Doar cercde suspecþi

în spargerea de laBercea>>> PAGINAA3-A

Straja subameninþarea ENEL

>>> PAGINAA5-A

Groapa de gunoide la Petrila

ar putea deveniaeroport>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 662

Luni, 28 Iulie 2014

Aforismele luiButulescu, traduseîn limba esperanto

>>> PAGINAA15-A

Dansul, pasiuneºi libertate>>> PAGINAA16-A

Hunedoara -Varpalota, 34 - 34

>>> PAGINAA16-A

Patrunde în lumeabasmului

participând laFestivalul Drumeþii

Montane>>> PAGINAA12-A

A furat startul

Vochiþoiu aînceput campaniaelectoralã pentru

prezidenþiale>>> PAGINAA11-A

Autoritãþile vulcãnene,

parteneriat cu CJHpentru aquaparc

>>> PAGINAA4-A

L a 18 km de Petroºani, spre Voineasa, autoritãþile au constatat cã adresa înaintatã de cabanieri este îndreptãþitã ºi atât. Turiºtii sau TIR-iºtii pot muri

în accidente fãrã a putea cere ajutor – ceea ce s-a ºi întâmplat -, deºi Poliþia de proximitate Petrila a împânzit zona cu afiºe. Vicepreºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara, Tiberiu Balint, care a declarat cã nu militeazã pentru repararea drumului Petroºani - Voineasa, a fost contrazis de realitate. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Închiderea Transalpinaa adus mari daune

Vãii Jiului

PETROªANI

VOINEASA

SEBEª

NOVACI

RÂNCA

DN7A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

cronicavj@gmail.com

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014 Actualitate 3

Vila afaceristului dinPetroºani, EmilBercea, a fost spartã lafinele lunii martie aacestui an de persoanenecunoscute, iarhoþii au plecatcu bani ºi bunuride circa 80 demii de euro, un”prejudiciu substanþial”, dupãcum au apreciatanchetatorii. Aceºtia arfi intrat în locuinþa dinVulcan a afaceristuluidupã ce au forþat uºade la intrare, mai ales

cã Bercea nu ºi-a luatmãsuri serioase de a-ºi

prote-

ja avutul, deºi deþineaîn casã sume mari debani ºi bijuterii. Laaproape patru luni dela spargere hoþii suntde negãsit, deºianchetatorii au luatamprente ºi probede la faþa locului nuau putut încã stabili autorii cu

certitudine.

„În cazul respectivse fac cercetãri decãtre poliþiºti, dar pânãîn momentul de faþãnu avem cu certitudineidentitatea autorilor.Avem însã un cerc desuspecþi ºi se continuãcercetãrile”, a declaratsubcomisar BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Douã femeiînºelate prin metoda “accidentul”

D ouã femei dinHunedoara au fost

înºelate, în aceeaºi zi, de opersoanã necunoscutã prinmetoda „accidentul”.

În fapt, ambele au fost contactate telefonic de o persoanãnecunoscutã ºi în urma convorbiriitelefonice cu privire la un accidentrutier în care ar fi fost implicatsoþul, respectiv fiul celei de-a doua,au depus la o unitate bancarã dinmunicipiul Hunedoara sumele de5.400 lei, în primul caz ºi 2040lei, în cel de-al doilea.

Ulterior, ambele femei ºi-au datseama cã au fost înºelate, întrucâtatât soþul primei pãgubite, cât ºifiul celei de-a doua au sosit acasã ºile-au spus cã nu au fost implicaþi în niciun eveniment rutier.

În ambele cazuri poliþiºtii auîntocmit dosare penale pentrucomiterea infracþiunii de înºelãciune.

Poliþiºtii le recomandã cetãþe-nilor sã manifeste prudenþã atuncicând se confruntã cu astfel de situaþii ºi sã nu trimitã sume debani persoanelor necunoscute.

Afinele din pãdure i-auadus o amendãF ructele de pãdure nu pot

fi culese oricum, cinumai cu acordul celor careadministreazã codrul. De astas-a covins un hunedorean,care a rãmas ºi fãrã afineleculese, dar s-a ales ºi cu oamendã.

Bãrbatul a cules afinele dinpãdurile de pe raza localitãþii Bistradin judeþul Alba. A fost prins depoliþiºti, care au efectuat o acþiunede verificare împreunã cu person-alul silvic din cadrul Ocolului SilvicValea Arieºului, pentru depistarea

persoanelor care recolteazã fructede pãdure fãrã acordul ocolului silvic care asigurã administrareafondului forestier respectiv.

Iar hunedoreanul, în vârstã de46 de ani a fost depistat deoamenii legii în timp ce transportacu un autoturism cantitatea de 41Kg fructe de pãdure (afine negre),fãrã a poseda documente deînsoþire ºi provenienþã a mãrfii sauborderou de achiziþie. Întreagacantitate de fructe de pãdure fost ridicatã în vederea confiscãrii,fiind lãsatã în custodia OcoluluiSilvic Valea Arieºului.

În plus, bãrbatul a fost sancþionat contravenþional pentru„recoltarea din fondul forestiernaþional a produselor nelemnoasespecifice, fãrã acordul proprietaru-lui care asigurã administrareapãdurii”.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Doar cerc de suspecþi în spargerea de la BerceaP oliþiºtii din Vulcan au mai

mulþi suspecþi în dosarul privindspargerea locuinþei omului de afaceripetroºãnean Emil Bercea. Totuºi, pânãacum, nimeni nu a fost pus sub acuzare.Hoþul sau hoþii au plecat cu bani ºi bijuterii în valoare de 80 de mii de euroa susþinut afaceristul.

U n minor dinPetroºani a fost

prins de poliþiºti înurma unei razii, elfiind suspectat cã abãtut ziua în amiazamare un tânãr. Unalt bãrbat care ºi-abãtut soþia este cercetat pentru violenþã domesticã.

Poliþiºtii din Petroºaniau efectuat o razie îndouã cartiere ale locali-tãþii în urma cãreia au fost prinºitrei tineri cercetaþi pentru infracþiuni de furt ºi lovire.”Poliþiºtii Biroului de InvestigaþiiCriminale au reuºit identificareaunui suspect în vârstã de 17 ani,din municipiul Petroºani, iar dincercetãrile efectuate s-a stabilit ºiprobat faptul cã în ziua de04.03.2014, în jurul orei 11.30, aagresat fizic un tânãr în vârstã de18 ani, din municipiul Vulcan, întimp ce se afla pe strada 1Decembrie 1918 din municipiulPetroºani. Ulterior, persoana vãtã-matã s-a deplasat la Spitalul deUrgenþã Petroºani, unde i-au fostacordate îngrijiri medicale”, adeclarat subcomisar Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.Adolescentul s-a ales cu dosar

penal pentru lovire sau alte violenþe.

Tot în urma raziei, a fost prinsºi un alt tânãr în vârstã de 39 deani, din municipiul Petroºani, suspectat de furt. Poliþiºtii spun cã bãrbatul a pãtruns în depozitulunei societãþi comerciale dinmunicipiul Petroºani, de unde asustras doi paleþi metalici, cauzândun prejudiciu de 1.000 lei.

Poliþiºtii Biroului de OrdinePublicã au depistat ºi un suspectdin municipiul Petroºani, care,pe fondul unor neînþelegeri ºi-aagresat fizic soþia. În cauzã a fost întocmit un dosar penal, efectuându-se cercetãri subaspectul comiterii infracþiunii delovire sau alte violenþe.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Trei suspecþi prinºi în urmaunei razii

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 20144 Actualitate

Monika BACIU

Consilierii locali dela Vulcan au votat joidouã proiecte dehotãrâre care se referãla asocierea judeþuluiHunedoara prinConsiliul JudeþeanHunedoara, cumunicipiul Vulcan prinConsiliul Local almunicipiului Vulcanpentru realizarea unuiComplex deAgrement ParcAcvatic Vulcan.

“Este un lucrufoarte bun pentrumunicipalitate, iar aºase va dezvolta ºi staþi-unea Pasul Vâlcan”,au declarat reprezen-tanþii Primãriei Vulca.

Autoritãþile judeþeneau luat în calculaceastã mãsurãdatoritã problemelorfinanciare cu care seconfruntã primãriaLupeni.

“Luãm în calcul

mutarea parcului dinLupeni la Vulcan.Existã motive tehnicecare s-ar putea sã neîmpiedice în accesareafondurilor europene laLupeni ºi anume imi-nenta intrare aprimãriei în insol-venþã, ceea ce ar ducela cãderea oricãrorproiecte pe care le-amputea accesa acolo”, adeclarat Tiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.

Complexul va dis-pune de bazine cu val-uri, jacuzzi, un bazindestinat copiilor,saunã, restaurant, barºi parcare. Valoareaproiectului este încãnecunoscutã, iar 30%va fi contribuþia bene-ficiarului. Proiectuleste înaintat sprefinanþare pe unul dinnoile programe aleUniunii Europene,aferente exerciþiuluifinanciar 2014-2020.

P rimãriaLupeni, în

topul datornicilor

La data de 31 mai2014, primãriamunicipiului Lupenifigureazã în evidenþeleMinisterului FinanþelorPublice cu arierateînregistrate la nivelulbugetului general alunitãþilor administrativteritoriale în valoaretotalã de peste 392de miliarde de leivechi, ocupând poziþiaa doua la nivel naþion-al ºi deþinând cea maimare parte a datoriilorînregistrate de întregjudeþul Hunedoara.Mai mult decât atât,anul acesta, consilieriilocali de la Lupeni auadoptat bugetuladministraþiei locale,acesta fiind structuratpe minus.

Încã de la începutulacestui an se vorbeºtede intrarea în insol-venþã a PrimãrieiLupeni, însã ediliiexclud aceastã vari-antã.

“Nici pe departe catsunt eu primar nu seva pune problema saintram in insolventapentru ca primaria nuare datorii facute deprimar, daca erau

datori facute deprimar eraudatorii facute peproiecteeuropene sip eproiecte guver-namentale pecare pana laurma primariaimpreuna cuGuvernulRomaniei, cuConsiliulJudetean va reusi saplateasca constructo-rilor lucrarile care sunteffectuate”, a declaratîn luna aprilie a aces-tui an, primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

Edilul spune cã încele din urmãGuvernul va gãsi osoluþie pentrurezolvarea acestorprobleme. Resmeriþãspune cã în acest caznu conteazã culoareapoliticã, mai ales cãtoate proiectele dinLupeni s-au realizat cugirul Guvenului.

