4
Nr. 85. Anni LXXIV. Braşov, Loni-Marţi In 19 Aprilie (2 Hain) 1911. Io *9 Apare în fiecare zi de lucru. Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe V2 *n cor., po '/« an 6 cor. Pentru România şi atrein&tate pe an 40 franci, pe Va ui 80 franci., pe 7« «n 10 franci. Numfir de Duminecă 8 franci pe an. - - . _____________________ _______________ Redacţia, Tipografia şi Administraţia: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226. Pentru Braşov cu dusul acasâ pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe i/i an 10 cor., pe 7« an 6 cor. Un număr 10 bani. In- serate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani. Cuvinte arhiereşti. firi, la Dumineca Tomii, a’au deschis i mitrele eparh'ifOT noastre ortodoxe se- afdBoa anuală a sinoadelor bisericeşti. In discursurile de deschidere prelaţii noştri au schiţat situaţia gravă a bisericii şi şcoaiei române, dând noui îndemnuri deputaţilor şi o b ş te i credincioşilor spre a lacra şi a jertfi pentru biserică şi institu- ei şi astfel a promova binele şi feri- neamului. Dăm azi vorbirea de deschidere a Sale I. P. S. Domn archiepiscop şi mitropolit Meţianu, cu care a deschis si- iodul arhidiecezan din Sibiiu. Frumosul discurs este urm ătorul: Christos a înviat! Domnilor deputaţi! Cu mare bucurie am aşteptat şi |euîntrunirea d-voastră, în acest si- arhidiecezan, d-lor deputaţi, nu |numai să aveţi ocaziuneavă informa ieaproape, despre stăruinţele şi lu- | dările afacerilor noastre bisericeşti, şi epitropeşti, din periodul trecut, dar şi pentruca să ne acor- ţi valorosul d-voastre concurs şi la |lucrările noastre viitoare. Deci salu- ttadu-vă cordial, vă implor dela ceriu [incă mulţi ani de conlucrare rodnică, îl cel mare al binelui şi fericirii Şi până să ajungeţi, d-lor depu- taţi, a vă informa mai deaproape din npoartele conzistoriale, despre lucră- noastre din periodul trecut, amin- tesc şi aici, pe scurt, că şi acest pe- a fost de grele încercări pentru mica noastră, mai ales pentrucă cursul lui a întrat în viaţă noua I lege şcolară, articolul XXVII din anul 1907, pe care l-a excepţionat şi bi- Iserica noastră pe când acela era nu- li proiectat. Prin acea lege condiţionându-se |existenţa şcoalelor confesionale dela edificii corăspunzătoare, dela urcarea lefilor învăţătoreşti şi alte asemenea cerinţe: poporul nostru, în zelul şi însufleţirea sa de a-şi conserva şcoa- lele confesionale, şi-ar ijnpus, de bună voie, sarcini grele,^atât la zidiri de şcoli nouă, corăspunzătoare legii şi la renoirea celor defectuoase, cât şi la urcarea lefilor învăţătoreşti; şi aşa nu numai comunele noastre biseri- ceşti mai mari, dar şi o parte dintre cele mai mici au ajuns a-şi susţinea şcoalele confesionale, unele cu, iar altele fără ajutor dela stat. Intr-a- ceea însă nici comunele mai mici n-au abandonat şcoalele lor confesio- nale, ci şi-au reservat a le reactiva când vor ajunge a procura măcar în parte mijloacele necesari spre acea- sta, şi când de altă parte vor putea fi mai bine sprijinite şi din fondul cultural, acum încă prea modest. Pentruca să cunoaşteţi şi d-voa- stră, domnilor deputaţi, spiritul de jertfă manifestat de poporul nostru în aceasta mare cauză, aflu de bine a vă aminti, cum mai multe dintre comunele noastre bisericeşti şi-au impus, de bună voie, sarcini şi con- tribuiri considerabile, dela 50 până la câte 100 coroane, ba unele şi peste câte 100 coroane, de familie, pentru zidiri de şcoli nouă, şi apoi separat, pe tot anul, câte 20 până Ia 30 coroane, de familie, pentru aco- perirea lefilor învăţătoreşti. Asemenea sarcini însemnate şi-au mai impus unele comune şi pentru zidiri şi re- înoiri de biserici. Spre a ilustra mai bine acele frumoase jertfe, voiu indica aici nu- mai sumar, că în periodul trecut, adecă numai în curs de un an, pen- tru zidiri şi renoiri de şcoale confe- sionale, poporul nostru a jertfit suma de 631,985 coroane, pe lângă care sumă au mai concurs şi fondurile consistoriale, şi mai ales nou înfiinţa- tul fond cultural, cu 150,000 coroane. Astfel numai pentru şcoale s-au jert - fit 781,935 coroane, iar pentru bise- rici s-a jertfit suma de 492,905 co- roane; la olaltă deci s-au jertfit pen- tru işcoale şi biserici suma de 1.274,780 coroane, în anul trecut. ■p . * Cu mare recunoştinţă ţin să a- mintesc aici, d-lor, că la aceste jertfe a concurs şi marele filantrop, d-nul Vasile Stroescu, cu 106.000 cor. par- tea cuvenită arhidiecezei din ofertul său de 216.000 cor. închinat mitro- poliei noastre. Dacă vom cerceta, d-lor, cine a desvoltat şi a cultivat în poporul nos- tru asemenea simţ de jertfă, vom afla, că numai buna noastră maică, biserica noastră strămoşască, numai ea a stimulat şi a însufleţit pe po- por la asemenea mari jertfe, pentru a-1 apropia tot mai mult de desăvâr- şirea, sau perfecţiunea intonată de întemeietorul ei, prin cuvintele: „Fiţi desăvârşiţi, precum este şi *Tatăl vos- tru cel din ceriu". Numai biserica străbună a inspirat în sufletul poporu- lui nostru dorul de înaintare în cul- tură religioasă, morală, izvorul binelui şi al fericirii oamenilor. Ce tezaur mare şi nepreţuit este biserica noastră, pentru noi, mai bine vom înţelege, d-lor, dacă vom cugeta, ce ar fi fost de noi, dacă n’am fi a- vut-o nici pe ea în tot trecutul nost?» dureros, şi ce ar fi şi acum de noi, dacă n’am avea-o ? De aceea, am comite cel mai greu păcat, în contra noastră înşine, în contra vii- torului nostru, dacă n’am ţinea cu toată tăria, şi dacă n’am apăra-o şi nu o am feri de orice influenţe şi ingerinţe dăunoase, precum şi dacă nu o am ajuta, şi dacă nu am îndem- na pe toţi ai noştri să o ajute din toate puterile la împlinirea sublimei sale misiuni, mai ales în aceste tim- puri grele, când, din multe părţi, se semnalează curente periculoase contra bisericei creştine, şi aşa şi în contra bisericei noastre. Asemenea păcat ar fi şi mai greu pentru noi, membrii acestui sinod, d-lor, pentrucă noi ne-am şi angajat solemn, a lucra din toate puterile la apărarea, sprijinirea şi întărirea bise- ricei noastre naţionale. Ne-am anga- jat, d-lor, unii prin oficiile bisericeşti în cari ne aflăm, alţii prin mandatele primite dela cler şi popor. Din aceste veţi binevoi a vedea, d-lor, că soar- tea bisericei noastre este şi în manile noastre. De aceea nouă ni se impune în- doita datorinţă, nu numai de a lucra noi înşine la susţinerea şi întărirea sfântului aşezământ al viitorului nos- tru, dar de a lua asupră-ne şi sarcina apostoliéi şi a binevesti tuturor alor noştri nepreţuitele daruri şi binefaceri ale bisericei străbune, de a însufleţi pe toţi tot la mai strânsă alipire de ea, de a binevesti şi a îndemna pe toţi la cultivarea simţului religios, al dragostei creştineşti, cătră toţi oa- menii, fără osebire de credinţă şi limbă, şi a manifesta aceasta şi prin fapte filantropice cătră deaproapele, precum şi prin sprijinirea bisericilor şi şcoalelor, după putinţă. Să binevestiţi, deci d-lor şi d- voastră acestea, şi alte asemenea, tu- turor alor noştri, şi aşa şi intelectua- lilor noştri, amintindu-le, că biserica şi poporul aşteaptă mai mult dela dânşii, nu numai pentrucă sunt supe- riori în inteligenţă şi mai cu bună stare materială, dar şi pentrucă mulţi dintre dânşii au studiat şi s’au ridi- cat cu ajutoare din fonduri bisericeşti, înfiinţate anume pentru creşterea de bărbaţi luminaţi, devotaţi bisericei şi poporului, şi că acum este rândul să-şi arete şi dânşii dragostea şi recunoş- tinţa cătră biserică şi popor. La cari toate, implorând eu şi din acest Ioc ajutorul cel puternic al prea bunului D-zeu, declar sesiunea sinodului arhidiecezan ordinar pentru anul 1911 de deschisă. FOILETONUL «GAZ. TRANS.t. Cronică Bucureşteană. De Mihail Sadoveanu. 0 zi de primăvară în Capitală. Bucureştenii nu prea cunosc poezia oraşului l o r ; v i a ţ a ş i - o p e t r e c in birouri, la Aperitive şi pe străzile pavate, care for- oează cea mai scurtă linie între localurile 1 sus şi căsuţele lor. Mai cunosc şo- naua, nu pentru ce are ea pitoresc, nu pentru un colţ de pădurice, ci pentru o bancă, pe c a r e s e a ş e a z ă ca să privească li anume ceasuri, în anume zile, echipă- rile luxoase, purtând pe cei in veci invi* diaţi. Nici la ş o s e a , nici în Cişmigiu nu fine B u c u r e ş te a n u l la ceasurile liniştii, când cântăreţii aripaţi îşi pornesc concer- ne gingaşe, când florile răspândesc par- fam fin, când sună în depărtări chemarea uui cuc. In ceasurile acestea, numai pâ- ndii singuratice rătăcesc pe alei, cu dra- gogţile lor de primăvară, chemate de mi- roral ierbii proaspete şi de cea dintâiu iu* I de aur. Toată lrumuseţea marginelor de ase- menea şi a î m p r e j u r i m i l o r , pentru bucu- reşteni e ca o ţară depărtată, cătră care viaţa lor nu năzuesc. Călătoria cu soa- cre şi cu copiii odată pe an, în câmpul moşilor, la vin acru şi la mititei presăraţi cu piper şi cu pulbere, întoarcerea în tramvaie ticsite, cu urlete grozave de trâmbiţi de carton, e alt-ceva. Nici odată n’am văzut pe Bucureştenii centrului spio- nând mahalaua poetică, cu grădiniţi cu- rate, cu fete frumoase; iar colţurile pline de poezie din împrejurimi, fericesc numai pe mahalagii. Şi mahalagiii nu sunt bucu- reşteni; ei îşi au orăşelele lor deosebite, viaţa lor şi petrecerile lor. Despre toate acestea vorbiam acum câţi-va ani într’o primăvară cu prietenul Dimitrie Anghe). Acuma, în una din zilele bune din Martie, m’am întâ'nit cu el iar, după o despărţire destul de lungă, — şi când l’am văzut, mi-am adus aminte de toate observaţiile noastre din trecut asu- pra unei primăveri bucureştene. Nu i-am spus însă nimic, nu i-am am intit nim ic; ne-am aşezat amândoi faţă în faţă la o masă din cafenea. L’am privit în tăcere; era trist, slăbit şi palid şi gândul meu era la primăvara de afară. Asupra sufletului prietenului meu apăsa o descurajare rece, ca o iarnă. In răstimpul cât nu ne văzusem, se petrecu- seră multe lucruri. Intre altele arsese ma- gazinul Luvru de pe Calea Victoriei. Odată cu Luvru însă arseseră şi cele două odăiţe alo poetului, — şi vorbind despre asta, Anghel fixa cu ochii mari, cerniţi, plini de odată de-o suferinţă adâncă. Câte lucruri se ţes în viaţa noastră! Lumini şi umbre, bucurii şi dureri.. Toate ne lasă câfe-o urmă. Şi in rafturile cu cărţi, în colţurile biroului, în sartare, în caetele cu note, în foi adunate şi îngălbe- nite dela o vreme, în scrisori, se află ri- sipită viaţa noastră întreagă. De multe-ori iarna, la gura sobei, când afară e vremea neprietenoasă şi când în odăiţă e aşa de bine> — în paginele unei cărţi ori între scrisori vechi îţi regăseşti trecutul cu me- lancolie şi cu regret... r II ascultam pe prieten ; îm i vorbia încet, c’un fel de trudă. Năcazurile şi su- ferinţele din vremea din urmă îl doborâ- seră, ş’acuma îşi petrecea zilele într’un li- niştit sanatoriu dela şosea. Toate i-au ars, îmi spunea el încet. Şi rafturile de poeţi aleşi, pe carei-a adu - nat cu răbdare ani şi ani de-arândul, poeţi ai tuturor literaturilor, cari au cântat toate bucuriile, toate disperările şi toate amorurile lumii şi ale veacurilor; s’au dus toţi prietenii cei buni ai ciasurilor de li- nişte. Au ars şi amintirile familiare, aceşti penaţi ai interiorurilor noastre, în care stăruesc par-că sufletele părinţilor. Au ars şi scrisorile cu şoaptele prietenilor depăr- taţi ori duşi. Au ars şi notele risipite pe foi, lumini de-o clipă, spre care în anume ceasuri se îndreaptă fantazia cu lumea ei. Au ars planuri de lucrări, şi un poem in- tim , i-a ars toată viaţa, — îmi spunea prietenul, pe când umblam încet pe Calea Victoriei. Ne apropiarâm de ruina Luvrului, înconjurată de schele, pe jumătate dă- râmate. Acolo sus, au fost toate. Acuma n'a rămas decât un punct închipuit, fără spri- jin în spaţiu. O vreme vor trece pe acoloy sboruri de paseri, fumurile oraşului, vân-|; turiie depărtărilor. A stat acolo mai aproa- *4 pe de cer decât cei îngreuiaţi de ani, ci- neva care le-a cântat. Pe urmă se va ri- dica o clădire şi în locul cel vechiu, în odăiţe se va adăposti o durere, ca într’un sălaş cunoscut. La toate acestea mă gândeam, pe când lângă mine păşea un om care nu mai avea nimic pe lume. Mi se pare curios par’că şi mie că vorbesc astfel despre un prieten,JJcare mâine se va ridica şi-şi va instruna din nou coar - dele. La noi însă, cele două mari cumpene sunt focul şi apa. O asemenea năpraznică întâmplare e jumătate de moarte; se mis- tue în flăcări ori în volburi munca trecu- tului şi rămăşiţele celeilalte jum ătăţi de viaţă... Ziua aceia de primăvară mi s’a părut tristă, deşi în jurul nostru se încrucişau numai figuri vesele, deşi lumina de pri-

