituri şi cheltuieli alocat Curţii de Apel Iaşi a fost suplimentat, ajungându-se la sfârşitul
anului la un procent de aproximativ de 72% din valoarea proiectului de buget propus
Ministerului Justiţiei.
Astfel, valoarea totală a creditelor bugetare aflate la dispoziţia ordonatorului secundar
de credite Curtea de Apel Iaşi şi a instanţelor arondate au totalizat 70.114 mii lei, asigurând
un nivel de finanţare nesatisfăcător, dar care însă nu a afectat funcţionalitatea acestora.
În ceea ce priveşte fondurile pentru bunuri şi servicii alocate în anul 2015, gestionarea
lor a avut drept obiectiv prioritar consolidarea capacității administrative, prin asigurarea unei
infrastructuri adecvate și folosirea echitabilă și eficientă a resurselor disponibile.
În privinţa situaţiei creditelor bugetare aprobate pentru aparatul propriu, în anul
2015, a avut loc o scădere a sumelor aprobate prin buget faţă de 2014, pentru „Total
cheltuieli”, de la 27.143.123 lei la 21.496.009 lei, respectiv cu 20,80%. Tabel 76
Situaţia creditelor bugetare aprobate în anul 2015 comparativ cu 2014
Categoria de cheltuieli Credite aprobate
în 2014 (lei)
Credite aprobate în 2015 (lei)
Creditele aprobate în 2015 faţă de anul 2014 în %
Tendinţa în procente
- 1 2 2 din 1Cheltuieli de personal 24.144.727 19.791.675 81,97% -18,03%
Bunuri şi servicii 691.626 1.294.750 187,20% +87,20%Transferuri intre unităţi ale
administraţiei publice2.400 0
93
Alte cheltuieli 0 65.329Proiecte cu fin fond ext. neramb. (FEN) 0 0 0 0
Cheltuieli de capital 2.046.000 37.600 1,84% -98,16%Cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din acţiuni in reprezentarea
intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale
2.300 5.300 230,43% +130,43%
Ajutor public judiciar 256.070 301.355 117,68% +17,68%
Asigurări şi asistenţă socială 0 0 0 0TOTAL cheltuieli 27.143.123 21.496.009 79,20% -20,80%
Această scădere, pe total cu 20,80%, a avut loc atât la titlul I Cheltuieli de personal,
fiind justificată prin aceea că, în anul 2015 s-a plătit doar tranșa aferentă anului 2016 pentru
titlurile executorii aferente drepturilor salariale câștigate în instanță de personalul din justiție,
cât și la titlul 70 Cheltuieli de capital, în anul 2015 primindu-se fonduri mult diminuate față
de anul 2014, an în care s-au realizat toate dotările de primă necesitate pentru noul sediu. Pe
de altă parte, o creştere semnificativă a fost înregistrată la alocările sumelor pentru bunuri şi
servicii, motivat de suportarea în totalitate de către Curtea de Apel Iași, în anul 2015, a
cheltuielilor aferente atât utilităților, cât și a celor legate de întreținerea și funcționarea optimă
a Palatului de Justiție Iași.
Evoluţia comparativă a sumelor bugetare alocate Curții de Apel Iaşi, în perioada 2014-
2015 rezultă din situaţiile grafice de mai jos. Grafic 20
94
Cheltuie
li de ...
Cheltuie
li cu b
unuri...
Cheltuie
li cu b
unuri...
Cheltuie
li de ...
0
2,000,000
4,000,000
6,000,000
8,000,000
10,000,000
12,000,00010.511.685
487.692147.144
960.000
10.540.228
986.882223.997
0
Situaţia bugetului iniţial, pentru principalele categorii de cheltuieli, alocat în perioada 2014-2015
20142015
95
Grafic 21
Cheltuieli de personal Cheltuieli cu
bunuri şi servicii Cap.
61
Cheltuieli cu bunuri şi
servicii Cap. 54
Cheltuieli de capital
0
5,000,000
10,000,000
15,000,000
20,000,000
25,000,000
24.144.727
691.626258.370 2.046.000
19.791.675
1.294.750306.655 37.600
Situaţia bugetului final, pentru principalele categorii de cheltuieli, alocat în perioada 2014-2015
Buget final 2014Buget final 2015
Grafic 22
2013 20140
5,000,000
10,000,000
15,000,000
20,000,000
25,000,000
30,000,000
12.106.52111.751.107
27.140.723
21.496.009
Evoluţia bugetului iniţial şi a bugetului final, pentru principalele categorii de cheltuieli, alocat Curții de Apel Iaşi în perioada 2014 – 2015
Buget iniţial Buget final
96
Grafic 23
Buget iniţial Buget final0
100,000200,000300,000400,000500,000600,000700,000800,000900,000
1,000,000
634.836
949.996986.882
1.294.750
Evoluţia bugetului (iniţial şi final), pentru principalele categorii de cheltuieli, alocat Curții de Apel Iaşi pentru bunuri şi servicii în perioada 2014 – 2015
20142015
În anul 2015, bugetul de venituri şi cheltuieli a avut, pe titluri de cheltuieli,
componenţa reflectată în următoarea situaţie a execuţiei bugetare la finele anului :Tabel 77
Categoria de cheltuieli Cod Suma aprobată
prin buget
Credite deschise
01.01.2015-
31.12.2015
Plăţi efectuate
01.01.2015-
31.12.2015
Procent de realizarea plăţilor
faţă de plan(col.4/col.2)
faţă de creditele deschise
(col.4/col.3)
0 1 2 3 4 5 6
Capitolul 61.01 Ordine publică şi siguranţă
naţională
21.189.354 21.154.472 21.107.881 99,62% 99,78%
Cheltuieli de personal 61.01.10 19.791.675 19.776.456 19.760.050 99,84% 99,92%Bunuri şi servicii 61.01.20 1.294.750 1.275.144 1.245.326 96,18% 97,66%Transferuri curente 61.01.51 0 0 0 0 0Transferuri interne 61.01.55 0 0 0 0 0Alte cheltuieli 61.01.59 65.329 65.304 64.938 99,40% 99,44%Cheltuieli de capital 61.01.71 37.600 37.568 37.567 99,91% 99,44%Capitolul 54.01 Alte servicii publice generale
306.655 303.305 293.490 95,71% 96,76%
Bunuri şi servicii 54.01.20 306.655 303.305 293.490 95,71% 96,76%TOTAL * 21.496.009 21.457.777 21.401.371 99,56% 99,74%
(Cifrele incluse în raportări sunt exprimate în lei, fără subdiviziuni ale leului)
97
Având în vedere constrângerile bugetare actuale, fondurile alocate pentru lucrările de
reparaţii curente au fost insuficiente, fiind direcţionate către intervenţiile strict necesare,
astfel:
- lucrări reparații instalație termică Judecătoria Iași;
- lucrări de confecționare și montaj tâmplărie uși și ferestre la sediul Judecătoriei Iași;
- lucrări de confecționare și montaj tâmplărie uși și ferestre la sediul Judecătoriei
Răducăneni;
- reparaţie învelitoare acoperiș sediu Judecătoria Hârlău;
- reparații cazan apă caldă la sediul Tribunalului Vaslui;
- reparații instalația electrică sediu Judecătoria Bârlad;
- reparații scări exterioare sediu Judecătoria Bârlad;
- reparații la acoperiș și refacere finisaje interioare la sediul Judecătoriei Huși;
Lucrările de reparaţii capitale demarate la Judecătoriile Hârlău, Răducăneni și Huși, în
pofida demersurilor efectuate de ordonatorul secundar de credite, nu au primit finanţare în
anul 2015. Din această cauză nu s-a putut trece la etapa următoare și anume întocmirea
documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.). La Judecătoriile Hârlău și
Răducăneni au fost realizate lucrările de expertiză tehnică și audit energetic, avizate de către
Consiliul tehnico-economic din cadrul Ministerului Justiției în luna mai 2012.
Lucrările de reparații capitale demarate la Judecătoria Huși se află la stadiul de
aprobare în cadrul Consiliului tehnico-economic din cadrul Ministerului Justiției a lucrărilor
de expertiză tehnică și documentație de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.).
În schimb, proiectul de Reparații capitale, consolidare și restaurare la sediul
Judecătoriei Vaslui a fost preluat în realizare de către Compania Națională de Investiții SA în
cadrul ”Programului Național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată aflate în
municipiile reședință de județ”, ca urmare a Memorandumului semnat între Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Justiției, aprobat în ședința de
guvern din data de 10 decembrie 2014.
Fondurile primite pentru dotări independente au fost utilizate pentru achiziționarea
unui număr de 3 autoturisme pentru Tribunalul Iași și Vaslui, precum și a unui număr de 34
de calculatoare pentru Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui și judecătoriile
arondate.
Referitor la elaborarea sistemului de control intern managerial, conducerea Curţii de
Apel Iaşi a urmărit optimizarea modului de cheltuire a banilor publici, îndeplinirea eficientă a
obiectivelor propuse şi, prin acestea, îmbunătăţirea performanţei organizaţiei, sprijinind
98
factorii de decizie în selectarea şi implementarea celor mai bune opţiuni. De asemenea, s-a
urmărit întărirea capacităţii instituţionale a instanţei în vederea asigurării suportului pentru
îndeplinirea misiunilor compartimentelor, cu scopul realizării condiţiilor economice, tehnice,
de recrutare şi perfecţionare a personalului, dar şi al suportului informaţional pentru creşterea
calităţii serviciilor furnizate în relaţia cu justiţiabilii şi cu societatea civilă în general.
Secţiunea 3. Calitatea actului de justiţie
3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare
Datele statistice arată că din totalul de 8018 hotărâri judecătoreşti pronunţate în anul
2015 de Curtea de Apel Iaşi, în 290 cauze s-a exercitat calea de atac, respectiv: 79 cauze
soluţionate în cadrul Secţiei civile, 84 cauze soluţionate în cadrul Secţiei penale, 119 cauze
soluţionate în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi 8 cauze soluţionate în
cadrul Secţiei de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Rezultă o pondere a atacabilităţii hotărârilor judecătoreşti de 3,61% raportat la
numărul total al hotărârilor pronunţate, situată sub media multianuală la nivel național pe
ultimii doi ani dinaintea anului de referință 2015.
Faţă de anul 2014, s-a înregistrat o tendinţă de creştere uşoară cu 0,49 procente
raportat la numărul total al hotărârilor pronunţate, ceea ce denotă, implicit, o menţinere a
gradului de satisfacţie a justiţiabililor în raport cu calitatea actului de justiţie.
Tabel 78Ponderea atacabilităţii hotărârilor
Secţia Hotărâri pronunţate Hotărâri atacate cu apel/recurs/contestaţie
Pondere 3/2
1 2 3 4Civilă 1642 79 4,81%Penală 2072 84 4,05%Contencios administrativ 1859 119 6,40%Conflicte de muncă 2445 8 0,33%
Total 8018 290 3,61%
99
Grafic 24
Civilă Penală Contencios administrativ
Conflicte de muncă
0
500
1000
1500
2000
2500
1642
20721859
2445
79 84 1198
Ponderea atacabilităţii hotărârilor în anul 2015
Hotărâri pronunţateHotărâri atacate
Indicele de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti la nivelul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi
Tabel 79
Instanţa C.A. Iaşi
T. Iaşi
T. Vaslui
J. IaşiJ.
Paşcani
J. Hîrlă
u
J. Răducăn
eni
J. Vaslui
J. Bârla
dJ.
Huşi TOTAL
Hotărâri pronunţate în 2015
8018 20634 5731 39258 5515 2006 948 8854 6636 2680 10028
0Hotărâri atacate cu apel
sau recurs
290 4417 996 4638 940 242 161 1184 1090 381 14339
Procentaj % 3,61% 21,41% 17,38% 11,81% 17,04% 12,06% 16,98% 13,37% 16,43% 14,22% 14,30%
Notă – indicele de atacabilitate a fost calculat prin împărţirea numărul total de hotărâri atacate cu apel/recurs/contestaţie la numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate
Grafic 25
2014 20150
20000
40000
60000
80000
100000
120000111133
100280
16029 14339
Ponderea atacabilităţii hotărârilor la Curtea de Apel şi instanţele arondate, comparaţie 2014 - 2015
Hotărâri pronunţate
Hotărâri atacate cu apel/recurs/contestaţie
100
În privinţa ponderii schimbării (indicelui de desființare/anulare/casare) a hotărârilor în
căile de atac, se constată că, urmare a soluţionării căilor de atac promovate, în ceea ce priveşte
hotărârile judecătoreşti ce au fost atacate pe parcursul anului 2015, au fost casate ori
desfiinţate total sau parțial un număr total de 45 hotărâri (16 civile, 8 penale, 21 contencios
administrativ şi fiscal), procentajul general fiind de 15,52% (20,25% hotărâri pronunţate de
Secţia civilă, 9,52% hotărâri pronunţate de Secţia penală, 17,65% hotărâri pronunţate de
Secţia de contencios administrativ), calculat la numărul hotărârilor atacate (290).
Raportat la totalul hotărârilor pronunţate de Curtea de Apel Iaşi în anul 2015
(8018), indicele de desființare este de 0,56% (0,97% hotărâri pronunţate de Secţia civilă,
0,39% hotărâri pronunţate de Secţia penală, 1,13% hotărâri pronunţate de Secţia de contencios
administrativ şi fiscal), acesta reflectând, în continuare, calitatea hotărârilor judecătoreşti
pronunţate de Curtea de Apel Iaşi.
În raport cu anul 2014 s-a înregistrat: o scădere cu -17,81% a hotărârilor desfiinţate
raportat la numărul de hotărâri atacate cu apel/recurs/contestaţie şi o scădere cu -0,48% a
indicelui de desfiinţare raportat la totalul hotărârilor pronunţate.
Tabel 80
Secţia Hotărâri pronunţate
Hotărâri atacate
Hotărâri desfiinţate/casate
Indice de desființare 4/3
Indice de desființare
(4/2)
1 2 3 4 5 6Civilă 1642 79 16 20,25% 0,97%Penală 2072 84 8 9,52% 0,39%
Contencios administrativ. 1859 119 21 17,65% 1,13%Conflicte de muncă 2445 8 0 0% 0%
Total 8018 290 45 15,52% 0,56%Indicele de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti la nivelul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi, raportat la totalul hotărârilor pronunţate de către instanţe în anul 2015
Tabel 81
Instanţa C.A. Iaşi
T. Iaşi
T. Vaslui
J. IaşiJ.
Paşcani
J. Hîrlă
u
J. Răducăn
eni
J. Vaslui
J. Bârla
dJ.
Huşi TOTAL
Hotărâri pronunţate în 2015
8018 20634 5731 39258 5515 2006 948 8854 6636 2680 10028
0Hotărâri desfiinţat
e total sau
parţial
45 1411 145 1398 261 75 75 274 327 124 4135
Procentaj %
0,56%
6,84%
2,53%
3,56%
4,73%
3,74% 7,91% 3,09
%4,93
%4,63
% 4,12%Notă – indicele de casare/desfiinţare raportat prin împărţirea numărul total de hotărâri judecătoreşti
desfiinţate total sau parţial (soluţii comunicate de instanţele de control judiciar în perioada de referinţă), la numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate în anul 2015.
101
102
Indicele de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti la nivelul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi, raportat la totalul soluţiilor comunicate de către instanţele de control
judiciar în anul 2015Tabel 82
Instanţa C.A. Iaşi
T. Iaşi
T. Vaslui
J. IaşiJ.
Paşcani
J. Hîrlă
u
J. Răducăn
eni
J. Vaslui
J. Bârla
dJ.
Huşi TOTAL
Total soluţii
comunicate de
instanţele de
control judiciar în
2015
213 4664 1000 6022 978 408 187 1232 892 314 15910
Hotărâri desfiinţat
e total sau
parţial
45 1411 145 1398 261 75 75 274 327 124 4135
Procentaj %
21,12% 30,25% 14,5% 23,21
%26,69
%18,38
% 40,11% 22,24%
36,66%
39,49% 25,99%
Notă – indicele de casare/desfiinţare raportat prin împărţirea numărul total de hotărâri judecătoreşti desfiinţate total sau parţial (soluţii comunicate de instanţele de control judiciar în perioada de referinţă), la numărul total de soluţii comunicate de instanţele de control judiciar în anul 2015.
Grafic 26
2014 20150
20000
40000
60000
80000
100000
120000111133
100280
2668 4135
Ponderea hotărârilor desfiinţare/casate la Curtea de Apel şi instanţele arondate, comparaţie 2014 - 2015
Hotărâri pronunţate
Hotărâri desfiinţate total/parţial
3.2. Durata de soluţionare a cauzelor
Conceptul „justiţia tardivă nu e justiţie” constituie însuşi fundamentul
managementului fluxului dosarelor.
Toate instanțele au în comun nevoia fundamentală de a măsura performanța judiciară
și din punct de vedere al acestui concept, cu păstrarea în același timp a legalității și calității
actului de justiție.
Conform aplicaţiei StatisECRIS, durata medie de soluţionare, până la pronunţare,
este de 108,7 zile, adică 3,62 luni.
103
Pe materii, comparativ cu anul 2014, durata medie de soluţionare, până la redactarea şi
închiderea documentului de soluţionare, se prezintă astfel:Tabel 83
MATERIA Durata medie de soluţionare, exprimată în luni2014 2015 Tendinţă (+/-)
Penal 2,89 3,11 +0,22
Civil 5,41 6,51 +1,10
Litigii cu profesioniştii 5,36 7,55 +2,19
Contencios administrativ şi fiscal 4,54 4,98 +0,44
Minori şi familie 4,47 5,3 +0,83
Litigii de muncă 3,95 5,24 +1,29
Asigurări sociale 5,55 5,39 -0,16
Faliment 5,01 6,56 +1,55
Proprietate Intelectuală 4,47 7,16 +2,69
MEDIA PE INSTANŢĂ 4,17 4,91 +0,74
Tendinţa de uşoară creştere a duratei soluţionării unei cauze, calculată de la
înregistrarea dosarului şi până la redactarea şi închiderea documentului de soluţionare, a fost
influenţată şi de numărul hotărârilor judecătoreşti care au fost redactate cu depăşirea
termenului legal (incluzând în analiză şi operaţiunile de tehnoredactare a proiectului de
hotărâre, semnare şi închidere a documentului în Ecris).
Se impune pentru anul 2016 ca preocupările în direcţia reducerii duratei procedurilor
să vizeze, ca în anii anteriori, monitorizarea respectării dispoziţiilor legale privind termenele
de redactare a hotărârilor judecătoreşti, fiind unanim admis că hotărârea judecătorească îşi
pierde utilitatea socială dacă nu ajunge la timp la destinatarul actului de justiţie.
Este însă de remarcat şi faptul că durata procedurii în raport de momentul închiderii
documentului de soluţionare trebuie analizată prin prisma efortului depus în anul 2015 pentru
reducerea stocului de dosare, dar şi în corelaţie cu un alt indicator de performanţă care
demonstrează gestionarea eficientă a fluxului de dosare şi anume un procent foarte bun de
operativitate (rată de soluţionare) în ultimii 6 ani, prin comparaţie cu media naţională
înregistrată la nivelul curţilor de apel.
*
* *
104
În virtutea obligaţiei de aplicare directă a dispoziţiilor Convenţiei europene a
drepturilor omului, judecătorilor le revine obligaţia de a asigura nu numai respectarea
termenelor rezonabile, dar şi celelalte cerinţe ale procesului echitabil.
Articolul 6 din Convenţie consacră dreptul pentru orice persoană la judecarea cauzei
sale într-un termen rezonabil, drept care se regăseşte şi în dispoziţiile art. 21 alin. 3 din
Constituţie. Exercitarea acestei îndatoriri trebuie dublată de obligaţia statului de a asigura
judecătorului mijloacele necesare pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor specifice şi
pentru examinarea cauzelor într-un termen rezonabil.
În aprecierea „termenului rezonabil” trebuie să se ţină cont atât de complexitatea
concretă a cauzei, cât şi de conduita părţilor şi a celorlalţi participanţi la proces, de caracterul
unitar sau neunitar al jurisprudenţei în soluţionarea problemei de drept. Mai mult, dezideratul
soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil presupune şi existenţa unei legislaţii care să
permită desfăşurarea rapidă a procedurilor judiciare şi care să descurajeze cererile şi
comportamentele de tergiversare a soluţionării cauzelor. Judecătorii au obligaţia să
soluţioneze cauzele în conformitate cu legea, să protejeze drepturile şi libertăţile individuale şi
să respecte în mod constant procedurile prevăzute de dreptul intern şi internaţional.
Misiunea principală a judecătorului este de a realiza un just echilibru între această
exigenţă şi operativitatea procedurii.
Deşi se confruntă cu un volum mare de activitate şi complexitate, un număr insuficient
de personal şi o legislaţie în continuă schimbare, Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate au
făcut eforturi considerabile pentru reducerea volumului de dosare mai vechi de 1 an pe rolul
instanţei. În aceste condiţii, la sfârşitul anului 2015 la nivelul instanţelor aflate în raza de
competenţă a Curţii de Apel Iaşi s-a înregistrat un număr total de 3432 dosare cu vechime mai
mare de 1 an (pentru curţile de apel) şi mai mare de 1 an şi 6 luni (pentru tribunale şi
judecătorii) (raportat la numărul total de 37652 de dosare rămase pe rol reprezintă un procent
de 9,12%), 78 dosare cu vechime mai mare de un an la Curtea de Apel Iaşi (raportat la
numărul total de 37652 de dosare rămase pe rol reprezintă un procent de 0,21%), şi 3354
dosare mai vechi de 1 an şi 6 luni la tribunale şi judecătorii (raportat la numărul total de
37652 de dosare rămase pe rol reprezintă un procent de 8,91%).
În ceea ce priveşte situaţia dosarelor mai vechi de 1 an, aflate în stoc la finalul
anului 2015 (excluzându-le pe cele care au fost soluţionate, dar care nu au documentul final
închis), la Curtea de Apel Iaşi, evidenţele statistice reflectă o creştere, numărul acestora fiind
de 61 de dosare, faţă de 27 cauze înregistrate la finele anului 2014. Distribuţia acestor cauze
mai vechi de 1 an, pe secţii, se prezintă astfel: 15 cauze la Secţia civilă, 25 cauze la Secţia
105
penală şi pentru cauze cu minori, 19 cauze la Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 2
cauze la Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
În ceea ce priveşte indicatorul de performanţă privind ponderea dosarelor închise
într-un an (calculat ca sumă a dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la
înregistrare raportat la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă minus
dosare suspendate), la Curtea de Apel Iaşi se observă că acesta este la un nivel foarte eficient
de 94,21%, pe parcursul anului 2015 fiind închise într-un an 7554 de hotărâri din totalul de
8018 de hotărâri pronunţate.
Din analiza datelor statistice privitoare la durata de soluționare a cauzelor rezultă, în
concret, că din cele 8018 dosare soluționate de Curtea de Apel Iași, 6435 dosare au avut o
durată de soluționare cuprinsă între 0-6 luni, echivalentul unui procent de 80,3%, 1119 de
dosare au fost soluționate într-un interval cuprins între 6 - 12 luni, reprezentând un procent de
14%, 410 de dosare (5,1%) cu o durată de soluţionare cuprinsă între unu şi 2 ani, iar 54 de
cauze (0,7%) au o durată de soluţionare de peste 2 ani.
La nivelul secțiilor, situația duratei de soluționare a cauzelor se prezintă astfel:
La Secția civilă au fost soluționate 1642 cauze, din care 1244 cauze au fost rezolvate
într-un interval de 0-6 luni, corespunzător unui procent de 75,8%, 236 de cauze au fost
soluţionate într-o perioadă de la 6 luni la 12 luni (14,4%), pentru 138 cauze durata fiind între
unu şi 2 ani, echivalentul unui procent de 8,4%, iar 24 cauze au fost soluţionate într-un
interval mai mare de 2 ani, procentul fiind de 1,5%.
La Secția penală şi pentru cauze cu minori, din totalul de 2072 de dosare
soluționate, 1828 de dosare (în procent de 88,2%) au fost soluționate în mai puțin de 6 luni,
201 dosare (9,7%) în intervalul cuprins între 6 - 12 luni, pentru 43 cauze durata fiind între unu
şi 2 ani, echivalentul unui procent de 2,1%, nici-o cauză nu a fost soluţionată depăşind un
interval mai mare de 2 ani..
La Secția de contencios administrativ şi fiscal, din 1859 de dosare soluționate, 1847
dosare (80%) au avut durată de soluționare mai mică de 6 luni, 235 de dosare au fost
soluționate în intervalul cuprins între 6 - 12 luni, reprezentând un procent de 12,6%, pentru
119 de cauze durata fiind între unu şi 2 ani, echivalentul unui procent de 6,4%, iar 18 cauze au
fost soluţionate într-un interval mai mare de 2 ani, procentul fiind de 1%.
La Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, din cele 2445 de dosare
soluționate, 1876 dosare (76,7%) au avut durată de soluționare mai mică de 6 luni, 447 dosare
au fost soluționate în intervalul cuprins între 6 - 12 luni, reprezentând un procent de 18,3%,
106
pentru 110 de cauze durata fiind între unu şi 2 ani, echivalentul unui procent de 4,5%, iar 12
cauze au fost soluţionate într-un interval mai mare de 2 ani, procentul fiind de 0,5%.