“Nu este vorba deculoare politica darpana la urma suntsigur ca si Guvernul seva implica sip e mine

ma intereseaza saducem proiectele labun sfarsit sis a le ter-minam si sunt sigur cava veni si in sprijinulconstructorilor cuplatile pe care trebuiesa le faca. Eu ca pri-mar nu faceam acesteproiecte, au fost nisteproiecte foarteindraznete, foartecurajoase, daca nuaveam si aprobarea

Guvernului Romaniei“, a mai precizat, lamomentul respectiv,sursa citatã.

Oficialii primãrieimunicipiului Lupeninu au putut fi contac-taþi pentru a oferiinformaþii despre aces-te probleme financia-re, dar ºi despre even-tuala mutare a proiec-tului aquaparcului dinlocalitate.

Monika BACIU

La nivelul judeþuluiHunedoara, maimulte persoane careau susþinut concursulpentru ocuparea unuipost în sistemul deînvãþãmânt au luatnota 1. Cinci astfel depersoane nu au reuºitsã resolve subiectelecu mai mult de câtevasutimi.

Dintre cei 406 can-didaþi care au susþinutacest examen, 192 aureuºit sã obþinã o notãde peste 7, notã carele permite ocupareaunui post titular pe operioadã de timp

nedeterminatã. Lanivelul judeþului auexistat ºi cinci note de10, însã media 10 auavut doar douã per-soane.

Au existat ºi profe-sori care nu au reuºit

sã obþinã nota cinci.Astfel, cei 89 de per-soane nu vor puteaocupa un post în sis-temul de învãþãmânt.

La nivel naþional,doar 46,66% dintrecandidaþi au luat peste7 la proba scrisã aexamenului de titu-larizare.

Rezultatele finale laexamenul de

Titularizare 2014 vorfi fãcute publice îndata de 30 iulie.

P rofesori de nota 1. Persoanelecare au susþinut examenul

de titularizare au aflat vineriprimele rezultate.

Autoritãþile vulcãnene, parteneriat cu CJH pentru aquaparc

E oficial. Parcul acvatic de la Lupeni se va muta laVulcan. În urmã cu câteva sãptãmâni,

vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara,Tiberiu Balint a precizat cã se ia în calcul mutarea parcului acvatic de la Lupeni la Vulcan din cauza insolvenþei iminente a administraþiei lupenene.

Nota 1 la examenul de titularizare

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014 Actualitate 5

DianaMITRACHE

Copiii veniþi întabãrã la Straja, darºi turiºtii care au alessã petreacã un week-end la munte, au statpe întuneric, iarangajaþii pensiunilors-au descurcat cumau putut sã le oferemicul dejun ºiprânzul, în condiþiileîn care ENEL a tãiatalimentarea, din vinadatoriilor acumulate.Preºedintele caban-ierilor din Strajaspune cã toþi caban-ierii sunt la zi cuplata facturilor, iar

diferenþa pe care acerut-o ENEL este aprimãriei Lupeni.„Printr-o notificareacum 48 de ore,cãtre Termogaz SA,compania carefurnizeazã energieelectricã în Straja,

ENEL ne-a spus cãne taie curentul.

Pentru cã noi,Asociaþia Pro Strajane-am achitat datori-ile faþã deTermogaz, iar dato-ria primãriei, pentruconsumul de curentla telegondolã ºilacuri de acumulareºi tunuri de zãpadã,nu a fost plãtitã.

ªi atunci, ENEL atrimis o notificare ºiam rãmas toatã staþi-unea fãrã curent.Pentru neplata difer-enþei de consum aprimãriei cãtreTermogaz”, a spusDorin Chiriþã,preºedintele

Asociaþiei Pro Straja.Cabanierii nu au

stat cu mâinile în sânºi au cãutat o soluþie,dar au fost nevoiþi sãaºtepte reglarea întrepãrþi.

„Noi am fãcut ºinoi o notificare cãtreTermogaz ºi am spuscã nu suntem deacord cã ne-auanunþat doar cu 24de ore înainte.Trebuia sã ne anunþecu cel puþin 30 dezile ºi aºteptãmrãspunsul.

Joia trecutã la ora18,00 am trimis

ultimele notificãri ºichiar acum (n.rdimineaþã vineri),suntem cu elec-tricienii în Straja ºiaºteptãm rãspunsul ºistãm fãrã curent”, amai adãugatpreºedintele ProStraja, care a legatcabanele pe liniaveche de curent, ceacare în iarnã a cedatde nenumãrate ori.

În replicã, pentrucã recunoaºte cã aredatorii, primarulCornel Resmeriþã aspus cã a încercat sãse descurce ºi chiar aprecizat cã la câtevaore dupã incident, s-a reluat furnizareaenergiei electrice.

„Pot sã vã spun cãîn Straja este curent.A fost tãiat de vineridiminieaþã, pentru cãli s-a dat dispoziþiesã taie curentul, dars-a trecut pe caban-ieri ºi acum aucurent.

Dacã cei de laENEL taie curentul,este o problemã. Înproiectele primãrieieste ºi cel carevizeazãîmbunãtãþirea liniei

de curent electric.Sunt ceva restanþede plãtit pe proiect.Constructorul nu aputut sã plãteascã,pentru cã noi,primãria, avemrestanþe la ei, dar sevor remedia lucruriledestul de repede.

Cert este cã acumavem curent înStraja”, a declarat laorele prânzuluiCornel resmeriþã,primarul din Lupeni..

În fapt, ENEL aînºtiinþat TER-MOGAZ, companiacare a realizat onouã linie de ali-mentare cu energie,cã are o datorie depeste 42.000 de lei,iar cabanierii s-autrezit în impas. Mulþiau mers pe genera-toare de curent, pen-tru a nu încurcaturiºtii, iar pânã laremedierea situaþiei,aproape toþi s-aurecuplat la reþeauade curent veche.

La Straja sunt sutede copii în tabereºcolare, iar cabanieriifac tot posibilul sã lecreeze condiþii.

DianaMITRACHE

Rodica Peter a fostjuristul primãrieiVulcan ºi, dupã ce aocupat funcþia dedirector al agenþiei deºomaj, a decis sã îisprijine astfel peºomerii de aici, pen-tru cã ºtie bine prob-

lemele zonei.ªomerii care cred

cã au neclaritãþi, carevor sã afle mai multedespre proiecteleagenþiilor locale sauvor sã cearã un sfat,pot veni la AgenþiaLocalã de Ocupare ºiFormare Profesionalãdin Petroºani, înfiecare zi de vineri.

Noul director,care a plecatla Deva dinValea Jiului,Rodica Peter,este la dispoz-iþia lor lafiecare sfârºitde sãptãmânãºi ne explicãcum a ajuns la

aceastã soluþie. „Încãde când am începutactivitatea, în funcþiede director la AJOFMHunedoara, amhotãrât cã intenþiamea este sã încerc sãfac ceva pentru ValeaJiului, ceva mai multdecât s-a fãcut pânãacum. Asta, deoareceam constatat ºi înactivitatea mea ante-rioarã ºi ºi acum, cãîn Valea Jiuluiproiblemele sunt puþi-ni mai mari decât înrestul judeþului.Locurile de muncãsunt mai puþine ºiºomerii sunt maimulþi.

Chiar de azi, darde vinerea viitoare,sigur vom mediatizaprogramul, pentruziua de vineri laPetroºani”, a declaratRodica Peter, directorAJOFM Hunedoara.

Rodica Peter spune

cã a cãutat sã vadã cese mai poate face ºichiar a identificatsoluþii.

„Consider cã tre-buie intesificatã activi-tatea de discuþii cuangajatorii, cufirmele, astfel încât sãreuºim sã ºi angajãmo parte din cei pecare îi calificãm, princentrele noastre ºiprin cursurile pe carele organizãm”, a maispus directorulAJOFM Hunedoara.

Rodica Peter aocupat funcþia dejurist al PrimãrieiVulcan ºi a ocupatpostul rãmas vacant,dupã ce VasileIorgovan Velichi, fos-tul director al AJOFMHunedoara a fost sus-pendat din funcþie,pentru cã este cerc-etat. Noul director afost numit pe funcþiepe o perioadã deter-minatã de o jumãtatede an.

Audienþe la ALOFM Petroºani

Î n fiecare vineri dimineaþã,directorul general al AJOFM

Hunedoara va da consultaþii pentru cã ºi-a stabilit program deaudienþe la Petroºani.

Straja sub ameninþarea ENELS ute de turiºti care s-au aflat în

week-end-ul trecut la munte înstaþiunea Straja din Lupeni au statvineri dimineaþã fãrã curent elec-tric. Totul din vina unei datorii aprimãriei, iar Cornel Resmeriþã, pri-marul din Lupeni a spus cã a fãcuttot posibilul dã remedieze defi-cienþa. Cabanierii, deºi au fost cuplata la zi, au fost nevoiþi sã setreacã pe o altã linie de alimentare.

Monika BACIU

“Sunt foarte multe prob-leme. Avem cartierul acestade râsul lumii, foarte multegropi peste tot, vinnoaptea, îþi dau în capcopiii. Nu ºtiu în ce regimtrãim. Nu e nicio ruºine.Nu ºtiu ce se poate face,nu se ia nicio mãsurã.Aleile trebuie fãcute cã ºiacolo sunt gropi, ar trebuifãcute cã pe acolo trecoameni. Aici e dezastru, nuavem niciun loc unde sã sejoace copiii”, spune ofemeie.

Un altbãrbatacuzãadminis-traþialocalã defaptul cãnu þinecont ºi decetãþeniidin locali-tate.

“Înaceastã zonã nenemulþumesc drumurile,numai gropi, asfalt spart.La momârlani s-a turnatasphalt pânã în curte, la

noi în oraº edezastru. Decând e cartierulnu s-a fãcutnimic, o parcarecã doar cât costãun pic de asfalt.Am fost laprimãrie, amsesizat ºi nu vor

sã vinã sã facã. Acum facprin Brãtianu, prin altepãrþi. E mai grav cândplouã, numai bãlþi sunt.Acum e uscat, dar când

plouã… Poate vor sã vinãsã repare”, ne spune unbãrbat.

În replicã, edilii spun cãau prins sume în buget ºipentru aceste reparaþii.

“Sunt unele zone dinpartea de jos a oraºuluiunde avem probleme vizavide stratul de asfalt sau destrãzi, dar am alocat aprox-imativ 46 de mii de lei pen-tru a plomba zonele respec-tive. În spatele blocului 20va veni turnat un strat de

asflat, în 8 Martie, TudorVladimirescu ºi 22Decembrie vom refaceplombele unde este nece-sar. Peste tot se vor plom-ba strãzile unde sunt prob-leme”, a declarat VasileJurca, viceprimarul oraºuluiPetrila.