Cuvinte arhiereşti.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68929/1/BCUCLUJ_FP...Nr. 85. Anni LXXIV. Braşov, Loni-Marţi In 19 Aprilie (2 Hain) 1911. Io *9 Apare în fiecare zi de lucru

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • Nr. 85. Anni LXXIV. Braşov, Loni-Marţi In 19 Aprilie (2 Hain) 1911.

    I o

    * 9

    Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe V2 *n cor., po '/« an 6 cor. Pentru România şi atrein&tate pe an 40 franci, pe Va ui 80 franci., pe 7« «n 10 franci. Numfir de Duminecă 8 franci pe an.- - ._____________________ _______________

    R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi A d mi n i s t r a ţ ia : B RA ŞOV , PIAŢA MARE Nr. 30.

    Telefon: Nr. 226.

    Pentru Braşov cu dusul acasâ pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe i / i an 10 cor., pe 7« an 6 cor. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

    Cuvinte arhiereşti.firi, la Dumineca Tomii, a’au deschis

    i mitrele eparh'ifOT noastre ortodoxe se- afdBoa anuală a sinoadelor bisericeşti.

    In d is c u rs u r ile d e d e s c h id e re p r e la ţ i i noştri au s c h i ţ a t s i t u a ţ ia g r a v ă a b is e r ic ii şi şcoaiei ro m â n e , d â n d n o u i în d e m n u r i deputaţilor şi o b ş te i c r e d in c io ş i lo r s p re a lacra şi a j e r t f i p e n t r u b is e r ic ă ş i in s t i tu -

    ei şi a s tfe l a p ro m o v a b in e le ş i fe r i- n eam ulu i.Dăm az i v o rb ir e a d e d e s c h id e re a

    Sale I. P . S. D o m n a rc h ie p is c o p şi mitropolit Meţianu, cu c a re a d e s c h is s i- iodul a rh id ie c e z a n d in S ib iiu .

    F ru m o su l d is c u r s e s te u r m ă t o r u l :

    Christos a în v ia t!Domnilor deputaţi!

