CVJ Nr 491, luni 11 noiembrie

Expertizã criminalisticã îndosarul „Amantul familiei”

Adrian Sucilã contestã vocea

de pe înregistrãrileprocurorilor

>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 491

Luni, 11 Noiembrie 2013

CarmenNegrici, ºefa

OFL Petroºani>>> PAGINA A 4-A

Fosta conducerea Poºtei Petrila -judecatã pentru

delapidare>>> PAGINA A 5-A

Încercarea demanipulare a

presei în rãzboiuldintre PSD ºiPNL Petrila

>>> PAGINILE 8-9

ªtefan Boloº,bunicul internaut

de la Petrila>>> PAGINA 16

Slujbã unicã labisericã unicã

>>> PAGINA 13

Au trimis deºeurilela plimbare!

>>> PAGINA 12

Minor pus înpericol de

propriul tatã>>> PAGINA A 3-A

Eroii aºteaptã o comisie sã fie omagiaþi

C ând vrei sã se facã ceva, numeºti un om ºi gata, dar când vrei sã nu faci nimic,numeºti o comisie. E ºi cazul Petroºaniului, care aºteaptã o comisie sã dea un

aviz. În fapt lucrurile stau cam aºa:...>>> PAGINA A 5-A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013 Actualitate 3

CarmenCOSMAN

Cum s-ar spune,Adrian Sucilã ar vreasã-i batã pe procuroricu propriile arme ºi sãdemonstreze chiar pebaza convorbirilor tele-fonice ºi a mesajelorcã nu a întreþinutrelaþii sexualã cu fiulminor al ex-vicepri-marului din Vulcan,Angela Stoica.Aceleaºi convorbiritelefonice ºi mesajecare l-au dus dupã

gratii ºi i-au declanºatun proces ce a suscitatluni în ºir interesulopiniei publice. Sucilãeste aºteptat astãzi,din nou, în faþajudecãtorilor de laPetroºani, când ar tre-bui sã primeascã de lao firmã de telefoniemobilã listingul tele-fonic cu apelurile efec-tuate de pe numãrulde telefon076584XXXX, înperioada 01.05.2012-05.07.2012; listingultelefonic cu apelurile

primite pe numãrul detelefon076584XXXX, înaceiaºi perioadã ;listingul telefonic cumesajele expediate ºilistingul telefonic cumesajele primite.Poliþistul a solicitataceste desfãºurãtoareale apelurilor în pro-batorul acceptat deinstanþa de judecatã.De asemenea, magis-traþii au admis ºi cere-rea de efectuare aunei expertize crimi-nalistice a vocii ºi vor-

birii ºi s-a fãcut deja oadresã în acest sens laLaboratorul deExpertizeCriminalistice Cluj,pentru a se comunicaelementele ce trebuieînaintate, în vedereaefectuãrii acesteiexpertize, precum ºidemersurile care tre-buie întreprinse deinstanþã prin care sãstabileascã dacã inter-ceptãrile audio ( tele-fonice ºi ambientale)sunt autentice ºi dacãaceste discuþii au avutloc între pãrþi. Practic,judecãtorii urmãrescsã verifice autentici-tatea înregistrãriloraudio, identificareapersoanelor dupã voceºi vorbire; verificareasuporturilor ce conþinînregistrãrile, dacãacestea sunt originale;verificarea înregis-

trãrilor învederea sta-bilirii dacãacestea aufost realizateodatã cudesfãºurareaeveni-mentelordescrise îndosar, verifi-carea dacãînregistrãrileau fost efec-tuate de unechipamenttehnic deþi-nut de cãtreParchetul depe lângãTribunalul Hunedoara,în condiþiile în careAdrian Sucilã contestãdiscuþiile telefonice. Pede altã parte, la ter-menul de luni, judecã-torul de caz se va pro-nunþa cu privire laefectuarea unei exper-tize tehnice informa-tice judiciare, solicitatãde apãrãtorul fiicei ex-viceprimarului,Mihaela Stoica, deasemenea acuzatã înacest caz.

Fiul minor alAngelei Stoica va fi,însã, audiat doar dupãaudierea martorilorpropuºi în acest dosar.

Ridicat de la domi-

ciliu în data de 4 iulie2012, poliþistul AdrianSucilã este judecatpentru corupere sexu-alã ºi act sexual cu unminor. În acelaºidosar, fiica fostuluiviceprimar, MihaelaStoica, este judecatãpentru complicitate laact sexual cu un minorºi corupere sexualã.Sucilã a fost arestatdupã o descindere aprocurorilor de laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara,dar în cele din urmãnu s-a mai prelungitmãsura de arestarepreventivã, judecataavând loc cu poliþistulîn stare de libertate.

MaximilianGÂNJU

„În data de09.11.2013, la ora15:04, a fost depistatîn trafic un minor învârstã de 14 ani, dinmunicipiul Deva, întimp ce conducea unautoturism pe CaleaZarandului, dindirecþia Arad-Simeria.Minorul a fost înregis-trat de aparatul radarconducând autoturis-mul cu viteza de 90km/h, pe razamunicipiului Deva,pe un sector de drumlimitat la 50 km/h,fãrã a poseda permisde conducere pentrunicio categorie deautovehicule.

Minorul era însoþit

de tatãl sãu, DanielM., de 42 de ani, dinDeva, pasager pelocul din dreaptafaþã.

Poliþiºtii au stabilitcã autovehiculul i-afost încredinþatminorului chiar decãtre tatãl sãu, deºiacesta cunoºtea faptulcã acesta nu posedãpermis de condu-cere”, declarã inspec-torul principal BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara.

Oamenii legii i-aufãcut dosar penal bãr-batului pentru infracþi-unea de încredinþarecu ºtiinþã a unuiautovehicul unei per-soane care nu posedãpermis de conducere.

A mendatpentru mai

multe nereguli

În cadrul aceleiaºiacþiuni un alt bãrbat afost prins conducândcu o vitezã aproapedublã faþã de cât erapermis în interiorullocalitãþii, iar în plusavea permis sus-pendat. „A fost depis-tat de poliþiºtii rutieriCristian I., de 37 ani,

din municipiulConstanta, care con-ducea un autoturismpe Calea Zaranduluidin Deva, cu viteza de93 km/h, pe un sec-tor cu limita de 50km/h. În urma veri-ficãrilor în evidentelepoliþiei, s-a constatatfaptul cã acesta aveapermisul de condu-cere suspendat, motivpentru care i s-aîntocmit dosar penal”,mai aratã sursa citatã.ªoferul s-a ales ºi cumai multe sancþiuni,una de 720 lei pentrudepãºirea limiteilegale de vitezã, dar ºicu o amendã în valoa-re de 160 lei pentrulipsa asigurãrii RCA.