În mai multe zone dinPetrila este nevoie dereparaþii în carosabil.Autoritãþile locale spun cãaceste lucrãri vor avea locîn cursul acestui an.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 20146 Actualitate

Monika BACIU

“În data de 17 ampredat amplasamen-tul, am fãcut procesverbal pentrupredarea amplasa-mentului fostei gropide gunoi pe razaoraºului Petrila. Existãun proiect pe fondurieuropene pentruînchiderea gropii ºi selucreazã la închidereagropii. Termenul definalizare este undevala jumãtatea anuluiviitor, este de 11 luni,dar constructorul ne-aspus cã pânã îndecembrie încearcã sãfinalizeze lucrarea”, adeclarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºulPetrila.

Proiectul este unulambiþios. Zona va fiecologizatã în totali-tate, conform direc-tivelor europene.

“Proiectul deînchidere prevedestrângerea gunoiuluipe o suprafaþã de 1,3hectare, în jur se vorconstrui rigole carevor prelua apele plu-viale, pe groapã sevor pune câteva þevipentru preluareagazului metan, pestese va pune o mem-branã de câþiva cen-timetri ºi peste mem-branã se va punepãmânt ºi gazon ºiperimetrul va fi împre-jmuit ca sã nu aibãacces animale sau altepersoane care cautã

fier vechi”, a mai spussursa citatã.

P osibil aeroport

Autoritãþile de laPetrila iau în consider-are realizarea unuiaeroport în acea zonãsau pe locul undedeocamdatãfuncþioneazã minaPetrila. Potrivitedililor, realizareaminiaeroportului aratrage turiºtii în zonã.

“Am vorbit de con-strucþie (pentru aero-port-n.r.), dar nu pelocaþia unde existãgroapa, ci undeva laun kilometru undeavem o pãºune deaproximativ 60 de

hectare ºi acolo avemun teren plan ºi areaproximativ 1000 demetri în linie dreaptãºi s-ar preta la con-struirea unui mini-aeroport. La fel sepreteazã ºi haldeledupã închiderea mineiPetrila, sunt douãramuri care acum suntactive ºi sunt la minaPetrila ºi noi am solic-itat la proiectul deînchidere a minei sãfie aduse la acelaºinivel ºi în viitor acelteren se preteazã la oconstrucuþie de genulacesta”, a mai spusviceprimarul din local-itate.

În judeþulHunedoara s-a maidorit realizarea unuiaeroport de cãtreConsiliul Judeþean.Zona în care se doreaînfiinþarea unui astfelde punct de transportla Sãuleºti, lângãDevaa. Realizareaacestuia nu este posi-bilã datoritã avizelor.Edilii de la Petrila nuîºi fac probleme dincauza autorizaþiilor, ci

din cauza surselor definanþare.

“Din punctul meude vedere nu autoriza-þiile vor fi o problemãci va fi o problemãfinanþarea pentru cãautorizaþiile sunt uºorde obþinut atâta timpcât terenul este alnostru ºi nu necesitãschimburi sau scoateridin fondul forestier.Problema acolo va filegatã de finanþare”, amai subliniat Jurca.

Proiectul deponeu-lui ecologic la niveluljudeþului Hunedoaraare o valoare de70.636.566 de euro,cu o contribuþie ner-ambursabilã de la

Comisia Europeanãde 43.592.526 euroºi contribuþia de labugetul de stat de20.337.757 euro. Dela bugetul de stat,contribuie la proiectdouã ministere:Ministerul Mediului,cu 8.092.026 euro, ºiMinisterul Finanþelor,cu 12.241.731 euro.Al treilea finanþatoreste reprezentat deautoritãþile publicelocale din judeþulHunedoara, acesteacontribuind cu6.710.283 euro:Consiliul Judeþean cu4.952.613 euro ºiconsiliile locale cu1.757.670 euro.

Nemulþumiþi de zona dintre blocuri

M ai mulþi petrileni din cartierul 8Martie sunt nemulþumiþi de felul în

care aratã zona în care trãiesc. Gropile dinfaþa blocului ºi aleile distruse de trecereatimpului sunt motiv de gâlceavã întrecetãþeni ºi administraþie. Oamenii spun cãdin anii 70 nu s-a mai fãcut nicio investiþieîn zonã.

Groapa de gunoi de la Petrila ar putea deveni aeroport

F osta groapã de gunoi de la Petrila, posibil viitoraeroport. Autoritãþile locale de la Petrila ºi cele

judeþene au demarat deja lucrãrile de închidere a gropiide gunoi din localitate. Administraþia localã de laPetrila a predat amplasamentul gropii de gunoi dinlocalitate Consiliului Judeþean Hunedoara care ademarat un proiect pentru închiderea ºi ecologizareazonei. Proiectul prevede închiderea gropilor de gunoineconforme ºi realizarea unui deponeu ecologic.

Agenþia de mediuhunedoreanã aînceput o anchetãdupã ce peste o miede tone de reziduuride plumb au fostgãsite depozitate înaer liber, din carecirca patru sute detone depãºesc, chiarde opt sute de ori, val-orile normale de polu-are în sol, în timp cerestul cantitãþii nupoate fi analizat.Specialiºtii APM auidentificat douãdepozite de reziduuride plumb pe teritoriulmunicipiuluiHunedoara, unul înzona Poarta Zgurii, iaraltul pe teritoriul uneisocietãþi comerciale.”Am gãsit aproximativ400 de tone dereziduuri de plumbdepozitate pe sol înzona Poarta Zgurii dinmunicipiul Hunedoara,pe malul râului Cerna.Am prelevat probe desol de pânã la 40 decentimetri adâncimeºi, în urma analizelor,s-au înregistrat valoricuprinse între 73 demiligrame de plumbpe kilogramul de sol ºi17.160 de miligrame

de plumb pe kilogra-mul de sol, în condiþi-ile în care valoareanormalã este de 20 demiligrame de plumbpe kilogramul de sol.Sunt ºi depãºiri de optsute de ori”, a precizatGeorgeta Barabaº,director APMHunedoara. Potrivitacesteia, alte ºaptesute de tone de rezidu-uri de plumb, mai finmãcinate, au fostdescoperite pe o plat-formã betonatã dincurtea unei societãþicomerciale dinHunedoara. În urmaanchetei, potrivitPrefecturii Hunedoaramai multe societãþicomerciale implicateau fost sancþionate cuamenzi usturãtoarepentru dezastrul eco-logic, însã administra-torii acestora precumºi alþi vinovaþi vorrãspunde penal dupãce a fost formulatã ºiplângere penalã decãtre instituþia prefec-tului. “În urma veri-ficãrilor efectuate s-auaplicat un numãr de 3sancþiuni contra-venþionale, pentrunerespectarea preved-

erilor legislaþiei demediu, dupã cumurmeazã:SC L. MAR-KETING SRL TeliuculInferior, desfãºurândactivitate de

spãlare/sortare a unorzguri metalurgice deplumb fãrã sã deþinãacte de reglementaredin punct de vedere alprotecþiei mediului. Aufost aplicate: o sancþi-une principalã

(amendã în cuantumde 30.000 lei con-form OUG 195/2005privind protecþia medi-ului, cu modificãrile ºicompletãrile ulte-

rioare, art. 96 alin. 2punctul 1) ºi 2 sancþiu-ni complementareconform prevederilorart. 5 alin. 3 dinOrdonanþa 2/2001privind regimul juridical contravenþiilor,completatã ºi modifi-catã, constând din sus-pendarea activitãþii ºiaducerea terenului lastarea iniþialã.

SC CTA I. P. S.SRL Oþelu Roºu a fostsancþionatã contra-venþional cu amendãîn cuantum de 60.000lei, pentru nedeþinereaautorizaþiei de mediunecesare în vedereadesfãºurãrii activitãþilorconform codurilorCAEN4677 - Comerþcu ridicata aldeºeurilor ºi resturilorºi 4675 - Comerþ curidicatã al produselorchimice, conformprevederilor OUG nr.195/2005, comple-tatã ºi modificatã, art.96, alin. 2, pct. l.

SC A T. C. INCSRL Hunedoara a fostsancþionatã contra-venþional cu amendã

în cuantum de 60.000lei, pentru nedeþinereaautorizaþiei de mediunecesarã în vedereadesfãºurãrii activitãþilorconform codurilorCAEN4941-Transportrutier mãrfuri pericu-loase si 4675-Comertcu ridicata al pro-duselor chimice, con-form prevederilorOUG nr. 195/2005,

completatã ºi modifi-catã, art.96, alin.2 ,pct.l.

De asemenea, s-aformulat sesizarepenalã pentru fapteleincriminate ca infracþi-uni de art. 98 alin. 2lit. a ºi alin. 3 lit. a dinOUG 195/2005privind protecþia medi-ului, cu modificãrile ºicompletãrile ulte-rioare”, aratãPrefectura Hunedoara.

Instituþia Prefectului– Judeþul Hunedoara asolicitat ComisariatuluiJudeþean Hunedoaraal Gãrzii de Mediuinformarea Agenþieipentru ProtecþiaMediului Hunedoaracu privire la cele con-statate pentru caaceasta sã ia mãsurlelegale pentru limitareapericolelor pentrumediu ºi sãnãtateapopulaþiei; respectivobligarea proprietaru-lui terenului ºi pe celal produsului aflat subcercetare (deºeului) sãinterzicã accesul înzonele unde esteamplasat deºeul, sãpãzeascã zona respec-tivã ºi manipulareaacestuia sã fie fãcutãdoar de cãtre un agenteconomic autorizat sãdesfãºoare astfel deoperaþiuni.

În continuare se vamonitoriza activitateade ecologizare ºi derefacere a mediului,iar concluziile vor fifãcute publice pentruca populaþia sã fieinformatã corect cuprivire la evoluþia situ-aþiei de fapt.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014 Actualitate 7

CarmenCOSMAN - PREDA

Nu mai puþin de32 de autovehicule detransport marfã ºipersoane au fost veri-ficare de poliþiºtiiBiroului de Investigarea Fraudelor ºi cei aiBiroului Rutier încadrul unei razii orga-nizate la sfârºitul sãp-tãmânii trecute.

Iar în urma con-strolului, poliþiºtii auaplicat 10 sancþiuni

în valoare totalã de1.990 lei, fiindreþinute, totodatã,douã plãcuþe de înma-triculare ºi o carte de

identitate a unuiautovehicul pentruneregulile constatate.

Razie printre transportatori

P oliþiºtii din Petroºani au veri-ficat maºinile care executã

transport e marfã sau de persoaneºi au gãsit suficiente nerguli.