    Cu mare bucurie am aşteptat şi | eu întrunirea d-voastră, în acest si-

    arhidiecezan, d-lor deputaţi, nu | numai să aveţi ocaziuneavă informa ieaproape, despre stăruinţele şi lu-

    | dările afacerilor noastre bisericeşti, şi epitropeşti, din periodul

    trecut, dar şi pentruca să ne acor- ţi valorosul d-voastre concurs şi la

    | lucrările noastre viitoare. Deci salu- ttadu-vă cordial, vă implor dela ceriu

    [incă mulţi ani de conlucrare rodnică, îl cel mare al binelui şi fericirii

    Şi până să ajungeţi, d-lor deputaţi, a vă informa mai deaproape din npoartele conzistoriale, despre lucră-

    noastre din periodul trecut, amintesc şi aici, pe scurt, că şi acest pe-

    a fost de grele încercări pentru mica noastră, mai ales pentrucă cursul lui a întrat în viaţă noua

    I lege şcolară, articolul XXVII din anul 1907, pe care l-a excepţionat şi bi-

    Iserica noastră pe când acela era nuli proiectat.

    Prin acea lege condiţionându-se |existenţa şcoalelor confesionale dela edificii corăspunzătoare, dela urcarea lefilor învăţătoreşti şi alte asemenea cerinţe: poporul nostru, în zelul şi

    însufleţirea sa de a-şi conserva şcoa- lele confesionale, şi-ar ijnpus, de bună voie, sarcini grele,^atât la zidiri de şcoli nouă, corăspunzătoare legii şi la renoirea celor defectuoase, cât şi la urcarea lefilor învăţătoreşti; şi aşa nu numai comunele noastre bisericeşti mai mari, dar şi o parte dintre cele mai mici au ajuns a-şi susţinea şcoalele confesionale, unele cu, iar altele fără ajutor dela stat. Intr-a- ceea însă nici comunele mai mici n-au abandonat şcoalele lor confesionale, ci şi-au reservat a le reactiva când vor ajunge a procura măcar în parte mijloacele necesari spre aceasta, şi când de altă parte vor putea fi mai bine sprijinite şi din fondul cultural, acum încă prea modest.

    Pentruca să cunoaşteţi şi d-voa- stră, domnilor deputaţi, spiritul de jertfă manifestat de poporul nostru în aceasta mare cauză, aflu de bine a vă aminti, cum mai multe dintre comunele noastre bisericeşti şi-au impus, de bună voie, sarcini şi con- tribuiri considerabile, dela 50 până la câte 100 coroane, ba unele şi peste câte 100 coroane, de familie, pentru zidiri de şcoli nouă, şi apoi separat, pe tot anul, câte 20 până Ia 30 coroane, de familie, pentru acoperirea lefilor învăţătoreşti. Asemenea sarcini însemnate şi-au mai impus unele comune şi pentru zidiri şi re- înoiri de biserici.

    Spre a ilustra mai bine acele frumoase jertfe, voiu indica aici numai sumar, că în periodul trecut, adecă numai în curs de un an, pentru zidiri şi renoiri de şcoale confesionale, poporul nostru a jertfit suma de 631,985 coroane, pe lângă care sumă au mai concurs şi fondurile consistoriale, şi mai ales nou înfiinţatul fond cultural, cu 150,000 coroane. Astfel numai pentru şcoale s-au jertfit 781,935 coroane, iar pentru biserici s-a jertfit suma de 492,905 co

    roane; la olaltă deci s-au jertfit pentru işcoale şi biserici suma de 1.274,780 coroane, în anul trecut.■p .

    * Cu mare recunoştinţă ţin să a- mintesc aici, d-lor, că la aceste jertfe a concurs şi marele filantrop, d-nul Vasile Stroescu, cu 106.000 cor. partea cuvenită arhidiecezei din ofertul său de 216.000 cor. închinat mitropoliei noastre.

    Dacă vom cerceta, d-lor, cine a desvoltat şi a cultivat în poporul nostru asemenea simţ de jertfă, vom afla, că numai buna noastră maică, biserica noastră strămoşască, numai ea a stimulat şi a însufleţit pe popor la asemenea mari jertfe, pentru a-1 apropia tot mai mult de desăvârşirea, sau perfecţiunea intonată de întemeietorul ei, prin cuvintele: „Fiţi desăvârşiţi, precum este şi *Tatăl vostru cel din ceriu". Numai biserica străbună a inspirat în sufletul poporului nostru dorul de înaintare în cultură religioasă, morală, izvorul binelui şi al fericirii oamenilor.

    Ce tezaur mare şi nepreţuit este biserica noastră, pentru noi, mai bine vom înţelege, d-lor, dacă vom cugeta, ce ar fi fost de noi, dacă n’am fi a- vut-o nici pe ea în tot trecutul nost?» dureros, şi ce ar fi şi acum de noi, dacă n’am avea-o ? De aceea, am comite cel mai greu păcat, în contra noastră înşine, în contra viitorului nostru, dacă n’am ţinea cu toată tăria, şi dacă n’am apăra-o şi nu o am feri de orice influenţe şi ingerinţe dăunoase, precum şi dacă nu o am ajuta, şi dacă nu am îndemna pe toţi ai noştri să o ajute din toate puterile la împlinirea sublimei sale misiuni, mai ales în aceste timpuri grele, când, din multe părţi, se semnalează curente periculoase contra bisericei creştine, şi aşa şi în contra bisericei noastre.

    Asemenea păcat ar fi şi mai greu pentru noi, membrii acestui sinod,

    d-lor, pentrucă noi ne-am şi angajat solemn, a lucra din toate puterile la apărarea, sprijinirea şi întărirea bisericei noastre naţionale. Ne-am angajat, d-lor, unii prin oficiile bisericeşti în cari ne aflăm, alţii prin mandatele primite dela cler şi popor. Din aceste veţi binevoi a vedea, d-lor, că soar- tea bisericei noastre este şi în manile noastre.

    De aceea nouă ni se impune îndoita datorinţă, nu numai de a lucra noi înşine la susţinerea şi întărirea sfântului aşezământ al viitorului nostru, dar de a lua asupră-ne şi sarcina apostoliéi şi a binevesti tuturor alor noştri nepreţuitele daruri şi binefaceri ale bisericei străbune, de a însufleţi pe toţi tot la mai strânsă alipire de ea, de a binevesti şi a îndemna pe toţi la cultivarea simţului religios, al dragostei creştineşti, cătră toţi oamenii, fără osebire de credinţă şi limbă, şi a manifesta aceasta şi prin fapte filantropice cătră deaproapele, precum şi prin sprijinirea bisericilor şi şcoalelor, după putinţă.

    Să binevestiţi, deci d-lor şi d- voastră acestea, şi alte asemenea, tuturor alor noştri, şi aşa şi intelectualilor noştri, amintindu-le, că biserica şi poporul aşteaptă mai mult dela dânşii, nu numai pentrucă sunt superiori în inteligenţă şi mai cu bună stare materială, dar şi pentrucă mulţi dintre dânşii au studiat şi s ’au ridicat cu ajutoare din fonduri bisericeşti, înfiinţate anume pentru creşterea de bărbaţi luminaţi, devotaţi bisericei şi poporului, şi că acum este rândul să-şi arete şi dânşii dragostea şi recunoştinţa cătră biserică şi popor.

    La cari toate, implorând eu şi din acest Ioc ajutorul cel puternic al prea bunului D-zeu, declar sesiunea sinodului arhidiecezan ordinar pentru anul 1911 de deschisă.

    FOILETONUL «GAZ. TRANS.t.

    Cronică Bucureşteană.D e Mihail Sadoveanu.