Expertizã criminalisticã în dosarul „Amantul familiei”

Adrian Sucilã contestã vocea de pe înregistrãrile procurorilor

P oliþistul vulcãnean Adrian Sucilã, acuzat de coru-pere sexualã ºi act sexual cu un minor, îºi bazeazã

apãrarea – cel puþin la acest moment al procesului – peconvorbirile telefonice. Acesta vrea sã demonstreze, cupropriile apeluri ºi mesaje, cã nu este vinovat de infracþi-unile de care îl acuzã procurorii, care s-au autosesizat totca urmare a interceptãrilor telefonice dintr-un alt dosar,iar vocea de pe înregistrãri nu este a lui.

Minor pus în pericol de propriul tatã

U n bãrbat în vârstã de 42 de ani din municipiulDeva ºi-a pus bãiatul de 14 ani la volan ºi l-a

lãsat sã goneascã nebuneºte pe un bulevard din localitate. Deºi era minor ºi nu avea permis de conducere tatãl nu ºi-a fãcut griji cã ar putea provocaun accident. Poliþiºtii l-au descoperit pe bãiat în urmaunui filtru cu aparatul radar.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 20134 Actualitate

DianaMITRACHE

Femeile din PNL,una dintre cele maiputernice organizaþiidin Valea Jiului, auvotat ºi, la final, ceacare le-a reprezentatpânã acum a fostreconfirmatã pefuncþie. “O femeiecare îºi doreºte,

poate! ªtim cu toþii cãau fost femei puter-nice, femei deºtepte,femei frumoase, femeide o bunãtate aparte,în fiecare secol. Prinmuncã, prin educaþie,prin iubire, prin drep-tul de vot, o femeie îºipoate influenþa viitorulºi viitorul întregii lumi.Noi, femeile din OFLPetroºani, vrem sã fim

acest gen de femeie,din acest motivexistãm ca organiza-þie. Mulþumesc doam-nelor care au candidatpentru un loc în birou:Cleopatra Amariei,Ingrid Breteanu,Marinela Domokoº,Gabriela Golgoþiu,Liliana Lupu, RodicaPascal, Alina Pavel,Raluca Pavel, Patricia

Stroia, dar ºiMargaretei Trif. Înfinal doresc sã maiadaug doar un miccitat, care cred eu cãaratã puterea pe care

femeia o deþineindiferent dacã arecarierã sau este cas-nicã: Educi un bãrbat,educi un bãrbat. Educio femeie, educi o

întreagãgeneraþie”,a declarat,dupã ce afost recon-firmatã înfruntea

femeilor liberale dinPetroºani, CarmenNegrici.

Alegerile la OFLPetroºani, s-audesfãºurat dupã ce, la

finele lunii octombrie,pentru prima datã înistoria Vãii Jiului,alegerile judeþene laCluburile StudenþeºtiLiberale s-au þinut laPetroºani în prezenþapreºedintelui CSLRomânia, ClaudiaBenchescu. ªi acela afost un eveniment lacare nu au lipsit numesonore din judeþ.

Carmen COSMAN

Pentru realizarea acestuiproiect s-a lucrat aproapeun an, aceasta fiind ceamai mare investiþie în infra-structura rutierã din judeþulHunedoara. Cota de cofi-nanþare a proiectului cerevine Consiliului JudeþeanHunedoara este de douãprocente.

"Este cea mai mareinvestiþie realizatã în infra-structura de drumuri dinjudeþul Hunedoara, depeste 105 milioane de lei.Am realizat kilometrul dedrum cu 1,7 milioane delei, în ideea în care au fostlucrãri de amploare ºi s-alucrat în stâncã", a declarat,la inaugurare, preºedinteleConsiliului Judeþean

Hunedoara, Mircea IoanMoloþ. Pe de altã parte,ministrul Transporturilor avorbit despre importanþacãii de acces pentru dez-voltarea ÞinutuluiPãdurenilor. "Considerãmcã aceastã cale de acceseste o deschidere pentrucomunitãþile din Þinutul

Pãdurenilor, care erau izo-late. Era nefiresc ca înaceastã perioadã, în careconstruim minuni aletehnicii, sã nu avem dru-muri. Þine de civilizaþie, delucruri foarte simple ºifoarte normale, pe care toþioamenii trebuie sã le aibã,indiferent cã locuiesc la

oraº sau la sat", a precizatRamona Mãnescu, iar mi-nistrul Muncii, MarianaCâmpeanu, este de pãrerecã: "E pãcat ca un potenþialturistic atât de mare, cum îlare aceastã zonã, sã nu fievalorificat. Acum se puneaccent pe frumuseþealocurilor ºi pe neatingerealor de efectele negative alecivilizaþiei. Aºa cã, eu sperca oamenii sã înceapã sãvinã sã vadã frumuseþilenaturale aºa cum sunt ele,fãrã nimic artificial", a maideclarat MarianaCâmpeanu.

De precizat cã judeþulHunedoara deþine cea mailungã reþea de drumurijudeþene din þarã, de peste1.600 de kilometri. DJ687 D este cel de-al treileafinalizat de ConsiliulJudeþean Hunedoara cuajutorul unor fondurinerambursabile de laUniunea Europeanã.

Carmen Negrici, ºefa OFL PetroºaniC armen Negrici a fost realeasã în funcþia de

preºedinte a PNL Petroºani, la organizaþia de femei. Alegerile au avut loc în sala de marmurã aprimãriei, iar la acest eveniment la care au luat parte PNL-iºti din toatã Valea Jiului a venit ºi deputatul Carmen Hãrãu, preºedintele organizaþieijudeþene a OFL Hunedoara.