Poluare cu plumb la Hunedoara

A nchetã efectuatã de Agenþia deProtecþia Mediului Hunedoara

dupã ce peste 1.000 de tone dereziduuri de plumb au fost depozitate în aer liber.

Dupã închidereaDefileului Jiu, caurmare lucrãrilor dereabilitare, a venit ºiînchiderea Transapinaizolând Valea Jiului ºiaducându-i daune. Marisau mici, pierderile suntconsiderate uriaºe într-ozonã care abia”respirã”, o zonã undeîncet-încet moare totul,

cu ajutorul autoritãþilorde la toate nivelele.Închiderea Transalpina,din acest an, unde seajunge din drumulPetroºani-Voineasa, a fost demonstraþia care l-a contrazis pevicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, TiberiuBalint, care spunea în

noiembrie 2013, cãvalea Jiului nu arenevoie de drumulPetroºani-Voineasa: ”Eu de ce aº militamâine sã fac drumulcãtre Voineasa? Ca sãtreacã turiºtii pe aici ºisã meargã la Voineasa?Eu nu prea vãd aºalucrurile. Trebuie sãavem o chestie de asta,localã, din care sã nedãm seama ºi care einteresul nostru. Ce-i ajutã pe locuitoriiVãii Jiului cã pânã laVoineasa trebuie asfaltatdrumul? Merg acolo la schi? ...”

Au existat reacþiiimediate, din parteainvestitorilor în turism,la aceastã declaraþiefãrã noimã, drept pentrucare vicepreºedintele ºi-a cerut scuze, o sãptãmânã mai târziu,cum cã noi, cei din Valeam înþeles greºit ºi cã,totuºi, credinþa luirãmâne... ”Îmi cer scuze în faþa locuitorilorVãii Jiului, deoarece s-a

înþeles cã eu suntîmpotriva deschideriiVãii Jiului, ºi anume adrumului cãtreVoineasa. Nu sunt delocîmpotriva modernizãriiacestui drum, ci, dincontrã, sunt un militantpentru modernizarealui. Însã avertismentulmeu rãmâne…” – aspus Balint.

Acum, în luna iulie2014, nu mai estevorba de schi ºi schiori,iar cabanierii care auprograme pregãtitepentru trasee de vis înmunþi, spun cã acest ana fost cel mai prost dinultimii trei ºi astadatoritã închideriiTransalpina, careaducea turiºti în Valea Jiului.

”V alea Jiului va ajunge ca

oraºul Aninoasa”

Sâmbãtã, drmulPetroºani -Voineasa era”animat” de maºini ºimotociclete din multe

judeþe ale þãrii, dar ºi demaºini încãrcate culemn. ”Nu aveam infor-maþii precise despreorarul de pe Defileu, iarnoi cunoaºtem bineacest drum, venimmereu pe aici” – audeclarat doi motocicliºticare s-au oprit laCabana de la GroapaSeacã, la 18 km dePetroºani.

Cabana a fost prelua-tã în urmã cu trei ani dela fostul specialist înminerit ºi fost prefect aljudeþului Hunedoara,Bujor Bogdan, de unmai tânãr investitor,iubitor al muntelui,Romulus Rîbu. În treiani, Cabana este denerecunoscut, tânãrulproprietar fãcândinvestiþii considerabile,iar înclinaþia pentrudetalii i-au crescut valoarea.

”Culmea, în primulan a mers bine, iar înacest al treilea an –foarte slab, de când auanunþat închiderea

Transalpina. Au maideschis drumul parþial,dar la intrarea spreCheile Jieþului existãacel mare indicator carearatã cã Transalpinaeste închisã. În timp,Valea Jiului va ajungeprobabil ca oraºulAninoasa, o zonãmoartã, având în vederece se întâmplã cumineritul. Într-adevãralternativa ar fi turismul.Alte þãri au oraºe puternicdezvoltate din turism cumult mai puþin ajutaþide naturã, dar acolo aexistat ºi existã preocu-pare a autoritãþilor.Aceastã locaþie nu sebazeazã pe oraº. Ampropria captare de apãºi tot ce este nevoiepentru confortulturiºtilor. Autoritãþile?De exemplu nu m-aîntrebat nimeni ce ºi

cum procedez cugunoiul. Este adevãratcã mã descurc ºi nu ampretenþia sã urce pânãîn munte sã-l ridice. Îlîncarc ºi-l cobor eu, lacontainerele de jos. Euplãtesc impozite laPrimãria Petrila…

L a 18 km dePetroºani, poþi

sã mori fãrã a puteacere ajutor

Vreau sã vã spun cãpe o razã de mai binede 10 km, dacã seîntâmplã un accident,sau un incediu nu sepoate da nici mãcar untelefon la 112. Pentruasta am fãcut demersuri

la Primãria Petrila, laPoliþa Petrila ºi laConsiliul Judeþean, pentru a solicita dum-nealor, ca autoritãþi,amplasarea unui aplifi-cator. Nu-i costa nimic,pentru cã respectivacompanie de telefonieare stâlpi în folosinþãcare sunt proprietate aoraºului, a judeþului. S-au mulþumit sã îmirãspundã frumos, cã auverificat cele spuse demine ºi este adevãrat.La momentul solicitãriitocmai se prãbuºise acelavion ºi am crezut cã îivoi sensibiliza. Degeaba!Nu s-au deranjat nicimãcar sã dea un telefonla acea companie. Maisus este Mãnãstirea Jieþ,ºi ei sunt izolaþi, neajutãm reciproc. Eu amo staþie internã, perso-nalã. Dar nu asta este

ideea. Eu am toate utilitãþile pentru turiºtiicare vin, dar fãcute cueforturi, iar munca esteuna susþinutã, alta decâtîn oraº” – a declaratRomulus Rîbu, de 40ani, din Petroºani, format în alimetaþiepublicã de, vestitul pevremuri, Vili Borhinã.

Ca o ironie, laintrarea în cabanã tronaun afiº al Poliþiei deProximitate a oraºuluiPetrila, care îndemnaturiºtii ºi cabanierii sãsune la 112 sau lanumãrul poliþistuluiresponsabil. Acelaºi afiºse afla ºi la Schitul Jieþ.Accidente au fost înaceastã zonã fãrã sem-

nal telefonic, în ultimula fost implicat un tir.Echiajul a anunþatautoritãþile prin metodaºtafetei…

T AF-uri culemne ºi

lanþuri târâte peasfalt

Drumul este practi-cabil, cu slalomurilecare se impun dindegradarea drumului -

care a fost parþialreparat pânã pe la kilo-metrul 19, prin anul2011 – dar TAF-urile culemn l-au distrus culanþurile sau lemnelecare sunt trase direct pe

asfalt, fãrã sã-i întrebecineva ”de sãnãtate”, cãde atenþionãri ºi sancþiu-ni nici nu poate fivorba, cã nu are cine.Apoi, cântarul existentîn orice zonã cuautoritãþi responsabile,nu existã. Acesta aremenirea de a constatagreutatea maºinilorîncãrcate cu lemn, saumarfã, iar pentru greu-tatea depãºitã seplãteºte tocmai pentruîntreþinerea drumuluidegradat prin acestmod.

”Nu existã nici uninteres, drumul, aºacum este ºi cât este,este distrus de maºinilecu lemn din neglijenþã ºinepãsare. În plus, sunttrei km de drum caresunt cu piatrã roºie ºifiind zonã muntoasã, laploi, aceasta estespãlatã. Turiºtii caretranziteazã drumul spuncã judeþul Hunedoaraeste corigent la acestcapitol. Este totuºi opoartã cãtre restul þãrii”– a precizat cabanierulde la Groapa Seacã.

Drumul se varepara/reconstrui,spune CJH, dar nimeni

nu ºtie când. ”Se are învedere”… Cã nu sevrea ºi cã cei aflaþiacum la putere, ori nupot, ori nu doresc sãcontinue mãcarproiectele începute înValea Jiului ca alterna-tive la minerit, este ocertitudine. ”Ne placesau nu ne place, ElenaUdrea a fost singuracare a fãcut ceva în sensul ãsta. Cu toatecomentariile ºi vociferã-rile privind gondola dinVulcan, care nu duceanicãieri. În acel nicãieriacum se construieºtetocmai datoritã aceleigondola. În Parâng lafel, începuse bine.Poate cã acolo trebuiauîncepute lucrurile altfel,ca sã se poatã exploatainvestiþia pas cu pas. Nuºtiu ce va fi, dar clar,deocamndatã, nu au degând autoritãþile sã deaatenþie Vãii Jiului ºi turismului pe care atâtal-au invocate.

Dar mergem înainte,nu ne lãsãm. Eu suntScorpion ºi nu mã las!”– a spus cu îndârjireRomulus Rîbu.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

L a 18 km de Petroºani, spre Voineasa,autoritãþile au constatat cã adresa

înaintatã de cabanieri este îndreptãþitã ºi atât. Turiºtii sau TIR-iºtii pot muri înaccidente fãrã a putea cere ajutor – ceea ce s-a ºi întâmplat -, deºi Poliþia deproximitate Petrila a împânzit zona cuafiºe. Vicepreºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara, Tiberiu Balint, care a declaratcã nu militeazã pentru repararea drumuluiPetroºani - Voineasa, a fost contrazis de realitate. ªi nu este vorba de schiori, ci de economia localã.

Închiderea Transalpina a adus mari daune Vãii Jiului

ROMULUS RÎBU

Dupã închidereaDefileului Jiu, caurmare lucrãrilor dereabilitare, a venit ºiînchiderea Transapinaizolând Valea Jiului ºiaducându-i daune. Marisau mici, pierderile suntconsiderate uriaºe într-ozonã care abia”respirã”, o zonã undeîncet-încet moare totul,

cu ajutorul autoritãþilorde la toate nivelele.Închiderea Transalpina,din acest an, unde seajunge din drumulPetroºani-Voineasa, a fost demonstraþia care l-a contrazis pevicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, TiberiuBalint, care spunea în

noiembrie 2013, cãvalea Jiului nu arenevoie de drumulPetroºani-Voineasa: ”Eu de ce aº militamâine sã fac drumulcãtre Voineasa? Ca sãtreacã turiºtii pe aici ºisã meargã la Voineasa?Eu nu prea vãd aºalucrurile. Trebuie sãavem o chestie de asta,localã, din care sã nedãm seama ºi care einteresul nostru. Ce-i ajutã pe locuitoriiVãii Jiului cã pânã laVoineasa trebuie asfaltatdrumul? Merg acolo la schi? ...”