    0 zi d e p r im ă v a r ă în C a p ita lă . B u cu re ş te n ii n u p re a c u n o s c p o e z ia

    oraşului l o r ; v ia ţa ş i-o p e t r e c in b iro u r i , la Aperitive şi p e s t r ă z i le p a v a te , c a r e fo r - oează cea m ai s c u r tă l in ie î n t r e lo c a lu r ile

    1 sus şi c ă s u ţe le lo r . M ai c u n o sc şo - naua, nu p e n t r u ce a r e e a p i to re s c , n u pentru un c o l ţ d e p ă d u r ic e , ci p e n t r u o bancă, pe c a re se a ş e a z ă c a s ă p r iv e a s c ă li anume c e a su r i, în a n u m e z ile , e c h ip ă rile luxoase, p u r t â n d p e ce i in v ec i invi* diaţi. Nici la ş o se a , n ic i în C işm ig iu n u fine B u c u re ş te a n u l la c e a s u r i le l in iş t i i , când câ n tă re ţii a r ip a ţ i îş i p o rn e s c c o n c e r ne gingaşe, c â n d f lo r ile r ă s p â n d e s c p a r - fam fin, când s u n ă în d e p ă r tă r i c h e m a re a uui cuc. In c e a s u r i le a c e s te a , n u m a i p â ndii s in g u ra tice r ă tă c e s c p e a le i, cu d ra - gogţile lo r de p r im ă v a ră , c h e m a te d e m i- roral ierbii p ro a s p e te şi d e c e a d in tâ iu iu*

    I de au r.Toată l r u m u s e ţe a m a r g in e lo r d e a s e

    menea şi a îm p re ju r im ilo r , p e n t r u b u c u - reşteni e ca o ţ a r ă d e p ă r ta tă , c ă t r ă c a re

    viaţa lor n u n ă z u e sc . C ă lă to r ia cu s o a cre şi cu copiii o d a tă p e a n , în c â m p u l

    m o ş ilo r , la v in a c ru şi la m i t i te i p r e s ă r a ţ i cu p ip e r şi cu p u lb e re , în to a r c e r e a în t r a m v a ie t ic s i te , cu u r l e t e g ro z a v e d e t r â m b i ţ i d e c a r to n , e a lt-c e v a . N ici o d a tă n ’a m v ă z u t pe B u c u re ş te n i i c e n tr u lu i s p io n â n d m a h a la u a p o e tic ă , cu g r ă d in i ţ i c u r a te , cu f e te f r u m o a s e ; i a r c o l ţu r i le p lin e d e p o e z ie d in îm p re ju r im i , fe r ic e s c n u m a i p e m a h a la g ii . Ş i m a h a la g ii i n u s u n t b u c u - r e ş t e n i ; ei îş i a u o ră ş e le le lo r d e o se b ite , v ia ţa lo r şi p e t r e c e r i le lo r.

    D e sp re t o a t e a c e s te a v o rb ia m a c u m c â ţi -v a a n i î n t r ’o p r im ă v a ră cu p r ie te n u l D im itr ie A n g h e ). A c u m a , în u n a d in z ile le b u n e d in M a r tie , m ’a m î n t â 'n i t cu el ia r , d u p ă o d e s p ă r ţ i r e d e s tu l d e lu n g ă , — şi c â n d l’a m v ă z u t, m i-a m a d u s a m in te d e t o a t e o b s e r v a ţ i i le n o a s t r e d in t r e c u t a s u p r a u n e i p r im ă v e r i b u c u r e ş te n e . N u i-a m s p u s în s ă n im ic , n u i-a m a m in t i t n i m i c ; n e -a m a ş e z a t a m â n d o i f a ţă în f a ţă la o m a s ă d in c a fe n e a . L’a m p r iv i t în t ă c e r e ; e r a t r i s t , s lă b i t şi p a lid şi g â n d u l m e u e r a la p r im ă v a r a d e a fa ră .

    A s u p r a s u f le tu lu i p r ie te n u lu i m e u a p ă s a o d e s c u r a ja r e re c e , c a o ia rn ă . In r ă s t im p u l c â t n u n e v ă z u se m , s e p e t r e c u s e r ă m u l te lu c ru r i . I n t r e a l te le a r s e s e m a g a z in u l L u v ru d e p e C a le a V ic to r ie i. O d a tă cu L u v ru în s ă a r s e s e r ă şi ce le d o u ă o d ă i ţe a lo p o e tu lu i , — ş i v o rb in d d e s p r e a s ta , A n g h e l m ă fix a cu o ch ii m a ri , c e rn i ţ i , p lin i d e o d a tă d e -o s u f e r in ţă a d â n c ă .

    C â te lu c ru r i s e ţ e s în v ia ţa n o a s t r ă ! L u m in i şi u m b re , b u c u r ii ş i d u r e r i . . T o a te n e la s ă c â fe -o u rm ă . Şi in r a f tu r i l e cu c ă r ţ i , în c o l ţu r i le b iro u lu i , în s a r t a r e , în c a e te le c u n o te , în fo i a d u n a te ş i în g ă lb e n i t e d e la o v re m e , în s c r is o r i , s e a f lă r i s ip i tă v ia ţa n o a s t r ă în t r e a g ă . D e m u lte -o r i ia rn a , la g u r a so b e i, c â n d a f a ră e v re m e a n e p r ie te n o a s ă şi c â n d în o d ă i ţă e a ş a d e bine> — în p a g in e le u n e i c ă r ţ i o r i î n t r e s c r is o r i v e c h i î ţ i r e g ă s e ş t i t r e c u tu l cu m e la n c o lie şi cu re g re t . . .

    r II a s c u lta m p e p r ie te n ; îm i v o rb ia în c e t , c ’u n fe l d e t r u d ă . N ă c a z u r i le şi s u f e r in ţe le d in v re m e a d in u r m ă îl d o b o râ - s e r ă , ş ’a c u m a îş i p e t r e c e a z ile le î n t r ’u n l in i ş t i t s a n a to r iu d e la şo se a .

    T o a te i-a u a r s , îm i s p u n e a el în c e t . Ş i r a f tu r i l e d e p o e ţi a le ş i, p e c a r e i - a a d u n a t cu r ă b d a r e a n i şi a n i d e - a râ n d u l, p o e ţi a i t u t u r o r l i te r a tu r i lo r , c a r i a u c â n ta t t o a t e b u c u r iile , to a te d is p e r ă r i le ş i t o a t e a m o ru r i le lu m ii şi a le v e a c u r i lo r ; s ’a u d u s to ţ i p r ie te n i i cei b u n i a i c ia s u r i lo r d e l i n iş te . A u a r s şi a m in t ir i le fa m ilia re , a c e ş ti p e n a ţi a i i n t e r io r u r i l o r n o a s t r e , în c a re s t ă r u e s c p a r -c ă s u f le te le p ă r in ţ i lo r . A u a r s şi s c r is o r i le cu ş o a p te le p r ie te n i lo r d e p ă r t a ţ i o r i d u ş i. A u a r s ş i n o te le r i s ip i te pe fo i, lu m in i d e -o c lipă , s p r e c a r e în a n u m e c e a s u r i s e î n d r e a p tă f a n ta z ia c u lu m e a ei. A u a r s p la n u r i d e lu c ră r i , şi u n p o e m i n

    t im , i-a a r s t o a t ă v ia ţa , — îm i s p u n e a p r ie te n u l , p e câ n d u m b la m în c e t p e C a lea V ic to rie i.

    N e a p r o p ia râ m d e r u in a L u v ru lu i , în c o n ju r a tă d e s c h e le , pe j u m ă t a t e d ă r â m a te .

    A co lo su s , a u fo s t to a te . A c u m a n 'a r ă m a s d e c â t u n p u n c t în c h ip u it , f ă r ă s p r i j i n în s p a ţiu . O v re m e v o r t r e c e p e a c o lo y s b o r u r i d e p a s e r i , fu m u r i le o ra ş u lu i , v â n - | ; tu r i ie d e p ă r tă r i lo r . A s t a t a c o lo m a i a p r o a - *4 p e d e c e r d e c â t cei în g r e u ia ţ i d e a n i, c in e v a c a r e le -a c â n ta t . P e u r m ă s e v a r i d ic a o c lă d ir e şi în lo cu l ce l v e c h iu , în o d ă i ţe se v a a d ă p o s ti o d u re re , c a î n t r ’u n s ă la ş c u n o sc u t.

    L a t o a t e a c e s te a m ă g â n d e a m , p e c â n d lâ n g ă m in e p ă ş e a u n o m c a r e n u m a i a v e a n im ic p e lu m e .

    Mi s e p a r e c u r io s p a r ’c ă ş i m ie c ă v o rb e s c a s tfe l d e s p re u n p rie ten ,JJcare m â in e s e v a r id ic a ş i-ş i v a in s t r u n a d in n o u c o a r d e le .

    L a n o i în s ă , ce le d o u ă m a r i c u m p e n e s u n t fo c u l şi a p a . O a s e m e n e a n ă p r a z n ic ă în tâ m p la r e e j u m ă ta te d e m o a r t e ; s e m is- tu e în f lă c ă r i o r i în v o lb u r i m u n c a t r e c u tu lu i şi r ă m ă ş i ţe le c e le i la lte j u m ă t ă ţ i d e v ia ţă ...