Inaugurare: Drum reabilitat cu fonduri europenepentru dezvoltarea Þinutului Pãdurenilor

Î n prezenþa ministrului Transporturilor,Ramona Mãnescu, ºi a ministrului

Muncii, Mariana Câmpeanu, ConsiliulJudeþean Hunedoara a inaugurat un drumjudeþean în lungime de 30,2 kilometri, careface legãtura între localitãþile hunedoreneTopliþa ºi Lunca Cernii, din ÞinutulPãdurenilor. Drumul a fost reabilitat cufonduri europene, iar valoarea investiþieieste de peste 105 milioane de lei.


Maximilian GÂNJU

Fosta conducere aOficiului Poºtal dinPetrila a ajuns în faþamagistraþilorJudecãtoriei Petroºani,dupã ce procurorii austabilit cã a creat un

prejudiciu de peste 73de mii de lei.Dirigintele, ConstantinRogojanu ºi contabilainstituþiei, EugeniaRetegan, în perioadaiunie-octombrie 2010ºi-au însuºit mai multesume de bani. Cei doivor apãrea astãzi-luni în

faþa judecãtorilor ºi ºi-aurecunoscut faptele decare sunt învinuiþi, toto-datã fiind dispuºi sãrestituie sumele de banicu care au prejudiciatOficiul Poºtal Petrila.Procurorii au arãtat cãau reuºit sã scoatã dingestiune diferite sumede bani, falsificând maimulte înscrisuri oficialepe care le-au folosit înscopul acoperirii preju-diciului. Inculpaþii le-auspus judecãtorilor cãdeja au achitat, fiecarepeste 5.000 de lei dinprejudiciul creat.

CarmenCOSMAN

Copilul se jucaîmpreunã cu alþi pri-eteni într-un parcunde sunt mai multeobiecte de joacãpentru copii.Localnicii din zonãspun cã învârti-toarea respectivãera stricatã de maimultã vreme, darnimeni nu a înlocuitjucãria respectivã.Vineri, însã, s-aîntâmplat nenoro-

cirea. Copilul ºi-aprins degetul ºi nu s-a mai putut elibera.A fost nevoie deintervenþia pompie-rilor ºi a para-medicilor, care auacþionat cu undepãrtãtor pneuma-tic pentru a-l eliberape micuþ. Bãieþelul afost transportat laSpitalul de UrgenþãPetroºani, unde i s-afãcut ºi o radiografieºi, din fericire, nueste vorba despre ofracturã, diagnosticul

fiind de entorsã iner-falangianã cu trau-matism falangianinelar drept.

Dupã accident,edilii din Vulcan auridicat mobilierul dejoacã stricat. Arãmas doar axulacestuia, careaminteºte de acci-dent. Mai sunt însãalte leagãne ºi tobo-gane care s-au ruptde când au fostmontate ºi careaºteaptã sã fieînlocuite.

MariusMITRACHE

Un monument dedi-cat eroilor neamuluiîncã aºteaptã sã fieamplasat pe soclul dinfaþa Casei de Culturãde la Petroºani, deºi s-au scurs mai bine dedoi ani de cândautoritãþile locale auluat în discuþie pentruprima datã ridicareaunui astfel de edificiu.În fapt, undeva printoamna anului 2011,membrii AsociaþieiCadrelor Militare înRezervã ºi Retragere “Valea Jiului” au solici-

tat autoritãþilor localeridicarea unui monu-ment al “EroilorNeamului”, unde sãpoatã fi adus unomagiu celor care ºi-au jertfit viaþa pentruþarã. Autoritãþile localele-au transmis celordin Asociaþia CadrelorMilitare faptul cã înºedinþa Comisiei pen-tru Urbanism dincadrul ConsiliuluiLocal al municipiuluiPetroºani a fost luatãîn discuþie aceastãsolicitate, iar membriicomisiei au fost deacord cu propunerea.Numai cã, de la vorbe

la fapte este calelungã... Timpul a tre-cut, au trecut ºialegerile locale, iar

monumentul a fost datuitãrii. Astfel, prinvara acestui an, maiexact pe la sfârºitul

lunii august, mem-brii AsociaþieiNaþionale CultulEroilor-ReginaMaria au revenitcu o adresã princare autoritãþileerau rugate sãfacã toate demer-surile necesarepentru a duce la

bun sfârºit construireamonumentului dedicat

eroilor cãzuþi ladatorie.Rãspunsul pecare l-au primitmembriiAsociaþieiNaþionale CultulEroilor-ReginaMaria i-a lãsatpe aceºtia fãrãreplicã: “ Înconformitate cuart. 5 din Legeamonumentelorde for public nr.120/ 2006,amplasareamonumentelorde for public seva realiza curespectareatuturor preve-derilor legale învigoare privindurbanismul ºiautorizarea exe-

cutãrii lucrãrilor deconstrucþii, precum ºicu avizul privind con-cepþia artisticã amonumentului de forpublic, emis deMinisterul Culturii ºiCultelor sau, dupãcaz, de serviciiledeconcentrate aleacestuia, în baza anali-zei realizate deComisia Naþionalãpentru Monumentelede For Public, respec-

tiv de comisiile zonalepentru monumentelede for public”.

Ca sã fie clar pen-tru toatã lumea,autoritãþile locale s-auspãlat pe mâini ºi, maimult, ca sã îºimascheze nerealizareaacestui obiectiv auinvocat un pasaj dintr-o lege. Pãi aceastãlege era în vigoare ºiîn anul 2011, cândmembrii Comisiei pen-tru Urbanism dincadrul ConsiliuluiLocal al municipiuluiPetroºani au fost deacord cu ridicareamonumentului dedicateroilor, iar atuncinimeni nu a invocatvreo lege sau ...vreoComisie Naþionalãpentru Monumentelede For Public!!!

Apropo!, membriicomisie ãsteia cu ce seocupã ei, aºa, zi de zi?Oare sunt ºi remuner-aþi? În fine, cert estecã, în actualelecondiþii, va trece multºi bine pânã când, laPetroºani, va apãreaun monument al “Eroilor Neamului”, iarîn locul sãu, pe soclu,va flutura, în cel maifericit caz, doardrapelul tricolor.

Carmen COSMAN

Jandarmii spun cãamatorii de peºte

proaspãt nu respectaucondiþiile prevãzute înpermis, folosind maimulte undiþe, ori nu

aveau deloc permis depescuit. De asemenea,jandarmii montani dincadrul Postului Râu deMori au depistat alþi doibãrbaþi care pescuiaupe malul lacului de acu-mulare Ostrov, fãrã adeþine permis de pes-cuit. Cei cinci pescariau fost sancþionaþi con-travenþional de jan-darmii montani, valoa-rea sancþiunilor fiind de600 lei.