Au existat reacþiiimediate, din parteainvestitorilor în turism,la aceastã declaraþiefãrã noimã, drept pentrucare vicepreºedintele ºi-a cerut scuze, o sãptãmânã mai târziu,cum cã noi, cei din Valeam înþeles greºit ºi cã,totuºi, credinþa luirãmâne... ”Îmi cer scuze în faþa locuitorilorVãii Jiului, deoarece s-a

înþeles cã eu suntîmpotriva deschideriiVãii Jiului, ºi anume adrumului cãtreVoineasa. Nu sunt delocîmpotriva modernizãriiacestui drum, ci, dincontrã, sunt un militantpentru modernizarealui. Însã avertismentulmeu rãmâne…” – aspus Balint.

Acum, în luna iulie2014, nu mai estevorba de schi ºi schiori,iar cabanierii care auprograme pregãtitepentru trasee de vis înmunþi, spun cã acest ana fost cel mai prost dinultimii trei ºi astadatoritã închideriiTransalpina, careaducea turiºti în Valea Jiului.

”V alea Jiului va ajunge ca

oraºul Aninoasa”

Sâmbãtã, drmulPetroºani -Voineasa era”animat” de maºini ºimotociclete din multe

judeþe ale þãrii, dar ºi demaºini încãrcate culemn. ”Nu aveam infor-maþii precise despreorarul de pe Defileu, iarnoi cunoaºtem bineacest drum, venimmereu pe aici” – audeclarat doi motocicliºticare s-au oprit laCabana de la GroapaSeacã, la 18 km dePetroºani.

Cabana a fost prelua-tã în urmã cu trei ani dela fostul specialist înminerit ºi fost prefect aljudeþului Hunedoara,Bujor Bogdan, de unmai tânãr investitor,iubitor al muntelui,Romulus Rîbu. În treiani, Cabana este denerecunoscut, tânãrulproprietar fãcândinvestiþii considerabile,iar înclinaþia pentrudetalii i-au crescut valoarea.

”Culmea, în primulan a mers bine, iar înacest al treilea an –foarte slab, de când auanunþat închiderea

Transalpina. Au maideschis drumul parþial,dar la intrarea spreCheile Jieþului existãacel mare indicator carearatã cã Transalpinaeste închisã. În timp,Valea Jiului va ajungeprobabil ca oraºulAninoasa, o zonãmoartã, având în vederece se întâmplã cumineritul. Într-adevãralternativa ar fi turismul.Alte þãri au oraºe puternicdezvoltate din turism cumult mai puþin ajutaþide naturã, dar acolo aexistat ºi existã preocu-pare a autoritãþilor.Aceastã locaþie nu sebazeazã pe oraº. Ampropria captare de apãºi tot ce este nevoiepentru confortulturiºtilor. Autoritãþile?De exemplu nu m-aîntrebat nimeni ce ºi

cum procedez cugunoiul. Este adevãratcã mã descurc ºi nu ampretenþia sã urce pânãîn munte sã-l ridice. Îlîncarc ºi-l cobor eu, lacontainerele de jos. Euplãtesc impozite laPrimãria Petrila…

L a 18 km dePetroºani, poþi

sã mori fãrã a puteacere ajutor

Vreau sã vã spun cãpe o razã de mai binede 10 km, dacã seîntâmplã un accident,sau un incediu nu sepoate da nici mãcar untelefon la 112. Pentruasta am fãcut demersuri

la Primãria Petrila, laPoliþa Petrila ºi laConsiliul Judeþean, pentru a solicita dum-nealor, ca autoritãþi,amplasarea unui aplifi-cator. Nu-i costa nimic,pentru cã respectivacompanie de telefonieare stâlpi în folosinþãcare sunt proprietate aoraºului, a judeþului. S-au mulþumit sã îmirãspundã frumos, cã auverificat cele spuse demine ºi este adevãrat.La momentul solicitãriitocmai se prãbuºise acelavion ºi am crezut cã îivoi sensibiliza. Degeaba!Nu s-au deranjat nicimãcar sã dea un telefonla acea companie. Maisus este Mãnãstirea Jieþ,ºi ei sunt izolaþi, neajutãm reciproc. Eu amo staþie internã, perso-nalã. Dar nu asta este

ideea. Eu am toate utilitãþile pentru turiºtiicare vin, dar fãcute cueforturi, iar munca esteuna susþinutã, alta decâtîn oraº” – a declaratRomulus Rîbu, de 40ani, din Petroºani, format în alimetaþiepublicã de, vestitul pevremuri, Vili Borhinã.

Ca o ironie, laintrarea în cabanã tronaun afiº al Poliþiei deProximitate a oraºuluiPetrila, care îndemnaturiºtii ºi cabanierii sãsune la 112 sau lanumãrul poliþistuluiresponsabil. Acelaºi afiºse afla ºi la Schitul Jieþ.Accidente au fost înaceastã zonã fãrã sem-

nal telefonic, în ultimula fost implicat un tir.Echiajul a anunþatautoritãþile prin metodaºtafetei…

T AF-uri culemne ºi

lanþuri târâte peasfalt

Drumul este practi-cabil, cu slalomurilecare se impun dindegradarea drumului -

care a fost parþialreparat pânã pe la kilo-metrul 19, prin anul2011 – dar TAF-urile culemn l-au distrus culanþurile sau lemnelecare sunt trase direct pe

asfalt, fãrã sã-i întrebecineva ”de sãnãtate”, cãde atenþionãri ºi sancþiu-ni nici nu poate fivorba, cã nu are cine.Apoi, cântarul existentîn orice zonã cuautoritãþi responsabile,nu existã. Acesta aremenirea de a constatagreutatea maºinilorîncãrcate cu lemn, saumarfã, iar pentru greu-tatea depãºitã seplãteºte tocmai pentruîntreþinerea drumuluidegradat prin acestmod.

”Nu existã nici uninteres, drumul, aºacum este ºi cât este,este distrus de maºinilecu lemn din neglijenþã ºinepãsare. În plus, sunttrei km de drum caresunt cu piatrã roºie ºifiind zonã muntoasã, laploi, aceasta estespãlatã. Turiºtii caretranziteazã drumul spuncã judeþul Hunedoaraeste corigent la acestcapitol. Este totuºi opoartã cãtre restul þãrii”– a precizat cabanierulde la Groapa Seacã.

Drumul se varepara/reconstrui,spune CJH, dar nimeni

nu ºtie când. ”Se are învedere”… Cã nu sevrea ºi cã cei aflaþiacum la putere, ori nupot, ori nu doresc sãcontinue mãcarproiectele începute înValea Jiului ca alterna-tive la minerit, este ocertitudine. ”Ne placesau nu ne place, ElenaUdrea a fost singuracare a fãcut ceva în sensul ãsta. Cu toatecomentariile ºi vociferã-rile privind gondola dinVulcan, care nu duceanicãieri. În acel nicãieriacum se construieºtetocmai datoritã aceleigondola. În Parâng lafel, începuse bine.Poate cã acolo trebuiauîncepute lucrurile altfel,ca sã se poatã exploatainvestiþia pas cu pas. Nuºtiu ce va fi, dar clar,deocamndatã, nu au degând autoritãþile sã deaatenþie Vãii Jiului ºi turismului pe care atâtal-au invocate.

Dar mergem înainte,nu ne lãsãm. Eu suntScorpion ºi nu mã las!”– a spus cu îndârjireRomulus Rîbu.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

L a 18 km de Petroºani, spre Voineasa,autoritãþile au constatat cã adresa

înaintatã de cabanieri este îndreptãþitã ºi atât. Turiºtii sau TIR-iºtii pot muri înaccidente fãrã a putea cere ajutor – ceea ce s-a ºi întâmplat -, deºi Poliþia deproximitate Petrila a împânzit zona cuafiºe. Vicepreºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara, Tiberiu Balint, care a declaratcã nu militeazã pentru repararea drumuluiPetroºani - Voineasa, a fost contrazis de realitate. ªi nu este vorba de schiori, ci de economia localã.

Închiderea Transalpina a adus mari daune Vãii Jiului

ROMULUS RÎBU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Ca urmare pierder-ilor înregistrate în situ-aþiile financiare lasfârºitul anului trecut,valoarea activului nets-a diminuat la maipuþin de jumãtate dinvaloarea capitaluluisocial, astfel cã, înconformitate cuprevederile legiiprivind societãþilecomerciale, se prop-une aprobãrii adunãriiacþionarilor dizolvareasocietãþii, se aratã înconvocatorul pentruAGA, care ar urma sãaibã loc la 28 august.

Potrivit datelorprezentate de com-panie, deþinutã degrupul ArcelorMittal,activul net era de231,13 milioane delei, iar capitalul socialde 497 milioane lei lasfârºitul anului trecut,rezultând un deficit de17,37 milioane de leipânã la limita permisãde lege.

La sfârºitul primuluisemestru al acestuian, activul net avea ovaloare de 236,35milioane de lei,rezultând o diminuarea deficitului la 12,5milioane de lei.

"Având în vedereîmbunãtãþirea rezul-tatelor financiare alesocietãþii în primultrimestru din 2014,conducerea considerã

cã existã premiseleeconomico-financiarepentru acoperirea întotalitate a deficituluiînregistrat, pânã lasfârºitul anului 2014",potrivit unui raportspecial al Consiliuluide Administraþie.

Societatea înregis-tra o pierdere cumu-latã de 374,23 mil-ioane de lei în lunaiunie a acestui an.

ArcelorMittalHunedoara ºi-a reduspierderile cu 21%anul trecut, de la 37,6milioane lei în 2012la 29,7 milioane lei(6,7 milioane euro), ºia înregistrat o cifrã deafaceri în creºtere cu14,6%, la 499,6 mil-ioane lei (113,2 mil-ioane euro).

Dacã acþionariidecid sã nu dizolvesocietatea ºi sã con-tinue activitatea, con-ducerea va întreprindeacþiunile necesarepentru restabilirearaportului minim din-tre valoarea activuluinet ºi capitalul social,cel mai târziu pânã lasfârºitul anului 2015,se aratã în raportulConsiliului deAdministraþie.

Societatea a trecutprintr-o situaþie simi-larã în 2010, cândacþionarii au decis sãnu dizolve compania

ºi sã majoreze capi-talul social, prin aportîn numerar alacþionarilor, cu 397,6milioane lei, la 545milioane lei, pentrucreºterea valoriiactivului net ºi asigu-

rarea fondurilor pen-tru investiþii.

Capitalul social afost în final majoratcu 349,5 milioane lei,la 496,9 milioane lei,sub valoarea progra-matã, nivel la care se

aflã ºi în prezent.ArcelorMittal

Hunedoara produceþagle pentru þevi, pro-file grele mijlocii ºiuºoare, oþel beton,sârmã, profile spe-ciale ºi pentru minerit.