    Z iu a a c e ia d e p r im ă v a ră m i s ’a p ă r u t t r i s t ă , d e ş i în j u r u l n o s t r u s e în c ru c iş a u n u m a i f ig u r i v e se le , d e ş i lu m in a d e p r i -

  • Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 85.— 1911

    Rftm&fiH Ş! partiéul llH Ustfc. C o re s p o n d e n tu l d in B u d a p e s ta a l » M in e rv e i« a i n te r v ie v a t p e d-1 D i. M ih a li a s u p r a fa i m ei. c ă Iu s lb a r fl s o l ic i ta t c lu b u l n a ţ io n a l i s t s ă sp rijin jg ^ sc ă a c ţ ţu n e # p o r n i tă în in te r e s u l v o tu lu i u n iv e is a ) .

    D l M ihali a sp u s , că I u s th l -a î n t r e b a t z ile le t r e c u te , c ă c e a t i tu d in e v o r lu a R o m â n ii f a ţă d e a d u n a r e a d e la A r a d ?

    — E u am r ă s p u n s — a z is M ih a li— c ă poate conta la sp riiim l nostru, deoarec e şi n o i a g i tă m d e m u l t p e n t r u s u f ra g iu l u n iv e r s a l ş i i-a tn f ă c u t c u n o s c u t, c ă a m d isp u s , c a membrii partidului naţional român să ia parte la adunare.

    D r. M ihali a d e c la ra t , c ă R o m â n ii n u v o r fa c e p a c t c u IU s th îş tîi, d a r vor opera paralel cu ei. P a r t id u l n a ţ io n a l v a a r a n j a în M aiu mai multe adunări poporale şi ia aceste vor lua parte şi luşthiştii şi socialiştii.

    In fin e d-1 M ih ali, a m ai s p u s , că m a i e s te în p r e g ă t i r e o altă acţiune comună a a c e s to r t r e i p a r t id e , a c ţ iu n e in i ţ i a t ă d e p a r t id u l n a ţ io n a l , p e n t r u r e t r a g e r e a o rd in a ţ iu n i i de împădurire a m in is t r u lu i S e ré n y i, p r in c a r e s e c a lic e sc în t o ta l ţ ă r a n i i , lipsiţi fiind de păşuni.

    0 VOCe reacţionară. K o s s u th F e re n c z a s c r is în u n z ia r d in B u d a p e s ta u n a r t i col, în c a re califică de o mare greşală a - l i a n ţa Iu s th iş t i lo r cu s o c ia l-d e m o c ra ţi i , d e o a re c e în p ro g r a m u l p a r t id e lo r in d e p e n d is te e x is tă p r e ţe n ţ iu n e a v o tu lu i u n iv e rs a l, e g a l şi s e c re t .

    R e z o n d e r e a c ţ io n a r !

    Tratativele din Yiena. D e şi s ’a a n u n ţ a t sem io flc io s , c ă t r a ta t iv e le d in t r e K h u e n ş i B ie n e r th , r e f e r i to a r e la r e fo rm e le m ilit a r e s ’a u te r m in a t , e le to tu ş i n u a u i lu a t s f â r ş i t . M in iş tr i a u c ă z u t d e a c o rd în p r in c ip iu , d a r la s t i l iz a r e a a c o rd u lu i s ’a u iv i t d in n o u d iv e rg e n ţe . S e c re d e în s ă , c ă a - c e s te s e v o r d e lă tu r a z ile le a c e s te .

    Glas românesc ín cameră./

    — Discursul d-lui Dr. T. Mihali. —

    Iarâş a răsuna^ta camera ungara un glas romanesc. D-1 Dr. Teodor Mihali a rostit în şedinţa de de Sâmbătă a camerei — cum am amintit — un remarcabil discurs. Dânsul a arătat, cum la noi şf%Kes- tiile agrare se subordonează politicei şi intereselor elicei feudalo-nemeşască dominantă şi a relevat, ilustrate cu date şi dovezi, mizeriile ce copleşesc din cauza aceasta pe ţărani, protestând contra politicei agrare a guvernelor ungare.

    Iată discursul:Teodor M ih a li: O n. C a m e ră ! Ie r i în

    c u r s u l d e s b a te re i , s t im a tu l m e u c o le g d e p u ta t J á k o i G éza s ’a o c u p a t cu c h e s tiu n i le

    * e $ o r ţu lu i a g r ic u lU ire i , c a r e s e aţUk îadsa- b a te r e . T re b u e s ă r ă s p u n d Ia m ă i m u l te c h e s t iu n i , îp , p r iv in ţa c ă r o r ^ n u p p t f i.d e a - c $ e a ş p ă r e ţ e şi â s t f e f tre p O e Să c p r p e r m is iu n e a . O n o r a te i C a m e re , c a să? m fp p U u p ă r e r i le (p a t a m ă n u n ţ i t .

    N u p o t c o n ş im ţi cu s t im a tu l m e u a n te v o r b i to r în c h e s tiu n e a , c ă a u to r i t ă ţ i l e s il- v a n a le ş i în g e n e re ... .

    Preşedintele: R o g , l in iş te 1T. M ihali: fu n c ţio n a r i i d e s t a t a r a-

    v e a in d is p e u z a b ilă t r e b u in ţă , d e a l i s e u rc a lefile. D u m n e a lu i m e rg e a t â t d e d e p a r te In g e n e r o s i ta te a s a în a c e a s tă p r iv in ţă , î n c â t în s c o p u l a c e s ta a r a c c e p ta c h ia r şi im p o z ite sp e c ia le . U n g a r ia e s t e , a ş a z ic â n d , ţ a r a fu n c ţ io n a r i lo r , ş i e u c re d , c ă p a r ia ? m e n tu l a c e s ta ş i g u v e r n e le d e p â n ă ac i, a u f ă c u t t o t p o s ib ilu l în fa v o ru l fu n c ţ io n a - r i lo r , i a r ă în fa v o ru l p o p o ra ţiu n e i d e jo s , n u a u f ă c u t n ici a c e e a , ce n e s m in t i t a r fi t r e b u i t s ă facă . Ş i d a c ă e s te c e v a l in iş t i to r în d e c la ra ţ iu n i le d e p â n ă ac i a le g u v e r n u lu i, e s te to c m a i d e c la ra ţ i u n e a , c ă în c h e ltu ie l i le ţ ă r e i a m a ju n s la l im ita , p e s t& e a re n u se m ai p o a te t r e c e . C ăci d a c ă a r u n c ă m o ^ re p r iv î r e a s u p r a d e c e n i i lo r t r e c u t e şi d a c ă v o m c o m p a ra s in g u r a t ic e le p o z iţii a le c h e ltu e ll lo r d in b u d g e t , a tunci, v o m v e d e a , c ă a b ia în d e c u r s d e 10 a n i d e z ile c h e ltu ie l i le s ’a u u r c a t cu v r e ’o 60—70%. P e t im p u l re g im u lu i l ib e ra l , În a in te d e a iz b u c n i c r iz a c o n s t i tu ţ io n a lă , b u d g e tu l s ’a u r c a t cu 24 0 m ilio a n e , i a r ă în t im p u l r e g im u lu i c o a li ţ io n is t s ’a u r c a t c u a l te 50 0 m ilio a n e , dec i c h e ltu ie l i le , c a r i e r a u m ai ’n a in te c a m 1000 m ilio a n e , s ’a u u r c a t la a- p ro a p e 1700 d e m ilio a n e , t ă r ă c a g u v e r n e le s ă s e fi în g r i j i t , c a în a c e ia ş i m ă s u ră s ă u rc e v e n i te le ţă r e i . E u ce l p u ţin n e g h o tă r â t , c ă s i tu a ţ iu n e a S ta tu lu i în p r iv in ţa p u te r i lo r p ro d u c tiv e s ’a r fi u r c a t în a c e ia ş i m ă s u ră , în c a ro s ’a u u r c a t c h e ltu e - l iie lu i.

    N u p o t c o n s im ţi n ic i cu a c e a p ă r e r e a s t im a tu lu i m eu a n te v o r b i to r , c a m in is t e r u l a g r ic u l tu r e i s ă ie ie d is p o z iţ iu n i re fe r i t o a r e la le g e a d e v â n a t şi ca a c e a le g e s ă se m o d ifice în s e n z ş i m a i s e v e r , c a re v a s ă z ică m a i r e a c ţ io n a r . In c o n t r a a c e s te i t e n d in ţe p r o te s te z cu t o a t ă tă r ia . D a că e v o rb a , ca le g e a d e v â n a t s ă fie s u p u s ă u - n e i re v iz iu n i, ap o i a c e a le g e n u e s te a se s c h im b a în in te r e s u l d o m n ilo r v â n ă to r i , ci d im p o tr iv ă în in te r e s u l c la s e lo r m ai d e jo s a le p o p o ra ţiu n ii , în d e o s e b i în in te r e s u l a g r ic u l to r i lo r .