Eroii aºteaptã o comisie sã fie omagiaþi

C ând vrei sã se facã ceva,numeºti un om ºi gata, dar

când vrei sã nu faci nimic, numeºtio comisie. E ºi cazul Petroºaniului,care aºteaptã o comisie sã dea unaviz. În fapt lucrurile stau cam aºa:

Fosta conducere a Poºtei Petrila -judecatã pentru delapidare

P este 70 de mii de lei au fost„scurºi” din conturile Poºtei

Române de cãtre fosta conducere a ofi-ciului din estul Vãii Jiului. DirigintelePoºtei Petrila ºi contabila instituþieiºi-au recunoscut faptele ºi sunt jude-caþi pentru delapidare.

Copil de 4 ani “captiv” la locul de joacã

U n copil de numai 4 ani din Vulcan a trecutprin momente de groazã dupã ce ºi-a prins

mâna într-o învârtitoare din parc. Copilul a stat cumâna prinsã circa o orã, pânã a fost eliberat deechipajele de la descarcerare.

Amatori de peºte proaspãt,fãrã permis de pescuit

T rei bãrbaþi care pescuiau ilegalpe malul Jiului de Vest au fost

prinºi de jandarmii montani dincadrul Postului Pasul Vâlcan ºi aufost amendaþi.

CarmenCOSMAN

În consecinþã,autoritãþile române dinturism lucreazã la uncircuit al castelelor dinRomânia de care seleagã, într-un fel saualtul, numle lui VladÞepeº, iar turismulistoric ar putea fi pro-movat în strãinãtateavând mitul luiDracula ca figura cen-tralã. Asta, dupã ceministrul pentru IMM-uri ºi Turism, MariaGrapini a recunoscutcã “din Coreea ºipânã în SUA, toatãlumea m-a întrebat deDracula. Nu putem sãrenunþãm la acest mit.(…) Construim ºi uncircuit al castelelorDracula, pe unde afost Vlad Þepeº"

Iar unul dintrecastelele de care seleagã figura lui VladÞepeº este chiarCastelul Corvinilor dinHunedoara, catalogat

în anul 2010 dreptuna dintre cele maiînfricoºãtoare desti-naþii. De asemenea,Castelul Corvinilor dinHunedoara este reco-mandat de experþii dela Lonely Planet drepto destinaþie “de vis” ºieste inclus în topulcelor mai frumoase 10castele din Europa.Castelul Corvinilor afost înãlþat pe loculunei vechi întãrituri,pe o stâncã lapicioarele cãreia curgepârâul Zlaºti. A fostuna dintre cele maimari ºi vestite propri-etãþi ale lui Iancu deHunedoara ºi, dinacest motiv, castelul acunoscut în timpulacestuia însemnatetransformãri. El devineastfel o somptuoasãlocuinþã, nu numai unpunct strategic întãrit.Cu trecerea anilor,diverºii stãpâni aicastelului i-au modifi-cat înfãþiºarea,îmbogãþindu-l cu tur-

nuri, sãli ºi camere deonoare. Dupã ce ºi-apierdut utilitateainiþialã, castelul a fostrestaurat ºi transfor-mat în muzeu.

M itul contelui

Dracula, magnetpentru turiºti

Cunoscut ºi subdenumirea de CastelulHuniazilor sau CetateaHunedoarei, CastelulCorvinilor atrage princonstrucþia impunã-toare, cu acoperiºuriînalte, cu turnuri ºiturnuleþe, ferestreînguste cioplite în pia-trã ºi balcoaneîmpodobite cu dan-telãrie de piatrã. Dupãce ºi-a pierdut utili-tatea iniþialã, castelul afost restaurat ºi trans-format în muzeu. Unicîn România ca arhitec-turã, din 2009 ºiDracula ºi-a fãcutsimþitã prezenþa întrezidurile fortãreþei. VladÞepeº, mai cunoscutpeste hotare subnumele de Dracula, nueste chiar strãin demeleagurile hune-dorene sau de CastelulCorvinilor. Potrivitistoricului RaduFlorescu, în 1452Vlad Þepeº l-ar fi vi-

zitat pe Iancu deHunedoara la castelpentru prima datã, iar10 ani mai târziuÞepeº, care cãutarefugiu dupã atacul denoapte asupra uneitabere turceºti, a fostjudecat ºi întemniþatpentru mai bine de unan la castel, dupã carea avut domiciliu forþatla Viºegrad. Toateaceste elementeîmbracã acest castelîntr-o aurã de legendã,fie ea înfricoºãtoaresau nu, care atrage ande an mii de turiºticare vor sã vadã isto-ria Corvinilor la eaacasã.

L-au cãutatpe Dracula

în catacombelecastelului

Anul acesta,Castelul Corvinilor abeneficiat de o puter-nicã publicitate nes-peratã. Zak Bagans,Aaron Goodwin ºiNick Grof, vedetelereþelei de televiziune

Travel Channel, aupetrecut o noapte încastelul dinHunedoara, cãruia i-au explorat încãpe-rile, temniþele ºi cata-combele. Totul pentruo ediþie specialã aserialului GhostAdventures, iar docu-mentarul a fost difuzatchiar în noaptea deHalloween. Povesteacastelului bântuit adevenit imediat viralpe Internet ºi sute de

mii de oameni auvizionat fragmente dinînregistrare, chiardacã unele amãnunterelatate de producã-torii de la TravelChannel nu sunt toc-mai conforme cu reali-tatea. Americaniiînfãþiºeazã CastelulCorvinilor ca pe unloc al terorii, bântuitde spiritele morþilor,unde cei care se încu-metã sã rãmânã pestenoapte pot simþiprezenþa spiritelorcare îl bântuie desecole. Realizatoriiseriei Ghost Adventursspun cã în temniþelecastelului ºi-au gãsitsfârºitul mii de pri-zonieri, decapitaþi sauîn urma torturilor lacare au fost supuºi, iarspiritele acestora arbântui încã întrepereþii fortificaþiei.

Monika BACIU

Angajaþii în centrelede asistenþã socialã auacumulat restanþesalariale de circa olunã, iar potrivitreprezentanþilorConsiliului Judeþean

Hunedoara pânã lasfârºitul anului maieste nevoie de alo-carea unor sume debani.