Principalul acþionaral companiei estegrupul ArcelorMittalcu o participaþie de96,4%, în timp ceaproape 3,6% dintitluri se aflã îndeþinerea altor investi-tori.

ArcelorMittal estecel mai mare producã-tor de oþel din lume.Grupul este condus demiliardarul indianLakshami Mittal ºi areactivitãþi de siderurgieºi minerit în 60 deþãri.

În România, grupuldeþine douã combi-nate siderurgice, laGalaþi ºi Hunedoara,douã fabrici de þevi, laIaºi ºi Roman, opera-torul portuarRomportmet Galaþi ºio divizie aArcelorMittalConstruction.

MEDIAFAX

Administraþiilefinanþelor publice auîncasat în prima jumã-tate a acestui an veni-turi din taxe ºiimpozite de 84,315miliarde lei, iarautoritatea vamalã3,96 miliarde lei.Peste jumãtate dinveniturile colec-tate de ANAF -44,645 miliardelei - au fostîncasate deDirecþia Generalãde Administrare aMarilorContribuabili, întimp ce Direcþia

Regionalã aFinanþelor PubliceBucureºti a încasatvenituri din taxe ºiimpozite de 15,698miliarde lei. Din cele

opt direcþii regionaleale ANAF, cea maimicã sumã a fostcolectatã de DirecþiaRegionalã aFinanþelor Publice

Craiova - 2,567 mil-iarde lei, carereuneºte judeþele Dolj,Gorj, Mehedinþi, Olt ºiVâlcea. Pe judeþe, celemai mari încasãri dintaxe ºi impozite suntrealizate în Constanþa- 2,611 miliarde lei,Cluj - 1,93 miliardelei, Prahova - 1,457miliarde lei ºi Braºov -1,373 miliarde lei, iarcele mai mici înMehedinþi - - 242,32

milioane lei,Ialomiþa - 257,24milioane lei ºiCãlãraþi - 267,81milioane lei.

În Bucureºti,încasãrile adminis-traþiei finanþelorpublice din cadrulANAF au fost de13,699 miliardelei, iar în Ilfov -1,998 miliarde lei.

ANAF a colectat mai mulþi bani la buget

A genþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF)a încasat venituri bugetare de 88,275 miliarde lei

în primul semestru din 2014, mai mult cu peste treimiliarde de lei comparativ cu perioada similarã din2013, când încasãrile s-au cifrat la 85,086 miliarde lei,potrivit datelor ANAF, citate de Agerpres.

Conducerea ArcelorMittal Hunedoara propuneacþionarilor dizolvarea societãþii

C onsiliul de Administraþie alcombinatului ArcelorMittal

Hunedoara (SIDG), societate careexistã din 1884, va propuneacþionarilor dizolvarea acesteia,întrucât pierderile acumulate înultimii ani au condus la scãdereaactivului net raportat la capitalulsocial sub limita prevãzutã de lege.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014 Actualitate 11

“Preºedintele UNPRHunedoara, HaralambieVochiþoiu ne-a solicitat sã îipermitem sã strângã semnãturipentru candidatura lui VictorPonta. Autorizaþia este valabilão lunã de zile”, au declaratreprezentanþii Primãriei Petrila.

V ochiþoiu ºi traseismul politic

Haralambie Vochiþoiu s-aplimbat pe la mai multe partidepolitice. Exact ca un veritabiltraseist politic, Vochiþoiu ºi-amarcat trecerea pe la PartidulMuncitorilor, mai apoi pe laPSDR, PDSR, PSD, PP-DD,

UNPR. Este de notorietatescandalul în care a fost implicatVochiþoiu când a fost dat afarãdin PSD Petroºani, dupã ceacesta ºi-a pierdut agenda personalã ºi de unde s-a aflatcã banii membrilor de partiderau folosiþi dupã bunul sãuplac. Dupã ce HaralambieVochiþoiu a candidat pentrualegerile parlamentare pe listelePP-DD, acesta s-a reprofilat ºia trecut la UNPR dupã desfi-inþarea grupului parlamentar alPP-DD. Acum, Vochiþoiustrânge semnãturi pentru candidatura lui Victor Ponta lapreºedinþia României.

Monika BACIU Monika BACIU

Tradiþia organizãriilunare a burselor în Hunedoara va fireluatã, pentru cã ratamare a ºomajului oimpune. În varã, acestea au fostîntrerupte, însã,Rodica Peter, nouldirector al AJOFMHunedoara spune cãnu va renunþa laaceastã idee lansatãde predecesorul sãu.„Nu voi renunþa laacest lucru, deoarece

deja se cunoaºte ºi nus-a organizat în iulie ºiaugust, fiind perioadã

de concedii, iar angajatorii sunt maipuþin interesaþi acum.Dar din septembrie,vom relua burselelunare, pentru cã s-aconstatat cã, totuºi, audat rezultate”, a spusRodica Peter, directorAJOFM Hunedoara.

La sfârºitul lunii

iunie, rata ºomajului înRomânia era de4,87%, dar înHunedoara numãrulºomerilor este mereuîn creºtere. ªi asta,dupã ce în decembrie2013, a atins valoareade 7,47%.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Peste 50 de milioanede lei datoriileprimãriilor hunedorene la bugetul de statJ udeþul Hunedoara deþine un trist

record. Avem, în acelaºi timp, primuloraº din România care ºi-a declarat insolvenþa, dar ºi localitatea cu cele maimari datorii cãtre bugetul de stat.

Aproape 51 de milioane de lei reprezintãdatoriile primãriilor din judeþul Hunedoara labugetul de stat. Ministerul Finanþelor Publice adat publicitãþii lista arieratelor mi mari de 90 dezile înregistrate de administraþiile publice, iar în total datoriile judeþului se ridicã la 50,81 milioane lei noi. Judeþul Hunedoaradeþine un trist record: are în componenþã localitatea cu cea mai mare datorie din þarã,dar, în acelaºi timp ºi localitatea care ºi-a cerutîn premierã insolvenþa în instanþã.

Din cele 50,81 de milioane de lei, nu maipuþin de 41,73 de milioane de lei o reprezintãdatoria Primãriei Lupeni. Alte 4,13 milioanesunt înscrise în dreptul Primãriei Aninoasa,primul oraº falimentar din România. Mai înre-gistreazã atorii Primãria Brad - 1,56 milioanede lei, Orãºtie - 0,01 milioane lei, Vulcan -0,01 milioane lei, Cãlan - 1,24 milioane lei,Petrila - 0,12 milioane lei, Baru - 0,03 mili-oane de lei, Buceº - 0,54 milioane lei, Densuº -0,18 milioane lei, Luncoiu de Jos - 0,03 milioane lei, Ribiþa - 0,01 milioane lei, Râu deMori - 0,13 milioane lei, Sãlaºu de Sus - 0,62milioane lei, ªoimuº - 0,23 milioane lei, Toteºti- 0,18 milioane lei, Turdaº - 0,02 milioane leiºi Vorþa - 0,03 milioane de lei.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Revin bursele lunare la AJOFM HunedoaraA JOFM Hunedoara reia organizarea

lunarã a burselor la toate agenþiilelocale. Decizia va fi pusã în practicã dinseptembrie, pentru cã pânã atunci, spuncei de la AJOFM Hunedoara, angajatoriisunt în concedii ºi vin mai greu la burse.

A furat startul

Vochiþoiu a început campaniaelectoralã pentru prezidenþiale V ictor Ponta, preºedinte. Drumul spre Cotroceni al prezidenþiabilului Victor

Ponta este “pavat” cu semnãturi adunate de Haralambie Vochiþoiu. La Petrila, filiala UNPR din judeþul Hunedoara a început sã strângã semnãturi pentru candidatura lui Victor Ponta la funcþia de preºedinte. Potrivit autoritãþilorlocale, a fost depusã o cerere pentru amplasarea unui cort pe raza localitãþii.

Evenimentul dinacest an este realizatsub forma unei poveºtifascinante de basm încare protagoniºtii vorfi toþi cei sosiþi la festi-val. De la flãcãi viteji,domniþe suave,haiduci, zmei înaripaþi,dinozauri pitici cumvor fi catalogaþi ceisosiþi, aceºtia vordemonstra cã totuleste posibil dacã selucreazã în echipã.

Participând laFestivalul Drumeþii

Montane veþi aveaposibilitatea de a vãînscrie la una din cate-gorii astfel încât ºi ceicare vin pentru primadatã la munte sau par-ticipã pentru primadatã la un astfel deeveniment sã poatãtermina probele cusucces.

Categoria Family,care anul acesta estecea mai cautatã dincadrul festivalului, fiinddenumitã Haiducii ºiCopii, denumitã

Dinozaurii Pitici, vorstrãbate o potecã tem-aticã de 2 – 3 ore.

Categoriile Open (Haiducii ) , Feminin (Domniþele Suave ),Elite, Veterani ( ZmeiiÎnaripaþi ) ºi Juniori (Dinozaurii Pitici ) vorstrãbate un traseu mailung ºi vor ajunge peVf. Piatra Iorgovanuluiaflat la altitudinea de2014 metri, restulactivitãþilor fiindcomune. Invitã-þi pri-etenii ºi familia la

Festivalul DrumeþiiMontane 2014deoarece toate activ-itãþile sunt gratuite.

Este foarte impor-tant ca cei care par-ticipã la activitãþi sãaibã un echipamentminim obligatoriu:

individual:încãlþãminte cu talpãaderentã (recomandatbocanc), lanternã,fluier ºi pelerinã deploaie.

pe echipã: aparatfoto / telefon cucamerã, busolã, trusãsanitarã, bidon pentruapã, rucsac ºi sursã defoc. Participând laactivitãþi, echipele vorobþine puncte, iarpunctele la final vordevenii premii sub-stanþiale oferite decãtre Ch-CenterHosting, Dwyn.ro ,

Lew.ro, Doppelherz,VitalisGroup.ro,AuroMedia, Biroul deAvocatura Cuculis siAsociatii, MobilaDalin,Touch Antibacterial,Belkin InternationalInc, Craimont, CEDESCercetare Dezvoltare.

Mulþumim partener-ilor: Uniunea

Nationala aStudentilor dinRomania, MusicChannel Romania,Braduþ Associated,Complexul TuristicCheile Butii, ParculNational Retezat,Regia Nationala aPadurilor Romsilva,Ocolul Silvic Lupeni.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã

cremã de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Estimãrile sezonieresunt realizate de cãtreCentrul Europeanpentru prognoze pemedie duratã(ECMWF) de laReading, Anglia ºi auun grad de realizarede aproximativ 60%.