107
Tabel 84
Secţia Total soluţii din care: 0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani peste 2 ani
Civilă 1642 1244 236 138 24procentaj % 75,8% 14,4% 8,4% 1,5%
Penală 2072 1828 201 43 0procentaj % 88,2% 9,7% 2,1% 0,0%
Contencios administrativ
1859 1487 235 119 18procentaj % 80,0% 12,6% 6,4% 1,0%
Conflicte de muncă
2445 1876 447 110 12procentaj % 76,7% 18,3% 4,5% 0,5%
TOTAL 8018 6435 1119 410 54procentaj % 80,3% 14,0% 5,1% 0,7%
Tot din analiza datelor statistice rezultă că la Curtea de Apel Iaşi, în anul 2015,
durata medie până la primul termen de judecată este, în materie penală, de 25 de zile.
În cauzele civile, durata medie până la primul termen de judecată este de 49 de zile.
În cauzele de contencios administrativ şi fiscal durata medie până la primul termen
de judecată este de 68 de zile.
În litigiile de muncă şi asigurări sociale durata medie până la primul termen de
judecată este de 99 de zile.
Durata medie de soluţionare a cauzelor (până la redactarea şi închiderea
documentului de soluţionare) înregistrată la nivelul Curții de Apel Iaşi în anul 2015 de
147,3 zile (4,91 luni), poate fi considerată rezonabilă, în raport de exigenţele impuse de art. 6
paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului și jurisprudenţa relevantă în
materie.Tabel 85
Materie
Număr dosare
Valori medii în zile
Perioada soluţionare
în zile
Număr şedinţe pentru soluţionare Perioada de
pronunţare în zile
Perioada de
redactare în zile
Într-o şedinţă
Mai multe
şedinţe
Medie număr şedinţe
01=03+04 02=06+07 3 4 5 6 7
Penal 2072 93,2 766 1306 3,9 56,9 36,3
Civil 502 195,3 151 351 3,7 124,1 71,2Litigii cu
profesioniştii 246 226,4 70 176 4 141,5 84,9
Contencios administrativ şi
fiscal1859 149,5 1079 780 3,1 121,5 28
Minori şi familie 125 159 41 84 3,8 114,1 44,9
108
Litigii de muncă 2213 157,1 1413 800 2,7 133,9 23,2
Asigurări sociale 232 161,6 133 99 2,5 123,4 38,2
Faliment 763 196,8 247 516 3,2 118,9 77,9Proprietate Intelectuală 6 214,8 0 6 4,2 170,5 44,3
TOTAL 8018 147,3 3900 4118 3,4 108,7 38,6*
* *
Analiza comparativă cu privire la durata procedurii în procesele civile începute
sub imperiul legii noi evidenţiază eficacitatea noilor reglementări în direcţia simplificării şi
accelerării procedurilor, preocuparea legiuitorului român pentru recunoaşterea şi clarificarea,
într-un termen optim şi previzibil, a drepturilor şi intereselor legitime deduse judecăţii
materializându-se în rezultate concrete pozitive.
Această evaluare (perioadele de referinţă fiind anii 2012 şi 2015) nu poate fi decât
încurajatoare, importanţa timpului în procedurile judiciare fiind unanim acceptată.
Efectul benefic al noului cadru normativ este cu atât mai evident cu cât analiza vizează
ansamblul Curţii de Apel Iaşi, instanţele care o compun fiind neomogene sub aspectul
volumului de muncă, al resurselor ori al particularităţilor specifice.
Analiza relevă o reducere considerabilă a duratei procedurilor la toate instanţele şi
pentru toate stadiile procesuale. Astfel, durata medie de soluţionare a proceselor noi
(calculată de la înregistrarea dosarului şi până la pronunţarea soluţiei, fără a se include şi
durata redactării şi închiderii documentului de soluţionare) s-a redus în proporţie de circa
50,36% la fond, 65,96% în apel şi 59,42% în recurs, aceeaşi tendinţă fiind înregistrată şi în
privinţa numărului mediu de termene de judecată pentru care s-a înregistrat o scădere de circa
42,35% la fond, 64,25% în apel şi 44,66% în recurs. Tabel 86
Studiu comparativ: durată proceduri CPC - NCPC la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate
PerioadaDurata medie de soluţionare (zile)
Durata medie prim termen (zile)
Nr. mediu termene
Fond Apel Recurs Fond Apel Recurs Fond Apel Recurs2012 168,30 183,46 159,38 51,97 64,62 61,65 3,47 4,52 3,01
2015 83,41 93,27 90,19 60,72 101,09 60,33 2,02 1,84 2,62
2015 NCPC
83,54 62,45 64,68 60,72 77,50 64,05 2,00 1,62 1,66
Tendinţe % 2015 NCPC /
2012-50,36% -65,96% -59,42% 16,85
% 19,95% 3,89% -42,35% -64,25% -44,66%
109
Grafic 27
Fonduri Apeluri Recursuri0
20406080
100120140160180200 168.3
183.46
159.38
83,54
62.45 64.68
Durata medie de soluționare (zile). Situație comparativă 2012 - 2015 CPC - NCPC
20122015
Grafic 28
Fonduri Apeluri Recursuri0
10
20
30
40
50
60
70
80
51.97
64.62 61.6560.72
77.5
64.05
Durata medie prim termen (zile). Situație comparativă 2012-2015 CPC - NCPC
20122015
Grafic 29
Fonduri Apeluri Recursuri0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
3.47
4.52
3.01
21.62 1.66
Număr mediu termene. Comparație 2012 - 2015 CPC - NCPC
20122015
110
3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare
Unificarea practicii judiciare constituie un deziderat generat de necesitatea asigurării
securităţii juridice, prin evitarea pronunţării unor hotărâri divergente privind probleme de
drept identice deduse judecăţii unor instanţe diferite şi reprezintă un obiectiv specific al
obiectivului general „Creşterea eficienţei justiţiei” din planul multianual al Consiliului
Superior al Magistraturii 2011-2016.
Garanţie a corectitudinii şi previzibilităţii funcţionării mecanismului judiciar, precum
şi principala condiţie pentru stimularea încrederii cetăţenilor în modul de funcţionare a
justiţiei, practica judiciară unitară reprezintă unul dintre principiile recunoscute în sistemul de
drept românesc, conform căruia, în situaţii juridice similare deduse judecăţii, dezlegările date
problemelor de drept trebuie să fie aceleaşi, cu păstrarea proporţionalităţii semnificaţiei lor
juridice. Practica judiciară neunitară a instanțelor de judecată reprezintă o realitate inerentă
fiecărui sistem judiciar, decurgând în principal din lacunele sau ambiguitatea textelor de lege.
Efectele noutăţilor aduse de Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi
Codul de procedură penală, resimţite mai cu seamă în cursul anilor anteriori, s-au produs şi în
anul 2015, când au continuat să apară probleme de interpretare a dispozițiilor legale și,
implicit, aspecte de practică neunitară în aplicarea acestora.
În condițiile în care sursele generatoare de practică judiciară neunitară nu s-au
diminuat, instanțele au adoptat diverse măsuri şi metode pentru asanarea ori limitarea acestui
fenomen, manifestând o preocupare constantă şi accentuată pentru utilizarea eficace a tuturor
mecanismelor, instrumentelor şi pârghiilor legale şi procedurale pentru a preveni şi, după caz,
pentru a înlătura divergenţele existente în propria jurisprudenţă, dar şi în raport cu
jurisprudenţa naţională.
Pe linia adoptării măsurilor pentru atingerea acestui obiectiv prioritar, vicepreşedinţii
Curţii de Apel Iaşi au organizat, în colaborare cu preşedinţii de secţie, întruniri ale
judecătorilor din cadrul secţiilor, fiind supuse dezbaterii probleme de drept care au condus la
pronunţarea unor soluţii diferite, noile reglementări legislative şi modul de interpretare a
acestora, practica instanţei de control judiciar și a altor curți de apel.
Deoarece gradul sporit de predictibilitate a hotărârilor judecătoreşti oferă cetățenilor
garanția unei funcționări corecte şi coerente a sistemului judiciar, în anul 2015 s-a manifestat
la nivelul Curții de Apel Iași aceeași preocupare pentru aplicarea şi dezvoltarea mecanismelor
de uniformizare a jurisprudenței, reglementate prin art. 261 şi următoarele din Regulamentul
de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 387/22 septembrie 2005.
111
În același scop s-au implementat şi dispoziţiile Hotărârii nr. 148/19.03.2015 a Secţiei
pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările aduse
prin Hotărârea nr. 725/13.10.2015 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii, prin care s-a stabilit metodologia de organizare a întâlnirilor trimestriale în care
sunt dezbătute probleme de drept care au generat practică neunitară.
Problemele de drept discutate, precum şi concluziile rezultate în urma analizei şi
dezbaterilor purtate de participanţii la aceste întâlniri periodice au fost consemnate în minute
comunicate celorlalte curți de apel, publicate pe intranetul propriei instanțe și în secțiunea din
EMAP dedicată unificării practicii.
Ca și în perioada anterioară anului 2015, important s-a dovedit a fi la Curtea de Apel
Iași și instanțele arondate asigurarea participării judecătorilor la întâlnirile de pregătire
profesională organizate lunar și ori de câte ori a fost necesar, precum şi la seminariile
organizate în cadrul activităţii de formare profesională continuă centralizată și descentralizată,
temele dezbătute vizând, în principal, o serie de aspecte controversate ca urmare a
modificărilor legislative intervenite atât în materie penală, cât şi în materie civilă.
Astfel, în cadrul întâlnirilor lunare de învăţământ profesional, organizate la nivelul
Secţiei penale, dar şi al celor operative care au avut loc pentru a se analiza imediat impactul în
activitatea concretă a deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională ori de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori a sesizărilor cu privire la
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, au fost analizate şi discutate problemele
de drept controversate şi susceptibile de a primi interpretări diferite, identificate atât prin
consultarea judecătorilor, cât şi prin accesarea programului ECRIS în ceea ce priveşte soluţiile
pronunţate în cauze vizând aceleaşi probleme de drept.
Și în materie civilă în dezbaterile şedinţelor de învăţământ profesional a rămas de
actualitate problematica ridicată de aplicarea în activitatea de judecată a noului Cod civil,
decantându-se, în continuare, dificultăţi de interpretare şi implementare a unor texte din noul
cod. Având în vedere aria extrem de extinsă a actelor normative în materia dreptului civil în
sens larg, precum şi cu incidenţă în judecata civilă, judecătorii au adus în discuție şi teme,
instituţii, aspecte controversate, legate de aplicarea altor legi, decrete, ordonanţe, hotărâri de
guvern etc.
În cadrul întâlnirilor lunare au fost supuse dezbaterii judecătorilor și problemele de
drept semnalate de către Ministerul Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental, Consiliul
Superior al Magistraturii - Direcţia Resurse Umane şi Organizare - Serviciul Resurse Umane
pentru instanţele judecătoreşti, Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
112
Justiţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Justiţiei, curţile de apel din ţară sau
Avocatul Poporului, însoţite de punctele de vedere ale instanţelor arondate şi practică
judiciară aferentă.
Cu prilejul ședințelor de învățământ profesional organizate lunar, cât și în cadrul unor
ședințe operative, s-a insistat în conturarea opiniilor principale şi s-a procedat la solicitarea
expunerii, oral sau în scris, a argumentelor (de jurisprudență, de doctrină, etc.) care
constituiau fundamentul respectivelor opinii. Ulterior sintetizării considerentelor care pledau
pentru una sau cealaltă dintre opinii, acestea au fost dezbătute, detaliat şi prin raportare şi la
practica celorlalte instanţe. În urma argumentărilor expuse, s-au conturat puncte de vedere
unanime ori majoritare ce au fost apoi aplicate în activitatea jurisdicţională asigurându-se,
astfel, o practică unitară.
În acest mod s-a urmărit transmiterea de către fiecare secție a curții de apel a unui
mesaj coerent, consecvent și de calitate, știut fiind că o practică neunitară sau contrară legii
din partea instanței de control judiciar generează, la rândul său, confuzii și practici neunitare
în rândul instanțelor din circumscripție.
Judecătorilor li s-a asigurat accesul, atât prin programe legislative informatice, cât şi
prin postarea pe reţeaua de intranet, la actele normative noi, la deciziile pronunţate de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie în recursurile în interesul legii și în procedura privind pronunțarea
unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept, la deciziile importante ale
Curţii Constituţionale, la hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene şi mai ales la
hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele în care România a
avut calitatea de pârât.
Tot pentru asigurarea accesului la jurisprudenţă, care să faciliteze unificarea practicii
judiciare, Curtea de Apel Iaşi a continuat să elaboreze trimestrial un material conţinând
hotărârile proprii considerate relevante. Materialul a fost comunicat și celorlalte curţi de apel
şi parchetelor de pe lângă acestea, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al
Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri şi publicat pe portalul instanţei.
În scopul uniformizării practicii judiciare, preşedinţii de secţii au răspuns solicitărilor
Secţiei judiciare din cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
privind informații legate de interpretarea și aplicarea unor norme de drept şi au trimis
instanţelor arondate hotărârile desfiinţate de Curtea de Apel Iaşi.
De asemenea, s-au avut în vedere toate solicitările privind interpretarea și aplicarea
unor norme de drept venite atât de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - completul pentru
113
dezlegarea unor chestiuni de drept, Ministerul Justiției, Avocatul Poporului, cât și de la alte
curți de apel, fiind identificate şi comunicate hotărâri judecătoreşti din care rezultă
jurisprudenţa în materie civilă ori penală a curții de apel și a instanțelor arondate, cu privire la
respectivele probleme de drept.
Importantă în realizarea unificării jurisprudenței a fost participarea preşedintelui, a
vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţii la întâlnirile de lucru organizate la nivel naţional,
problemele de drept discutate, precum şi concluziile rezultate în urma analizei şi dezbaterilor
purtate de participanţi la aceste întâlniri fiind comunicate judecătorilor din cadrul secţiilor
Curţii de Apel Iași şi instanţelor din circumscripţia acesteia. În același scop, s-a asigurat
accesul judecătorilor la literatura de specialitate prin intermediul fondului de carte achiziţionat
şi al abonamentelor efectuate la publicaţiile periodice de specialitate juridică.
Pe linia acţiunilor de unificare a practicii judiciare se înscrie și publicarea
jurisprudenţei Curţii de Apel Iaşi, pentru a asigura justițiabililor şi profesioniştilor din
sistemul judiciar accesul la informații privind practica judiciară relevantă a curții de apel.
În concluzie, este de remarcat faptul că în anul 2015, ca și în ceilalți ani, a existat o
preocupare constantă şi accentuată pentru utilizarea eficace a tuturor mecanismelor,
instrumentelor şi pârghiilor legale şi procedurale pentru a preveni şi a înlătura divergenţele
existente în propria jurisprudenţă, dar şi în raport cu jurisprudenţa naţională, la acțiunile de
unificare a practicii judiciare fiind avute în vedere, ca prioritate, eficienţa demersului pentru
unificarea jurisprudenței şi creşterea gradului de conştientizare în rândul judecătorilor asupra
importanţei soluţiilor unitare, considerând că remedierea sau prevenirea divergenţelor de
practică necesită un dialog constructiv între judecători, bazat pe argumente juridice.
Prin deciziile pronunţate şi modul în care ele au fost redactate, judecătorii au diminuat
diversitatea interpretărilor problemelor de drept existente, reuşind să unifice practica
judiciară, urmărind ca aceasta să fie în concordanţă cu practica judiciară a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, ce are rolul fundamental în interpretarea şi aplicarea unitară a legii.
Întrucât practica judiciară neunitară este o situaţie a cărei gravitate pentru bunul mers
al justiţiei nu trebuie demonstrată, se impune ca şi în anul 2016 Curtea de Apel Iaşi să
continue efortul de unificare a jurisprudenţei, căile folosite până în prezent dovedindu-şi
utilitatea.
114
3.4. Soluțiile pronunțate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestor și impactul asupra sistemului judiciar
Un element valorificat în mod constant de judecători în pronunţarea soluţiilor,
jurisprudenţa europeană a celor două curţi, respectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului
şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a reprezentat în anul 2015 o preocupare constantă la
nivelul instanțelor și, deşi nu s-au pronunţat hotărâri care să reprezinte un reviriment
jurisprudenţial ori o noutate absolută în materie, printre soluţiile adoptate s-au realizat
interpretări extinse ale unor probleme de drept, ce vin să întărească punctul de vedere
exprimat şi în deciziile anterioare ale celor două instanţe europene.
Faţă de domeniul de aplicare al normelor comunitare, se poate concluziona în sensul
că anul 2015 a adus noi abordări ale problematicii clauzelor abuzive şi accesului la justiţie,
prin identificarea unor probleme comune statelor membre şi de interpretare unitară a
legislaţiei comunitare, implementate la nivel naţional.
În materia hotărârilor relevante pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în
cauza C-110/14, Horaţiu Ovidiu Costea, pronunţată în luna septembrie 2015, s-a reținut că
articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele
abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o persoană
fizică ce exercită profesia de avocat și încheie un contract de credit cu o bancă, fără ca scopul
creditului să fie precizat în acest contract, poate fi considerată „consumator”, în sensul acestei
dispoziții, atunci când contractul menționat nu este legat de activitatea profesională a acestui
avocat. Împrejurarea că o creanță născută din același contract este garantată printr-o garanție
ipotecară contractată de această persoană în calitate de reprezentant al cabinetului său de
avocat și având ca obiect bunuri destinate exercitării activității profesionale a persoanei
respective, precum un imobil care aparține acestui cabinet, nu este relevantă în această
privință. Desigur, o atare interpretare a Curţii susţine necesitatea analizei caracterului abuziv
al clauzelor contractuale, în raport de cerinţele cumulative ale Legii nr. 193/2000, fără
realizarea unei discriminări în privinţa reclamantului.
În cauza C-143/13, Bogdan Matei, Ioana Ofelia Matei, pronunţată în februarie 2015,
s-a reținut că articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993
privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul
că termenii „obiectul [principal al] contractului” și „caracterul adecvat al prețului sau
remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora,
115
pe de altă parte,” nu acoperă, în principiu, tipuri de clauze care figurează în contracte de credit
încheiate între un vânzător sau furnizor și consumatori, precum cele în discuție în litigiul
principal, care, pe de o parte, permit, în anumite condiții, creditorului să modifice în mod
unilateral rata dobânzii și, pe de altă parte, prevăd un „comision de risc” perceput de acesta.
Curtea a considerat că îi revine însă instanței de trimitere sarcina să verifice această calificare
a clauzelor contractuale menționate având în vedere natura, economia generală și stipulațiile
contractelor vizate, precum și contextul juridic și factual în care se înscriu acestea. O atare
soluţie confirmă o orientare mai veche a Curţii, în sensul posibilităţii instanţei de a analiza
noţiunea de „obiect” al contractului şi admisibilităţii acţiunii întemeiate pe Legea nr.
193/2000.
În cauza C-69/14, Dragoş Constantin Târşia, pronunţată în octombrie 2015, s-a reținut
că dreptul Uniunii, în special principiile echivalenței și efectivității, trebuie interpretat în
sensul că nu se opune ca o instanță națională să nu aibă posibilitatea de a revizui o hotărâre
judecătorească definitivă pronunțată în cadrul unei acțiuni de natură civilă, în cazul în care
această hotărâre se dovedește a fi incompatibilă cu o interpretare a dreptului Uniunii reținută
de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ulterior datei la care hotărârea menționată a rămas
definitivă, chiar dacă o astfel de posibilitate există în ceea ce privește hotărârile judecătorești
definitive incompatibile cu dreptul Uniunii pronunțate în cadrul unor acțiuni de natură
administrativă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat în anul 2015 Hotărârea din cauza
S.C. „Asul de Aur – Aranyaszok” S.R.L. şi Fodor Barabas împotriva României prin care a
apreciat că retrimiterea dosarului la acelaşi judecător-sindic, după infirmarea hotărârii nu
poate să justifice în sine temerile referitoare la imparţialitatea acestuia, având în vedere că
judecătorul în cauză nu a adoptat anterior, nici un punct de vedere privind planul de
reorganizare şi posibilitatea de continuare a activităţii. De altfel, tocmai faptul că judecătorul
respectiv nu s-a pronunţat asupra acestor chestiuni a fost cauza infirmării primei hotărâri,
pronunţate de acesta. Curtea a stabilit că simplul fapt al luării unei decizii anterioare de către
un judecător nu poate fi considerat ca justificând, în sine, temerile cu privire la imparţialitatea
sa. Ceea ce contează este sfera de aplicare a măsurilor luate. În mod similar, cunoaşterea
aprofundată a dosarului de către un astfel de judecător nu implică o prezumţie ce împiedică
aprecierea acestuia ca fiind imparţial, în momentul pronunţării hotărârii pe fond. În cele din
urmă, orice apreciere preliminară a informaţiilor disponibile într-un stadiu anterior nu poate să
fie considerată în mod necesar ca o prezumare a evaluării finale. Singurul lucru care contează
116
este ca această evaluare finală să fie realizată odată cu pronunţarea hotărârii şi să ţină seama,
în mod corespunzător, de elementele prezentate şi dezbătute între timp.
Anul 2015 a adus noţiunea de „imparţialitate a judecătorului cauzei” în atenţia Curţii
Europene a Drepturilor Omului și în cauza Morice contra Franţei nr. 29369/10, pronunţată la
data de 23 aprilie 2015. Raţionamentul Curţii aduce elemente noi în materia dreptului de
acces la instanţă, reglementat de art. 6 din Convenţie, din perspectiva analizei relaţiei
profesionale avocat - judecător, ambii implicaţi în cazuri de maximă importanţă şi extrem de
mediatizate în Franţa. Curtea a apreciat că suportul acordat de judecător cu 9 ani înainte, unui
alt coleg judecător, în cadrul unor dezbateri publice şi a unor proceduri administrative ridică
dubii rezonabile, în privinţa imparţialităţii primului, în cazul promovării de către cel de-al
doilea judecător a unei acţiuni în justiţie împotriva avocatului. Trebuie reţinută importanţa
aprecierii contextului anterior şi pendinte al soluţionării oricărei cauze, în vederea justei
stabiliri a aparenţei de imparţialitate. Cauza nu se rezumă doar la analiza acestui drept, ci
conţine o analiză exhaustivă a libertăţii de exprimare a avocaţilor, distingând două ipoteze de
lucru, respectiv realizarea de comentarii în cadrul procesului şi în afara instanţei.
O cauză ce contribuie la lărgirea perspectivei de analiză a libertăţii de exprimare,
garantată de art. 10 din Convenţie, este cauza Delfi împotriva Estoniei, nr. 64569/09,
pronunţată în anul 2015, în care se ridică problema responsabilităţii pentru comentariile
postate de utilizatorii unui portal activ pe internet, referitoare la materialele postate pe acel
portal, chiar de către administrator. Cauza este prima în care Curtea a analizat situaţia
răspunderii deţinătorilor de site-uri/platforme de internet pe care sunt postate comentarii, fără
autentificare reală sau o înregistrare prealabilă şi verificabilă, fiind vorba în esenţă de un
portal de mari dimensiuni, în cadrul căruia o ştire cu valenţe preponderent economice a dat
naştere unor discuţii care au instigat la violenţă. Esenţial de subliniat este faptul că acel portal
permitea doar comentarii care nu conţineau anumite cuvinte cheie, preselectate, care ar fi
putut fi catalogate drept obscene sau ameninţătoare, comentariile anterior descrise fiind şterse
în urma verificărilor efectuate de deţinătorii de site.
În strânsă legătură cu noua dimensiune adăugată libertăţii de exprimare, prin prisma
analizei comentariilor postate pe site-uri de internet, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
avut ocazia, în anul 2015, să se pronunţe pentru prima dată şi cu privire la legitimitatea
acţiunii ziariştilor, de a fi înregistrat cu o cameră video ce nu era amplasată la vedere, o
discuţie oficială cu un broker de asigurări privitoare la condiţiile contractuale. În cauza
Haldimann şi alţii contra Elveţiei, nr. 21830/09, pronunţată la data de 24 februarie 2015,
Curtea a reţinut că măsura înregistrării cu o cameră ascunsă a discuţiei între un jurnalist şi un
117
angajat al unei societăţi de asigurare, constituie o măsură proporţională cu scopul general
urmărit, dar şi o măsură necesară într-o societate democratică, jurnaliştii acţionând cu bună
credinţă.
Prin prisma ultimelor două cauze anterior enumerate, trebuie reţinută necesitatea
analizei extinse a libertăţii de exprimare prin mijloace moderne, fiecare dintre principiile
descrise de Curte găsindu-şi aplicabilitate practică, în special în materia daunelor morale şi
pretenţiilor materiale formulate.
O abordare nouă în materia dreptului de proprietate este realizată în cadrul cauzei S.L.
şi J.L. împotriva Croaţiei, nr. 13712/11, pronunţată la data de 7 mai 2015. În cauză a fost
ridicată problema interesului patrimonial al minorului, în raport de care statele au o obligaţie
pozitivă, de protecţie eficientă împotriva abuzurilor părinţilor sau persoanelor împuternicite
sau relei credinţe a terţilor.