„Ne-a fost alocatãsuma de 10,175 demilioane de lei printr-oHotãrâre a

Guvernului. Întreagasumã am împãrþit-oinstituþiilor care sunt însubordinea CJ ºi carefac parte dinînvãþãmântul special.Fondurile suplimentarevor fi folosite pentruplata salariilor restante

sau a altor cheltuielide servicii”, a precizatpreºedintele CJHunedoara, MirceaMoloþ.

Dintreunitãþile deînvãþãmânt spe-ciale din judeþcele mai multefonduri supli-mentare au fostalocateCentruluiJudeþean deResurse ºiAsistenþãEducaþionalãHunedoara,respectiv sumade 609.000 lei.


Mitul lui Dracula, scos pe piaþa turisticã printr-uncircuit al „Castelelor Dracula”

A utoritãþile române s-au decis,în sfârºit, sã foloseascã mitul

lui Dracula pe post de agent turis-tic. Asta dupã ce au conºtientizat cãDracula „vinde” pachete turistice înstrãinãtate mai mult decât oriceinformaþie istoricã, oricât de corectãsau interesantã ar fi.

Consiliul Judeþean Hunedoara a alocatfonduri pentru învãþãmântul special

C onsilierii judeþeni au alocat peste 10 milioane delei unitãþilor ºcolare cuprinse în structura

învãþãmântului special din judeþul Hunedoara. Sumaprovine de la bugetul central ºi va fi folositã pentruplata restanþelor salariale ºi a cheltuielilor de servicii.


Monika BACIU

Directorul MariusIuraºcu spune cãreprezentanþii minis-terului Culturii, au unsingur scop ºi anumeînstrãinarea sãlilor ºigrãdinilor de cine-matograf ºi falimenta-rea cinematografieiromâneºti. Din acestmotiv, directorulRomânia Film îi cerepublic MinistruluiCulturii, Daniel Barbu,sã-ºi dea demisia.

Ministrul Culturiieste acuzat ºi de cãtresindicaliºtii RomâniaFilm, care susþin faptulcã niciodatã nu a fostinteresat sã acordeajutor cine-matografelor din þarã.

C inemato-grafele din

Valea Jiului

Valea Jiului nu maiare nici un cine-matograf ºi de anibuni localnicii potdoar sã spere cã vorputea viziona din nouun film într-o salã despectacole utilatã ca lacarte. Dacã laPetroºani un om deafaceri este cel care aconcesionat clãdireaunui cinematograf dincentrul urbei ºi vreasã-l redeschidã, laVulcan cei careinvestesc sunt aleºii

locali

L a Lupeni,clãdire în

paraginã

Singurul cine-matograf din munici-piul Lupeni aratã cadupã bombardament.Imobilul, aflat în cen-

trul de interes al loca-litãþii, se degradeazãpe zi ce trece subochii trecãtorilor ºi aautoritãþilor, care nupot face nimic fiindcãnu sunt lãsate.Oamenii îºi maiamintesc ºi acum devremea când la cine-matograf rulau celemai bune filme, iarclãdirea era mândriaLupeniului. În prezent,clãdirea nu este decât

impunãtoare ruinã ºiatât. Cei mai nemulþu-miþi de acest lucrusunt reprezentanþiiPrimãriei municipiuluiLupeni, care spun cãei au înaintat celor dela România Film ºiministerului proiectepeste proiecte, dar nuau fost acceptate.

L uceafãrul vastrãluci din

nou

Locuitorii dinVulcan vor puteamerge din nou la cine-matograf, dupã 17 aniîn care clãdirea a statnefolositã ºi s-a degra-

dat. Iar pentru ceicare au uitat cã aicivreodatã a funcþionatun cinematograf,veºtile sunt îmbucurã-toare ºi, în curând salade cinema s-ar puteaumple din nou depasionaþii de film peecran mare.

O firmã dinBucureºti a câºtigatlicitaþia pentrufurnizarea ºi instalareaunui sistem de cinema

digital pentru salacinematografului„Luceafãrul” dinmunicipiul Vulcan,„care sã ofere specta-torilor o experienþacinematograficã la unstandard modern decalitate ºi fidelitate”,dupã cum au fost ce-rinþele contractului, unechipament în valoarede 288.942 lei, fãrãTVA.

În urmã cu aproxi-mativ doi ani, edilii dinVulcan au reuºit sãtreacã clãdireaCinematografului„Luceafãrul” înadministrareaPrimãriei, iar lucrãrile

de reabilitare a imo-bilului degradat câttimp a stat nefolositau inclus atât parteade interior, cât ºi exte-riorul. Lucrãrile suntexecutate cu fonduride la bugetul local, iarla finalul reabilitãriicinematograful va fiunul de ultima genera-þie, în care se vorputea proiecta inclusivfilme 3D.

P etroºani,trei cine-

matografe,odatã...

LaPetroºani, înanii de glorie aicomunismului,au funcþionat trei cine-matografe. Astãzi,doar unul mai estefuncþional ºi astadatoritã unui om deafaceri care a preluatclãdirea cinematogra-fului de la PiaþaDacia. FostulCinematograf Victoriaa fost concesionat, învara lui 2011, demunicipalitate omuluide afaceri SiminelIordache, acestaavând de achitat oconcesiune de 15.000de lei pe an.Investitorul nu arevoie sã schimbe desti-naþia clãdirii, darpoate ca în spaþiulrespectiv sã deschidãºi un bar sau o cafe-nea, de exemplu, pelângã proiecþia defilme. Omul de afaceriSiminel Iordache,deþine cel mai mareclub din oraº – Keops-, dar ºi magazine depantofi ºi haine saudiverse spaþii comer-ciale. La ora actualã,în Petroºani nu maiexistã niciun cine-matograf funcþional.Pânã prin anii 2000,în Valea Jiului aufuncþionat opt cine-matografe ºi numai laPetroºani existau treiastfel de obiective. Întimp, acestea s-auînchis, iar sãlile despectacole de specta-

cole au fost transfor-mate în depozite, saubaruri, iar o alta, ceaa cinematografuluiVictoria a fost lãsatãîn paraginã.

Directorul RomâniaFilm susþine, deasemenea, cã legeadescentralizarii vaduce la distrugereacompletã a cine-matografiei.