Este estimatã dis-tribuþia temperaturilormedii lunare, precumºi distributia can-titãþilor lunare de pre-cipitaþii, iarfenomenele extremecu o duratã scurtã demanifestare nu pot fiprognozate cu ajutorul

acestui produs.

A ugust

Regimul termic vaavea valori normale înmajoritatea regiunilor,exceptând vestul þãrii,unde local valorile ter-mice pot fi pestemediile perioadei.Cantitãþile lunare deprecipitaþii vor înregis-tra în general o tend-inþã de deficit, excep-tând centrul ºi nordulþãrii, unde local aces-tea pot fi normale.

S eptembrie

Valorile termice potfi peste norme înestul, sud-estul ºi localîn sudul ºi vestul þãrii,iar în rest normale.Cantitãþile lunare deprecipitaþii vor fiapropiate de normalîn centrul, nordul ºilocal în vestul þãrii, iarîn restul zonelor aces-tea vor prezenta îngeneral o tendinþã dedeficit.

O ctombrie

Valorile termice vorfi peste mediile clima-tologice în sud-est ºilocal în regiunile

sudice ºi vestice, iarîn restul teritoriuluise vor încadra înnormalul perioadei.Cantitãþile lunare deprecipitaþii vor aveavalori normale înest, sud-est ºi localîn sud, iar în restpeste mediile clima-tologice.

Patrunde în lumea basmului participând la Festivalul Drumeþii Montane

S e apropie Festivalul Drumeþii Montane, care anulacesta se va desfãºura în perioada 01 – 03 august

2014 la Complexul Turistic Cheile Buþii din MasivulRetezat unde cei care doresc sã îºi petreacã un weekendla munte ºi sã participe la activitãþi de orientare, escaladã, drumeþie, cunoºtinþe turistice, probe cultur-ale, foc de tabãrã ºi alte activitãþi surprizã sau pur ºisimplu sã se relaxeze în naturã, sunt aºteptaþi de cãtreorganizatorii Asociaþia Drumeþii Montane ºi Jnepenii.

Pentru detalii privind FestivalulDrumeþii Montane vã invitãm pe www.festival.drumetiimontane.ro

Vremea pânã în luna octombrie

A dministraþia Naþionalã de Me-teorologie a realizat o estimare

sezonierã a temperaturilor ºi a can-titãþilor de precipitaþii pe teritoriulRomâniei, pânã în luna octombrie.

Potrivit organizatorilorevenimentului, cu acestprilej, sediul Geoparcului seprezintã, celor care îi vortrece pragul, într-o nouã

imagine, cu elemente deidentitate vizualã specificeunui real Centru de vizitare.

Vedeta expoziþiei esteBalaurul bondoc, o specieunicã de dinozaur carnivorferoce, descoperitã pânã înprezent doar pe teritoriulce forma Insula Haþegului,acum cca. 70 de milioanede ani. Macheta în mãrimenaturalã a dinozaurului afost realizatã, cu un accentdeosebit pe detaliile ºtiinþi-fice, de cãtre celebrul pale-oartist canadian BrianCooley în colaborare cusoþia sa, Mary Ann Wilson.

“Ne-am imaginatBalaurul de culoare închisãºi ascunzându-se în umbrã,atacând victimele atuncicând se

apropiau. Deoareceunele pãsãri, în specialmasculii, au de multe ori uncolorit dinamic pentru a-ºiatrage perechea, recon-strucþia noastrã are unelenuanþe de roºu, inclusiv ocreastã în culori vii”,explicã Brian Cooley viz-iunea sa asupra dinozauru-lui.

Balaurul bondoc a fost

descoperit în anul 2009 depaleontologul clujeanMátyás Vremir.Descoperirea a fost primitãcu mare entuziasm la nivel

mondial, astfel cã o echipãinternaþionalã de oamenide ºtiinþã alcãtuitã dinZoltán Csiki – Sava de laUniversitatea din Bucureºti,Mátyás Vremir de laSocietatea Muzeului

Ardelean, Steve Brusattede la Universitatea dinColumbia ºi Mark Norell dela Muzeul American deªtiinþele Naturii din NewYork au început cercetãriamãnunþite. Ei au ajuns laconcluzia cã aveau de aface cu un prãdãtor înruditcu Velociraptor , având olungime de aproximativ 1,8m ºi cu caracteristicianatomice deosebite, fiindun amestec între un curcanuriaº ºi un pitbull. Dorindsã omagieze culturaromâneascã, cercetãtorii aufost cei care l-au botezatBalaurul bondoc.

“Am ales un conceptspecial de expoziþie interac-tivã în care sã alãturãmmacheta dinozaurului cu

reconstituirea mediului sãunatural, dar ºi cu informaþiidespre cercetãtori ºi ce aînsemnat aceastã

descoperire pentru ºtiinþã,incluzând reprezentãri aleBalaurului în viziunea unorgraficieni din întreaga lume.Totodatã, ne-am propus sãdemonstrãm cã între ºtiinþãºi mitologie existã o legã-turã puternicã, aºa cã amplasat dinozau-rul într-un con-text al miturilorºi legendelorhaþeganedespre balauri

ºi dragoni. Dorim sã leoferim vizitatorilor o expe-rienþã unicã, într-un spaþiureorganizat ºi regândit înconcordanþã cu valorile ºiideea de Geoparc”, afirmãdr. Alexandru Andrãºanu,directorul GeoparculuiDinozaurilor Þara Haþegului– Universitatea dinBucureºti.

Expoziþia deschisã per-manent este un nou eveni-ment al Universitãþii dinBucureºti purtând marcaGeoparcul DinozaurilorÞara Haþegului ºi este ofer-itã în parteneriat cuInstitutul Naþional deCercetare – Dezvoltarepentru Geologie ºiGeoecologie Marinã(GeoEcoMar) si AsociaþiaGeoD. Evenimentul estesponsorizat de SC

Romglobal Prest srl, SCAdaconi srl , Parc Caffe,Grãdina Botanicã Bucureºtiºi beneficiazã de sprijinulPrimãriei Oraºului Haþeg ºide cel al AsociaþieiFemeilor din SântãmãriaOrlea.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie2014 Actualitate 13

“Balauri, dragoni, dinozauri”

Mitologie ºi ºtiinþã într-un loc de poveste: Geoparcul dinozaurilor Þara Haþegului

E xpoziþia permanentã „Balauri, dragoni,dinozauri”, unicat în România, deschisã

la sfârºitul sãptãmânii trecute la sediulGeoparcului Dinozaurilor - Universitatea dinBucureºti, din Haþeg (judeþul Hunedoara),str. Libertãþii, nr. 9A îi invitã pe vizitatori sãdescopere un concept nou, care valorificã leg-endele balaurilor, mitul dragonilor ºi fasci-naþia pentru dinozauri.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

S-ar putea sã suferiþi pierderifinanciare ca urmare a eºeculuiunei afaceri în care v-aþi pus marisperanþe. Relaþiile cu parteneriide afaceri sunt tensionate ºi dincauza dificultãþilor de comuni-care. Înarmaþi-vã cu rãbdare ºievitaþi speculaþiile financiare!

Deveniþi irascibil din cauza prob-lemelor financiare. Dacã nu vãtemperaþi nervozitatea, riscaþi sãjigniþi un prieten. Nu este o zibunã pentru a susþine examenesau proiecte ºi nici pentru cãlã-torii. Puteþi, însã, sã petreceþimomente plãcute.

Întâmpinaþi mai multe obstacoleºi aveþi impresia cã vã irosiþienergia, ceea ce vã creeazã ostare de nervozitate. Cei din jurvã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute.Relaþiile cu persoana iubitã au oevoluþie favorabilã.

Aveþi tendinþa de a reacþionaimpulsiv ºi riscaþi sã vã îndepãr-taþi partenerii de afaceri ºi pri-etenii. Ar fi bine sã daþi dovadãde mai multã diplomaþie.Acordaþi mai multã atenþie prob-lemelor personale ale membrilorfamiliei!

Un prieten nu îºi respectã promi-siunea fãcutã cu puþin timp înurmã, ceea ce vã iritã pestemãsurã. Nu are rost sã vã ener-vaþi, mai ales cã întârzierea s-arputea sã aibã cauze obiective.Dacã veþi da dovadã deînþelegere, veþi evita o ceartã.

Astãzi nu este indicat sã vã ocu-paþi de probleme care necesitãmult tact. Sunteþi irascibil ºi nureuºiþi sã fiþi convingãtor. Înschimb, relaþiile cu partenerul deviaþã sunt foarte bune, iar cusãnãtatea nu aveþi probleme.

Aveþi de gând sã vã asumaþi preamulte responsabilitãþi ºi s-arputea sã nu le faceþi faþã singur.Nu este o zi bunã pentru afaceri.Riscaþi sã înregistraþi pierderifinanciare. Dacã plecaþi la drum,fiþi precaut.

În prima parte a zilei este posibilsã aveþi dificultãþi de comuni-care, ce vã pot afecta relaþiilesociale ºi sentimentale. Nu estemomentul sã începeþi noi activ-itãþi sau afaceri, oricât ar fi detentante.

Vã dedicaþi unor activitãþi intelec-tuale, cu riscul de a va îndepãrtade prieteni, dar satisfacþia moralãeste deosebitã. Reuºiþi sãrezolvaþi toate problemele fami-liei.

Resimþiþi o stare de inhibiþie carevã împiedicã sã vã exprimaþiclar. Din cauza dificultãþilor decomunicare, este indicat sã amâ-naþi întâlnirile programate pen-tru azi.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus din cauza unor mici prob-leme de sãnãtate ºi sã deveniþimai puþin sociabil. Nu refuzaþicomunicarea cu prietenii ºi cupartenerul de viaþã. Seara sun-teþi vizitat de o rudã.

Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilorîn interes de afaceri. ªansele de aobþine câºtiguri financiare suntmici. Relaþiile sentimentale pot fiexcelente, dacã acordaþi maimultã atenþie partenerului deviaþã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy 10:50 Pe scurt despre orice11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Oameni care auschimbat Lumea12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Uite cine cu cinevorbeºte13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Lacrima diavolului17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Noaptea rechinilor

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Febra mãritiºului17:00 Walker, poliþist texan18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Vrei sã fii milionar?20:30 Brigada Diverse intrã înacþiune22:30 Trãsniþii23:00 Click!