O altă cauză citată şi în raportul semestrial al jurisprudenţei Curţii Europene a
Drepturilor Omului, dat publicităţii în octombrie 2015, în cadrul buletinului oficial al acesteia,
este cauza Zaieţ contra României nr. 44958/05, pronunţată la data de 24 martie 2015. Cauza a
adus o nouă interpretare în materia scopului realizării adopţiei, prin prisma dreptului de
proprietate, reglementat de art. 1 Protocolul nr. 1 al Convenţiei şi a dreptului la viaţă privată,
reglementat de art. 8 din Convenţie. Această hotărâre conţine valenţe importante pentru
definirea interesului superior al copilului şi scopurile formelor de protecţie, puse la dispoziţie
de lege, pentru copii. Cauza priveşte anularea unei adopţii în scopul realizării subsecvente a
unei moşteniri, acţiunea fiind promovată de o reclamantă împotriva propriei sale surori.
Implicaţiile concrete ale cauzei pot fi evaluate în cauzele specifice materiei minorilor şi
familiei, în interpretarea şi analiza interesului superior al minorului.
La data de 18 septembrie 2015, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor
Omului, în decizia definitivă pronunțată în cauza Gherghina împotriva României, a declarat,
cu majoritate, cererea reclamantului inadmisibilă. S-a reținut că reclamantul, un student
infirm, s-a plâns de imposibilitatea de a-și continua studiile universitare din cauza lipsei
instalațiilor adecvate, pentru uzul și accesul persoanelor cu dizabilități, la sediile instituțiilor
de învățământ.
Curtea, reiterând faptul că cei care doresc să introducă o plângere împotriva unui stat
la Curtea Europeană a Drepturilor Omului au obligația să exercite mai întâi căile de atac
oferite de sistemul de drept național, a considerat că motivele invocate de către reclamant
pentru a justifica de ce nu a uzat de aceste căi nu au fost convingătoare. În special,
reclamantul ar fi putut să solicite instanței obligarea instituțiilor universitare respective la
118
amenajarea unei rampe de acces și la dotarea cu echipamentele adaptate nevoilor sale, să
introducă o acțiune în pretenții pentru a obține reparația prejudiciilor suferite și/sau să
conteste la instanța de contencios administrativ decizia prin care a fost exclus din universitate
pe motivul că nu a obținut suficiente puncte la examenul de continuare a studiilor.
Lipsa hotărârilor din jurisprudența națională prin care instanțele să oblige o instituție
să își adapteze construcția pentru a putea fi folosită de persoanele cu handicap nu este
surprinzătoare, având în vedere că tendința de a proteja drepturile acestor persoane este o
ramură relativ recentă în dreptul intern. În concluzie, reclamantul nu le-a oferit instanțelor
naționale oportunitatea de a preveni sau de a repara posibilele încălcări ale Convenției și, prin
urmare, Curtea a respins cererea, ca inadmisibilă, pentru neepuizarea căilor de atac interne.
În cauza Fălie împotriva României, la data de 19.05.2015, s-a constatat încălcarea art.
6 § 1 din Convenţie. În speţă, Curtea a observat că instanţele interne de la primele două grade
de jurisdicţie au admis acţiunea reclamantului pe baza rapoartelor de expertiză prezentate în
faţa lor. Ulterior, pe baza aceleiași probe, instanța de ultim grad a admis recursul pârâţilor, a
casat hotărârile primelor două instanțe, a respins acţiunea reclamantului ca fiind prematură și
a invitat părţile să ajungă la o soluţie pe cale amiabilă, fără a indica ce procedură ar putea fi
urmată. Cu toate acestea, pare evident că motivul pentru care reclamantul a depus o plângere
în faţa instanţei a fost tocmai acela că părţile nu au putut ajunge la un acord, cu privire la
suprafaţa de teren la care aveau dreptul. În plus, nu există nici o prevedere legală, în dreptul
intern, care să oblige părţile să urmeze o procedură de soluţionare amiabilă, înainte de a
introduce o acţiune civilă pentru delimitarea terenurilor și restituirea terenurilor ocupate ilegal
de vecini. Prin urmare, faptul că instanța internă de ultim grad nu a examinat fondul acţiunii
civile a reclamantului, nu poate fi justificat prin nici un motiv legitim. În sfârșit, Curtea a
observat că procedura indicată de Guvern în observaţiile sale scrise se referă la îndreptarea
erorilor materiale și completarea actelor notariale, efectuată de un notar public, la cererea și
cu acordul părţilor. În aceste circumstanţe, Curtea nu a acceptat că gradul de acces acordat în
temeiul legislaţiei naţionale a fost suficient pentru a-i asigura reclamantului „dreptul la o
instanţă” și, prin urmare, a constatat că fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie. Desigur, cauza
prezentată susţine necesitatea evaluării pe fond a litigiului, atât timp cât este evident faptul că
părţile, deşi au apelat la mediere, nu au ajuns la nici o soluţie de consens pentru stingerea
litigiului.
În cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii împotriva României, cererea nr.
76943/11, din 19 mai 2015, Curtea a constatat că reclamanţii au sesizat instanţele interne cu o
acţiune în revendicare întemeiată pe dreptul comun. Contrar aşteptărilor lor, curtea de apel şi
119
Înalta Curte de Casație și Justiție, care s-au pronunţat asupra cauzei au considerat că nu pot
soluţiona acţiunea ca pe o acţiune în revendicare de drept comun şi au preferat aplicarea unei
legi speciale, şi anume Decretul-lege nr. 126/1990. Reclamanţii văd în acest fapt o lipsă de
previzibilitate a aplicării criteriului din legea specială în cadrul unei acţiuni în revendicare de
drept comun şi, prin urmare, o nerespectare a principiului securităţii juridice. În proceduri
judiciare precum respectiva acţiune în revendicare, instanţele au avut de soluţionat litigii, deşi
nu dispuneau de un cadru legislativ suficient de clar şi previzibil. Consecinţa acestei situaţii a
fost aceea că diverse instanţe naţionale au ajuns la concluzii juridice diferite, cu privire la
aceeaşi chestiune de drept cu care au fost sesizate. Astfel, instanţele interne, inclusiv Înalta
Curte de Casație și Justiție, sesizate cu o acţiune în revendicare în temeiul art. 480 din Codul
civil, au interpretat această noţiune în două moduri: unele instanţe au considerat că trebuie să
examineze acţiunea în revendicare în mod clasic, făcând o comparaţie a titlurilor de
proprietate; altele, precum în prezenta cauză, au considerat că trebuie să soluţioneze acţiunea
în revendicare aplicând criteriul stabilit de Decretul-lege nr. 126/1990. Curtea a constatat că
documentele prezentate de părţi nu fac posibilă stabilirea intervalului de timp în care s-a
manifestat această incertitudine juridică, la nivel intern. Astfel, deşi este incontestabil faptul
că unificarea jurisprudenţei de către instanţele naţionale a necesitat câţiva ani, Curtea a ţinut
seama de complexitatea problemei pe care o ridică prezenta cauză şi de impactul ei social. În
plus, s-a avut în vedere că, în speţă, nu era vorba de clarificarea interpretării divergente a unei
dispoziţii legale, ci de stabilirea, pe cale jurisprudenţială, a modului în care trebuiau aplicate
dreptul comun şi normele speciale. Curtea a considerat că, şi în eventualitatea în care
interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție noţiunii de „drept comun” şi articularea
acestuia cu norma specială au fost defavorabile reclamanţilor, această interpretare nu
constituie, în sine, o atingere adusă art. 6 din Convenţie. De asemenea, a subliniat că
reclamanţii nu mai pot susţine că au suferit o denegare de dreptate, din moment ce litigiul lor
a făcut obiectul unei examinări, de către curtea de apel şi Înalta Curte de Casație și Justiție. În
plus, Curtea a considerat că aceste instanţe şi-au motivat corespunzător deciziile în fapt şi în
drept, precum şi că interpretarea dată de acestea circumstanţelor supuse examinării lor nu este
arbitrară, nerezonabilă ori de natură să vicieze caracterul echitabil al procedurii, ci ţine pur şi
simplu de modalităţile de aplicare a dreptului intern. În lumina celor de mai sus, Curtea a
concluzionat că nu a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie în această privinţă. S-a mai reținut
că, deşi este adevărat că, pentru parohia reclamantă şi protopopiatul reclamant procedura a
durat mai puţin decât pentru episcopia reclamantă, Curtea nu poate să nu constate că parohia
şi protopopiatul au fost menţionaţi în cererea introductivă de instanţă şi că parohia reclamantă
120
a participat activ la desfăşurarea procedurii. Curtea a constatat totodată că, la data la care cei
doi reclamanţi au intervenit în procedură, cauza se afla deja de cinci ani pe rolul instanţelor
interne. Prin urmare, instanţele interne au avut nevoie de trei ani pentru a pronunţa o primă
decizie valabilă pe fondul cauzei şi de aproximativ doi ani în plus pentru a pronunţa o decizie
definitivă. După ce a examinat toate datele ce i-au fost prezentate şi ţinând seama de
jurisprudenţa sa în materie, Curtea a considerat că reclamanţii nu au beneficiat de judecarea
cauzei lor într-un termen rezonabil. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie în
această privinţă. Departe de a constitui un reviriment jurisprudenţial, cauza prezentată ridică
totuşi elemente noi de interpretare în privinţa securităţii juridice, necesităţii de motivare a
hotărârilor şi modalităţilor de apreciere a duratei rezonabile a procedurilor.
Se poate concluziona în sensul că şi în materie civilă hotărârile pronunţate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului au reluat aspecte fundamentale, vizând problema
imparţialităţii judecătorului cauzei, libertăţii de exprimare, securităţii raporturilor juridice,
dreptului de acces efectiv la instanţă, dar şi durata de soluţionare a litigiului, adăugând noi
dimensiuni de interpretare a articolelor convenţiei, în mod unitar şi în acord cu esenţa
drepturilor garantate cetăţenilor.
În anul 2015 Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii
Europene au adoptat hotărâri cu influență în materia litigiilor de muncă și asigurărilor sociale.
În acest sens, se remarcă Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Korošec c.
Sloveniei, din 8 octombrie 2015, cererea nr. 77212/12, care privește drepturile de asigurări
sociale acordate în considerarea stării de invaliditate, posibilitatea de a contesta concluziile
comisiei medicale, încălcarea principiului egalităţii armelor prin respingerea cererii de a fi
desemnat un expert independent în cauză.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut ocazia să examineze din nou problema
posibilităţii de contestare a deciziilor medicale prin care se stabileşte existenţa şi gradul unei
stări de invaliditate. În această cauză, Curtea a analizat respectarea principiului egalităţii
armelor în procesul civil, din perspectiva posibilităţii reclamantului de a-şi susţine în faţa
instanţei contestaţia având ca obiect concluziile unei comisii medicale care s-a pronunţat
asupra stării sale de invaliditate în condiţiile în care nu i-a fost admisă cererea ca situaţia sa să
fie analizată de un expert independent.
În acest sens, în hotărârea pronunţată în cauza Mihailov c. Bulgariei, Curtea a reţinut
că decizia comisiei medicale trebuie să poată fi contestată în faţa unei instanţe cu jurisdicţie
deplină. Pe de altă parte, atunci când există o procedură jurisdicţională specială de contestare
a deciziei medicale şi aceasta nu este contestată în termenul şi condiţiile legale, devenind
121
definitivă, ea nu mai poate fi pusă în discuţie în cadrul unei proceduri judiciare în care se
contestă decizia instituţiei competente de respingere a cererii de acordare a unor drepturi de
asigurări sociale prevăzute pentru asiguraţii care se încadrează într-un grad de invaliditate,
bazată pe o astfel de decizie medicală, întrucât s-ar nesocoti prevederile legale care impun
formularea contestaţiei într-un anumit termen. Aşadar, important este a se stabili dacă acea
comisie medicală pe ale cărei concluzii instanţa îşi fundamentează soluţia poate fi considerată
independentă în raport cu instituţia publică pârâtă care este competentă să acorde anumite
drepturi de asigurări sociale prevăzute în lege, în considerarea stării de invaliditate.
Un element important în analiza Curţii este modul în care membrii comisiei erau
numiţi, reieşind din considerente că aceasta nu a acordat nicio relevanţă împrejurării că cele
două comisii medicale (prima comisie şi cea de contestaţii) au avut o compunere diferită. Este
de remarcat însă faptul că, în sine, modul de numire a membrilor comisiilor şi faptul că
acestea funcţionau în cadrul instituţiei pârâte, singure, nu sunt de natură a conduce la
concluzia încălcării principiului egalităţii armelor în proces şi nu au fost avute în vedere în
mod izolat de Curte, ci în ansamblul tuturor circumstanţelor cauzei.
Apare a avea, totodată, o anumită relevanţă şi faptul că, anterior, Curtea Supremă
stabilise în jurisprudenţa sa că opiniile comisiilor de stabilire a invalidităţii din cadrul
Institutului nu pot fi considerate a fi independente în procedurile iniţiate împotriva deciziilor
emise de Institut şi, ca urmare, nu pot fi folosite ca probe în aceste proceduri, putând fi
valorificate numai în cadrul procedurilor administrative.
În sfârşit, Curtea a avut în vedere că pârâtul era o instituţie publică, rezultând că
analiza respectării principiului egalităţii de arme în procesul civil ar putea fi diferită în cazul
în care pârât ar fi o persoană privată (spre exemplu, dacă ar fi vorba de un litigiu privind
încetarea raporturilor de muncă pentru incapacitatea angajatului de a îndeplini atribuţiile
corespunzătoare locului de muncă ocupat ca urmare a survenirii unei stări de invaliditate).
În cauza Mitkova c. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, hotărârea din
15.10.2015, cererea nr. 48386/09, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat condiţiile
decontării din fondurile de asigurări sociale de sănătate a cheltuielilor efectuate de un asigurat
pentru tratamentul de care beneficiază în străinătate, din perspectiva necesităţii existenţei unei
aprobări prealabile a autorităţii naţionale competente şi a existenţei unui bun în sensul art. 1
din Protocolul nr. 1 adițional la Convenţie.
Este de notat că, prin hotărârea pronunţată, Curtea a constatat încălcarea art. 6 din
Convenţie din cauza faptului că nici reclamanta nu a fost audiată de instanţă şi nici martorii
propuşi de aceasta, precum şi din cauza duratei excesive a procedurilor judiciare şi a celor
122
administrative prealabile. Este interesantă însă opinia Curţii cu privire la condiţiile în care
cheltuielile medicale efectuate de reclamantă puteau fi decontate.
Curtea a reţinut interpretarea instanţelor naţionale dată legislaţiei aplicabile, în sensul
că reclamanta trebuia să obţină anterior o autorizare din partea autorităţii administrative
competente pentru a putea beneficia de tratament în străinătate. Din această perspectivă,
Curtea nu analizează dacă etapa obţinerii autorizării prealabile ar putea fi omisă în cazul unei
urgenţe medicale sau în alte condiţii.
Totuşi, Curtea a reţinut ca argument suplimentar şi faptul că, oricum, în cazul
reclamantei, s-a stabilit că putea beneficia de tratament medical în ţară. Deşi acest argument
nu pare a fi decisiv, poate lăsa posibilitatea unei analize diferite în situaţia în care, deşi nu a
fost obţinut acordul prealabil al autorităţii administrative, se constată totuşi că afecţiunile
reclamantului nu pot fi tratate decât în străinătate.
Prin Hotărârea Curții de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) din 9 octombrie
2014 ECLI:EU:C:2014:2271, pronunţată în cauza Petru împotriva Casei Județene de
Asigurări de Sănătate Sibiu şi a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C-268/13), s-a
stabilit că „Articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71
al Consiliului din 14 iunie 1971 […] trebuie interpretat în sensul că autorizația solicitată
conform alineatului (1) litera (c) punctul (i) al aceluiași articol nu poate fi refuzată atunci când
tratamentul spitalicesc în cauză nu poate fi acordat în timp util în statul membru de reședință
al asiguratului social din cauza lipsei medicamentelor și a materialelor medicale de primă
necesitate. Această imposibilitate trebuie apreciată la nivelul ansamblului spitalelor din acest
stat membru apte să acorde tratamentul respectiv și în raport cu intervalul de timp în care
acesta din urmă poate fi obținut în timp util”.
În cauza C-266/14 Federación de Servicios Privados del sindicato Comisiones
obreras, Curtea a reținut că atunci când lucrătorii nu au un loc de muncă fix sau obișnuit,
timpul de deplasare pe care acești lucrători îl consacră deplasărilor zilnice de la domiciliu la
locurile în care se află primul și, respectiv, ultimul client desemnați de angajatorul lor
constituie „timp de lucru” în sensul Directivei 2003/88/CE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în Hotărârea din 22 ianuarie 2015 în
cauzele conexate C-401/13, Balazs şi C-432/13, Balazs şi C-432/13, Balazs, că art. 7 alin. (2)
lit. (c) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea
regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii care desfăşoară
activităţi independente şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul
123
Comunităţii, în versiunea modificată şi actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al
Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr.
1992/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006, trebuie
interpretat în sensul că un acord bilateral privind prestaţiile de securitate socială ale
resortisanţilor unuia dintre statele semnatare care au avut calitatea de refugiaţi politici pe
teritoriul celuilalt stat semnatar, încheiat la o dată la care unul dintre cele două state semnatare
nu aderase încă la Uniune şi care nu figurează în anexa III la acest regulament, nu rămâne
aplicabil situaţiei unor refugiaţi politici repatriaţi în statul lor de origine înainte de încheierea
acordului bilateral şi de intrarea în vigoare a regulamentului menţionat.
Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului din anul 2015 în materie penală
cuprinde, în special, hotărâri pronunţate cu privire la condiţiile de detenţie din centrele de
arest preventiv sau din penitenciare, condiţii analizate prin prisma incidenţei art. 3 din
Convenţie.
În acest sens, cu privire la România, au fost pronunţate în anul 2015 două hotărâri în
care s-a constatat, ca şi în jurisprudenţa anterioară constantă a Curţii cu privire la aceleaşi
aspecte, încălcarea art. 3 din Convenţie (hotărârea din 16 iunie 2015 în cauza Constantin
Nistor împotriva României şi hotărârea din 16 iunie 2015 în Cauza Ghiroga împotriva
României). În cauzele menţionate, reclamanţii s-au plâns de suprapopularea carcerală, de
condiţiile precare de igienă, de prezenţa paraziţilor şi calitatea scăzută a mâncării.
Curtea a reamintit faptul că art. 3 din Convenţie impune statului să se asigure că orice
persoană privată de libertate este deţinută în condiţii care sunt compatibile cu respectarea
demnităţii umane, care nu supun persoana în cauză unei suferinţe sau unei încercări de o
intensitate care depăşeşte nivelul inevitabil de suferinţă inerent detenţiei şi că, ţinând seama
de cerinţele practice ale detenţiei, sănătatea şi confortul persoanei private de libertate sunt
asigurate în mod corespunzător. Prin urmare, statul este obligat, în ciuda problemelor logistice
şi financiare, să îşi organizeze sistemul penitenciar astfel încât să asigure deţinuţilor
respectarea demnităţii umane a acestora.
În ambele situaţii, Curtea a considerat că, în cauză, condiţiile de detenţie i-au supus pe
reclamanţi, prin efectul lor cumulativ, unor încercări de o intensitate care depăşeşte nivelul
inevitabil de suferinţă inerent detenţiei, concluzionându-se că a fost încălcat art. 3 din
Convenţie.
Se evidenţiază în Cauza Constantin Nistor împotriva României, faptul că instanţa
europeană a menţionat că Guvernul nu a arătat nici în cauză şi nici în speţele anterioare, cum
ar putea să reprezinte o acţiune în faţa judecătorului delegat pentru executarea pedepselor (în
124
legislaţia actuală judecător de supraveghere a privării de libertate) o reparaţie imediată şi
efectivă pentru reclamant, fapt ce presupune, în viziunea Curţii, ca în sistemul judiciar
reclamanţii să aibă posibilitatea de a solicita despăgubiri pentru prejudiciul sau pierderea
cauzate de condiţiile de detenţie, pe calea unor căi de atac efective.
În acelaşi sens, Curtea s-a pronunţat şi prin Hotărârea din 10 martie 2015 în Cauza
Varga şi alţii împotriva Ungariei, hotărâre în cuprinsul căreia s-a reiterat faptul că sunt
posibile două tipuri de reparaţii: ameliorarea condiţiilor materiale de detenţie şi acordarea de
despăgubiri pentru prejudiciul sau pierderea cauzate de acele condiţii. Dacă un reclamant a
fost ţinut în condiţii contrare art. 3 din Convenţie, cea mai mare importanţă o are calea de atac
internă capabilă să stopeze încălcarea în continuare a dreptului acelei persoane de a nu fi
supusă unor tratamente inumane ori degradante. Însă, odată ce reclamantul a părăsit locul în
care a suportat condiţiile necorespunzătoare, această persoană are dreptul la reparaţii pentru
încălcarea care a avut loc deja.
În anul 2015 Curtea s-a pronunţat şi cu privire la respectarea dispoziţiilor art. 5 din
Convenţie, evidenţiindu-se cauze în care s-a analizat privarea de libertate în vederea extrădării
sau privarea de libertate impusă străinilor în centre pentru străini.
Astfel, în Cauza Gallardo Sanchez împotriva Italiei, hotărârea din 24 martie 2015,
reclamantul s-a plâns că durata detenţiei la care a fost supus în vederea extrădării sale a adus
atingere art. 5 § 3 din Convenţie.
Curtea a constatat că reclamantul a fost plasat în detenţie în vederea extrădării pentru a
permite autorităţilor din Grecia să îl urmărească penal, extrădare care permite statului
solicitant să acţioneze în justiţie persoana respectivă. S-a subliniat că protecţia drepturilor
persoanei implicate şi buna derulare a procedurii extrădării, inclusiv cerinţa derulării
procedurii faţă de această persoană într-un termen rezonabil, impun statului solicitat să
acţioneze cu o diligenţă crescută, perioada fiind excesivă, din cauza întârzierilor nejustificate
din partea autorităţilor interne, respectiv un an şi unsprezece luni de detenţie în vederea
extrădării şi de trei luni în vederea expulzării.
În Hotărârea din 10 februarie 2015, în cauza N.M. împotriva României, s-a analizat
situaţia unui reclamant care a susţinut că a fost supus, timp de peste un an de zile, unui regim
de izolare completă de ceilalţi străini şi de lumea din exterior, în Centrul pentru străini de la
Otopeni, încălcându-se, în opinia lui, art. 3 din Convenţie.
În speţă, Curtea a reamintit că privarea de libertate impusă străinilor, însoţită de
garanţii adecvate oferite persoanelor care fac obiectul acesteia, este acceptabilă doar pentru a
permite statelor să combată imigraţia ilegală. În ceea ce priveşte natura izolării, Curtea a
125
remarcat faptul că reclamantul a beneficiat de toate drepturile prevăzute de reglementările şi
legile în vigoare în favoarea străinilor plasaţi în centrul respectiv.
Cu privire la durata măsurii de luare în custodie publică, Curtea a observat că, în
temeiul dreptului aplicabil, măsura în cauză trebuia să înceteze odată cu executarea hotărârii
prin care străinul a fost declarat indezirabil, dar nu putea să depăşească 18 luni, iar în situaţia
reclamantului a fost respectat termenul prevăzut de lege pentru măsura de luare în custodie
publică. În plus, Curtea a observat că reclamantul nu a susţinut că impunerea sau durata
acestei măsuri a avut drept consecinţă o degradare a stării sale de sănătate, fizică sau psihic,
astfel încât, în speţă, durata privării de libertate, limitată la un an şi o lună, trebuie să fie
considerată rezonabilă şi nu a fost de natură să afecteze legalitatea măsurii în cauză, nefiind
încălcat articolul 5 § 1 lit. f) din Convenţie.
În ceea ce priveşte jurisprudenţa anului 2015 referitoare la art. 6 din Convenţie, care
reglementează dreptul la un proces echitabil, o speţă relevantă şi importantă o reprezintă
Hotărârea din 10 februarie 2015 în cauza Colac împotriva României, cauză în care Curtea a
analizat aplicarea principiilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale într-o cauză penală ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei Iaşi în primă
instanţă, în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 3035/22.06.2004 în dosarul nr. 3203/2004,
modificată prin decizia penală nr. 751/17.10.2005 pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr.
1.066/2005, modificată şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 905/21.12.2010,
pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. 4.060/45/2006, hotărâri penale desfiinţate în
prezent în cadrul procedurii revizuirii.
Reclamantul din speţă a susţinut că dreptul său la un proces echitabil garantat prin art.
6 din Convenţie a fost încălcat întrucât nu a putut examina toţi martorii ale căror declaraţii au
servit drept temei principal pentru condamnarea sa.
Curtea a arătat că art. 6 § 3 lit. d) din Convenţie consacră principiul potrivit căruia,
înainte de condamnarea unui acuzat, toate probele împotriva acestuia trebuie prezentate, în
mod obişnuit, în şedinţă publică, în prezenţa acestuia, în scopul dezbaterii contradictorii.
În cauză, atunci când martorii au fost audiaţi în faza urmăririi penale, reclamantul şi
reprezentantul său legal nu erau prezenţi şi nu a avut ocazia de a confrunta martorii respectivi
în nicio etapă a procesului.
Curtea a arătat că instanţele interne au depus anumite eforturi pentru a cerceta
motivele care au stat la baza absenţei martorilor pe care apărarea nu a putut să îi examineze şi
pentru a asigura înfăţişarea lor, însă a stabilit că, aparent, autorităţile nu au mai depus eforturi
suplimentare pentru a localiza martorii care locuiau în străinătate. De asemenea, reclamantului
126
nu i s-a dat ocazia să adreseze întrebări martorilor menţionaţi anterior nici în etapa urmăririi
penale, nici în instanţă. În plus, autorităţile interne nu au respectat normele de procedură
penală în vigoare la momentul faptelor, care fuseseră instituite pentru a contrabalansa absenţa
martorilor, iar declaraţiile date în etapa urmăririi penale de către martorii absenţi nu au fost
citite în proces înainte de a fi admise ca probe. Curtea a considerat că a existat o încălcare a
art. 6 § 3 lit. c) coroborat cu art. 6 § 1 din Convenţie.