Potrivit proiectuluide lege a descentra-lizãrii, toate sãlile decinematograf aflate inadministrarea"Romania-Film" ar tre-buie sã treacã însubordinea consiliilorlocale ºi a primãriilor,iar jumãtate dinFondulCinematografic sã fieadministrat deautoritãþile locale.Conducerea Radefprecizeazã însã cã,odatã preluate, cine-matografele vor fitransformate înrestaurante sau baruri,iar cei 200 de anga-jaþi ai România Filmîºi vor pierde locurilede muncã.

Sãlile de cinema, motiv de ceartã

În Valea Jiului cinematografele au rãmas o amintireC inematografele din România,

în stare deplorabilã. Un nouscandal s-a iscat la nivel naþional.Reprezentanþii România Film, darºi membrii Sindicatul Liber Radefsusþin cã ministrul culturii DanielBarbu este principalul vinovat desituaþia dezastruoasã în care se aflãcinematografele din România.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

IleanaFIRÞULESCU

Sâmbãtã, 9 noiem-brie, în jurul orei19.00, un telefon neanunþa, ca o ultimãsperanþã, cã pe stradaTaia, Petrila de douãzile, noul sistem decanalizare modern, pefonduri europene, dãrateuri, iar strada esteinundatã de ape mena-jere ºi de tot ceînseamnã canalizare.”A inundat canalizareastrada Tãii. A fost ºiieri, au venit cei de laApa Serv au fãcut cevape aici ºi astãzi este lafel. Am sunat peste tot,dar nu rãspundenimeni, nici Avram(directorul Apa Serv–n.n.). Oamenii de aiciau sunat ºi la 112.Abia am fãcut rost denumãrul dv. Ajutaþi-neºi sã luaþi atitudine faþãde situaþia asta, cã sun-teþi din Petrila ºi necunoaºtem de mult”- adeclarat o voce alar-matã, care s-a prezen-tat Diaconu, carelucreazã la PrimãriaPetrila.

Deºi era sâmbãtãseara, nu puteam lãsaoamenii cu mizeria pestradã ºi în curþi, ºi amînceput sã sunãm pecei responsabili, inclu-siv consilieri locali cares-ar putea implica pen-tru a rezolva situaþia.De la primul apel ne-arãspuns toatã lumea.De la directorul CostelAvram, la ºeful de pezonã Alexandru Benke,la consilierul DoiniþaMaria Bãlãnesc pentrucã se aflã în aceeaºitabãrã politicã, dar maiales pentru a vedea ce

se întâmplã ºi cumpoate acþiona pentru aajuta oamenii pe care îireprezintã.

La faþa locului s-aprezentat toatã lumea,inclusiv constructorul –reprezentat al firmei

Wilo ºi directorultehnic al Apa Serv –Florin Donisã, dar....nici þipenie de oameninemulþumiþi, care deregulã îi întâmpinã peresponsabili cãrora leexplicã ce ºi cum s-aîntâmplat, ce pagubeau, sau unde ºi cât aupãtruns apele rezidualeetc.

Au fost verificate, laordinul directoruluiCostel Avram, serviciile”de gardã”, în specialdispeceratul societãþii,dacã s-a anunþat tele-fonic avaria. Nici unapel sosit nu a fostînregistrat...

”Nu ºtiu ce seîntâmplã, dar pare sus-pectã situaþia. De regu-lã, instalaþia de ultimãgeneraþie semnaleazãautomat la centru cândexistã o disfuncþionali-tate. Nu s-a întâmplatasta. Conform con-structorului ar fi posi-bile douã explicaþii –ori a fost o cãdere de

curent, ori un gunoi, ocârpã, ceva... a fãcutca acea deversare sãnu fie semnalatã. Dartotul a fost de micãanvergurã, apa s-ascurs în rigolã ºi nici ocurte nu a fost inun-

datã. Primul lucru pecare a vrut sã-l ºtiedirectorul Avram a fostdacã oamenii au avutde suferit, dacã suntcurþi inundate. I-amspus cã am verificat ºinu existã.

Nu s-a dat nici untelefon de aici pentru aanunþa avaria. Pentrucã problema se rezol-va, tehnic, foarte sim-plu. Dispecerul anunþaomul de serviciu de lapompe, acesta sedeplasa la faþa loculuiºi apãsa pe butonulcare reseta instalaþia.Atât. Dar mi se pareciudat faptul cã înmomentul în care amajuns, lumea a intrat încasã deºi, de obicei, nespuneau cu ce se con-fruntã, chiar ne sem-nalau amãnunte carene scurta timpii dedepistare existând ocolaborare perfectãîntre noi ºi ei. De dataasta, probabil, nu noieram cei aºteptaþi, ci

presa. Pentru cã s-atelefonat la presã ºi nula dispeceratul ApaServ, sau mie, cã necunoºtem de ani de zilefiind petrileni, toþi” – adeclarat ºef sector apã-canal Petrila,Alexandru Benke.

Rând pe rând ne-aexplicat toatã lumea,director, directortehnic, constructor,consilier, cum e cupompa blocatã ºideblocatã printr-o sin-gurã apãsare de butonpentru resetare, cumse lucreazã în situaþia

lucrãrilor noi care seaflã în garanþii tocmaipentru a da timp pen-tru ”reglaje fine ºi

testarea funcþionãrii lacald” etc., etc., ºi cãnici un locuitor dinzona Taia nu a fostafectat.

De ce s-a anunþatîntâi presa, fãrã a daun telefon firmei pen-tru a remedia avariacare ar fi putut afectaoamenii din zonã?Interese politice, au

spus chiar ºi cei neim-plicaþi politic.

”Nu pot sã-l suportepe liderul liberalilorAvram unii din PSD,care au ºi mai vorfuncþii pe viitor. Ãsta leia faþa ºi atunci de cesã se lege? De apã ºicanal cã acolo-s pro-bleme care au impactasupra oamenilor ºi facscenarii pentru a learãta cã liberalul e devinã. Îi doare în c... deoameni. Ei se bat aici,în loc sã profite cã ºiAvram vrea imagine ºisã le facã oamenilordin Petrila tot ce aunevoie ºi dupã aia pot

sã zicã uite mã ce amfãcut eu primar sau euPSD pentru voipetrilenii. Dar unde nu-i cap...” – a declaratun vechi membru PSDal Petrilei, care s-aretras din partid ºi nu amai vrut sã audã depoliticã. Ne-a rugat sãnu-i facem publicnumele, dar cã îºiasumã cele spuse.