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Specialiºti în sãnãtate15:15 Uniþi pentru totdeauna18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special11:30 Retrospectivã Spania12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Benfica - Ajax13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Benfica - Ajax14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Retrospectivã AtleticoMadrid15:00 ªtirile Digi Sport

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poftiþi pe la noi!23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 2014 Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

În raportul sãu peanul 2014 dat pub-licitãþii la Tokyo,Programul NaþiunilorUnite pentruDezvoltare (UNDP)nominalizeazãpreþurile alimentelorºi conflictele violenteca fiind alte surse cecontribuie laagravarea sãrãciei.Chiar dacã la nivelglobal sãrãcia regre-seazã în lume,UNDP avertizeazãîmpotriva inegal-itãþilor crescânde,precum ºi a 'vulnera-bilitãþilor structurale'care, potrivit agenþieispecializate, reprez-intã ameninþãriserioase în luptaîmpotriva acestui fla-gel. 'Odatã ajunsã

eliminarea sãrãcieiextreme la zero, eatrebuie sã ºi rãmânãla acest nivel', a scrisUNDP în raportulsãu intitulat sugestiv'Progres uman dura-bil: reducerea vulner-abilitãþilor ºi constru-irea rezistenþei'.'Trebuie mai exact

sã îi protejãm pe ceicare sunt ameninþaþide catastrofe natu-rale, de schimbãriclimatice sau deºocuri financiare. Apune în centrulagendei noastre dedezvoltare reducereaacestor vulnerabilitãþireprezintã singurul

mijloc de a ne asigu-ra cã progresul va fidurabil', conformaceleiaºi surse.'Asigurarea unei pro-tecþii de bazã ele-mentare pentru per-soanele nevoiaºe dinîntreaga lume arcosta cel puþin 2%din PIB-ul mondial',potrivit agenþieiNaþiunilor Unite.Raportul estimeazãcã aproape 1,5 mil-iarde de persoanetrãiesc în sãrãcie,repartizate în 91 deþãri în curs de dez-

voltare, ºi cã 800 demilioane se aflãchiar la pragul sãrã-ciei.

AGERPRES

Carmen COSMAN - PREDA

Ese vorba desprevolumul„Fragmentarium”,care conþine uneledintre cele mai bune1.500 de aforismesemnate de scriitorulValeriu Butulescu ºicare a apãrut deja înformat electronic.

Esperanto estecea mai rãspânditãlimbã internaþionalãauxiliarã, ale cãreibaze au fost puse în1887 de cãtreLudwik Zamenhof. Afost gânditã ca olimbã simplã, neutrãcare, fãrã a înlocuilimbile naþionale,permite comunicarea

oamenilor de pre-tutindeni. Deºi estevorbitã doar de treimilioane de per-soane, rãspândite înîntreaga lume,esperanto se bucurãde o largãrecunoaºtere, fiindsubiectul a douãrezoluþii UNESCO.Aºa cã, apariþiaaforismelor în limbaesperanto nu poatedecât sã-l bucure peautorul lor. "Suntplãcut surprins deinteresul manifestatde esperantiºti faþãde aforismele mele.Þin sã le mulþumescpentru efortul depus,pentru traducerea ºistructurarea cãrþii.Mã bucur cã aceste

aforisme pot sãzboare ºi pe aceastãcale, spre inimile ºiminþile cititorilor depretutindeni", adeclarat scriitorulValeriu Butulescu.

Volumul cuprinde1.500 de aforismeselectate din cele4.000 publicate de-alungul timpului ºi aufost grupate pe tem-atici, respectiv "Vivokaj morto" (Viaþã ºimoarte, n.r.),"Konsiloj por aliaj"(Sfaturi pentru alþii),"Virinajoj"(Femeieºti),Rumanajoj(Românisme) sau Primi mem (Despremine însumi).Volumul a apãrut înediþie electronicã, înversiune bilingvã,româno — esperan-to, fiind deja prezen-tat la ConferinþaInternaþionalãESIEK, manifestare

culturalã a esperan-tiºtilor europeni carea avut loc înRomânia, la Braºov,în perioada 19-25iulie. Iar în curândaforismele traduse înlimba esperanto vorfi tipãrite ºi pe hâr-tie.

Valeriu Butulescueste considerat unuldintre cei mai val-oroºi autori contem-porani de aforisme.Primul sãu volum deaforisme, "Oaze denisip", a apãrut înanul 1985, iar în

martie 1989 carteaa fost tradusã înlimba englezã ºilansatã în SUA.

De atunci, aforis-mele semnate deValeriu Butulescu aufost fãcute cunoscuteîn multe þãri alelumii, cãrþile salefiind traduse înaproape 50 de limbi.Pânã în prezent,Valeriu Butulescu apublicat 50 de vol-ume de teatru,poezie, aforisme,eseuri ºi traduceri.

Peste 2,2 miliarde de persoane suntSÃRACE sau în pragul sãrãciei în lume

P este 2,2 miliarde de fiinþe umane sunt sãracesau aproape de pragul sãrãciei în lume, un

numãr ce riscã sã creascã pe fondul crizelor finan-ciare ºi al catastrofelor naturale, au avertizat joiNaþiunile Unite, citate de France Presse.

Aforismele lui Butulescu, traduse în limba esperanto

C onsilierul local Valeriu Butu-lescu, cunoscut mai ales pen-

tru aforismele sale publicate îndiverse limbi, a reuºit performanþade a fi tradus în limba esperanto.

DianaMITRACHE

A fost un mecistrâns, cu faze care auþinut asistenþa dinambele þãri cu sufletulla gurã ºi toatã sala arãsunat în douã limbi:maghiarã ºi românã.A fost cea de a V-aîntrecere la handaballa junori, iar protago-niºti au fost cei maimici jucãtori veniþi dinVarpalota ºi municipiulHunedoara.

„A fost un mecifroms ºi plãcut ºicolegii cu care avemcolaborare de la

Varpalota vin pentrual cincilea an, de cândfacem schimbul aces-

ta. Ei vin la noi ºihandabilstele noastremerg acolo la o cupã

importantã. Anul aces-ta au venit cu cei maimici handabliºti ºi,pentru cã noi nu avemgrupã de bãieþi, aminvitat la Petroºaniechipa de laHunedoara, la catego-ria 10 -11 ani sã dis-pute competiþia”, aspus Edith Miletti,antrenor de handbal laCSª Petroºani.

Din Varpalota avenit o echipã debãieþi, care au fost

aplaudaþi ºi susþinuþide copiii premianþi,veniþi de douã zile dejaîn tabãrã la Petroºani,aºa încât galeria a fostasiguratã. „De 4 anivenim în Petroºaniîntr-o tabãrã de antre-nament ºi bineînþelescã ºi noi invitãmechipa de la Petroºaniacolo. În Varpalotaare loc unul dintre

cele mai mari turneeale tinerilor ºi junior-ilor ºi acolo dorim caºi cei din Petroºani sãparticipe întotdeauna.Suntem aici cu 55 decopii, pentru cã mereuvor tot mai mulþi copiisã vinã ºi cei ce vin,se gândesc mereu cuplãcere la vizitele dinPetroºani”, a declaratºi Szoboslai Istvan,

directorul ClubuluiSportiv din Varpalota.

Tot meciul s-a dis-putat strâns ºi pânã laurmã s-a terminat laegalitate 34 la 34,semn cã ambeleechipe au fost laînãlþime. Schimbul dehandbaliºti îi încântîãdeopotrivã ºi peromâni ºi pe maghiariºi tradiþia ajunsã la aediþia cu numãrul 5 vacontinua, cu siguranþã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Iulie 201416 Actualitate

Monika BACIU

“Nu este chiar unconcept nou, esteediþia a doua aconcursului. Deaceastã datãeste mult maiextravagant.Street dance-ulare mai multepuncte pe carefiecare seaxeazã, breakdance. Niºtebãieþi mi-auspus cã ei prinasta trãiesc, nudansezi, nurespiri, mori.Break dance-ul

este mai greu, cele-lalte stiluri le raportezi.Dansurile le fac de doiani. Îþi trebuie ºi puþin

talent, dar îþi tre-buie sã voinþã ºitrebuie sã îþi placãsã dansezi. Cândintri în salã uiþi deprobleme, simþimuzica ºi dansezi.Este mult maibine când începidansurile de mic,se formeazã cor-

pul, deja aiidée, ºtii cese petrece.Când eºti lao anumitãvârstã, cor-pul nu sedezvoltãcum tre-buie.Suntem

mulþi în VAlea Jiuluicare practicãm streetdance-ul. Într-un felne-a unit, afarã sun-tem cei mai buni pri-eteni, dar pe scenãsuntem duºmani.Întotdeauna suntemcap în cap.

Existã o competiþeiîntre noi pe scenã, darunde ne întâlnim sun-tem prieteni”, ne-aspus Denisa Popescu.

ªi administraþia dinlocalitate îi susþine peaceºti tineri care prinambiþie ºi pasiune vorsã atragã cât mai mulþi

adolescenþi în acesteavtivitãþi.

“Street dance laPetrila este la a douaediþie, face parte dinplanul de activitãþi alCasei de Culturã. Esteun nou trend ºi tiner-ilor le place”, a pre-cizat Vasile Jurca,viceprimarul oraºuluiPetrila.

De cele mai multeori dansurile suntimprovizaþii, ce auun caracter social ºiîncurajeazã interacþi-unea cu publicul darºi cu alþi dansatori.Termenul de “Streetdance” este în gen-eral folosit pentru adescrie dansurile hiphop ºi funk ce auapãrut în StateleUnite în anii '70 ºicare sunt într-o con-tinuã creºtere ºi dez-voltare în cultura hiphop de astãzi.Aceste tipuri de danssunt foarte populareîn ziua de azi, atâtca exerciþiu fizic, darºi ca artã ºi o formãde competiþie practi-catã atât în studio-urile de dans, cât ºiîn alte spaþii.

Hunedoara - Varpalota, 34 - 34S cor egal la handbal între douãnaþiuni. Vinerea trecutã, la

Sala Sporturilor din Petroºani, ceimai mici handbaliºti din Hunedoaraºi cei din Varpalota, Ungaria, au dattot ce au avut mai bun pe teren, darpânã la urmã scorul a fost egal.Pentru prestigiul lor, cei mici, însã,au luptat pânã în ultima secundã.

Dansul, pasiune ºi libertateD ansul înseamnã pentru tinerilibertate ºi pasiune. În rândul

acestora a apãrut un nou trend, ºianume street dance-ul. Street Danceeste o denumire generalã ce denotãmai multe stiluri de dans, ce auevoluat în spaþii publice precum pestradã, în curtea ºcolilor ºi încluburi. Mai mulþi tineri din Petrilaau pus bazele unui concurs de streetdance, concurs aflat la a douaediþie. Tinerii ne spun în ce constãacest concept care îmbinã mai multestiluri de dans.