Raportat la argumentele expuse în cauza citată, se constată că instanţele de judecată
vor avea obligaţia ca, în etapa cercetării judecătoreşti, să efectueze demersuri sporite, inclusiv
prin activarea mecanismelor de asistenţă judiciară internaţională în materie penală, pentru a
asigura părţilor posibilitatea de a participa activ la readministrarea mijloacelor de probă ce au
stat la baza acuzaţiei penale, prin asigurarea prezenţei martorilor în faţa instanţei de judecată
ori audierii în condiţii de contradictorialitate şi pentru a garanta, în fapt, dreptul la apărare în
cursul procesului penal.
În sens contrar a hotărât Curtea prin decizia Ivan Shiman împotriva României, în care
a concluzionat că verdictul de condamnare pentru reclamant nu poate fi considerat ca
întemeiat pe probe faţă de care persoana în cauză nu şi-a putut exercita drepturile sale la
apărare, în sensul art. 6 § 1 din Convenţie, ori nu a putut face acest lucru decât de o manieră
insuficientă, întrucât în cauză reclamantul a avut ocazia, pe parcursul procedurii desfăşurate
împotriva sa, de a contesta credibilitatea lui O.I., martor a cărui identitate nu a fost divulgată
apărării şi care a fost audiat în şedinţă publică în prezenţa reclamantului.
O serie de hotărâri ale Curții europene a drepturilor omului pronunțate în anul 2014,
dar motivate și comunicate în 2015, au avut un impact important asupra aprecierii limitelor
dreptului la un proces echitabil din perspectiva art. 6 din Convenție.
Astfel, în cauza Beraru împotriva României din 18 martie 2014 și în cauza Cutean
împotriva României din 2 decembrie 2014, Curtea europeană a drepturilor omului a statuat
asupra încălcării dispozițiilor art. 6 alin. 1 coroborat cu art. 6 alin. 3 lit. b, c și d, stabilind că
schimbarea completului de judecată la instanța de fond și faptul că instanțele de fond și recurs
nu i-au ascultat pe reclamant și pe martori echivalează cu privarea reclamantului de dreptul la
un proces echitabil.
În cauza Lungu și alții împotriva României din 21 octombrie 2014, Curtea europeană a
drepturilor omului a hotărât încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenției, motivat de faptul că
„derularea simultan în paralel a două proceduri independente, având ca obiect aceleași fapte,
care a determinat secția penală a curții de apel să ajungă la o nouă apreciere a faptelor
respective, radical opusă hotărârii anterioare a secției comerciale a aceleiași curți de apel, a
127
adus atingere principiului securității juridice. Prin urmare, revenind asupra unei chestiuni în
litigiu deja soluționată și care făcuse obiectul unei hotărâri definitive, și, în absența oricărui
motiv valabil, curtea de apel a încălcat principiul securității raporturilor juridice”.
În cauza Flueraș contra României, din 9 aprilie 2013, Curtea europeană a drepturilor
omului a statuat asupra încălcării dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 alin. 1
din Convenție, instanța europeană reținând că pronunțarea condamnării reclamantului în
recurs, fără audierea martorilor, deși acesta fusese achitat de două instanțe inferioare, este
contrară cerințelor unui proces echitabil în sensul art. 6 alin. 1 din Convenție.
Aceste hotărâri au avut un impact major asupra practicii judiciare a curții, în anul
2015, conducând la readministrarea probelor esențiale și necontestate în cazul modificării
compunerii completului de judecată, la noi perspective asupra conceptului de autoritate de
lucru judecat a unei hotărâri judecătorești civile definitive care privește fapte deduse judecății
în penal, precum și la readministrarea probelor în apel, în situația unei soluții de achitare la
fond.
În jurisprudenţa anului 2015 Curtea a constatat că anumite măsuri dispuse în cadrul
procesului penal cu privire la administrarea unor mijloace de probă au adus atingere dreptului
garantat de art. 8 din Convenţie. Astfel, în Hotărârea din 3 februarie 2015 în cauza Pruteanu
împotriva României, Curtea a constatat că ingerinţa în litigiu a fost, în speţă, disproporţionată
cu scopul urmărit şi că, prin urmare, persoana în cauză nu a beneficiat de un „control efectiv”
impus de statul de drept şi care să poată limita ingerinţa a ceea ce era „necesar într-o societate
democratică”.
Reclamantul a denunţat o atingere adusă dreptului la respectarea vieţii sale private şi a
corespondenţei, ca urmare a înregistrării convorbirilor sale telefonice cu C.I., la care a fost
supus ca urmare a punerii sub ascultare a acesteia din urmă şi a imposibilităţii de a contesta
legalitatea şi de a solicita distrugerea înregistrărilor aferente. Reclamantul a depus la dosar o
decizie definitivă a tribunalului care dispunea distrugerea înregistrărilor convorbirilor dintre
un avocat şi clientul său, inculpat într-un proces penal.
În cauză, Curtea a analizat situaţia prin raportare la dispoziţiile Codului de procedură
penală din 1968, observând că autorizaţia de a înregistra convorbirile purtate de C.I. a fost
emisă de o instanţă, însă, autorizaţia menţionată o viza pe C.I. şi nu pe reclamant, astfel încât
nu se putea concluziona că instanţa a examinat a priori necesitatea măsurii cu privire la partea
interesată.
De asemenea, Curtea a sesizat că art. 301 şi art. 302 din Codul de procedură penală din
1968 se referă la drepturile şi obligaţiile părţilor în cadrul procesului penal şi, în acest sens,
128
reclamantul nu era nici parte la procedură, nici inculpat, nici procuror. În plus, art. 362 şi art.
385 din Codul de procedură penală din 1968 limitau situaţiile în care avocatul putea face apel
şi recurs în nume propriu la aspecte legate de cheltuielile de procedură, nu şi la aspecte
referitoare la posibilitatea avocatului de a contesta legalitatea şi de a solicita distrugerea
înregistrărilor.
3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar
Standardele statului de drept, precum și necesitatea respectării drepturilor și libertăților
fundamentale sunt indispensabile pentru societatea noastră democratică și inseparabile de
administrarea justiției. Aceste motive impun ca judecătorii și personalul auxiliar de
specialitate să fie bine instruiți, indiferent de instanța la care se află.
În plus, legislația și instanțele se schimbă continuu, astfel încât și nevoia de pregătire
profesională se modifică la fel. Prin urmare, nu ar trebui să se ia în considerare că pregătirea
profesională este vreodată completă, eforturile de educație și formare continue fiind esențiale
pentru profesionalismul și vitalitatea sistemului judiciar.
În acest cadru, Curtea de Apel Iași i-a sprijinit pe judecători și personalul auxiliar de
specialitate, prin toate mijloacele aflate la dispoziție, și în anul 2015, să aibă o gamă largă de
oportunități de învățare și de dezvoltare în plan profesional, atât formal, cât și informal,
scopul fiind ca judecătorii și personalul auxiliar să dobândească și să își actualizeze
cunoștințele, precum și abilitățile necesare în activitatea de judecată.
În eforturile de organizare a activității de formare profesională a personalului,
președinții instanțelor, vicepreședinții curţii de apel, preşedinţii de secţii, judecătorii
responsabili cu atribuţii de formare continuă a judecătorilor şi cei desemnaţi cu pregătirea
personalului auxiliar de specialitate, vicepreşedinții tribunalelor şi judecătoriilor arondate au
avut în comun responsabilitatea de a identifica și stabili nevoile de învățare și de dezvoltare în
toate domeniile instanțelor de judecată.
3.5.1. Formarea profesională a judecătorilor
Formarea continuă reprezintă o garanţie a calităţii actului de justiţie, în concordanţă cu
cerinţele Convenţiei europene a drepturilor omului. Totodată, formarea continuă a
magistraţilor este o condiţie pentru ca justiţia să fie un serviciu public de încredere, respectat,
cu egală preponderenţă în balanţa puterilor statului.
La nivel centralizat, activitatea de formare profesională a judecătorilor s-a realizat prin
participarea acestora în cursul anului la seminariile de pregătire profesională organizate de
129
Institutul Naţional al Magistraturii, cu temele: „Comunicare interpersonală” (organizat în
aprilie 2015 la Iaşi); „Impactul reglementărilor din dreptul penal asupra regimului juridic al
străinilor” (organizat în aprilie 2015 la Predeal); „Exerciții practice pentru implementarea
instrumentelor de cooperare judiciară în materie civilă și comercială” (aprilie 2015,
București); „Domeniul combaterii discriminării” (aprilie 2015, Timișoara); „Dreptul la viață
privată. Reunificarea familiei. Căsătoria de conveniență” (mai 2015, Predeal); „Noul Cod
penal şi Noul Cod de procedură penală” în cadrul proiectului „Asistenţă pentru consolidarea
capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi
instituţionale” (3 seminarii organizate la Iaşi în mai, septembrie și octombrie 2015); „Etică și
deontologie judiciară” (organizat în mai 2015, la Iaşi); „Engleză juridică” (organizat la
Bucureşti, în octombrie 2015); „Conferința finală din cadrul proiectului
JUST/2013/JPEN/AG/4495 „Reintegrarea socială a persoanelor condamnate: o abordare
europeană comprehensivă” (organizată la București, în noiembrie 2015); „Protecția dreptului
la viață privată, la viața de familie și la corespondență în Convenție” (organizat la Iași, în
noiembrie 2015).
Judecătorii au participat şi la alte seminarii, conferinţe, dezbateri publice, workshop-
uri şi mese rotunde organizate de instituţii publice sau de organizaţii non-guvernamentale,
dintre care sunt de menţionat cu titlu exemplificativ: Conferinţa Naţională a Mediatorilor
„Medierea - încotro?” (organizată la Iaşi, în februarie 2015); Seminarul în domeniul
combaterii discriminării – organizat la Iaşi, în aprilie 2015, în cadrul proiectului
„Îmbunătăţirea măsurilor antidiscriminare la nivel naţional prin participarea largă a
specialiştilor şi a societăţii civile” în parteneriat cu Consiliul Europei; conferinţa de
promovare a proiectului „Consolidarea capacităţii sistemului românesc de probaţiune de a
furniza servicii eficiente alternative închisorii” (organizat la Iaşi, în mai 2015); conferința
„Protecţia martorilor şi rolul acesteia în înfăptuirea actului de justiţie” (organizat la Govora,
jud. Vâlcea, în noiembrie 2015), precum și conferințele naționale ale punctelor de contact ale
Rețelei naționale de judecători-coordonatori în materia dreptului UE-EuRoQuod.
Judecătorii au pus şi în anul 2015 accent pe formarea profesională şi perfecţionarea
continuă, inclusiv prin participarea la seminarii sau alte forme de pregătire profesională în
străinătate, cum ar fi seminarul din aprilie 2015 de la Barcelona în cadrul proiectului START-
O Viață de calitate în siguranță, precum și participarea în iunie 2015 la Luxemburg la forumul
adresat magistraților din cadrul instanțelor din statele membre Uniunii Europene.
Pe parcursul anului 2015, ca şi în anii anteriori, au fost organizate activităţi de formare
profesională a judecătorilor în mod descentralizat, din iniţiativa Curţii de Apel Iaşi, programul
130
de formare continuă descentralizată având ca principale direcţii de acţiune asigurarea formării
judecătorilor în materia noilor coduri, asigurarea unei pregătiri conforme cu specializarea
fiecărui judecător şi corespunzătoare întrutotul nevoilor reale de formare existente în rândul
judecătorilor din raza curţii de apel, necesitatea unificării practicii judiciare, dar și respectarea
domeniilor de formare prevăzute de documentele interne şi internaţionale, legile şi
regulamentele conţinând prevederi referitoare la pregătirea profesională continuă a
magistraţilor.
S-au avut în vedere ritmul transformărilor sociale şi economice, dinamica procesului
legislativ şi fluctuaţia în planul resurselor umane şi s-a urmărit ca specializarea judecătorilor,
ca şi schimbarea specializării, să se constituie în puncte tari ale calităţii în instanţă.
Programul de formare continuă descentralizată derulat la nivelul Curții de Apel Iași s-a
dorit unul complementar programului de formare continuă centralizată organizat de Institutul
Național al Magistraturii atât cu privire la domeniile de formare, cât şi cu privire la alocarea
seminariilor în fiecare domeniu, pentru a veni în întâmpinarea nevoii judecătorilor din raza
Curții de Apel Iași de desfășurare a unor forme pregătire profesională mai accesibile, având
loc cât mai aproape de instanța unde își desfășoară activitatea.
Pe această direcţie, a corelării programelor dezvoltate pe cele două niveluri, centralizat
şi descentralizat, au fost organizate cu sprijinul formatorilor Institutului Național al
Magistraturii, în cadrul Programului FCD 2015, următoarele acțiuni de formare:Tabel 87
Nr. crt.
Denumirea seminarului Formator Număr de participanți
1. „Comunicare interpersonală”, 23.04.2015 Adrian Cătălin Ionescu 342. „Noul Cod al insolvenţei”, 24.04.2015 Nicoleta Ţăndăreanu 143. „Noul Cod de procedură penală”, 21.05.2015 Mihail Udroiu 204. „Etică şi deontologie”, 21-22.05.2015 Daniela Pruteanu, Doina
Popescu24
5. „Drept administrativ”, 29.05.2015 Diana Bulancea 126. „Aspecte noi ale reglementării contractului ca
izvor de obligaţii în Codul civil actual”, 16.06.2015
Valeriu Stoica 32
7. „Cooperare judiciară în materie civilă”, 10.09.2015
Gabriela Florescu 24
8. „Infracţiuni din legi speciale”, 18.09.2015 (în colaborare cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași)
Marian Drilea-Marga 17 judecători;14 procurori
9. „Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale – aspecte civile”, 27.10.2015
Beatrice Ramașcanu 19
10. „Protecția dreptului la viață privată, la viața de familie și la corespondență în Convenție”,
Claudia Susanu 26
131
20.11.2015Acţiunile de formare amintite au suscitat un real interes din partea judecătorilor,
remarcându-se preocuparea deosebită a acestora, concretizată în numărul de participanți la
seminarii, și pentru consolidarea unor abilități non-juridice, cum sunt cele de comunicare
interpersonală și organizațională, precum și pentru dezvoltarea unei culturi a integrităţii
judiciare.
3.5.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate
Creşterea rolului grefierilor în cadrul instanţelor judecătoreşti a devenit o necesitate şi
o soluţie pentru îmbunătăţirea calităţii actului judiciar şi evitarea supraîncărcării judecătorilor.
Întrucât munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin important zi de zi
pentru judecători, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de
personal jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi, pentru ca activitatea
pe care o desfăşoară să fie realmente eficientă, trebuie să răspundă exigenţelor de competenţă
profesională.
Obiectivul principal al formării profesionale a vizat dezvoltarea şi perfecţionarea
programelor de formare profesională iniţială pentru personalul nou recrutat, cât şi a
programelor de formare continuă, în vederea asigurării creşterii gradului de profesionalizare a
grefierilor în funcţie.
Pregătirea profesională a grefierilor s-a realizat pe două paliere: centralizat prin Școala
Națională de Grefieri și descentralizat, la nivelul instanțelor. Eficientizarea procesului de
formare profesională continuă a impus corelarea programelor dezvoltate pe cele două niveluri,
centralizat şi descentralizat, astfel încât să fie asigurată formarea concertată a întregului
personal auxiliar de specialitate în domeniile considerate prioritare.
Pregătirea şi perfecţionarea personalului auxiliar de specialitate, prin Şcoala Naţională
de Grefieri, a constat în multiple acţiuni de formare, în domeniile comunicării și deontologiei,
dreptului procesual penal, dreptului procesual civil, separarea funcțiilor judiciare, drepturi și
libertăți, camera preliminară, Convenția europeană a drepturilor omului, abilitățile non-
juridice, statistică, ECRIS, executări penale, cooperare judiciară internațională în materie
civilă și penală, insolvență, arhivare și registratură.
În același timp, conducerea Curţii de Apel Iaşi a fost preocupată să asigure un proces
de selecţie transparent şi coparticipativ al grefierilor, care să asigure dezvoltarea abilităţilor
necesare funcţiilor pe care aceştia le exercită.
132
La nivel descentralizat, pe tot parcursul anului 2015, au fost organizate activităţi de
formare şi pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, sub forma ședințelor
de pregătire profesională trimestrială ori sub forma consultărilor, ori de câte ori a fost necesar.
La stabilirea calendarului şi tematicilor pentru şedinţele de pregătire profesională a
personalului auxiliar de specialitate s-au avut în vedere modificările legislative intervenite în
materia organizării și funcționării instanțelor și în materia procedurii civile și penale, precum
și solicitările grefierilor în vederea asimilării și aprofundării unor instituții juridice.
Dezbaterile în cadrul şedinţelor de pregătire profesională a personalului auxiliar au
vizat și aspectele problematice ale înregistrărilor operaționale în câmpurile de lucru ale
sistemului ECRIS.
Programul de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate în anul 2015
a avut ca obiectiv central însuşirea temeinică a dispoziţiilor procedurale civile, penale şi
dinamica procesului legislativ.
Pregătirea individuală a reprezentat și în anul 2015 pentru grefieri o preocupare
continuă, dovadă în acest sens fiind lucrările întocmite cu ocazia şedinţelor de judecată şi
actele procedurale specifice competenţelor personalului auxiliar de specialitate.
133
Capitolul II: Principalele modificări legislative cu impact
asupra activităţii sistemului judiciar în anul 2015
Anul 2015 nu a adus schimbări fundamentale ale principalelor acte normative
incidente în cauzele instrumentate în materiile civile, modificările operate având un impact
cu o sferă destul de restrânsă de aplicare.
O serie de modificări au fost realizate prin adoptarea, la data de 18.06.2015, a Legii nr.
150 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996,
ca urmare a implementării Programului naţional de cadastru şi carte funciară prin care se
realizează înregistrarea sistematică a imobilelor. Modificările aduse Legii nr. 7/1996
pregătesc realizarea şi definitivarea lucrărilor de cadastru, prezentând o importanţă
considerabilă prin prisma dispoziţiilor noului Cod civil privind dobândirea drepturilor reale
imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară, dispoziţii ce se aplică, conform
art. 56 din Legea nr. 71/2011, numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare
unitate administrativ-teritorială şi deschiderea cărţilor funciare pentru imobilele respective.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene
prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor
judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă stabilește că termenele prevăzute la art. XII alin. (1), art. XIII teza
I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru
degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial din 12 februarie
2013, cu modificările ulterioare, au fost prorogate până la data de 1 ianuarie 2017.
De asemenea, dispoziţiile art. XII alin. (2), art. XIV-XVII, art. XVIII alin. (2) şi art.
XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor
judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite începând
cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.
Tot în materie civilă, Legea nr. 53/2015 a adus modificări şi completări Legii nr.
8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, iar Legea nr. 69/2015 a modificat
Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive
politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în
străinătate ori constituite în prizonieri.
134
Modificări legislative în materie civilă s-au produs și prin Legea nr. 65/2015 privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou
termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a
imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, precum și
pentru prorogarea unor termene, Hotărârea Guvernului nr. 294/2015 pentru aprobarea
programului național de cadastru și carte funciară 2015 – 2019, Legea nr. 151/2015 privind
procedura insolvenței persoanelor fizice, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2015
pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea
procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în
perioada regimului comunist în Romania, precum și a art. 3 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor
religioase din România, Legea nr. 168/2015 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a
imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, Legea nr. 210
din 21 iulie 2015 pentru completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe și Ordonanța Guvernului nr. 5/2015 care a modificat Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
cu privire la termenul de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare a
contravențiilor.
În cursul anului 2015, în materia contenciosului administrativ, s-a publicat Ordonanța
Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, prin care s-a stabilit
modalitatea de restituire a taxelor auto.
În materia litigiilor de muncă, în anul 2015, actele normative care au produs
modificări legislative sunt Legea nr. 155 din 18 iunie 2015, pentru modificarea Legii nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 192 din 7 iulie 2015, pentru
completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 12 din 20
ianuarie 2015, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii și Legea
nr. 97 din 7 mai 2015, pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii.
De o importanță deosebită în activitatea de judecată în materie civilă au fost şi
recursurile în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casație și Justiție în anul
2015, care, prin caracterul lor obligatoriu, au pus capăt multor controverse şi, în primul rând,
soluţiilor contradictorii care au generat practică neunitară.
135
Prin Decizia nr. 6/2015, s-a stabilit că procesele-verbale de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind
aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din
România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (3) din acest act
normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport hârtie, sunt lovite de
nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Prin Decizia nr. 8/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul
legii și a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 450 alin. (5) raportat la art.
997 și următoarele și art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, cererea de suspendare
provizorie se judecă de un complet format din doi judecători, iar instanța se pronunță asupra
cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.
De asemenea, prin Decizia nr. 9/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis
recursul în interesul legii statuând că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 128 alin.
(1) lit. d), art. 134 alin. (2) şi art. 135 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
raportate la dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) şi alin. (6) lit. a)
pct. 13 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, art. 21 lit. b) şi art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizării nr.
195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea
vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 şi art.
97 alin. (1) lit. d) şi alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi
reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.
Prin Decizia nr. 11/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în
interesul legii și a stabilit că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului
mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie
1977 – 31 martie 2001 este de 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de
muncă; de 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art.
14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare; de 30 de ani (în cazul
bărbaților) și 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de
muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare.
Prin Decizia nr. 12/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în
interesul legii, stabilind, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1073 şi art. 1077 din
Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în
136
domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi
completările ulterioare, art. 1279 alin. (3) teza I şi art. 1669 alin. (1) din Codul civil, că în
situaţia în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deşi nu are calitatea
de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub
forma pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare pentru
întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari.
Prin Decizia nr. 13/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în
interesul legii și a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. f) și
art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările
ulterioare, respectiv art. 94 și art. 95 din Codul de procedură civilă, litigiile având ca obiect
acțiuni prin care se solicită de către o direcție generală de asistență socială și protecția
copilului obligarea unui consiliu județean sau local ori a unei alte direcții generale de asistență
socială și protecția copilului la suportarea cheltuielilor de întreținere pentru persoane care
beneficiază de măsuri de protecție prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt de competența instanțelor de
contencios administrativ.
Prin Decizia nr. 14/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile în
interesul legii și a stabilit următoarele: „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3 alin. (3)
din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000, aprobată de Legea nr. 356/2002, cu modificările și
completările ulterioare, a dispozițiilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, aprobată
de Legea nr. 43/2012, cu modificările și completările ulterioare, a dispozițiilor art. 120 alin.
(7) și art. 124 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și
completările ulterioare, dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de
primă înmatriculare, taxă pe poluare și taxă pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri
judecătorești, este dobânda fiscală prevăzută de dispozițiile art. 124 alin. (1) și alin. (2) din
Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu
dispozițiile cu art. 120 alin. (7) din același act normativ. În interpretarea și aplicarea
dispozițiilor art. 994 din Codul civil de la 1864, art. 1535 din Codul civil, art. 124 alin. (1) și
art. 70 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările
ulterioare, momentul de la care curge dobânda fiscală pentru sumele încasate cu titlu de taxă
de primă înmatriculare, taxă pe poluare și taxă pentru emisii poluante, restituite în temeiul
hotărârilor judecătorești, este reprezentat de data plății acestor taxe.
137
Prin Decizia nr. 16 din 21.09.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul
în interesul legii și a explicat noțiunea de nevăzător, care se referă exclusiv la cecitatea
absolută.
Prin Decizia nr. 18 din 05.10.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul
în interesul legii și a statuat că perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată și a urmat
cursurile unei școli profesionale, anterior datei de 1 ianuarie 1949 va fi considerată stagiu de
cotizare dacă ucenicii au primit salariu ori au cotizat la fostele case de asigurări sociale; între
1 ianuarie 1949 și 1 ianuarie 1954 va fi considerată vechime în muncă, indiferent dacă în
privința ucenicilor a existat obligația virării contribuțiilor la fostele case de asigurări sociale,
dar va reprezenta stagiu de cotizare numai în măsura în care s-a cotizat la fostele case de
asigurări sociale; după 1 ianuarie 1954 și până la 1 aprilie 2001 va fi considerată stagiu de
cotizare și vechime în muncă perioada practicii în producție.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 19/2015, a statuat, în interpretarea şi
aplicarea prevederilor art. 1050-1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art. 76 şi art. 82
din Legea nr. 71/2011, că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050-1053 din
Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în
vigoare a Codului civil.
Prin Decizia nr. 20/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în
interesul legii şi a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 287 ind. 16 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, hotărârea pronunţată de către secţia de contencios administrativ a
tribunalului în procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea
prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea,
nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de
achiziţie publică, poate fi atacată numai cu recurs.”
Prin Decizia nr. 23/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în
interesul legii și a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea
nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările
ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soţului (soţiei) sau persoanelor care se află în
întreţinerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea
accidentului, priveşte doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale evenimentului
rutier.