Deci rãzboaielepolitice continuã înplan local, chiar dacãpar de micã însemnã-tate ele macinãîncrederea cetãþenilorîn lideri ai partidelor

politice catalogându-le”gãºti de interese”,având în vedereistoricul Petrilei tãrâmpe care s-au purtat celemai rãsunãtoare bãtãlii,”ei între ei ºi ei cu alþii”în detrimentul alegãto-rilor. Acum, cu atâtmai mult cu cât s-agãsit un Avram, carenu-i om al locului, sãatragã atenþia petrile-nilor prin acþiuni carevizeazã cetãþeanul –cine de caritate, acþiuniculturale, premieri dedascãli ºi copii deexcepþie, Ziua recolteiîn premierã la Petrilaetc. Pare un concurentredutabil pentru ceicare pãstoresc oraºulde ani ºi ani ºi caurmare trebuie sã-lcontracareze cumva.

Încercarea de amanipula presa, con-siderând-o idioatã, nule-a ieºit. Presa a vrutca oamenii de pe Taiasã nu aibã de suferit...

Mircea NISTOR

Potrivit acestora„datoritã preþului foarteridicat (975 de lei) pro-dusul se acordã doar pebazã de comandã ºiajunge doar la per-soanele care au reþeteeliberate de cãtremedici”.

Reprezentanþii farma-ciºtilor hunedoreni aumai precizat cã între

medica-mentuloriginal ºicel con-trafãcutexistã dife-renþe vizi-bile carepot fi uºordepistate.Astfel, dacã la produsuloriginal dispozitivul deadministrare este o se-ringã din sticlã iar pis-

tonul este de culoareroºie, la cel contrafãcut,seringa este din plasticiar pistonul alb.

Mircea NISTOR

“Colegii noºtri de laimpozite ºi taxe lecomunicã oamenilorcare se prezintã pentrua-ºi achita taxele ºiimpozitele locale cã auºi obligaþia de a încheiao astfel de asigurare.Legea nu prevede caprimãriile sã popula-rizeze aceastã acþiunede asigurare contradezastrelor naturale”, a

declarat Adrian Negoe,secretarul Primãrieimunicipiului Petroºani.

Dupã cum considerãreprezanþii primãriilordin Valea Jiului, oameniinu ºi-au fãcut asigurãrileprevãzute de lege, fiindprea sãraci. Sau, poate,neinformaþi. “Probabilcã o parte a populaþieinu este prea bine infor-matã iar alþi oamenisunt sãraci ºi considerãcã achitarea primelor de

asigurare reprezintã unefort prea mare dinpartea dumnealor.Totuºi cuantumul primeide asigurare nu e foartemare dar amenzile, da.Þinând cont ºi denumeroasele cutremureînregistrate în Româniaîn ultimul timp, considercã o astfel de asigurarecontra dezastrelor natu-rale este mai mult decâtnecesarã”, a mai spusAdrian Negoe.

Potrivit legii intrate învigoare de mai bine dedoi ani de zile, cei carenu nu-ºi asigurãlocuinþele sunt pasibilide a primi sancþiunicontravenþionalecuprinse între 100 ºi500 de lei. În ValeaJiului nu a fost, însã,acordatã nici mãcar oastfel de amendã.

Mircea NISTOR

“La noi, vaccinareaelevilor a fost realizatãaproape în totalitate înce priveºte vaccinurile

antirujeolic ºi antirube-olic. Doar în cazul celorcare au fost rãciþi vac-cinarea va fi efectuatãluni”, a declarat NicoletaDemeter, directorul

ªcolii Generale “I. G.Duca” Petroºani.

La ºcoala dinPetroºani cantitatea devaccin repartizatã a fostsuficientã pentru toþicopiii. Unitatea ºcolarãdin centrul municipiuluieste singura din locali-tate care dispune de uncabinet medical,amplasat chiar în incintaºcolii.

“Noi am gãsit, dinfericire, resursele nece-sare pentru înfiinþareaacestui cabinet de carebeneficiazã toþi elevii”, amai spus directorulunitãþii ºcolare.

În Vale nu au ajuns vaccinuri contrafãcute

Î n judeþul Hunedoara, deci ºi în Valea Jiului, nu au ajunsflacoane din vaccinul contrafãcut al medicamentului

Pegasys, administrat bolnavilor de hepatitã C ºi B. Cel puþinaºa susþin reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate PublicãHunedoara ºi cei ai Colegiului Farmaciºtilor.

Lege da, asigurãri nu prea

D eºi existã o lege care prevedeefectuarea de asigurãri contra

dezastrelor naturale, oamenii nu s-auînghesuit sã intre în legalitate. Adicãsã-ºi asigure locuinþelor pentrucutremure, alunecãri de teren sauinundaþii.

Vaccinuri pentru elevi

O parte a elevilor din Valea Jiuluidin clasa I au fost imunizaþi,

deja, contra rubeolei sau rujeolei. Ceicare au scãpat deocamdatã de vaccinurmeazã a-l face luni, atunci când sevor reîntoarce, din vacanþã, la ºcoalã.În perioada imediat urmãtoare ºi eleviidin clasele 0, respectiv a II-a urmeazãa fi ºi ei vaccinaþi contra poliomelitei.

Încercarea de manipulare a presei în rãzboiul dintre PSD ºi PNL Petrila

”Mi se pare ciudat faptul cã în momentul în care amajuns, lumea a intrat în casã deºi, de obicei,

oamenii ne spuneau cu ce se confruntã, chiar ne sem-nalau amãnunte care ne scurta timpii de depistareexistând o colaborare perfectã între noi ºi ei. De dataasta, probabil, nu noi eram cei aºteptaþi, ci presa. Pentrucã s-a telefonat la presã ºi nu la dispeceratul Apa Serv,sau mie, cã ne cunoºtem de ani de zile fiind petrileni,toþi” –Alexandru Benke, ºef sector apã-canal Petrila.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

IleanaFIRÞULESCU

Sâmbãtã, 9 noiem-brie, în jurul orei19.00, un telefon neanunþa, ca o ultimãsperanþã, cã pe stradaTaia, Petrila de douãzile, noul sistem decanalizare modern, pefonduri europene, dãrateuri, iar strada esteinundatã de ape mena-jere ºi de tot ceînseamnã canalizare.”A inundat canalizareastrada Tãii. A fost ºiieri, au venit cei de laApa Serv au fãcut cevape aici ºi astãzi este lafel. Am sunat peste tot,dar nu rãspundenimeni, nici Avram(directorul Apa Serv–n.n.). Oamenii de aiciau sunat ºi la 112.Abia am fãcut rost denumãrul dv. Ajutaþi-neºi sã luaþi atitudine faþãde situaþia asta, cã sun-teþi din Petrila ºi necunoaºtem de mult”- adeclarat o voce alar-matã, care s-a prezen-tat Diaconu, carelucreazã la PrimãriaPetrila.