    ( C ân d O . m e u c o le g d e p u ta t a v o r b i t d e s p re b r a c o n ie r i (v â n ă to r i fu r i) , a tu n c i d â n s u l a v o i t să p ro m o v e z e in te r e s e le b o ie r i lo r iu b i to r i d e s p o r t . (M işca re în d r e a p ta ) . N oi, c a r i t r ă im p e la p e r if e r i i , ş t im , că în c e le m ai m u lte c a z u r i c u m se cv a - lifică f u r tu l d e v â u a t. D a c ă în t im p u l d e la 1 A u g u s t p â n ă la f in e a lu i S e p te m v r ie u m b lă m p e ia p e r ife r i i , u n d e s u n t p ă d u r i, p u te m o b s e r v a n o a p te a m u l te fo c u r i d e ra z ă . B ie tu l ţ ă r a n , c a re z iu a în t r e a g ă o b o s e ş te lu c râ n d u - ş i p ă m â n tu l , n o a p te a e s te s i l i t s ă - ş i a p e re ro d u l îm p o tr iv a s ă lb ă tă - c iu n ilo r . C ăci s ă lb ă tă c iu n ile fac d a u n e e n o r m e a t â t d e a n im a le , c â t ş i in p la n te . (A ş a - i! p e b ă n c ile n a ţ io n a l i tă ţ i lo r ) . N u ş t iu caz , c â n d b o ie r i i iu b i to r i d e s p o r t s ă fi d e s p ă g u b it p e ţ ă r a n i p e n t r u d a u n e le s u f e r i t e , d a r c u n o sc c a z u r i , c â n d b ie tu lu i ţ ă r a n i-a u c o n f is c a t p u ş c a în v e c h ită , cu ca- re - ş i a p ă ra v i te le în c o n t r a s ă lb ă tă c iu n ilo r , s u b c u v â n t, că e v â n ă to r d e c o n tra b a n d ă .

    m ă v a r ă s e r e v ă r s a d in b e lş u g p e s tr ă z i . D a r ş i lu m in a şi f ig u r i le s u n t n e p ă s ă to a r e f a ţă d e d u re r i le s in g u ra t ic e . P r iv ir i le t u t u r o r s e în d r e p ta u s p r e r u in a a f u m a t ă ; u n ii a v e a u c u v in te d e p ă r e r e d e r ă u p e n t r u c lă d ir e a a r s ă ; ce l ce s u f e r e a în s ă t r e c e a n e c u n o s c u t şi n e o b s e r v a t p rin m u lţim e .

    T re c e a m o d a tă cu u n p r ie te n , d u p ă o n e n o r o c ir e a lu i, pe b u le v a rd s p re C iş- m ig iu . C a s ta n ii îm b o b o c e a u ; să lc iile C iş- m ig iu lu i a v e a u o c u lo a re g in g a ş ă v e r d e ; p e la c u l lu c iu e ş is e r ă le b e d e le şi f â n tâ n a ţ â ş n i to a r e z v â r le a lu m in ii u n p e n a j m u l t i c o lo r d e a p ă . T o a te e r a u t in e r e ş i f r u m o a s e î n j u r u l n o s t r u , c a ş i în z ile le c â n d le v e d e a m cu p r ie te n u l A n g h e l, c â n d r ă tă c e a m la în tâ m p la r e p r in s o a r e le p r im ă v e r i i . T o a tă r e h a ş t e r e a a c e a s ta a a n u lu i î n t r ă p a r ’c ă în c e t , în c e t în s u f le tu l p r ie te n u lu i m eu . T r i s t e ţ a o c h ilo r p ie r i d e la o v re m e , şi g la s u l i s e î n v i o r ă : — E f r u m o a s ă v ia ţa , îm i z ise e l în c e t , ş i m i-i d ra g ă ...

    Ş i în z iu a , în c a re a m v ă z u t L u v ru l a r s ş i a m a s c u l ta t g la s u l t r i s t a l p o e tu lu i , r e n ă ş te a p r im ă v a ra , t i n e r e ţe a a n u lu i , — şi o r i c â t e r a u

  • tov a&-.— 1911 Pagina. 3.G A Z E T A TR A N c31 L V A N 1S 1.

    — 18 A p r il ie v.

    Productiune teatrali. D u p ă c u m a flă m , Reuni ufn ea fe m e ilo r r t f j â n e d in B r a ş o ^ f a aranja cu e le v e le 1 u t e r n a tu 1 u i-o rfe l ip a i , Oumjnecă la 24 AprilÎeC,(7 IVlaiii) d u p ă , â - mi azi ta 3 o a re , o p r o d u c ţ i a n e t e a t r a l ^ în

    l i la R edu tei o ră ş e n e ş t i . V e n itu l c u r a t e s te «e&jiat p e n tru a ju to r a r e a e le v e lo r s ă r a c e Patria< d in B la j şi yŞoimuU d in U io a ra .

    C u a c e s te a n u m ă ru l m e m b r i lo r » S o l id a r i tă ţ i i« e s te d e 123.

    *

    C o n v o c a re a şi o rd in e a d e zi a a d u n ă r i i g e n e r a le e s te u r m ă t o a r e a :

    In c o n f o r m ita te cu d isp o z iţ iu n iie § -iu i 39 d in s t a t u t e , s e c o n v o a c ă p r in a c e a s ta a I lI - a a d u n a r e g e n e ra lă , o r d in a r ă a a so - c ia ţ ju n i i i n s t i t u t e l o r f in a n c ia re c a în s o ţ i r e » S o lid a r i ta te a « şi a n u m e la S ib iiu , p e zi iţa, d e 14 M aiu 1911 , la o a re le 3 p . ra. în s a la m u z e u lu i » A so c ia ţiu n ii« p e lâ n g ă u r m ă to a r e a o rd in e d e z i :

    1) D e s c h id e re a a d u n ă r i i . 2 ) N u m ire a u n u i . n o ta r , a d o i? s c r u t in ă tb r i ş i a do i b ă r b a ţ i - d e în c re d e re . R a p o r tu l« d i r e c ţ iu n ii , b i la n ţu l a n u a l ş i r a p o r tu l c o m ite tu lu i d e s tfp rŞ ^ ftg h ie re . 4 ) D e c iz iu n f a s u p r a bilanţuhlj* , în t r e b u in ţă r i i p r o s tu lu i Şi v o ta r e a a b s Ş fa td ru lu i . 5 ) A u to r f ş a re j i * d ir e c ţ iu - , jBii cu j t t i v i ^ l la h $ $ t r e a |^ r e ^ f w r i l o r - e x - p e r ţ i . O p A le g e re a , a t r e i m e n i r i i In d ir e c ţ iu n e . 7) în c h e ie r e a a d u n ă r i i .

    Sibiiu, la 27 A p rilie 1911.Parteniu Cosma,

    prezid. „Solidarităţii“.

    In a d u n a r e a g e n e r a lă se v o r p r e z e n ta u r m ă to a r e le . r a p o a r te :

    R a p o r tu l d i r e c ţ iu n i i d e s p r e s t a r e a ş i p ro b le m e le » S o lid a r i tă ţ ii« .

    R a p o r tu l s e c r e ta r u lu i d e s p r e re v iz o - r i i - e x p e r ţ i , în c a re s e a r a t ă im p o r ta n ţa a c e s te i in s t i t u ţ i i p e n t r u b ă n c ile n o a s t r e .

    R a p o r tu l c o m ite tu lu i d e s u p r a v e g h e re , c a r e r a p o r te a z ă , c ă a a f la t în d e p l in * - o r d in e b i la n ţu l ş i c o n tu l p ro f i t -p ie r - d e r i a le în s o ţ ir i i .

    R a p o r tu l d i r e c ţ iu n i i e s te u r m ă to r u l :

    Onorabilă adunare generală!Cu s f â r ş i tu l a n u lu i t r e c u t s -a u îm p li

    n i t t r e i a n i d e e x is te n ţă d e la a c t iv i ta te a în s o ţ ir i i n o a s t r e .