138
Prin Decizia nr. 24/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în
interesul legii şi a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 12 alin.
(1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între
profesionişti şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile în
care sunt implicate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale
administraţiei publice şi băncile comerciale/profesioniştii, atunci când instanţa de judecată
este sesizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale
administraţiei publice, se soluţionează de secţiile civile/completele specializate în materie
civilă (litigii cu profesionişti) din cadrul tribunalului.”
Și deciziile pronunţate în materie civilă de completele Înaltei Curți de Casație și
Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept au dus la unificarea practicii judiciare.
Prin Decizia nr. 6/2015 s-a stabilit că: „În interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. (1), art.
4 alin. (1) și art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea
cazierului fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 1 alin. (1) din
Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2001 privind
organizarea și funcționarea cazierului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 31/2003,
cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 7, art. 8 și art. 38 din Ordonanța
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și
completările ulterioare, sancțiunea avertismentului se înscrie în cazierul fiscal.
Prin Decizia nr. 7/2015, cu privire la interpretarea art. 16 lit. a) și b) și art. 17 alin. (3)
Decretul nr. 167/1958 raportat la dispozițiile Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009,
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „plățile voluntare eșalonate în temeiul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri
executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, efectuate în baza unui titlu executoriu, nu
întrerup termenul de prescripție a dreptului material la acțiune pentru daunele interese-
moratorii sub forma dobânzii penalizatoare.
Prin Decizia nr. 16/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilit că dispozițiile art. 9
din Legea nr. 118/2010 vizează exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor sau, după caz,
indemnizațiilor, în sensul că acesta este suspendat în perioada 3 iulie – 31 decembrie 2010, și
nu existența acestui drept.
Prin Decizia nr. 21/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în interpretarea și
aplicarea prevederilor art. 1079 alin. (2) pct. 3 din Codul civil de la 1864 și art. 1523 alin. (2)
lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) și (4) din Codul muncii, republicat, cu
139
modificările și completările ulterioare [art. 161 alin. (1) și (4) din Codul muncii în forma
anterioară republicării, și art. 1088 Cod civil de la 1864, art. 2 din Ordonanța Guvernului nr.
9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 din
Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările și
completările ulterioare, și art. 1535 din Codul civil, că dobânzile penalizatoare datorate de stat
pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani
anterior datei introducerii acțiunii.
Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunţat Decizia nr. 22/2015, prin care a statuat
cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 53 și art. 95 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, că raportat la prevederile acestei legi, stagiul
complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ și care
beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei 5 în
funcție de data nașterii asiguratului.
Prin decizia nr. 28/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că în interpretarea
şi aplicarea dispoziţiilor art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, explicitarea
pretenţiilor implicite în apel nu are semnificaţia modificării cadrului procesual sub aspectul
obiectului judecăţii şi al derogării de la dispoziţiile alin. (1) şi (3) ale aceluiaşi articol, dar
presupune corecta lămurire a limitelor judecăţii în prima instanţă.
Prin Decizia nr. 34/2015 s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.
628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se circumscriu noţiunii de
obligaţie principală în titlul executoriu şi pot fi supuse actualizării în cadrul executării silite.
Şi deciziile Curţii Constituţionale a României, pronunţate în anul 2015, au operat o
serie de modificări legislative în materie civilă, prin efectul suspendării de drept al aplicării
normei declarate neconstituţionale, până la adoptarea unei dispoziţii de modificare
corespunzătoare a acesteia sau abrogarea textului declarat neconstituţional.
Prin Decizia nr. 279 din 23.04.2015, Curtea Constituțională a decis că art. 52 alin. (2)
din Legea nr. 53/2003, instituind o măsură de protecţie pentru drepturile salariatului suspendat
a cărui nevinovăţie a fost constatată, prevede posibilitatea reluării de către acesta a activităţii
anterioare şi plata, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, a unei
despăgubiri egale cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării
contractului. De asemenea, salariatul suspendat ar putea ocupa un alt loc de muncă pe
perioada suspendării, aşa cum a reţinut chiar Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.
Garanţiile mai sus arătate se referă la păstrarea locului de muncă şi la asigurarea dreptului la
salariu după încetarea suspendării, precum şi la dreptul salariatului de a alege în mod liber un
140
alt loc de muncă pe durata suspendării. Curtea a apreciat că reglementarea cauzelor de
suspendare nu poate lăsa deschisă posibilitatea emiterii unor decizii arbitrare ori netemeinice,
pentru că protecţia dreptului la muncă presupune, între altele, ca restrângerea exerciţiului
acestui drept să respecte cerinţele constituţionale impuse de art. 53 alin. (2) referitoare la
proporţionalitate, şi nu doar asigurarea unor măsuri cu caracter reparator ori a unor soluţii
alternative. Aşa fiind, Curtea a constatat că, în urma efectuării testului de proporţionalitate
vizând măsura restrângerii exerciţiului dreptului la muncă, suspendarea contractului
individual de muncă ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva
salariatului nu întruneşte condiţia caracterului proporţional, măsura fiind excesivă în raport cu
obiectivul ce trebuie atins, astfel că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr.
53/2003 sunt neconstituționale.
Prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, Curtea Constituţională a admis excepția de
neconstituţionalitate, constatând că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în măsura în
care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la
despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală în
condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, era prevăzută
ca infracțiune.
Prin Decizia nr. 745 din 3 noiembrie 2015, Curtea Constituţională a admis excepția de
neconstituționalitate și a constatat că sintagma „cu excepția prevederilor art. 15” cuprinsă în
dispozițiile art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în
executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între
profesioniști și între aceștia și autorități contractante este neconstituțională.
Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, a decis că
instanţele judecătoreşti, în cadrul analizării legalităţii deciziei de concediere a unui salariat
care are şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical, sunt cele care examinează dacă există
vreo legătură între motivul de concediere avut în vedere (prevăzut la art. 61 – motive care ţin
de persoana salariatului sau art. 65 – motive care nu ţin de persoana salariatului, din Codul
muncii) şi îndeplinirea mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă în cadrul
organismului sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, angajatorului revenindu-i, potrivit
art. 272 din Codul muncii, sarcina de a dovedi legalitatea deciziei de concediere. În cazul în
care se constată vreo legătură între motivul de concediere şi activitatea de îndeplinire a
mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă într-un organism sindical l-a primit
de la salariaţii din unitate, decizia de concediere a acestuia este nelegală, în baza art. 220 alin.
141
(2) din Codul muncii, potrivit căruia, „Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii
aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de
îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate”.
Prin Decizia din 17 decembrie 2015, Curtea Constituţională a constatat
neconstituţionalitatea prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă privind încuviinţarea
executării silite de către executorul judecătoresc, stabilind că acestea contravin prevederilor
constituţionale ale art. 1 alin. (4), prin prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a
unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti, precum şi ale art. 21 alin. (3) şi art. 124, prin
prisma faptului că declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului
judecătoresc, iar, în acest fel, pe de o parte, exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub
aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii, nu sunt respectate, iar, pe de altă parte,
înfăptuirea justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc.
În anul 2015 nu au intervenit modificări legislative de substanţă în materie penală, cu
impact asupra volumului şi specificului activităţii de judecată, acestea vizând în esență
adaptarea legislaţiei la exigenţele deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost admise
excepțiile de neconstituționalitate vizând dispoziţii legale din noile coduri în materie penală,
cu consecința declarării lor ca nefiind conforme cu legea fundamentală.
În acest sens, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24 din 30 iunie 2015 pentru
modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptată ca urmare a
declarării ca neconstituţionale a dispoziţiilor art. 222 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de
procedură penală referitoare la durata arestului la domiciliu, fiind introduse noi prevederi care
stabilesc, în acord cu standardele constituționale, durata măsurii arestului la domiciliu în faza
de cameră preliminară sau în cursul judecăţii.
Codul de procedură penală a fost modificat prin Legea nr. 318 din 11 decembrie 2015
pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor
Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ceea ce privește
conținutul art. 252 și art. 252 ind. 1 vizând depunerea în contul Agenţiei Naţionale de
Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a sumelor de bani rezultate din valorificarea
bunurilor perisabile, a bunurilor mobile valorificate la cererea proprietarului lor ori când
există acordul acestuia, ori în mod excepțional, în cazurile prevăzute în art. 252 ind. 1 din
Codul de procedură penală, iar alineatul (5) al art. 252 ind. 1 a fost abrogat.
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală a fost
modificată prin Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea
142
unor acte normative, sub aspectul art. 185, conform căruia asistența solicitată de oficiile de
recuperare a creanţelor sau alte autorităţi cu atribuţii similare din statele membre ale Uniunii
Europene se realizează potrivit procedurii prevăzute de legea prin care este desemnată
autoritatea naţională drept oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi
şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având
legătură cu infracţiunile.
Un impact direct asupra activităţii jurisdicţionale în materie penală au avut deciziile
pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2015 în soluţionarea
recursurilor în interesul legii, prin care s-au dat rezolvări cu caracter obligatoriu unor
probleme diferite ce au generat practică neunitară.
Astfel, prin Decizia nr. 3/19.01.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a
dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, că admisibilitatea în principiu a
contestaţiei în anulare se examinează în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, cu
participarea procurorului.
Prin Decizia nr. 4/19.01.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a
dispoziţiilor art. 215 alin. (8) din Codul de procedură penală, că în cursul urmăririi penale,
competenţa de a dispune impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau
încetarea celor dispuse iniţial revine procurorului care efectuează sau supraveghează
urmărirea penală.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 7/16.03.2015, a stabilit, în
interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 399 alin. (3) lit. d) şi alin. (4) din Codul de
procedură penală, că la momentul soluţionării, în primă instanţă, a acţiunii penale, prin
pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, măsura arestării preventive,
luată anterior faţă de inculpatul minor, încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de
îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv.
Prin Decizia nr. 15/21.09.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a
dispoziţiilor art. 348 din Codul penal, că fapta unei persoane care exercită activităţi specifice
profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare
profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de
exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 din Codul penal.
De asemenea, prin Decizia nr. 17/05.10.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea
unitară a dispoziţiilor art. 19 din Codul de procedură penală, că în cauzele penale având ca
obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanţa, soluţionând
143
acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni
la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor
reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 25/07.12.2015, în
interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 213 şi art. 215 ind. 1 alin. (5) din Codul de
procedură penală, că încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionează
plângerea formulată de inculpat împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat ori s-a
prelungit măsura preventivă a controlului judiciar este definitivă.
Prin Decizia nr. 26/07.12.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a
dispoziţiilor Legii nr. 302/2004 în materia recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine în
vederea executării lor în România, că sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor
străine de condamnare, pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor membre ale Uniunii
Europene care au transpus Decizia 2008/909/JAI, al căror corespondent în legea penală
română sunt pedepsele complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile
judiciare române; sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare,
pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor care nu au transpus Decizia 2008/909/JAI ori
care nu sunt membre ale Uniunii Europene, al căror corespondent în legea penală română sunt
pedepsele complementare/ accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare
române, în afară de cazul în care statul emitent solicită aceasta în mod expres.
O importanță deosebită pentru activitatea jurisdicţională desfăşurată în materie penală
au avut şi deciziile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pronunţate de Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie în anul 2015, care, prin caracterul lor obligatoriu pentru instanţe, au
fost de natură să asigure evitarea unor soluţii de practică neunitară.
Astfel, prin Decizia nr. 1/19.01.2015 s-a stabilit că dispoziţiile art. 308 din Codul
penal reprezintă o variantă atenuată a infracţiunii de delapidare prevăzute de art. 295 din
Codul penal.
Prin Decizia nr. 2/02.02.2015 s-a stabilit că, în urma desființării deciziei date în recurs,
în calea de atac a revizuirii reglementată în procedura prevăzută de art. 465 din Codul de
procedură penală, în condițiile în care cauza a parcurs trei grade de jurisdicție (primă instanță,
apel și recurs), în ultimă instanță soluționându-se recursul procurorului, calea de atac este
recursul în forma și reglementarea prevăzute de lege la data judecării recursului inițial.
Prin Decizia nr. 3/16.02.2015 s-a statuat în sensul că, în aplicarea dispoziţiilor art. 6
din Codul penal, stabilirea pedepsei în baza legii noi, în cazul pluralităţii de infracţiuni care,
potrivit Codului penal din 1969, presupunea reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie cu
144
revocarea suspendării condiționate, iar, potrivit Codului penal, condiţiile recidivei
postcondamnatorii cu privire la primul termen nu mai sunt întrunite, se determină conform
art. 44 raportat la art. 39 din Codul penal, referitoare la pluralitatea intermediară.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 5/04.03.2015, a stabilit că hotărârea
pronunţată în procedura examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare,
împotriva unei sentinţe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă
apelului.
Prin Decizia nr. 9/17.04.2015 s-a stabilit că încheierea unui acord de mediere
constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare, iar
încheierea unui acord de mediere în condiţiile Legii nr. 192/2006 poate interveni în tot cursul
procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale.
De asemenea, prin Decizia nr. 10/22.04.2015 s-a stabilit, în interpretarea dispoziţiilor
art. 367 alin. (1) şi (6) din Codul penal, că, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a
noului Cod penal, infracţiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu
mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv condiţia
tipicităţii.
În cazul infracţiunii de contrabandă prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul
vamal al României, prin Decizia nr. 11/22.04.2015 s-a stabilit că se impune luarea măsurii de
siguranţă a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal
al României, concomitent cu obligarea inculpaţilor la plata sumelor reprezentând datoria
vamală, numai în ipoteza în care acestea au trecut de primul birou vamal situat pe teritoriul
vamal comunitar fără a fi fost prezentate în vamă şi transportate spre acest birou vamal.
Prin Decizia nr. 12/06.05.2015 s-a stabilit, în interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1)
din Codul penal, că în cazul pedepselor definitive pentru infracţiuni care au produs consecinţe
deosebit de grave potrivit Codului penal anterior, determinarea maximului special prevăzut de
legea nouă se realizează, chiar dacă valoarea prejudiciului este inferioară pragului valoric
prevăzut de art. 183 din Codul penal, prin raportare la varianta agravată a infracţiunilor
limitativ enumerate în art. 309 din Codul penal.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 13/06.05.2015, în aplicarea
dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, a
stabilit că, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care, potrivit
Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă, cu suspendarea
condiţionată a executării, care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplineşte
condiţiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii şi, respectiv, o
145
infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este
legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiţionate, se
realizează potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în
aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. (1) din Codul penal
anterior.
Prin Decizia nr. 15/22.05.2015 s-a stabilit că, după transferarea persoanei condamnate
de autorităţile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata
de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a
bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea
judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România.
Prin Decizia nr. 19/04.06.2015 s-a stabilit că fapta medicului angajat cu contract de
muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, care are calitatea de
funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul penal,
de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea
drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege,
având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I-a din Codul penal.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 20/04.06.2015 dată în
interpretarea art. 327 alin. (2) din Codul penal, că cerinţa esenţială a elementului material al
infracţiunii de fals privind identitatea reglementată în varianta-tip, vizând folosirea
frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a
unui astfel de act falsificat, este obligatorie şi în ipoteza în care acţiunea de prezentare s-a
făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane.
Prin Decizia nr. 22/09.06.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.
466 alin. (1) din Codul de procedură penală, că obiectul cererii de redeschidere a procesului
penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale
definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea
aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este
consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestaţiei în anulare ori revizuirii.
Prin Decizia nr. 25/08.10.2015 s-a stabilit că subiect activ al infracţiunii prevăzute de
art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a
avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, poate fi orice
persoană fizică sau juridică.
Prin Decizia nr. 27/29.10.2015 s-a stabilit că redeschiderea urmăririi penale prevăzută
de art. 335 din Codul de procedură penală este supusă confirmării judecătorului de cameră
146
preliminară, atât în urma infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior
în procedura prevăzută de art. 336 şi următoarele din Codul de procedură penală, cât şi în
cazul infirmării dispuse din oficiu.
Prin Decizia nr. 29/19.11.2015 s-a stabilit, în procedura de modificare a pedepsei
prevăzută de art. 585 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, că în cadrul operaţiunii de
contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicată în temeiul Codului penal anterior pentru o
infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul
noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub Codul penal anterior, se impune
determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal.
Prin Decizia nr. 30/19.11.2015 s-a statuat că, în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune
comise sub imperiul Codului penal din 1969, care a produs un prejudiciu sub pragul de
2.000.000 lei, modificarea noţiunii de consecinţe deosebit de grave în Codul penal nu produce
efectele prevăzute de art. 4 din Codul penal şi nici cele prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea
nr. 187/2012 şi nu conduce la dezincriminarea infracţiunii de înşelăciune.
Prin Decizia nr. 32/11.12.2015 s-a stabilit că noţiunea de „contrabandă” utilizată de
legiuitor în dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al
României, în sintagma „cunoscând că acestea provin din contrabandă”, priveşte contrabanda
constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim
vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a
acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la
controlul vamal.
Prin Decizia nr. 33/11.12.2015 s-a stabilit că, în aplicarea dispoziţiilor art. 341 alin. (6)
lit. c) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară învestit cu
soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de renunţare la urmărirea penală poate dispune
admiterea plângerii şi schimbarea soluţiei de renunţare la urmărirea penală în soluţia de
clasare, atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă
imediată pronunţarea unei soluţii de clasare.
În anul 2015, soluţiile pronunţate de Curtea Constituţională au avut un impact
major asupra activităţii de judecată în materie penală, întrucât în cadrul controlului de
constituţionalitate au fost examinate excepţii de neconstituţionalitate vizând noile dispoziţii de
drept penal şi procesual penal care, într-un număr semnificativ au fost declarate ca fiind
neconforme cu normele inserate în legea fundamentală, relevante în acest sens fiind deciziile
prezentate în continuare.
147
Astfel, prin Decizia nr. 11/15.11.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și
s-a constatat că dispozițiile art. 112 ind. 1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt constituționale
în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de
intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al
României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Prin Decizia nr. 76/26.02.2015, Curtea Constituțională a admis excepția de
neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă de excludere a procurorului de la
dezbaterea contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de
procedură penală este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 166/17.03.2015 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a
constatat că dispozițiile art. 549 ind. 1 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt
neconstituționale; soluția legislativă cuprinsă în art. 549 ind. 1 alin. (3) din Codul de
procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „în camera de
consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)”, este
neconstituțională; soluția legislativă cuprinsă în art. 549 ind. 1 alin. (5) din Codul de
procedură penală, potrivit căreia instanța ierarhic superioară ori completul competent se
pronunță „fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2)”, este
neconstituțională.
Prin Decizia nr. 222/02.04.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a
constatat că dispozițiile art. 69 alin. (1) lit. b) și ale art. 110 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituționale.
Prin Decizia nr. 235/07.04.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a
constatat că dispozițiile art. 488 din Codul de procedură penală, precum și soluția legislativă
cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de procedură penală, care exclude persoana vătămată,
partea civilă și partea responsabilă civilmente de la audierea în fața instanței de fond, sunt
neconstituționale.
Prin Decizia nr. 336/30.04.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a
constatat că dispozițiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în
măsura în care nerespectarea termenului „cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei
arestării preventive” atrage incidența art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală.
Prin Decizia nr. 361/07.05.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a
constatat că dispozițiile art. 222 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.
148
Prin Decizia nr. 423/09.06.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 488 ind. 4 alin. (5) din Codul de procedură penală și s-a constatat că soluția
legislativă potrivit căreia contestația privind durata procesului penal se soluționează „fără
participarea părților și a procurorului” este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 496/23.06.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală și s-a constatat că soluția
legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăște „fără participarea
procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului” este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 506/30.06.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală și s-a constatat că soluția
legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de
către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 542/16.07.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală și s-a constatat că soluția
legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a contestației în anulare se examinează
de către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 552/16.07.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a
constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 3 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură
penală conform căreia exercitarea funcției de verificare a legalității netrimiterii în judecată
este compatibilă cu exercitarea funcției de judecată este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 553/16.07.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a
constatat că sintagma „trafic de stupefiante” din cuprinsul dispozițiilor art. 223 alin. (2) din
Codul de procedură penală este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 591/01.10.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală și s-a constatat că sintagma „dacă
cererea este vădit nefondată” din cuprinsul acestora este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 603/06.10.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a
constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din
Codul penal, precum și sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul
dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, sunt
neconstituționale.
Prin Decizia nr. 631/08.10.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a
constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală
potrivit căreia numai „procurorul și inculpatul” pot face contestație cu privire la modul de
149
soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art. 346 alin.
(3) - (5) este neconstituțională.
Prin Decizia nr. 740/03.11.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a
constatat că dispozițiile art. 222 alin. (10) din Codul de procedură penală sunt
neconstituționale.
În cursul anului 2015, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,
aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 a fost
modificat prin Hotărârea nr. 443 din 29 aprilie 2015 și Hotărârea nr. 753 din 30 iunie 2015,
iar la finele anului 2015 a fost adoptată Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 1375/2015 prin care s-a aprobat noul Regulament de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti, hotărâre care a fost publicată în Monitorul Oficial la data de
28.12.2015, astfel încât modificările de substanță intervenite nu au fost de natură să
influențeze activitatea administrativ-judiciară din anul de referință.
150
Capitolul III: Independența și răspunderea judecătorilor
Secțiunea 1. Independența judecătorilor instanței în anul 2015
Independența este valoarea fundamentală a sistemului judiciar. Ea permite
judecătorilor să adopte decizii imparțiale și îi protejează de influența directă din partea părților
implicate într-un litigiu, precum și de influența directă sau indirectă sau de intervenția oricăror
alte organizații sau actori externi.
Independenţa sistemului judiciar este un concept care impune obligativitatea garantării
de către stat a acestui principiu fundamental al statului de drept. Printre alte elemente de
compunere fundamentală, funcţionalitatea conceptului de independenţă implică garanția ca
judecătorul să decidă în cauzele aflate în faţa sa imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate
cu legea, fără restricţii, influenţe nepotrivite, stimulente, presiuni, ameninţări sau interferenţe,
directe sau indirecte din orice parte sau pentru orice motiv.
Se interzice prin standardul universal recunoscut al independenţei puterii judecătoreşti
orice interferenţă improprie sau care nu oferă garanţii printr-un proces judiciar şi impune ca
deciziile judecătorilor să nu poată fi puse în discuţie altfel decât prin procedura căii de atac
prevăzută de lege. În acest sens, acţiunea civilă îndreptată împotriva unui judecător, precum şi
aceea în materie penală, trebuie efectuate în condiţii ce nu pot avea drept obiect exercitarea
unei influenţe asupra activităţii judiciare a acestuia. De asemenea, judecătorii nu pot face
obiectul unor acţiuni disciplinare în baza simplei exercitări a funcţiilor lor judecătoreşti, cu
excepţia cazului în care comportamentul nedemn al unui judecător este dovedit.
Aplicarea tuturor acestor principii a determinat ca atât Inspecţia Judiciară, cât şi
Consiliul Superior al Magistraturii să statueze, în numeroase soluţii de clasare sau hotărâri în
cadrul jurisprudenţei, că soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti învestite cu
soluţionarea unei cauze concrete şi interpretarea normelor legale aplicabile speţei nu pot fi
analizate ori cenzurate sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către Inspecţia judiciară,
întrucât aceste verificări ar aduce atingere principiului independenţei judecătorilor şi supunerii
lor numai legii, statuat de art. 124 alin. 3 din Constituţia României şi art. 46 alin. 2 din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată. În atare condiţii, hotărârile
judecătoreşti sunt supuse controlului judiciar exercitat de către instanţele judecătoreşti
neputând fi modificate prin decizii administrative, pentru că Inspecţia Judiciară nu poate
suplini ori completa activitatea de judecată şi nici nu are atribuţii ori competenţe legale,
pentru a se substitui în activitatea jurisdicţională, care aparţine instanţelor judecătoreşti.
151
Pronunțarea de către instanțe a unor soluţii care nu sunt conforme intereselor unei părţi
nu poate fi apreciată ca o conduită necorespunzătoare a judecătorilor care au participat la
soluţionarea cauzei, în lipsa oricăror alte indicii care să arate că hotărârile ar fi fost date cu
intenţia de a încălca legea şi de a decide din motive străine de cauză în favoarea sau în
defavoarea uneia dintre părţi. Aprecierea probelor, interpretarea legii şi aplicarea ei la o cauză
concretă, dar mai ales hotărârea judecătorească sunt chestiuni de judecată, fiind rezultatul
unui proces de interpretare sistematică a dispoziţiilor legale incidente şi, în consecinţă,
constituie atribuția activităţii de judecată, ce nu poate face obiectul unei cenzuri
administrative realizate în cadrul verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară şi, cu atât mai
mult, a unui alt tip de cenzură realizată în cadrul altui tip de verificare. Pe cale de consecinţă,
în afara căilor de atac recunoscute de lege nu se poate analiza ori cenzura nici interpretarea
normelor legale aplicabile speţei şi nici hotărârea judecătorească pronunţată, sub aspectul
legalităţii şi temeiniciei, fără ca eventualele verificări în acest sens să aducă atingere
principiului independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii.
Procesul îndelungat al acceptării acestor mecanisme legale de societatea civilă trebuie
susținut, în continuare, de o poziționare corectă a instituțiilor statului în direcția înțelegerii și,
în final, a acceptării conceptului de independență a sistemului judiciar.
Independența sistemului judiciar există pentru a servi societății și cetățenilor.
„Sistemul judiciar care solicită independență, dar refuză să fie responsabil față de
societate, nu se va bucura de încrederea societății și nu va dobândi independența pe care și-o
dorește”, se arată în Raportul ENCJ 2013-2014 referitor la independența și responsabilitatea
sistemului judiciar.
Chiar și atunci când se produc greșeli, iar acestea atrag critici, un sistem judiciar
independent și responsabil acceptă criticile justificate și învață din greșeli. Acest mecanism
implică o legătură puternică între independență și responsabilitate.
Secţiunea 2. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului
auxiliar
2.1. Aspecte privind răspunderea judecătorilor
Pe parcursul anului 2015, ca urmare a petiţiilor formulate cu privire la corpul
profesional al judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi şi instanţelor arondate, au fost
efectuate verificări prealabile de către Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii pentru a se stabili dacă există indiciile privind săvârşirea unor abateri
disciplinare dintre cele prevăzute în art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată.
152
Astfel, au fost efectuate verificări în 41 de sesizări, iar până la sfârșitul anului 2015 au
fost comunicate 40 de rezoluții de clasare, situația prezentându-se astfel:
Tabel 88
Nr. total sesizări ale Inspecției Judiciare
Nr. de sesizări privind modul de soluționare a cauzelor, pe rolul: Nr. de sesizări în care s-a
dispus clasarea
41Curții de Apel
Iași Tribunalelor Judecătoriilor
26 23 16 40
Printr-o rezoluție a Inspecție Judiciare s-a dispus începerea cercetării disciplinare față
de doi judecători din cadrul Judecătoriei Vaslui și un judecător din cadrul Tribunalului Vaslui,
cu privire la abaterea disciplinară reglementată de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar
prin rezoluția nr. 3639/IJ/2194/DIJ/2015 din 2.09.2015 a Inspecției Judiciare, s-a respins
sesizarea privind săvârșirea de către judecătorii sus-menționați a abaterii disciplinare.
În anul 2015 nu a fost aplicată nicio sancțiune disciplinară judecătorilor din cadrul
Curții de Apel Iași și al instanțelor din circumscripția sa teritorială.
2.2. Aspecte privind răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de
specialitate şi a celorlalte categorii de personal
În anul 2015, ca urmare a existenței indiciilor săvârșirii de abateri disciplinare, au fost
efectuate cercetări disciplinare prealabile și au fost aplicate următoarele sancțiuni: o sancțiune
disciplinară constând în „avertisment” aplicată, potrivit competenței, de președintele
Judecătoriei Pașcani și o sancțiune disciplinară constând în „reducerea cu 15% a salariului pe
o durată de 3 luni”, fiind aplicată, potrivit competenței, de președintele Curții de Apel Iași.
Sancțiunea constând în „avertisment” a fost aplicată unui grefier din cadrul
Judecătoriei Pașcani pentru săvârșirea abaterii disciplinare de a refuza nejustificat îndeplinirea
unei îndatoriri ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea
instanţelor judecătoreşti ori alte atribuţii stabilite de conducătorii instanţelor judecătoreşti.
Sancțiunea constând în „reducerea cu 15% a salariului pe o durată de 3 luni” a fost
aplicată unui grefier din cadrul Tribunalului Iași pentru săvârșirea abaterii disciplinare
prevăzute de art. 84 lit. i) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare şi
de art. 149 alin. (2) lit. i) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cu
modificările și completările ulterioare, constând în neglijență gravă în rezolvarea lucrărilor.
153
Pentru categoriile personalului conex, personalului contractual și funcționarilor publici
nu au fost aplicate sancțiuni, în cursul anului 2015.
Secțiunea 3. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar
a. Aspecte privind răspunderea judecătorilor
În anul 2015, prin încheiere pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la
Curtea de Apel București, Secția I penală, s-a luat măsura arestării preventive față de
judecătorul Anton Dan din cadrul Curții de Apel Iași în baza art. 224, art. 226 raportat la art.
202 din Codul de procedură penală. Prin Hotărârea Secției pentru judecători din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 857/26.10.2015 s-a dispus suspendarea din funcție a
judecătorului.
b. Aspecte privind răspunderea personalului auxiliar de specialitate
În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate, pe parcursul anului 2015 s-a
dispus arestarea preventivă a unui grefier din cadrul Judecătoriei Iași, arestare care a condus la
suspendarea de drept din funcția de grefier. Ulterior, măsura arestării preventive a fost
înlocuită cu măsura controlului judiciar. Suspendarea de drept din funcție a încetat, ca urmare
a înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, grefierul fiind
suspendat din funcție, în condițiile art. 52 alin. 1 lit. c) ind. 1 din Codul muncii.
154
Capitolul IV: Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului
european şi cooperarea internaţională
Spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii Europene este consacrat prin
Tratatul de la Lisabona semnat la data de 13 decembrie 2007, care urmărește realizarea unui
spaţiu european consolidat, menit să asigure un grad sporit de protecţie cetăţenilor atât sub
aspectul libertăţii de circulaţie, cât și sub cel al unei protecţii judiciare eficiente, ce necesită
cooperarea coerentă a statelor membre.
În materie de cooperare judiciară, la nivel european există Reţeaua Judiciară
Europeană în materie civilă şi comercială care organizează, periodic, reuniuni dedicate
aplicării, interpretării sau modificării instrumentelor comunitare.
Corespondenta la nivel naţional a Reţelei Judiciare Europene în materie civilă şi
comercială este Reţeaua Judiciară Română în materie civilă şi comercială, a cărei componență
a fost actualizată prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1929/C/29.05.2014. Membrii Reţelei
Judiciare Române în materie civilă şi comercială reprezintă, la rândul lor, puncte locale de
contact care diseminează informaţiile de drept al UE şi drept internaţional privat.
În anul 2015, Reţeaua Judiciară Europeană în materie civilă şi comercială a organizat
mai multe reuniuni, iar România a fost reprezentată la acestea, în funcţie de temele discutate,
de către punctele naţionale de contact, de reprezentanţi ai autorităţii centrale desemnate în
baza Regulamentelor aflate în discuție la respectivele reuniuni, precum şi de magistraţi,
membri ai Reţelei Judiciare Române în materie civilă şi comercială din cadrul curţilor de apel.
Astfel, la cea de-a 56-a Reuniune a Punctelor Naționale de Contact pentru Rețeaua
Judiciară Europeană în materie civilă și comercială, desfășurată în perioada 15-16 octombrie
2015 la Bruxelles, a participat judecătorul Susanu Claudia-Antoanela, membru al Reţelei de
Cooperare Judiciară Română în materie civilă şi comercială din cadrul Curţii de Apel Iaşi.
Punctul central al dezbaterilor a fost axat pe analiza Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară,
recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială.
S-a evidențiat că Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al
Consiliului a eliminat procedura de exequatur și formalitățile aferente acesteia, întrucât
încrederea reciprocă în administrarea justiţiei în Uniune justifică principiul potrivit căruia
hotărârile pronunţate într-un stat membru ar trebui recunoscute în toate statele membre, fără a
fi necesare proceduri speciale. În consecință, caracterul executoriu al hotărârii este automat,
conform art. 36 alin. 1, astfel încât partea interesată poate solicita executarea imediat.
155
Noul regulament introduce două acțiuni, care nu erau reglementate de Regulamentul
nr. 44/2001. Astfel, în art. 36 alin. 2 se prevede posibilitatea promovării unei acțiuni pozitive,
prin care se solicită constatarea absenței motivelor pentru refuzul recunoașterii unei hotărâri,
în timp ce prin intermediul art. 45 se introduce posibilitatea promovării unei acțiuni negative,
prin care se refuză recunoașterea unei hotărâri. Este necesar ca ambele proceduri să fie
concentrate în fața aceluiași tribunal. În majoritatea statelor membre, tribunalul competent să
soluționeze chestiunile de recunoaștere, în temeiul Regulamentul nr. 44/2001, este acum
competent să soluționeze acțiunile introduse în temeiul art. 36 alin. 2 și art. 45 din
Regulamentul (UE) nr. 1215/2012.
Cu privire la noua bază de date a Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a precizat că
aceasta este un instrument care conține diferite informații despre curți și autoritățile
competente din statele membre, iar scopul ei este de a înlocui baza de date din Atlasul
judiciar. Această bază de date stochează informațiile transmise de statele membre, dar permite
și altor aplicații (ex. e-justice portal) să le folosească, ceea ce nu se întâmplă acum cu Atlasul
judiciar.
Baza de date va fi funcțională din luna noiembrie 2015, iar avantajele acesteia constau
în prezentarea celor mai de actualitate informații, a celor mai sigure date, a unor informații cu
privire la aspecte variate și ușurința în utilizare.
Un element de noutate întreprins de Reţeaua de Cooperare Judiciară Română în
materie civilă şi comercială relativ la consolidarea cunoştinţelor judecătorilor naţionali în
domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială, inițiat în 2013 şi continuat în
anul 2014, respectiv 2015, constă în elaborarea Buletinului Reţelei Judiciare române în
materie civilă şi comercială.
În cursul anului 2015 a fost publicat primul număr al Buletinul Reţelei Judiciare
române în materie civilă şi comercială. Pentru realizarea Buletinului Reţelei au fost cooptaţi
judecători, membri ai Reţelei de cooperare Judiciară Română în materie civilă şi comercială,
inclusiv judecătorul Susanu Claudia-Antoanela, din cadrul Curţii de Apel Iaşi.
Această publicaţie este de interes larg întrucât se adresează atât magistraţilor, cât şi
celorlalţi participanţi la procesul civil care se confruntă cu problema interpretării şi aplicării
Regulamentelor UE.
Primul Buletin al Reţelei Judiciare române în materie civilă şi comercială cuprinde
comentarea tuturor hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în
aplicarea unuia dintre cele mai importante instrumente de drept internaţional privat, respectiv
156
Regulamentul Bruxelles I – RBI care a înlocuit Convenţia de la Bruxelles din 1968,
supranumit şi „matricea cooperării judiciare europene în materie civilă și comercială”.
În prezent, se află în lucru cel de al doilea număr al Buletinului Reţelei Judiciare
române în materie civilă şi comercială, în colectivul redacțional fiind inclus și judecătorul
Susanu Claudia-Antoanela, din cadrul Curţii de Apel Iaşi.
Altă acţiune întreprinsă în vederea consolidării cunoştinţelor judecătorilor naţionali în
domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială este cea desfășurată în cursul
anului 2015 în luna octombrie, când a fost organizată la București reuniunea Reţelei de
Cooperare Judiciară Română în materie civilă şi comercială cu tema „Instrumente ale Uniunii
Europene aflate în curs de negociere şi noi instrumente UE recent adoptate, în domeniul
cooperării judiciare internaţionale în materie civilă”.
Agenda a avut ca obiect prezentări şi discuţii vizând noutățile legislative la nivel intern
în domeniul asistenței judiciare internaționale și la nivelul Uniunii Europene în domeniul
cooperării judiciare internaționale în materie civilă și comercială, respectiv competența și
executarea hotărârilor, ordinul civil de protecție, ordonanța asiguratorie de indisponibilizare a
conturilor bancare, succesiunile. Au fost prezentate instrumente ale Uniunii Europene aflate în
curs de negociere, respectiv procedurile europene ale somației de plată și cererilor cu valoare
redusă, competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materia dreptului familiei,
legalizarea documentelor, cât și proiecte de acte normative în domeniul cooperării judiciare
internaționale.
Alte acţiuni întreprinse în vederea consolidării cunoştinţelor judecătorilor naţionali în
domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială au fost cele desfășurate de
Ministerul Justiției care, în cursul anului 2015, a distribuit, prin intermediul judecătorului
curții de apel, membru al Rețelei de cooperare, mai multe publicații în limba română, tipărite
de Comisia Europeană: Culegerea de legislație UE în domeniul cooperării judiciare
internaționale în materie civilă și comercială, Ghid practic de aplicare a Regulamentului
privind procedura europeană a somației de plată, Ghid practic de aplicare a Regulamentului
Bruxelles II, Cooperare judiciară în materie civilă în Uniunea Europeană, Ghid practic privind
aplicarea procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă, broșura privind răpirea
transfrontalieră a copilului de către un părinte și broșura privind încredințarea copilului și
drepturile de vizită peste granițele Uniunii Europene.
Toate aceste materiale au fost distribuite atât judecătorilor de la Curtea de Apel Iași -
Secția civilă, cât și tuturor instanțelor din raza Curţii de Apel Iaşi, numărul de exemplare
trimis fiind raportat la numărul de judecători ai fiecărei instanțe în parte.
157
La nivelul Curţii de Apel Iaşi a fost organizată, în cadrul programului de formare
continuă descentralizată, o sesiune de formare în domeniul dreptului Uniunii Europene,
susţinută de judecător Susanu Claudia-Antoanela, formator al Institutului Național al
Magistraturii, cu tema ,,Cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi comercială”.
Menţinerea şi dezvoltarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie a constituit
obiect de preocupare şi pentru activitatea desfăşurată de judecătorul Curţii de Apel Iaşi,
membru al Reţelei de Cooperare Judiciară Română în materie civilă şi comercială, în scopul
facilitării cooperării judiciare internaţionale în materie civilă, al diseminării informaţiilor
necesare și în vederea consolidării cunoştinţelor judecătorilor naţionali în acest domeniu.
În acest sens, la data de 14 decembrie 2015, după încheierea Întâlnirii de lucru pe
probleme de practică neunitară în materie civilă, ce a avut loc la sediul Curţii de Apel Iaşi și
la care au participat judecători din cadrul Curţii de Apel Iaşi şi al instanţelor arondate,
judecătorul Susanu Claudia-Antoanela din cadrul Curţii de Apel Iaşi, membru în Rețeaua
Judiciară Română în materie civilă și comercială, a prezentat o serie de aspecte de noutate în
domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială.
Chestiunile prezentate au vizat Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea
și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, Legea privind modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare
pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea
Europeană, imposibilitatea recunoașterii pe teritoriul României a hotărârilor pronunțate în
statele membre ale Uniunii Europene sau în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene –
situații particulare (art. 277 din noul Cod civil) și stadiul distribuirii materialelor pe cooperare
judiciară.
Au fost prezentate și aspecte legate de portalul E-Justice, respectiv stadiul migrării
Atlasului Judiciar European în materie civilă și comercială către site-ul E-Justice, cât și
aspecte comunicate de Oficiul registrului comerțului referitoare la stadiul interconectării
Buletinului Procedurilor de Insolvență.
În materie penală, cooperarea judiciară internațională în cadrul pilonului Spațiu de
libertate, securitate și justiție, presupune rolul instanțelor naționale pe nivele diferite de
competență în realizarea scopului cooperării judiciare de combatere a fenomenului
infracțional transnațional.
158
Convențiile și tratatele bilaterale și multilaterale, Legea nr. 302/2004 privind
cooperarea judiciară internațională în materie penală oferă toate instrumentele de cooperare
internațională necesare unei cooperări specifice și eficiente în realizarea scopului esențial
cărora le este destinat.
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională a suferit modificări
esențiale prin Legea nr. 300/15 noiembrie 2013, iar în cursul anului 2015 această lege nu a
fost modificată.
În interpretarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 302/2004, Înalta Curte de Casație și
Justiție a pronunțat în procedura prealabilă decizia nr. 15/22 mai 2015 prin care se stabilește
că după transferarea persoanei condamnate de autoritățile judiciare străine în vederea
continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de
statul de condamnare în baza muncii prestate și a bunei conduite, acordată ca beneficiu în
favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din
pedeapsa ce se execută în România, și decizia în recurs în interesul legii nr. 26/7 decembrie
2015 prin care, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 302/2004, în
materia recunoașterii hotărârilor judecătorești străine în vederea executării lor în România, a
stabilit că, sancțiunile/interdicțiile aplicate în baza unor hotărâri străine de condamnare,
pronunțate de autoritățile judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene care au transpus
Decizia cadru 2008/909/JAI, al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele
complementare, accesorii, nu pot fi puse în executare de autoritățile judiciare române.
Sancțiunile/interdicțiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunțate de
autoritățile judiciare ale altor state care nu au transpus Decizia 2008/909/JAI ori care nu sunt
membre ale Uniunii Europene al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele
complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autoritățile judiciare române, în afară
de cazul în care statul emitent solicită aceasta în mod expres.
Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat în materia cooperării
judiciare internaționale decizia din 2015 prin care a statuat că art. 15 și 17 din Decizia-cadru a
Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și
procedura de predare între state membre cum a fost modificată prin Decizia-cadru
2009/299/JAI din 26 februarie 2009 trebuie interpretate în sensul că autoritatea judiciară de
executare trebuie să se pronunțe asupra hotărârii de executare a mandatului european de
arestare și după expirarea termenelor prevăzute de art. 17; că art. 12 din Decizia-cadru,
coroborat cu art. 17 din Decizia-cadru și în lumina art. 6 din Carta Fundamentală a drepturilor
a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că nu interzice, într-o astfel de situație,
159
menținerea persoanei solicitate în arest în acord cu legea statului membru de executare, chiar
dacă durata totală pentru care persoana solicitată a fost arestată excede acestor
perioade/termene limită, fiind prevăzut că durata nu este excesivă în raport de specificitatea
procedurii de urmat în procedura principală a cauzei, care este o problemă de analiză a
instanței naționale. S-a mai reținut că dacă autoritatea judiciară de executare decide să
înceteze arestarea, această autoritate trebuie să atașeze eliberării provizorii măsuri pe care le
consideră necesare pentru a preveni sustragerea și să se asigure că sunt îndeplinite/respectate
condițiile materiale necesare pentru o predare efectivă până la luarea hotărârii definitive de
executare a mandatului european de arestare (cauza C – 237/15 PPU, Ministerul
Justiției/Francis Lanigan).
Legislația națională modificată a avut ca impact lărgirea competenței curților de apel,
ca instanțe de fond în domeniul recunoașterii hotărârilor judecătorești străine și transferării
persoanelor condamnate în relația state membre ale Uniunii Europene și state terțe, și ca
instanțe de control judiciar în calea de atac a contestației pentru anumite instituții și a apelului
pentru cauzele privind recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești, a deciziilor de
probațiune, precum și a deciziilor referitoare la măsurile de supraveghere judiciară ca
alternativă la arestarea preventivă.
În domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală Curtea de Apel Iași a
soluționat în anul 2015, conform competenței materiale prevăzute de Legea nr. 302/2004, 26
de cauze privind recunoașterea și executarea hotărârilor penale și a actelor judiciare străine,
27 de cauze privind executarea mandatului european de arestare și extrădarea pasivă și șase
cauze în materia asistenței juridice internaționale constând în audieri prin videoconferință la
cererea autorităților judiciare străine. Într-o cauză în apel s-a desfășurat procedura de judecată
prin videoconferință, la cererea autorității judiciare române.
În calea de atac a apelului, Curtea de Apel Iași a soluționat cauze având ca obiect
recunoașterea reciprocă a sancțiunilor pecuniare.
În relația de cooperare judiciară internațională instanța a întâmpinat dificultăți în unele
cauze, legat de faptul că anumite autorități judiciare străine comunică cu întârziere
informațiile suplimentare, de completare a unor documente, solicitate de instanța română.
Altfel, relația de cooperare judiciară internațională la nivel de instanțe este eficientă și este în
sprijinul derulării procedurilor judiciare pentru aducerea infractorilor în fața justiției, oriunde
se înfăptuiește aceasta.
Soluţionarea unor astfel de cauze a presupus, alături de aplicarea dispoziţiilor legale cu
caracter de subsidiaritate, şi examinarea şi aplicarea tratatelor, a convenţiilor bilaterale
160
relevante, a dispoziţiilor dreptului intern de transpunere a deciziilor-cadru în cazul aplicării
principiului încrederii reciproce, a conformităţii legii interne cu dispoziţiile deciziei-cadru
transpuse, a declaraţiilor statelor membre la Secretariatul General al Consiliului, precum şi
examenul şi aplicarea jurisprudenţei obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Modificările importante aduse legii au impus cunoaşterea şi aprofundarea acestor
dispoziţiile legale, interpretarea şi aplicarea lor unitară, analiza corespondenţei dispoziţiilor
legale cu dispoziţiile deciziilor-cadru transpuse în scopul interpretării şi aplicării lor astfel
încât dispoziţiile deciziilor-cadru să îşi producă efectele, examinarea şi analiza practicii
curente a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene competentă a se pronunţa în procedura
hotărârilor preliminare în acest domeniu şi au determinat creşterea volumului de activitate
prin înregistrarea unor cauze noi de competenţă în primă instanţă a curţii de apel.
În cadrul executării mandatelor europene de arestare, autoritatea judiciară de
executare cooperează cu autoritatea judiciară străină pe canalele Sistemului de Informaţii
Schengen şi procedează la contactul direct cu autoritatea judiciară străină emitentă pe calea
cererilor privind obţinerea de informaţii suplimentare şi garanţii și privind comunicarea
soluțiilor.
Alături de activitatea jurisdicţională a instanţei în soluţionarea cauzelor de competenţa
materială şi funcţională a curţii de apel, în consolidarea cooperării judiciare internaţionale
între autorităţile judiciare române şi străine şi în scopul facilitării cooperării şi contactului
direct între autorităţi judiciare române şi autorităţi judiciare din statele membre ale Uniunii
Europene, membrul Reţelei Judiciare Române în materie penală din cadrul Curţii de Apel Iaşi
a oferit sprijinul necesar, la cererea colegilor judecători, în identificarea unor autorităţi
judiciare competente străine, în furnizarea legislaţiei relevante pentru cauză, în indicarea
surselor de informare şi a unor site-uri utile pentru soluţionarea cauzelor, în completarea unor
cereri de asistență judiciară internațională
Judecătorul desemnat din partea autorităţii judecătoreşti în calitate de punct naţional
de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană din cadrul Curţii de Apel Iaşi a oferit sprijin
pentru facilitarea cooperării judiciare la cererea autorităţilor judiciare străine pentru
determinarea autorităţii judiciare competente privind executarea unor cereri de asistenţă
judiciară internaţională.
Dreptul Uniunii Europene se caracterizează prin supremaţia sa şi prin aplicarea directă
în statele membre ale Uniunii. De aceea, în materia contenciosului administrativ,
judecătorii au dat în continuare eficienţă principiului aplicării directe a dreptului comunitar în
special în litigiile cu obiect restituirea taxei de primă înmatriculare, a taxei pe poluare și a
161
taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, percepute în perioada 2007 - 1
ianuarie 2013. Ca şi în anii precedenţi, au fost avute în vedere în materia taxei percepute cu
ocazia înmatriculării în România a unor autovehicule rulate Hotărârea Tatu, C 402/09,
EU:C:2011:219, Hotărârea Nisipeanu, C 263/10, EU:C:2011:466, Hotărârea Irimie, C
565/11, EU:C:2013:250, Ordonanța Câmpean și Ciocoiu, C 97/13 și C 214/13,
EU:C:2014:22, Hotărârea Nicula, C 331/13, EU:C:2014:2285), precum și Hotărârea Manea,
C 76/14 EU:C:2015:216.
În acest domeniu au fost aplicate și alte acte normative care au transpus în dreptul
intern directivele Consiliului Europei, printre acestea fiind Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, care a transpus Directiva Consiliului
privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii
Europene şi Spaţiului Economic European, iar în cauzele având ca obiect suspendarea
executării actelor administrative a fost aplicată Recomandarea nr. R(89)8, adoptată de
Comitetul de Miniştri din cadrul Consiliului Europei la 13.09.1989, referitoare la protecţia
jurisdicţională provizorie în materie administrativă.
În litigiile privind schemele de plăţi directe şi plăţile naţionale complementare care se
acordă în agricultură, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
125/2006 privind aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale complementare care
se acordă în agricultură, judecătorii au analizat modul de aplicare de către Agenţia de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură a dispoziţiilor Regulamentului Consiliului CE nr. 1973/2004, a
Regulamentului CE nr. 796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a ecocondiţionării,
modulării şi a sistemului integrat de gestiune şi control, prevăzute de Regulamentul CE nr.
1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru
schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme
de sprijin pentru agricultori.
Aplicarea dreptului comunitar s-a făcut și în cazul litigiilor generate de acordarea
finanţărilor nerambursabile de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, spre
exemplu Regulamentul UE nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a
procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare
rurală.
162
Capitolul V: Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii
şi organisme, precum şi cu societatea civilă
Activitatea instanțelor judecătorești este, prin definiție, interdependentă în raport de
anumite categorii profesionale implicate în realizarea actului de justiție, precum și față de
acele instituții ale statului a căror activitate are legătură cu administrarea justiției, dar
presupune și asigurarea transparenței în raport cu justițiabilii și cu publicul larg.
Derularea relațiilor cu alte categorii profesionale și cu instituții a căror activitate are
legătură cu administrarea justiției influențează calitatea actului de justiție, dar și imaginea
justiției, ca serviciu public și, în particular, a magistraților și a personalului auxiliar de
specialitate ce își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel Iași.
În anul 2015 au existat relaţii bune de colaborare cu toate instituţiile ce contribuie la
realizarea actului de justiţie, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției,
Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară,
parchetele, barourile, mass-media, justiţiabilii şi organismele societăţii civile.
Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Raporturile instanței cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au desfășurat, în anul
2015, în condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, Legea nr. 317/2004 și Regulamentul de
ordine interioară al instanțelor judecătorești, în considerarea rolului acestuia de garant al
independenței justiției.