    S u n te m c o n v in ş i, c ă o r ic in e a u r m ă r i t o b ie c tiv d e s v o l ta r e a în s o ţ ir i i n o a s t r e în d e c u rs u l a c e s to r t r e i a n i t r e c u ţ i , s -a p u t u t c o n v in g e , c ă e x is te n ţa ei, e s t e d e p lin ju s t i f ic a tă . S c o p u l p r im o rd ia l , p e n t r u c a re s a în f i i n ţa t : in t r o d u c e r e a c o n t r o lu lu i o b l ig a to r ş i e x te r n , s -a v a l id i ta t d in to a te p u n c te le d e v e d e re , i a r p ro b le m e le ş i lu c ră r i le , in i ţ i a t e d e a tu n c i în c o a c e , p a r t e s -a u re z o lv i t , p a r t e îşi a ş t e a p tă re - z o lv ire a , d u p ă cu m o n o ra b ila a d u n a r e g e n e r a lă s e v a p u te a c o n v in g e d in r a p o r tu l n o s t r u p re z e n t , în c a r e v e n im s ă d ă m s e a m ă d e s p r e g e s t iu n e a a n u lu i t r e c u t .

    î n a in te d e t o a t e ţ in e m s ă re m a rc ă m , că a s tă z i — d u p ă t r e i a n i d e a c t iv i ta te — d in t r e ce le ca m 150 d e i n s t i t u t e f in a n c ia re ,: la a l c ă r o r s p r i j in s u n te m în d r e p tă ţ i ţ i a c o n ta , la s f â r ş i tu l a n u lu i t r e c u t 121 e r a u d e ja m e m b rii la în s o ţ i r e a n o a s t r ă . A s e m ă n â n d în a c e a s tă p r iv in ţă s t a r e a d e a s tă z i a în s o ţ i r i i n o a s t r e cu c e a d e a c u m t r e i an i, d e la c o n s t i tu i r e a e i, p u te m c o n s ta ta , că n u m ă r u l m e m b r i lo r s -a d u p lic a t . E u n su c c e s a c e s ta , c a re s ig u r s e v a d e s ă v â r ş i p r in i n t r a r e a t u t u r o r in s t i t u t e lo r n o a s t r e f in a n c ia re în c a d re le » S o lid a r i tă ţ i i« .

    In in te r e s u l m e m b r i lo r în s o ţ ir i i noa-; s t r e şi a s c o p u r ilo r e i, d i r e c ţ iu n e a d o m n ie i v o a s t r ă

    1. a a d m in i s t r a t ş i c o n t r o la t a v e re a în s o ţ ir i i n o a s t r e , în c h e iâ n d b i la n ţu l p ro 1910, p e c a re îm p re u n ă cu r a p o r tu l c o m ite tu lu i d e s u p r a v e g h ia r e n e lu ă m v o ie a vi-1 p r e z e n ta su b t i t l u s p e c i a l ;

    2. a c o n t in u a t în to c m ir e a c a n c e la r ie i c e n tr a le , a u g m e n tâ n d u -o cu r a p o a r te le şi d a te le n e c e s a r e p e n t r u f ie c a re d in i n s t i t u te le a s o c ia te ;

    3. a c o u t io u a t cu d a r e a in fo rm a ţ iu - n iio r a s u p r a b ă n c ilo r n o a s t r e t u t u r o r a c e lo ra , c a r i i - s ’a u a d r e s a t în a c e s t s c o p ;

    4 . c o n f i r m m a n d a tu lu i p r im i t d e la u l t im a a d u n a r e g e n e ra lă , a n u m i t 15 r e v iz o ri e x p e r ţ i , c a r i a u s ă v â r ş i t lu c r ă r i le d e r e v iz u ire , n o r m a te în s t a t u t e ş i în r e g u la m e n tu l n o s t r u s p e c ia ] , lu c ră r i , d e s p r e c a r i d e a s e m e n e a v ă v o m r a p o r ta în c a p ito l s e p a r a t ;

    5. a c o n t in u a t a s e o c u p a cu ce le t r e i p ro b le m e re s p e c t iv e c h e s tiu n i , p u s e la o rd in e a z ile i p r in a d u n a r e a g e n e ra lă t r e c u t ă : b a n c a d e a s ig u r a r e , c h e s t iu n e a î n s o ţ i r i lo r ş i c e a a b iro u lu i d e in fo rm a ţiu n e , c h e s t iu n i a s u p r a c ă ro ra în c ă n e re z e rv ă m a v o rb i sp ec ia ], ş i

    6. a în d e p l in i t t o a t e c e le la l te lu c ră r i im p u s e d e s t a tu t e l e şi r e g u la m e n te le î n s o ţ i r i i n o a s t r e , p re o c u p â n d u - s e f i r e ş te şi d e a l te c h e s t iu n i o c a z io n a le , d e s p r e c a re d e a s e m e n e a v ă v o m fa c e a m in t ir e în fi- ^u l r a p o r t u l u i , n o s t r u .

    u jşa an ju ju î t r e c u t d e JK 6 7 ,2 0 4 0 7 , i a r v e - n i tu l e i d e K 2991*98, d in c a re su b tr& g ân * d .u - ş ş ^ c ^ U u ie l i j ^ d ş K 2 9 6 3 4 1 , r e z u l t ă u n

    ic ţn ţv a , s i i ^ l r d e ^ a l^ p m .i j u s t i f i^ a t? ş i î ş h i - î a h ţ u ţ p ro 1 9 1 0> p e ld ă r e în c h e ia t ş i r e v i - z u i t ş i d e c o m ite tu l d e s u p r^ v e g h ia te r v e ţ i b in ev o i a-1 p e rfe ra c ta s u b p, 3 a l o ţd i -nei d e zi.'îţi* hs "... — Va urma,.—

    Petreceri;. m m » , '•

    * Reuniunea femeilor, române« pentru înfrumseţarea . bisericii- gr. cat. din; Bâu* dul-de câmpiş invită, la proâuqţiuneă co- rală-teatrală împreunată cu daas, care o araojază cu concursul »Corului bis. gr, cat. din loc« Sâmbătă,’ îû st. (Sf.George) 1911 în localul şcoHff- de stat de aiqb: Venitul curat este destinat «in favorul »Hlsericii gnicafe diUr-joc«.

    Program: patriâ , puncte,; cor şi de* clamări, teatru î »Ruga dela Ghiseteu«) co* medie poporală intr-un act de Iosftf VuU câni in pauză-se « vor juca »Căluşerul« şi »Bătuta«.

    Cărţi nonă.Jn i n s t i t u tu l t ip o g ra f ic » M in e rv a « ,

    B u c u re ş ti , a u a p ă r u t u r m ă to a r e le c ă r ţ i :1. Agârbiceanu » Ia în tu n e r ic « , 2 leLMihail Lungianu : » In s ă r b ă to r i , 1 le u

    80 b an i.Al. Rosso: » S c rie r i« cu o p r e f a ţă d e

    G. B o g d a n -D u ic ă , 1 le u 5 0 ban i.M. Sadoveanu: » A p a m o r ţ i lo r« r o

    m a n 2 le i .Radu Baltag: » F e c io ru l« , 1 le u 50

    b an i.D in b ib l io te c a M in e rv e i â 3 0 b a n i a u

    m a i a p ă r u t u r m ă t o a r e l e :N r. 86 Slavici: R o m â n ii d in A rd e a l .

    » 87 1. M. Guyau : S p re m a i b in e .» 88 H. Zschokke: I o n a ta n F r o c k .» 89 A. Dumas-Fils: D ia n a d e L y s .» 90 H. Taine: D e sp re p r o d u c e r e a

    o p e re i d e a r tă .N r. 9 1 — 92 Silvio Pellico: A n i d e

    t e m n i ţă .N r. 93 Xavier de Maistre: C ă lă to r ie

    îm p r e ju r u l o d ă ii m ele .N r. 9 4 —95 Clara Tcliudi: T in e r e ţe a

    M ărie i A n to a n e ta .N r. 96 1. Boteni: D ru m u r i .

    » 97 Sacher Masoch: B u n i şi R ă i.» 98 » » C red ito rii.]» 9 9 Chateaubriand: A ta la .

    N r. 101— 102 C. Flamarion: U ra n ia .» 103 Oscar Wilde: P e s c a ru l ş i s u

    f le tu l s ă u . vN r. 1 0 4 1. Ciocârlan : In im ă d e m a m ă .D in b ib lio te c a T e a t r u lu i N a ţio n a l a u

    a p ă r u t :N r. 10 Schiller: »D on C arlo s« , 5 0 b a n i.

    » 11 Calderon: » J u d e c ă to r u l . d in Z a la m ia « , 4 0 b an i.