În acești parametri, raporturile instituţionale dintre Curtea de Apel Iaşi şi Consiliul
Superior al Magistraturii s-au desfăşurat în bune condiţii şi relaţii de colaborare, fiind axate pe
componentele de interes comun.
Ca instituție implicată în demersul de unificare a practicii judiciare și de asigurare a
formării profesionale continue a magistraților prin intermediul Institutului Național al
Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat în mod constant instanțelor
exprimarea de puncte de vedere în interesul realizării celor două obiective mai sus
menționate, precum și pentru avizarea unor proiecte de acte normative referitoare la
organizarea sistemului judiciar.
În același scop, și în decursul anului 2015 s-a constatat implicarea Consiliului Superior
al Magistraturii în coordonarea organizării întâlnirilor periodice ale președinților,
vicepreședinților și managerilor economici ai curților de apel, fiind realizate două astfel de
163
întâlniri, la București în perioada 12 – 13.03.2015, respectiv la Timișoara în perioada 10 –
11.09.2015.
Este utilă, din partea Consiliului Superior al Magistraturii menținerea liniei de
comunicare și consultare a magistraților privind problemele cu care se confruntă sistemul
judiciar român și cu privire la celelalte aspecte ce țin de derularea normală a activității acestei
instituții și continuarea demersurilor în vederea creșterii capacității acestuia de a garanta
independența justiției, de a asigura un sistem de promovare și de evaluare fundamentat pe
performanță profesională, de a prezenta într-o manieră profesionistă problemele pe care
încearcă să le soluționeze și de a menține comunicarea cu toate instanțele din România.
Raporturile cu Ministerul Justiţiei
În anul 2015, raporturile Curţii de Apel Iaşi cu Ministerul Justiţiei au continuat să fie
marcate de bună colaborare pe componentele de interes comun.
Periodic s-a răspuns solicitărilor Ministerului Justiției, comunicându-se cu
promptitudine toate relațiile solicitate. În același sens, Ministerul Justiției a răspuns
solicitărilor instanței și a manifestat receptivitate în consultarea judecătorilor, în ceea ce
privește proiectele de acte normative de interes pentru sistemul judiciar și a celor care au vizat
statutul magistraților.
În anul 2015, demersurile instituţionale ale conducerii Curţii au vizat finalizarea
(efectuarea recepției finale) lucrărilor de investiţii privind edificarea noului Palat de Justiţie
din Iaşi, obiectiv realizat în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar finanţat
de Banca Mondială, în valoare totală de aproximativ 47 milioane lei (cca. 10.600.000 euro).
În data de 26 august 2015 a avut loc recepția finală a obiectivului de investiții, la
sfârșitul perioadei de 1 an de garanție (perioada de notificare a defectelor aparente).
Din punct de vedere administrativ, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași funcționează
în noul sediu din 15 septembrie 2014, iar din punct de vedere contabil, transferul în
patrimoniu al valorii clădirii între Ministerul Justiției și beneficiarii finali se va putea efectua
după aprobarea valorii ultimului deviz general prin hotărâre de guvern, odată cu înscrierea
clădirii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
În condițiile în care cele două instanțe au început să funcționeze în clădirea noului
Palat de Justiție, este necesară punerea în valoare în condiții de maximă eficiență a spațiilor și
a suprafețelor destinate prestării de servicii către personal și publicul justițiabil, precum și
identificarea soluțiilor optime de administrare a clădirii, inclusiv din perspectiva contribuției
fiecărei instanțe la acoperirea costurilor aferente desfășurării activității proprii.
164
În scopul eficientizării activității instanțelor de judecată care își desfășoară activitatea
în noul Palat de Justiție și al asigurării accesului publicului justițiabil la o serie de servicii și
facilități strâns legate de actul de justiție, proiectul prevede amenajarea unui punct de
colectare taxe judiciare de timbru, unui punct de prestare servicii poștale, unui punct prestare
servicii de copiere/multiplicare acte și a unui punct vânzare/prezentare carte juridică.
Totodată, în vederea asigurării unor condiții corespunzătoare personalului instanțelor și
publicului justițiabil, este avută în vedere amenajarea a două restaurante cu autoservire, a unui
punct de amplasare automate băuturi non-alcoolice calde/reci și a unui punct de amplasare
ATM-uri bancare.
În acest context, în perioada 2014-2016 s-au efectuat demersuri pentru soluționarea cu
celeritate a aspectului privind natura juridică a dreptului în virtutea căruia Curtea de Apel Iași
și Tribunalul Iași își desfășoară activitatea în noul Palat de Justiție. Conform precizărilor
transmise de investitor – Ministerul Justiției, este necesară înscrierea obiectivului de investiții
„Palatul de Justiție Iași” în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,
urmată de stabilirea dreptului de administrare al beneficiarului, aspecte nerezolvate până la
această dată.
În același timp, Curtea de Apel Iași, în calitate de ordonator secundar de credite, a
primit prin bugetul inițial de venituri și cheltuieli aferent anului 2015, credite bugetare în
procent de aproximativ 68% din valoarea celor fundamentate prin proiectul de buget înaintat
Ministerului Justiției. Urmare a demersurilor efectuate către ordonatorul principal de credite,
Ministerul Justiției, bugetul de venituri și cheltuieli total alocat a fost suplimentat, ajungându-
se la sfârșitul anului la un procent de aproximativ 72% din valoarea proiectului de buget
propus Ministerului Justiției.
Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii şi cu Şcoala Naţională
de Grefieri
Curtea de Apel Iaşi a facilitat participarea judecătorilor şi a grefierilor, inclusiv a
acelora care au calitate de formator la Institutul Naţional al Magistraturii sau Şcoala Naţională
de Grefieri, la activităţile de formare continuă organizate de aceste două instituţii.
De asemenea, Curtea de Apel Iaşi a sprijinit proiectele derulate de Institutul Naţional
al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri care, la rândul lor, au transmis constant date
utile şi actualizate despre activităţile desfăşurate, absolut necesare informării corecte a
judecătorilor şi grefierilor.
165
Totodată, Curtea de Apel Iaşi a răspuns tuturor solicitărilor Institutului Naţional al
Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, comunicând cu promptitudine relaţiile ori
punctele de vedere.
În decursul anului 2015, Curtea de Apel Iași a colaborat cu Școala Națională de
Grefieri în sensul sprijinirii organizării unor seminarii destinate pregătirii profesionale a
personalului auxiliar de specialitate la nivel centralizat. Astfel, la sediul Curții de Apel Iași, în
cadrul acestui program au avut loc seminarii la care a participat personal auxiliar selectat de
Școala Națională de Grefieri din toată țara, având ca teme: „Cooperarea judiciară
internațională în materie civilă” (22-24.04.2015); „Statistică” (27.05.2015); „Drept procesual
civil” (10-11.06.2015); „Abilități non-juridice” (09/11.09.2015); „Comunicare și deontologie”
(23-25.09.2015); „Drept procesual penal” (23-24.09.2015); „Cooperare judiciară
internațională în materie penală” (7-9.10.2015).
S-a remarcat implicarea Institutului Naţional al Magistraturii în organizarea întâlnirilor
președinților de secții din cadrul curților de apel, având ca scop unificarea practicii judiciare la
nivel centralizat, prin preluarea problematicilor identificate inițial în cadrul fiecărei curți de
apel, în aplicarea Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr.
148/2015, modificată și completată prin Hotărârea nr. 725/13.10.2015 a Secției pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Aceste întâlniri au avut loc în perioadele 26-27.03.2015 la București – Secția de
contencios administrativ și fiscal; 27-28.04.2015 la Craiova – Secția civilă (fostele secții
comerciale); 07-08.05.2015 la Iași – Secția civilă; 04-05.06.2015 la Brașov – Secția penală;
18-19.06.2015 la Craiova – Secția pentru litigii de muncă și asigurări sociale; 24-25.09.2015
la Sibiu – Secția penală.
Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Iaşi a colaborat cu Institutul Naţional al
Magistraturii şi, prin intermediul acestuia, cu instituţii sau organisme internaţionale, fie prin
diseminarea în rândul magistraţilor a informaţiilor primite periodic de la acestea – direct sau
indirect – referitoare la activităţile specifice ale unora din acestea, fie facilitând participarea
mai multor judecători la activităţi internaţionale de formare profesională continuă.
Raporturile cu Inspecția Judiciară
Raporturile instanței cu Inspecția Judiciară s-au desfășurat, în anul 2015, în condițiile
prevăzute de Legea nr. 317/2004, în domeniile specifice de activitate în care îi sunt conferite
atribuțiile de analiză, verificare şi control.
Ca instituție abilitată pentru soluționarea sesizărilor formulate cu privire la corpul
profesional al judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi şi instanţelor arondate, au fost
166
solicitate date pentru efectuarea de verificări prealabile de către Inspecţia Judiciară, pentru a
se stabili dacă există indiciile privind săvârşirea unor abateri disciplinare dintre cele prevăzute
în art. 99 din Legea nr. 303/2004 republicată, în 41 de situații.
Pentru efectuarea verificărilor și întocmirea referatului cuprinzând informațiile, datele
și documentele necesare, judecătorii Curții de Apel Iași au fost desemnați, în funcţie de
obiectul plângerii, în ordine alfabetică, pe secţii, toate datele solicitate de Inspecție fiind
comunicate în timp util.
Astfel, până la sfârșitul anului 2015, au fost efectuate verificări în 41 de sesizări și au
fost comunicate 40 de rezoluții de clasare (verificările au vizat în 26 situații judecători de
curte de apel, 23 cazuri judecători de tribunal și 16 cazuri judecători de judecătorie).
Printr-o rezoluție a Inspecției Judiciare s-a dispus începerea cercetării disciplinare față
de doi judecători din cadrul Judecătoriei Vaslui și un judecător din cadrul Tribunalului Vaslui,
cu privire la abaterea disciplinară reglementată de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
însă, prin rezoluția nr. 3639/IJ/2194/DIJ/2015 din 2.09.2015 s-a dispus respingerea sesizării
privind săvârșirea de către judecătorii sus-menționați a abaterii disciplinare.
Raporturile cu Parchetele
Relaţia inter-instituţională a instanţelor din raza de activitate a Curţii de Apel Iaşi cu
parchetele s-a înscris şi în anul 2015 în limitele unei bune colaborări.
Disponibilitatea conducerilor parchetelor și instanțelor a condus la soluţionarea
situaţiilor punctuale semnalate, problemele ivite în domeniul colaborării cu aceste instituţii
găsindu-şi rezolvarea legală prin folosirea de metode şi tehnici adaptate situaţiilor concrete şi
măsurilor ce se impuneau.
Din perspectiva intrării în vigoare a noilor prevederi penale și procesual penale, în
decursul anului 2015 s-au intensificat eforturile comune de colaborare, comunicarea fiind
centrată suplimentar și pe aspectele administrative derivate din modificările legislative, în
scopul unei bune înfăptuiri a actului de justiție și a unei abordări unitare a noilor instituții
juridice consacrate prin noile reglementări.
În acest context, s-au organizat seminarii de formare continuă comune, la care au
participat atât judecătorii, cât și procurorii din raza de competență a Curții de Apel Iași.
Astfel, în derularea programului de formare continuă la nivel descentralizat, la data de
18.09.2015, la seminarul cu tema „Infracțiuni din legi speciale”, desfășurat la sediul Curții de
Apel Iași, la lucrări au participat judecători și procurori de la instanțele și parchetele din raza
Curții de Apel Iași.
167
Colaborarea dintre cele două instituții s-a concretizat în anul de referință și prin
organizarea comună a două seminarii de pregătire profesională a personalului auxiliar de
specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor ieșene, având ca teme „Protecția
documentelor clasificate” (19.06.2015) și „Instituții fundamentale din Codul de procedură
penală” (10.11.2015).
De asemenea, sunt necesare, în continuare, schimburile de informații periodice la nivel
instituțional, care să vizeze identificarea vulnerabilităților locale în desfășurarea și organizarea
activităților judiciare de interes comun, precum și în scopul creării unor bune practici.
Raporturile cu Barourile Iaşi şi Vaslui
Curtea de Apel Iaşi a apreciat şi apreciază orice demers făcut în scopul îmbunătăţirii
activităţilor sale, precum şi al facilitării accesului la justiţie, în sensul cel mai larg al noţiunii.
Plecând de la aceasta premisă, precum şi de la aceea că o bună colaborare inter-
instituţională impune o comunicare permanentă între instanţe și celelalte instituţii și
organisme participante la buna înfăptuire a actului de justiţie, şi în anul 2015 Curtea de Apel
Iaşi a continuat să cultive şi să dezvolte relaţii eficiente şi de bună colaborare cu acestea, în
vederea identificării problemelor cu care fiecare parte se confruntă în activităţile comune,
precum şi pentru găsirea unor soluţii optime.
În vederea unei informări corecte şi la timp a judecătorilor şi grefierilor, în cursul
anului 2015, în cadrul folderului de informare judecători, au continuat a fi actualizate cele trei
secţiuni în care se regăsesc bazele de date puse la dispoziţie de către Baroul Iaşi, Colegiul
Consilierilor Juridici, Biroul Local de Expertize Tehnice şi Contabile şi Ministerul Justiţiei cu
toţi avocaţii, consilierii juridici şi experţii judiciari şi datele de contact ale acestora.
Relaţiile inter-instituţionale cu Barourile Iaşi şi Vaslui s-au derulat în condiţii bune,
comunicarea neprezentând bariere sau obstacole în fluxurile de informaţii.
Plecând de la premisa că o bună colaborare inter-instituţională impune o comunicare
permanentă între instanţe şi barouri în vederea identificării problemelor cu care fiecare parte
se confruntă în activităţile comune, precum şi pentru găsirea soluţiilor optime, și în anul 2015
au avut loc o serie de discuţii funcţionale punctuale, între reprezentanţi ai conducerilor celor
două instituţii, fiind stabilite măsuri comune din perspectiva atribuţiilor ce revin fiecărei
instituţii participante, pentru funcționarea corespunzătoare a instituțiilor implicate în
realizarea actului de justiție.
Sunt binevenite pentru anul următor, derularea unor măsuri care să vizeze: seminarii
de formare continuă comune, la nivel descentralizat, în scopul unei bune înfăptuiri a actului
de justiţie şi a unificării practicii judiciare, precum şi continuarea schimbului de informaţii
168
periodice la nivel instituţional, care să vizeze identificarea vulnerabilităţilor locale în
desfăşurarea şi organizarea activităţilor judiciare de interes comun, precum şi în scopul creării
unor bune practici.
Raporturile cu mass-media
Un loc aparte în cadrul relaţiilor instituţionale derulate la nivelul Curţii de Apel Iaşi şi
al instanţelor arondate l-a ocupat relaţia cu mass-media, în scopul asigurării unei informări a
publicului în mod corect, obiectiv şi profesional în legătură cu funcţionarea sistemului
judiciar.
Reprezentanţii Curţii de Apel Iaşi au oferit informaţiile solicitate, considerate esenţiale
pentru interesul public şi pentru buna informare a cetăţenilor. Comunicarea cu publicul larg
constituie un obiectiv prioritar al instanţelor, pentru atingerea căruia sunt respectate principiile
unui proces echitabil, al prezumţiei de nevinovăţie, al dreptului la viaţa privată şi de familie,
dar şi obligaţia de rezervă a muncii lor.
Deschiderea spre transparenţă asupra actului de justiţie, a modului de desfăşurare a
activităţii de judecată a prezentat un interes deosebit pentru presă, reflectat de aceasta în știrile
publicate în cursul anului anterior.
Pe de altă parte, s-a avut în vedere că asigurarea transparenţei actului de justiţie
presupune o informare corectă şi facilă a publicului cu privire la specificul activităţii de
judecată şi la procedurile administrative pe care trebuie să le parcurgă.
În planul activităţilor desfăşurate în anul 2015 în cadrul Curţii de Apel Iaşi, s-a avut în
vedere gradul ridicat de expunere mediatică a instanţei şi oportunităţile de informare şi
înţelegere corectă din partea publicului larg a mecanismelor şi condiţiilor concrete în care se
desfăşoară actul de justiţie.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice a emis 7 comunicate de presă, fiind acordate de
către purtătorii de cuvânt interviuri ori informaţii de fiecare dată când au fost solicitaţi în acest
sens, demers care a urmărit consolidarea procesului simetric de comunicare şi relaţionare cu
mass-media, justiţiabilii, societatea civilă în general.
Transparenţa actului de justiţie şi informarea corectă a opiniei publice prin intermediul
mass-media s-a realizat în anul 2015 și prin redarea informaţiilor către opinia publică, în
scopul constituirii unei percepţii obiective asupra sistemului judiciar şi din perspectiva
activităţilor şi eforturilor depline, realizate de corpul de judecători şi grefieri al curţii de apel
şi al instanţelor arondate.
169
Toate aceste acţiuni au contribuit şi contribuie la îmbunătăţirea relaţiei de colaborare
cu mass-media, venind astfel în întâmpinarea demersurilor întreprinse în scopul diminuării
percepţiei negative a publicului asupra sistemului judiciar.
Raporturile cu justiţiabilii
Plecând de la premisa că imaginea sistemului judiciar este reflectată de modalitatea în
care justiţiabilii şi publicul percep activitatea desfăşurată în cadrul instanţelor de judecată şi că
această imagine este dependentă şi de interacţiunile directe, de primele raporturi stabilite între
justiţiabil şi personalul din cadrul compartimentelor ce oferă informaţii şi servicii părţilor
(arhivă, registratură, birou informaţii publice), s-au luat măsuri ca aceste compartimente să
funcţioneze în cadrul unui program de lucru de natură a asigura consultarea în condiţii optime
a dosarelor, iar cetăţenii să obţină informaţii utile în vederea participării la procedurile
judiciare.
Raporturile propriu-zise ale justiţiabililor cu instanţele s-au desfăşurat în limitele
impuse de dispoziţiile Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de
soluţionare a petiţiilor, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 233/2002, precum şi de
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Pe aceeaşi linie a activităţilor concrete desfăşurate în cadrul Curţii de Apel Iaşi, la
nivelul comunicării publice, s-au înscris şi activităţile privind oferirea de informaţii accesibile,
corecte şi complete prin intermediul Biroului de Informare și Relații Publice, al portalului
instanţei sau prin afişare la avizier, distribuirea ghidurilor de orientare pentru justiţiabili,
asigurarea operabilităţii infodesk-urilor.
Totodată, a continuat demersul privind organizarea în data de 23 octombrie 2015 a
manifestării „Ziua uşilor deschise”, prilej cu care persoanele interesate care au dorit să
viziteze sediul instanţei, au avut posibilitatea să urmărească modalitatea de desfăşurare a
activităţii în unele compartimente din cadrul instanţei. Persoanelor interesate li s-au oferit
materiale informative cu privire la dispoziţii ale noului Cod civil și ale noului Cod de
procedură civilă, precum şi „Ghiduri de orientare pentru justiţiabili”, materiale care sunt, de
altfel, puse în permanenţă la dispoziţia publicului la Biroul de Informare şi Relaţii Publice.
În anul 2015 s-au înregistrat 112 de cereri formulate în temeiul Legii nr. 544/2001
(faţă de 115 cereri în anul precedent), care au vizat următoarele domenii:
170
Tabel 89
Nr. crt. Domeniu Număr cereri1. Acreditare jurnalişti 4
2. Cereri studiere dosare formulate de jurnalişti 42
3. Cereri de furnizare informaţii publice 66
Grafic 303.57%
37.50%
58.93%
Acreditare jurnalişti Cereri studiere dosare formulate de jurnaliştiCereri de furnizare informaţii publice
Domenii cereri B.I.R.P.
Cererile de informaţii publice au vizat următoarele domenii de interes:Tabel 90
Nr. crt.
Domeniu Număr cereri
1. informaţii cuprinse in documentele produse sau gestionate de instanţa 41
2. Informaţii statistice 7
3. Alte informaţii 18
Grafic 31
62.12%10.61%
27.27%
informaţii cuprinse in docu-mentele produse sau gestionate de instanţaInformaţii statisticeAlte informaţii
Domenii de interes
171
În cursul anului 2015 au fost înregistrate 153 petiţii formulate în baza Ordonanței
Guvernului nr. 27/2002 aprobată prin Legea nr. 233/2002, cărora li s-a dat o rezolvare legală,
principalele solicitări ce se regăsesc în petiţiile sau cererile adresate Curţii de Apel Iaşi vizând
solicitări de consultanţă juridică, nemulţumiri legate de modul de soluţionare a dosarelor,
informaţii despre stadiul dosarelor, solicitări privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti,
ş.a.
Procentual, cele 153 petiţii înregistrate la Biroul de Informare şi Relaţii Publice care
au vizat aspectele menţionate sunt evidenţiate astfel:
Tabel 91Solicitări de consultanţă juridică 2,61%Nemulţumiri legate de modul de soluţionare al dosarelor 44,44
%Informaţii despre stadiul procesual al dosarelor 2,61%Primirea în audienţă 2,61%Petiţii conexate la alte petiţii 3,98%Petiţii clasate 18.30
%Altele 18,30
%Solicitări care exced competenţa Curţii de Apel Iaşi 4,57%Memorii înaintate către alte instituții 2,79%
Grafic 32
2.60%
44.44%
2.61%2.61%3.98%
18.30%
18.30%
4.57% 2.79%Solicitări de consultanţă juridică Nemulţumiri legate de modul de
soluţionare al dosarelor Informaţii despre stadiul pro-cesual al dosarelor
Primirea în audienţă
Petiţii conexate la alte petiţii Petiţii clasate Altele Solicitări care exced competenţa
Curţii de Apel Iaşi Memorii înaintate către alte insti-tuții
Aspecte vizate de petiționari
În continuarea liniei directoare inițiată în anul 2014, o atenţie sporită a fost acordată și
pe parcursul anului 2015 menținerii calităţii răspunsurilor comunicate petiţionarilor,
172
urmărindu-se ca acestea să răspundă punctual solicitărilor şi, în acelaşi timp, să constituie un
îndrumar pentru petiţionari.
Plecând de la premisa că imaginea sistemului judiciar este reflectată și de modalitatea
în care justiţiabilii şi publicul percep activitatea desfăşurată în cadrul instanţelor de judecată şi
că această imagine este dependentă şi de interacţiunile directe, de primele raporturi stabilite
între justiţiabil şi personalul din cadrul compartimentelor ce oferă informaţii şi servicii
părţilor (arhivă, registratură, birou informaţii publice), conducerea Curţii de Apel Iaşi a luat
măsuri pentru ca programul de lucru al acestor compartimente să asigure consultarea în
condiţii optime a dosarelor, iar cetăţenii să obţină informaţii utile în vederea participării la
procedurile judiciare, fiind vizat și un alt obiectiv important, respectiv plasarea conduitei
personalului din cadrul acestor compartimente faţă de public pe coordonate de optimă
relaționare instituțională.
Actualizarea permanentă a portalului Curţii de Apel Iaşi a contribuit la furnizarea de
informaţii utile cetăţenilor în legătură cu derularea procedurilor judiciare. Această măsură,
alături de publicarea pe portalul instanţelor a informaţiilor detaliate privind organizarea şi
funcţionarea instanţelor, drepturile procesuale ale părţilor, condiţiile desfăşurării anumitor
proceduri judiciare, precum şi punerea la dispoziţie a informaţiilor prin intermediul info-
chioşcurilor instalate s-au circumscris unor măsuri care au contribuit la îmbunătăţirea
percepţiei cetăţenilor asupra actului de justiţie şi al transparenţei acestuia.
Participarea la diferite programe şi raporturile cu organismele societăţii
civile
Pe parcursul anului 2015, în temeiul unei colaborări iniţiate în anii precedenţi cu
Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, studenţii acestei instituţii
de învăţământ superior au efectuat stagii de practică la Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi şi
Judecătoria Iaşi, sub îndrumarea unor magistraţi din cadrul acestor instanţe, în temeiul unor
protocoale instituţionale, ce au ca principal obiectiv facilitarea efectuării de către studenţii
facultăţii a activităţilor de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti.
În cursul anului 2015 a continuat colaborarea dintre Curtea de Apel Iaşi şi Asociaţia
Europeană a Studenţilor în Drept - ELSA, în special în domeniul facilitării activităţilor de
practică de specialitate, în toamna anului 2015 fiind încheiat un nou acord de parteneriat în
acest sens, pentru luna noiembrie 2015.
În anul 2015, ca și în anii anteriori, Curtea de Apel Iași și-a deschis porțile pentru
elevii Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iași (06.04.2015), Colegiului
„Richard Wurmbrand” (07.04.2015), Colegiului Național „Emil Racoviță” Iași, Colegiului
173
Național ,,Mihai Eminescu” Iași și Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” Iași (08.04.2015) și
Colegiului Național Iași (09.04.2015) cu prilejul săptămânii ,,Școala altfel: Să știi mai
multe, să fii mai bun”, ocazie cu care aceștia au vizitat unele compartimente ale instanței, au
participat la ședințe de judecată și au avut ocazia de a simula procese.
Elevii au avut posibilitatea de a adresa întrebări judecătorilor în legătură cu activitatea
ce se desfășoară în instanțele de judecată, vizitele fiind un prilej pentru a li se prezenta, pe
înțelesul lor, aspecte privind organizarea instanței, procesele civile și penale, profesia de
judecător.