    N n 12 Locusteanu: » N e v a s ta lu i C e rc e lu ş« , 30 b an i.

    N r. 13 Schakespeare: » R e g e le L e a r« , 45 b an i.

    N r. 14 Carlo Bertolozzi: »Z ile d e S ă rb ă to a re « , 40 b an i.

    In i n s t i t u tu l T ip o g ra f ie i n o u ă d in O ră ş t ie a a p ă r u t :

    S trin : »D in S ă rm a n a m e a g r ă d in ă(poezie).

    ŞTIRI.

    T re c â n d d u p ă a c e s te a la p a r te a s p e c ia lă a d ă r i i n o a s t r e d e s e a m ă , v ă r a p o r tă m :

    A v e re a în s o ţ i r i i n o a s t r e a fo s t la fi-

    Arad, 1 Maiu. Şezătoarea scriitorilor, sosiţi la Arad, a succes deplin. Au fost de faţă din România d-nii Cincinat Pavelescu, D. Anghel, Em. Gârleanu, D. Nanu, Caton Theor dorianu, Oorneliu Moldovanu, A. Herz, Al. Stamatiad, Victor Eftimiu, dela noi d-nii Goga, Agârbiceanu, OsvadS, etc. Pe drum li s-a făcut ovaţii scriitorilor la mai multe gări.

    P O S T A R E D A C Ţ iU N E I.

    JP. i n S . Mari mulfămite.l - n f n S. Se va publica zilele aceste.

    P r o p r ie ta r : Dr. Aurel Mureşianu. S u c c e so rii.

    R e d a c to r re s p . I o a n Spuderoa.

  • Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 85—1911.

    S a l o n d . e c o r s e t e . S t r a d . © , I * £ i l r © , e l " ^ s T e i s s Z b T r. 3 .

    B. GOLDSTEINUn corset cu balene veritabile Un corset veritabil Grade-front Un corset Princess, cel mai nou fason francezse pot procura, după măsură sau gata singur numai la

    Mm B. GOLDSTEIN.a l o n d . e c o r s e t e . " S t r a d a 2 v £ i l x a e l T * 7 " e l s s 3 .

    însoţirea industrială braşoveană de mobile ea membru al însoţirei de credit centrala regnieolară.■ 1 i i f

    ■ în depozit: aranjamente de odăi de durm it, d e prânz, odăi pentru domni şi de sa lon . Primeşte a aranja complect locu inţe9 birouri şi bucătăriL

    I Pregăteşte articoli de comerţ; şi tapiserie, ;.... — .................... ............... 1 —

    Se află mobile dela execuţia cea mai simplă până la cea mai elegantă cu p reţ convenabil pe lângă condiţii favorab ile .S tr a d a Văm ei 36 . Visitare fără obligament ie cumpărare. Proiect ie spese gratuit. P alatu l Czetl.

    A v i z ! N o u t a t e !®AF- E>e Trsiz-cut delà. 33 "a*®

    Irr ©Înţes, Strader Văraei.

    A v i z !

    Cu o c a z ia voiagiului din Berlin la B u cu reşti.O cazie rară .

    şi un M uzeumA sosit o grădină orientală :==........... = anatom ic. ■ — = :

    Grădina orientală,care e pentru mare şi mic o distracţie foarte plăcută, cu aranjiamentul ei grandios interior uimeşte pe fiecare vizitator, este o operă care e bazată pe ştiinţa opticiană şi a fost vizitat în Germania, Austria şi Ungaria de persoanele cele mai înalte care se dove

    deşte prin diplome.

    — Moto: „Omule, cunoaşte te pe tine însuşi“, „Ştiinţa e pu-

    „Sănătatea e bogăţia“, — stă pe treapta ceaMuzeum Anatomicterea“

    mai înaltă a ştiinţei cel mai nou 606. — Numai persoane dtla 18 ani în sus îl pot vizita. — E deschis dela ora 9 dimineaţa până la 9 seara. -In zina de 28 luna curent 11 pot vizita nnmai dame-Banca Naţională a României.

    S i t u a t i o n « s u m a r ă *1 3 1 1

    2 Aprilie 9 Aprilie

    Cu respect rog spre ahizita PH. SOHEEft, întreprinzător.|

    131010 Aprilie

    ■---oŞoG-oC*

    c t T r :

    27.754.5921,540.086

    60,325 69027,751 57411.999,924 14.925,995 3.119,621 5.999,808

    711,870 562.382

    106 098.275 40,941.567 45 855.024

    447,586.408

    12.000,00028,123832

    4.151,646263.063,690

    1.141,566106.098,27533.007,399

    447 586.408

    190433657 Reser. metal, aur 121650636| 137320935 „ Trate aur 49608000)Argint şi diverse monede Portofoliu Român şi străin.*Impr. pe efec. publice 11199600)

    „ „ „ în cont corent 12430191)Efectele Capital. Social . . . . Efectele fondului de reservă .Efect. fond. de amort. imob. şi materImobile . . . ...........................Mobilier şi Maşini de Imprimerie Cheltueli de Administraţiune .Depozite libere . ..........................Conturi c u r e n t e ..........................Conturi de valori . ... .

    2 ? O. S :

    Capital . . ...........................Fond de r e z e r v ă ..................... ....Fondul amortis. imob. şi material Bilete de Bancă în circulaţiune . Dobânzi şi beneficii diverse . .Depozite de retras . . . . .Conturi diverse so ld ......................

    Scomptul 5%* Dobânda 5V2%

    170,598.1891261.759

    105,253 34423,987 07811.999,924 17,956 807 4 293.621 6.020,679

    728,609 576,19o

    111.012,430 15,948,735 54 594,115

    524,231.486

    12.000,000 30.135,489 4.432,204

    339 464,550 1.147,376

    111.012,430 26.039,487

    524.231,486

    171,258.6361.211,194

    96.280,50323,629,79111.999,924 17,956.807 4,293.621 6.021,138

    728,669 607,415

    ! 11.401 230 18,574.862 61.024,483

    524.988,278

    1 2 0 0 0 .0 0 0 30.135.439

    4.432.204 339.675,910

    1,229,435 111.401,230 26.114,055

    524 988,273

    Aspirin veritabilse poate cumpăra

    Tablete originale20 bucăţi Cor. 120.

    Fiecare tabletă are tim bra Aspirin.Fabrica de văpseli, Friedr. Bayer & Co.,

    Elberfeld u. Leverkusen b. Mülheim a Rhein.

    S o c ie ta te a a c ţ i o n a r ă » B is tr i ţa n a « in s t i tu t d e c r e d i t ş i e c o n o m ii în B is t r i ţ a .

    Y /* //Æ //* //* /y

    Concurs.Publicăm concurs pentru un post

    de dirigent la filiala noastră dm Teaca (Teke, Kolozsmegye) cu salar a- nual de 2000 cor. şi 20% bani de ouartir, apoi pentru un post de practicant cu salar anual de 1200 cor.

    Refiec'anţii au să documenteze, că au abs dvat cu maturitate o şcoală comercială superioară ; că posed limba română, maghiară şi germană în vorbire şi scriere; reflectantul la postul de dirigent trebue să aibă p axă îndestulitoare pentru a conduce de sine stătător şi cu succes agendele şi contabilitatea filialei.

    Funcţionarii aleşi au să-şi ocupe posturile îndată d ipă alegere.

    Recursurile se vor înainta în 1 Maiu a. c n. la direcţiunea subscrisă.

    B i s t r i ţ a (Besztercze) în 15 prii 1911.

    Direcţiuneainstitutului de credit şi economii

    „Bistriţana“.

    Picături de stomac

    provâzute cu marca Sfta dela Mariaczell, căror poporulîe zice picături ds stomac de M* riaczell, şi sau valorat de 80 eni ca cea mai bună dofiorie cu efect minunat la durere de stomac, ardere şi sgârciuri de sto mac, înfundare, durere de esp, vomare, insomnie, îipsă de sâo- ge, etc .

    Se capătă în toate farmaciile sticla cu preţul de 90 fii. şi 1 cor. 60 fii. 6 sticle cu 5 cor. 40: UI. 3 sticle duple cu 4 cor. 80 fii. trimite franco producent L

    c . B H , A D Y , farmacia ..K onigraO wn'W l eu. 1 Fleischmarkt 2 Depot 5. I

    D eţosit !a farmacia V ictciRoth din Braşov.Grijiţi să fie marca Fecioara Mana (We,

    Mariaczell, pe pach etarea roşie şi subscrie-' rea de pe chipul de alături.

    TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUEEŞiANU, BRAŞOV.