În data de 13 octombrie 2015, la sediul Curţii de Apel Iaşi, a fost semnat Protocolul
de colaborare între Curtea de Apel Iaşi din România şi Curtea de Apel Bălţi din
Republica Moldova, având drept premise necesitatea creării unui angajament bilateral pe
termen lung și a unui cadru adecvat schimbului de informații între părți şi preocuparea
comună pentru consolidarea independenţei justiţiei și îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie,
prin ridicarea nivelului de formare profesională continuă a judecătorilor și a personalului
auxiliar al instanțelor.
În derularea protocolului se va pune accent pe cunoaşterea specificităţii sistemelor
judiciare naționale, pe elemente de cooperare judiciară internaţională şi pe jurisprudenţa
relevantă şi bunele practici.
Obiectivele propuse prin protocolul de colaborare vor fi realizate prin schimbul
reciproc de informații și experiență în domeniul juridic, organizarea unor întâlniri de lucru
comune între judecătorii și personalul auxiliar al celor două instanţe în scopul formării
profesionale a acestora pe probleme de interes comun şi cooperarea în alte probleme judiciare
care prezintă interes pentru ambele părți.
Primul seminar de formare profesională continuă româno-moldovenesc organizat în
cadrul acestui parteneriat a avut loc la sediul Curții de Apel Iași, în data de 11.12.2015, cu
participarea a 24 de judecători moldoveni și români.
În cursul anului 2015, Curtea de Apel Iaşi a colaborat cu autorităţi judiciare străine,
precum şi cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în materie (spre exemplu, Interpol) cu
ocazia numeroaselor cereri de cooperare judiciară internaţională.
În perioada 14-25 septembrie 2015, în cadrul programului de schimb de magistrați
între statele europene intitulat „Programul de schimb al autorităților judiciare”, organizat de
Institutul Național al Magistraturii în colaborare cu Rețeaua Europeană de Formare
Judiciară (EJTN), șase judecători din Germania, Spania și Italia au efectuat un stagiu la
sediul Curții de Apel Iași.
174
Pe parcursul săptămânii petrecute la instanțele ieșene magistrații au participat la
întâlniri și discuții de caz cu judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași și au asistat la dezbateri
pe teme de drept civil, drept administrativ, dreptul muncii, dreptul familiei și drept penal în
cadrul instanței.
În același cadru al programului de schimb de magistrați între statele europene intitulat
„Programul de schimb al autorităților judiciare”, organizat de Institutul Național al
Magistraturii în colaborare cu Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), în luna iunie
2015, au fost prezenți la Curtea de Apel Iași zece procurori din Suedia, Polonia, Germania și
Bulgaria, magistrați care au efectuat stagiul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași.
Pentru perioada următoare, Curtea de Apel Iaşi şi instanţele din circumscripţia sa
teritorială îşi manifestă disponibilitatea de a încuraja şi promova parteneriatele cu
organizaţiile neguvernamentale, dar şi colaborarea cu instanţe, instituţii şi organisme
internaţionale, în general, manifestându-şi disponibilitatea pentru organizarea/realizarea de
seminarii, de ateliere de lucru, de studii, de sondaje de opinie etc. pe diverse teme, în scopul
formării profesionale continue a judecătorilor, cooperării judiciare internaţionale,
îmbunătăţirii actului de justiţie şi asigurării transparenţei acestuia.
175
Capitolul VI: Concluzii
Activitatea desfăşurată de Curtea de Apel Iaşi şi instanţele din circumscripţie în anul
2015 a fost în continuare marcată de amplul proces de reformare normativă a sistemului de
drept românesc. Întregul corp profesional a parcurs, cu profesionalism și capacitate de
adaptare, o perioadă de intense asimilări și reașezări.
Anul 2015 a însemnat și funcționarea în Noul Palat de Justiție din Iași, edificiu care
găzduiește Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași și care consolidează capacitatea
administrativă a instanțelor ieșene, asigurând o infrastructură ce întrunește condițiile de
funcționalitate, de modernitate, de demnitate și de reprezentativitate normale pentru o instanță
judecătorească.
Noul sediu contribuie, pe de o parte, la sporirea accesibilității instanței, a gradului de
satisfacție a cetățenilor și, implicit, a nivelului de încredere în justiție, ca serviciu public, iar,
pe de altă parte, sprijină efortul conjugat al judecătorilor și personalului auxiliar, în procesul
complex și, deopotrivă, provocator, de cunoaştere, interpretare şi aplicare a noilor coduri,
consolidând profesionalismul acestora și protejând integritatea instanței.
Din perspectiva indicatorilor de performanță – concepuți ca un instrument de
introspecţie analitică a propriei activităţi la nivelul instanţei, de stabilire a mijloacelor de
îmbunătăţire a acestei activităţi şi de creştere a gradului de eficienţă – Curtea de Apel Iaşi, în
anul 2015, a fost o instanță foarte eficientă, iar împreună cu celelalte instanțe din
circumscripție a fost o curte de apel eficientă.
Între cauzele care au determinat, pentru unele instanțe, încadrarea indicatorului
„Redactări peste termenul legal” într-un grad de eficiență mai scăzută se includ, pe de o parte,
gradul de încărcare a judecătorilor, complexitatea deosebită a unor cauze, modificările
legislative de amploare care au avut drept consecință alocarea unui interval de timp
substanțial mai mare pentru însușirea și aplicarea lor, iar, pe de altă parte, modalitatea de
evidențiere în statisEcris a dosarelor restante (în funcție de data închiderii documentului final
și doar cu luarea în calcul a dosarelor soluționate prin hotărâre, nu și a celor în care se
pronunță încheieri), precum și omisiunea închiderii documentului final, în unele cazuri, de
către grefierul de ședință.
Analiza indicatorilor statistici cantitativi, reprezentativi pentru actul de justiţie,
evidenţiază şi pentru anul 2015 un nivel bun al performanţei în activitatea Curţii de Apel Iaşi,
care creează premisele furnizării către justiţiabili a unui serviciu public la un standard cât mai
apropiat de nevoile şi aşteptările acestora.
176
În acord cu tendința generală la nivel național, Curtea de Apel Iaşi şi instanţele
arondate au înregistrat o scădere cu 11,13% a volumului total al cauzelor aflate pe rol (cu
17269 dosare), de la 155.201 cauze în anul 2014, la 137.932 în anul 2015. Este de remarcat,
pe grade de jurisdicţie, o scădere a volumului de activitate atât la nivelul judecătoriilor (-
11,06%), cât şi la nivelul tribunalelor (-9%) şi al Curţii de Apel Iaşi (-18,75%), fiind totuși, de
notat, că procentul de reducere este sub nivelul celui general, corespunzător fiecărui grad de
jurisdicție.
Dinamica volumului de activitate înregistrat la Curtea de Apel Iaşi (aparat propriu) în
anul 2015 relevă următoarele tendinţe:
o scădere a numărului dosarelor nou intrate, cu 17,23% faţă de anul 2014, fiind de observat
că, după o perioadă de creştere constantă ce a condus la dublarea volumului în anul
2013 (12438), faţă de anul 2009, în anul 2015 a continuat tendinţa de scădere
înregistrată în anul anterior, revenindu-se la nivelul volumului de dosare nou intrate
din anul 2011 (7779); scăderea numărului cauzelor nou intrate s-a datorat în principal
scăderii acestui indicator la instanţele de fond (în special la tribunale), scăderi
semnificative având cauzele repetitive în materie de contencios administrativ
(restituire taxă poluare/taxa emisii poluante/timbru mediu) care în anii anteriori au
avut o pondere semnificativă în volumul cauzelor nou intrate pe rolul tribunalelor;
o scădere a numărului total al dosarelor aflate pe rol, cu 18,75% faţă de anul 2014, fiind de
observat şi în cazul acestui indicator că, după o perioadă de creştere constantă ce a
condus la dublarea volumului în anul 2013 (14676), faţă de anul 2009, în anul 2015 a
continuat tendinţa de scădere înregistrată în anul anterior, menţinându-se totuşi peste
nivelul anului 2011 (9037);
o scădere a numărului dosarelor soluţionate cu 19,74% faţă de anul 2014;
o scădere a stocului final de dosare cu 15,04%, de la 2676 dosare stoc inițial, la 2259 dosare
stoc final, în strânsă legătură cu reducerea volumului dosarelor nou intrate şi cu
menţinerea operativităţii la un nivel ridicat; este de observat, pe de o parte, faptul că,
din stocul final, un procent de 31,25% reprezintă dosarele nou intrate care au primit,
prin repartizare aleatorie, prim termen de judecată în anul 2016 ori care se află în
procedura de regularizare, iar, pe de altă parte, că datele statistice la nivelul curţilor
de apel referitoare la ponderea stocului în totalul cauzelor pe rol evidenţiază şi pentru
anul 2015 o pondere situată sub media la nivel naţional a stocului iniţial în totalul
cauzelor aflate pe rol şi, corelativ, o pondere situată peste media la nivel naţional a
cauzelor nou intrate, pentru Curtea de Apel Iaşi, ceea ce demonstrează atât
177
gestionarea eficientă a fluxului de dosare, cât şi reducerea considerabilă a duratei
procedurilor;
o scădere uşoară a indicelui de operativitate/ratei de soluţionare, cu 0,70%, calculată în raport
cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei minus cauze suspendate, şi cu
3,30%, calculată în raport cu volumul cauzelor nou intrate, fiind menţinută, ca şi în
anii anteriori, poziţionarea acestui indice de performanţă la nivelul mediei naţionale;
o scădere a încărcăturii pe judecător, cu 30,57%, raportat la schema de personal şi cu 28,88%
raportat la numărul de judecători care au funcţionat efectiv, ceea ce a permis un
studiu mai atent și mai amănunțit al dosarelor și a creat premisele sporirii calității
actului de judecată.
Este de amintit că, în raportările statistice la nivel naţional, încărcătura pe judecător
este calculată global, în funcție de totalul dosarelor pe rol (stoc + intrate), fără a se face
distincţie între stocul preluat şi volumul dosarelor nou intrate, fapt de natură să augmenteze
concluzia privitoare la nivelul ridicat al performanţei în activitatea Curţii de Apel Iași care a
înregistrat sistematic indicatori de operativitate foarte buni și durate reduse ale procedurilor
judiciare, ceea ce explică și poziționarea încărcăturii pe judecător ușor sub media națională
(623 cauze pe judecător la Curtea de Apel Iași în anul 2015 față de 675 media națională).
Analiza celorlalţi indicatori statistici de calitate evidenţiază o pondere a atacabilităţii
hotărârilor judecătoreşti de 3,61% raportat la numărul total al hotărârilor pronunţate, în
creştere uşoară cu 0,49%, situată sub media multianuală la nivel național pe ultimii doi ani
dinaintea anului de referință 2015, ceea ce denotă, implicit, o menţinere a gradului de
satisfacţie a justiţiabililor în raport cu calitatea actului de justiţie, respectiv un indice de
desființare de 0,56%, raportat la totalul hotărârilor pronunţate, ce reflectă, în continuare,
calitatea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Curtea de Apel Iaşi.
Măsurând performanța instanței și din punct de vedere al managementului fluxului
dosarelor, datele statistice pentru Curtea de Apel Iaşi arată că media duratei de soluţionate,
până la pronunţarea hotărârii, a fost în anul 2015 de 3,62 luni, conform aplicaţiei statisEcris,
iar durata medie de soluţionare, până la redactarea şi închiderea documentului de soluționare,
a fost de 4,91 luni.
Este de subliniat şi faptul că durata rezonabilă a procedurilor trebuie analizată prin
prisma efortului depus în anul 2015 pentru reducerea stocului de dosare, dar şi în corelaţie cu
un alt indicator de performanţă care demonstrează gestionarea eficientă a fluxului de dosare şi
anume un procent foarte bun de operativitate (rată de soluţionare) în ultimii ani, prin
comparaţie cu media naţională înregistrată la nivelul curţilor de apel.
178
În ceea ce priveşte indicatorul de performanţă privind ponderea dosarelor închise într-
un an, acesta este la un nivel foarte eficient, de 94,21%, pe parcursul anului 2015 fiind închise
în interval de un an 7554 hotărâri din totalul de 8018 hotărâri pronunţate.
Analiza comparativă cu privire la durata procedurii în procesele civile începute sub
imperiul legii noi a evidenţiat eficacitatea noilor reglementări în direcţia simplificării şi
accelerării procedurilor, preocuparea legiuitorului român pentru recunoaşterea şi clarificarea,
într-un termen optim şi previzibil, a drepturilor şi intereselor legitime deduse judecăţii
materializându-se în rezultate concrete pozitive.
Această evaluare relevă o reducere considerabilă a duratei procedurilor. Astfel, durata
medie de soluţionare a proceselor noi (calculată de la înregistrarea dosarului şi până la
pronunţarea soluţiei, fără a se include şi durata redactării şi închiderii documentului de
soluţionare) s-a redus în proporţie de 50,36% la fond, 65,96% în apel şi 59,42% în recurs.
Politica de resurse umane a Curţii de Apel Iaşi a avut la bază monitorizarea
permanentă a fluctuaţiilor de personal, acordându-se întâietate recrutării, selecţionării,
integrării, instruirii şi evaluării constante a performanţelor personalului pe fiecare domeniu de
activitate. Asigurarea unui management eficient al resurselor umane, în privinţa personalului
auxiliar şi a funcţionarilor publici, s-a concretizat în efectuarea demersurilor necesare şi
declanşarea procedurilor legale pentru ocuparea integrală a schemelor de personal şi pentru
accesul la forme de dezvoltare a carierei profesionale.
Managementul resurselor materiale exercitat în anul 2015 a urmărit, prioritar,
consolidarea capacităţii administrative, prin asigurarea unei infrastructuri adecvate,
demersurile instituţionale ale Curţii de Apel Iaşi vizând finalizarea (efectuarea recepției
finale) lucrărilor de investiţii privind edificarea noului sediu al Palatului de Justiţie din Iaşi
(obiectiv realizat în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar finanţat de Banca
Mondială) și asigurarea funcționării în condiții optime în noul edificiu.
În condițiile în care Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași funcționează deja în noul
sediu, este necesară punerea în valoare în condiții de maximă eficiență a spațiilor și a
suprafețelor destinate prestării de servicii către personal și publicul justițiabil, precum și
clarificarea aspectului privind natura juridică a dreptului în virtutea căruia cele două instanțe
își desfășoară activitatea în noul Palat de Justiție.
Anul 2015 a marcat și realizarea de către Compartimentul de informatică juridică din
cadrul Curții de Apel Iași a „Sistemului de afișare în timp real a informațiilor privind
desfășurarea ședințelor de judecată în săli”, destinat informării în condiții optime a
publicului justițiabil cu privire la activitatea de judecată desfășurată de Curtea de Apel Iași și
179
Tribunalul Iași în sediul Palatului de Justiție Iași, prin afișarea în timp real, la ușa sălii unde se
desfășoară ședința de judecată, a cauzelor care sunt în momentul respectiv în curs de audiere
și a soluțiilor pentru dosarele care au fost discutate, și fluidizării fluxului justițiabililor în
sălile de judecată, sistem care a fost implementat în noul Palat de Justiție din Iași. Ulterior,
sistemul dezvoltat în cadrul Curții de Apel Iași a fost extins la nivel național, Ministerul
Justiției alocând fondurile necesare.
În anul 2015, Camera de Conturi a județului Iași a desfășurat o misiune de audit
financiar la Curtea de Apel Iași, încheiată cu emiterea certificatului de conformitate a
situațiilor financiare întocmite de Curtea de Apel Iași pentru exercițiul financiar al anului
2014.
Sub aspectul gestionării resurselor financiare alocate, preocuparea Curţii de Apel Iaşi a
vizat asigurarea unei finanţări adecvate a instanţelor.
Resursele financiare limitate şi insuficiente în raport cu nivelul nevoilor bugetare ale
instanţelor nu au afectat totuşi funcţionalitatea acestora, gestionarea fondurilor alocate având
drept obiectiv prioritar consolidarea capacităţii administrative, prin asigurarea unei
infrastructuri adecvate şi folosirea echitabilă şi eficientă a resurselor disponibile.
Activitatea instanţei în anul 2015 a fost în continuare influenţată de producerea din
plin a efectelor noilor coduri, dar şi de frecventele modificări ale Regulamentului de ordine
interioară al instanțelor judecătorești, împrejurări care au impus întregului corp profesional
continuarea derulării unor intense acţiuni de formare în scopul asimilării sistemice şi
riguroase, aprofundării, interpretării şi aplicării unitare a noilor instituţii juridice.
În condițiile în care sursele generatoare de practică judiciară neunitară nu s-au
diminuat, instanțele au adoptat diverse măsuri şi metode pentru asanarea ori măcar limitarea
acestui fenomen, manifestând o preocupare constantă şi accentuată pentru utilizarea eficace a
tuturor mecanismelor, instrumentelor şi pârghiilor legale şi procedurale pentru a preveni şi,
după caz, înlătura divergenţele existente în propria jurisprudenţă, dar şi în raport cu
jurisprudenţa naţională, la acțiunile de unificare a practicii judiciare fiind avute în vedere, ca
prioritate, eficienţa demersului pentru unificarea jurisprudenței şi creşterea gradului de
conştientizare în rândul judecătorilor asupra importanţei soluţiilor unitare, considerând că
remedierea sau prevenirea divergenţelor de practică necesită un dialog constructiv între
judecători, bazat pe argumente juridice.
În anul 2015, la stabilirea domeniilor şi temelor prioritare de formare profesională a
judecătorilor şi a personalului auxiliar au fost avute în vedere atât cerinţele impuse de
180
aplicarea noilor reglementări, în materie civilă şi penală, cât şi necesităţile de formare
rezultate din opţiunile şi specializarea judecătorilor.
Demersurile instituționale pentru funcționarea în bune condiții în noul sediu,
pregătirea logistică şi administrativă a Curţii de Apel Iaşi şi a instanţelor arondate şi
organizarea adecvată a pregătirii profesionale pentru punerea în operă a noilor coduri,
gestionarea eficientă a resurselor umane şi materiale disponibile, reducerea duratei şi
simplificarea procedurilor judiciare, sporirea accesibilităţii instanţei ca serviciu public,
precum şi dezvoltarea unei culturi a încrederii şi simetriei comunicării interne şi externe s-au
constituit, și în anul 2015, în tot atâtea oportunităţi şi reale provocări ale misiunii întregului
colectiv.
Acceptând criticile justificate, identificând punctele vulnerabile şi îmbunătăţind
performanţa, eforturile conjugate ale întregului corp profesional al Curții de Apel Iași și
instanțelor din circumscripție își pot afla reflecția adecvată în consolidarea încrederii și
respectului societății pentru actul de justiție.
Preşedinte al Curţii de Apel Iaşi,
Judecător Cristina TRUŢESCU
Vicepreședinte, Vicepreședinte,
Judecător Diana-Mihaela CHEPTENE-MICU Judecător Iustinian OBREJA-MANOLACHE
181
Anexa 1
Dinamica activităţii instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi în anul 2015 situaţie comparativă 2014 -2015
Instanţa AnulStoc
iniţialDosare
noiTotal
dosare rol
Total dosare
soluţionateStoc final Suspendate Operativitate
4/(3-6)Operativitate
4/2
1 2 3 4 5 6 7 8
Curtea de Apel Iaşi
2014 3466 9183 12649 9990 2659 351 81,23% 108,79%2015 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%
tendinţe -22,79% -17,23% -18,75% -19,74% -15,04% -8,55% -0,7 -3,3
Tribunalul Iaşi
2014 14826 18528 33354 19586 13768 1231 60,97% 105,71%2015 13762 16804 30566 20634 9932 936 69,64% 122,79%
tendinţe -7,18% -9,30% -8,36% 5,35% -27,86% -23,96% 8,67 17,08
Tribunalul Vaslui
2014 2617 6091 8708 6135 2573 231 72,37% 100,72%2015 2611 5098 7709 5731 1978 153 75,85% 112,42%
tendinţe -0,2% -16,3% -11,5% -6,6% -23,1% -33,8% 3,48 11,7
Judecătoria Iaşi
2014 16730 45879 62609 46082 16527 1326 75,20% 100,44%2015 16768 37825 54593 39258 15335 1225 73,56% 103,79%
tendinţe 0,23% -17,55% -12,80% -14,81% -7,21% -7,62% -1,64 3,35
Judecătoria Paşcani2014 2356 6471 8827 6779 2048 233 78,88% 104,76%2015 1991 5611 7602 5515 2087 200 74,51% 98,29%
tendinţ -15,49% -13,29% -13,88% -18,65% 1,90% -14,16% -4,37 -6,47
182
e
Judecătoria Hîrlău
2014 1347 2243 3590 2250 1340 76 64,03% 100,31%2015 895 1937 2832 2006 826 79 72,87% 103,56%
tendinţe -33,56% -13,64% -21,11% -10,84% -38,36% 3,95% 8,84 3,25
Judecătoria Răducăneni
2014 388 1238 1626 1225 401 58 78,13% 98,95%2015 401 861 1262 948 314 26 76,70% 110,10%
tendinţe 3,35% -30,45% -22,39% -22,61% -21,70% -55,17% -1,43 11,15
Judecătoria Vaslui
2014 2479 9719 12198 9746 2452 222 81,38% 100,28%201 2477 8808 11285 8854 2431 170 79,66% 100,52%
tendinţe -0,08% -9,37% -7,48% -9,15% -0,86% -23,42% -1,72 0,24
Judecătoria Bârlad
2014 1671 6384 8055 6520 1535 62 81,57% 102,13%2015 1575 6786 8361 6636 1725 96 80,29% 97,79%
tendinţe -5,75% 6,30% 3,80% 1,78% 12,38% 54,84% -1,28 -4,34
Judecătoria Huşi
2014 758 2827 3585 2820 765 53 79,84% 99,75%2015 778 2667 3445 2680 765 64 79,27% 100,49%
tendinţe 2,64% -5,66% -3,91% -4,96% 0,00% 20,75% -0,57 0,74
Total instanţe
2014 46638 108563 155201 111133 44068 3843 73,42% 102,37%2015 43934 93998 137932 100280 37652 3270 74,47% 106,68%
tendinţe -5,80% -13,42% -11,13% -9,77% -14,56% -14,91% 1,05 4,31
Total judecătorii2014 25729 74761 100490 75422 25068 2030 76,60% 100,88%2015 24885 64495 89380 65897 23483 1860 75,29% 102,17%
183
tendinţe -3,28% -13,73% -11,06% -12,63% -6,32% -8,37% -1,31 1,29
Total tribunale
2014 17443 24619 42062 25721 16341 1462 63,35% 104,48%2015 16373 21902 38275 26365 11910 1089 70,90% 120,38%
tendinţe -6,13% -11,04% -9,00% 2,50% -27,12% -25,51% 7,55 15,9
Total Tribunalul Iaşi + judecătorii
2014 35647 74359 110006 75922 34084 2924 70,90% 102,10%2015 33817 63038 96855 68361 28494 2466 72,42% 108,44%
tendinţe -5,13% -15,22% -11,95% -9,96% -16,40% -15,66% 1,52 6,34
Total Tribunalul Vaslui + judecătorii
2014 7525 25021 32546 25221 7325 568 78,87% 100,80%2015 7441 23359 30800 23901 6899 483 78,84% 102,32%
tendinţe -1,12% -6,64% -5,36% -5,23% -5,82% -14,96% -0,03 1,52
184
Anexa 2
Indicatorii de eficiență înregistrați la Curtea de Apel Iași și instanțele arondate
Instanţa
E 1 E 2 E 3 E 4 E 5 E 6RATA DE
SOLUŢIONARE A
DOSARELOR (OPERATIVIT
ATEA)
VECHIME DOSARE ÎN
STOC
PONDEREA DOSARELOR ÎNCHISE ÎNTR-UN
AN
DURATA MEDIE DE SOLUŢION
ARE
REDACTĂRILE PESTE
TERMENUL LEGAL
GRAD DE EFICIENŢĂ CUMULAT
Curtea de Apel Iaşi foarte eficient foarte
eficientfoarte
eficient satisfăcător foarte eficient
Tribunalul Iaşi foarte eficient satisfăcător foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Tribunalul Vaslui foarte eficient satisfăcător foarte eficient
foarte eficient satisfăcător eficient
Judecătoria Iaşi eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Judecătoria Paşcani satisfăcător foarte
eficientfoarte
eficientfoarte
eficient satisfăcător eficient
Judecătoria Hîrlău eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient eficient foarte
eficientJudecătoria Răducăneni foarte eficient eficient foarte
eficientfoarte
eficient ineficient eficient
Judecătoria Vaslui eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient satisfăcător foarte
eficient
Judecătoria Bârlad satisfăcător foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient
Judecătoria Huşi eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient satisfăcător foarte
eficientTotal judecătorii arondate Curţii de Apel Iaşi
eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Total tribunale (Iaşi + Vaslui) foarte eficient satisfăcător foarte
eficientfoarte
eficient ineficient eficient
Total Tribunalul Iaşi + judecătorii arondate
foarte eficient eficient foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Total judecătorii arondate la Tribunalul Iaşi
eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
Total Tribunalul Vaslui + judecătorii arondate
eficient foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient satisfăcător foarte
eficient
Total judecătorii arondate la Tribunalul Vaslui
satisfăcător foarte eficient
foarte eficient
foarte eficient satisfăcător eficient
Total Curtea de Apel Iaşi + instanţe arondate
foarte eficient eficient foarte eficient
foarte eficient ineficient eficient
185