Deºi era sâmbãtãseara, nu puteam lãsaoamenii cu mizeria pestradã ºi în curþi, ºi amînceput sã sunãm pecei responsabili, inclu-siv consilieri locali cares-ar putea implica pen-tru a rezolva situaþia.De la primul apel ne-arãspuns toatã lumea.De la directorul CostelAvram, la ºeful de pezonã Alexandru Benke,la consilierul DoiniþaMaria Bãlãnesc pentrucã se aflã în aceeaºitabãrã politicã, dar maiales pentru a vedea ce

se întâmplã ºi cumpoate acþiona pentru aajuta oamenii pe care îireprezintã.

La faþa locului s-aprezentat toatã lumea,inclusiv constructorul –reprezentat al firmei

Wilo ºi directorultehnic al Apa Serv –Florin Donisã, dar....nici þipenie de oameninemulþumiþi, care deregulã îi întâmpinã peresponsabili cãrora leexplicã ce ºi cum s-aîntâmplat, ce pagubeau, sau unde ºi cât aupãtruns apele rezidualeetc.

Au fost verificate, laordinul directoruluiCostel Avram, serviciile”de gardã”, în specialdispeceratul societãþii,dacã s-a anunþat tele-fonic avaria. Nici unapel sosit nu a fostînregistrat...

”Nu ºtiu ce seîntâmplã, dar pare sus-pectã situaþia. De regu-lã, instalaþia de ultimãgeneraþie semnaleazãautomat la centru cândexistã o disfuncþionali-tate. Nu s-a întâmplatasta. Conform con-structorului ar fi posi-bile douã explicaþii –ori a fost o cãdere de

curent, ori un gunoi, ocârpã, ceva... a fãcutca acea deversare sãnu fie semnalatã. Dartotul a fost de micãanvergurã, apa s-ascurs în rigolã ºi nici ocurte nu a fost inun-

datã. Primul lucru pecare a vrut sã-l ºtiedirectorul Avram a fostdacã oamenii au avutde suferit, dacã suntcurþi inundate. I-amspus cã am verificat ºinu existã.

Nu s-a dat nici untelefon de aici pentru aanunþa avaria. Pentrucã problema se rezol-va, tehnic, foarte sim-plu. Dispecerul anunþaomul de serviciu de lapompe, acesta sedeplasa la faþa loculuiºi apãsa pe butonulcare reseta instalaþia.Atât. Dar mi se pareciudat faptul cã înmomentul în care amajuns, lumea a intrat încasã deºi, de obicei, nespuneau cu ce se con-fruntã, chiar ne sem-nalau amãnunte carene scurta timpii dedepistare existând ocolaborare perfectãîntre noi ºi ei. De dataasta, probabil, nu noieram cei aºteptaþi, ci

presa. Pentru cã s-atelefonat la presã ºi nula dispeceratul ApaServ, sau mie, cã necunoºtem de ani de zilefiind petrileni, toþi” – adeclarat ºef sector apã-canal Petrila,Alexandru Benke.

Rând pe rând ne-aexplicat toatã lumea,director, directortehnic, constructor,consilier, cum e cupompa blocatã ºideblocatã printr-o sin-gurã apãsare de butonpentru resetare, cumse lucreazã în situaþia

lucrãrilor noi care seaflã în garanþii tocmaipentru a da timp pen-tru ”reglaje fine ºi

testarea funcþionãrii lacald” etc., etc., ºi cãnici un locuitor dinzona Taia nu a fostafectat.

De ce s-a anunþatîntâi presa, fãrã a daun telefon firmei pen-tru a remedia avariacare ar fi putut afectaoamenii din zonã?Interese politice, au

spus chiar ºi cei neim-plicaþi politic.

”Nu pot sã-l suportepe liderul liberalilorAvram unii din PSD,care au ºi mai vorfuncþii pe viitor. Ãsta leia faþa ºi atunci de cesã se lege? De apã ºicanal cã acolo-s pro-bleme care au impactasupra oamenilor ºi facscenarii pentru a learãta cã liberalul e devinã. Îi doare în c... deoameni. Ei se bat aici,în loc sã profite cã ºiAvram vrea imagine ºisã le facã oamenilordin Petrila tot ce aunevoie ºi dupã aia pot

sã zicã uite mã ce amfãcut eu primar sau euPSD pentru voipetrilenii. Dar unde nu-i cap...” – a declaratun vechi membru PSDal Petrilei, care s-aretras din partid ºi nu amai vrut sã audã depoliticã. Ne-a rugat sãnu-i facem publicnumele, dar cã îºiasumã cele spuse.

Deci rãzboaielepolitice continuã înplan local, chiar dacãpar de micã însemnã-tate ele macinãîncrederea cetãþenilorîn lideri ai partidelor

politice catalogându-le”gãºti de interese”,având în vedereistoricul Petrilei tãrâmpe care s-au purtat celemai rãsunãtoare bãtãlii,”ei între ei ºi ei cu alþii”în detrimentul alegãto-rilor. Acum, cu atâtmai mult cu cât s-agãsit un Avram, carenu-i om al locului, sãatragã atenþia petrile-nilor prin acþiuni carevizeazã cetãþeanul –cine de caritate, acþiuniculturale, premieri dedascãli ºi copii deexcepþie, Ziua recolteiîn premierã la Petrilaetc. Pare un concurentredutabil pentru ceicare pãstoresc oraºulde ani ºi ani ºi caurmare trebuie sã-lcontracareze cumva.

Încercarea de amanipula presa, con-siderând-o idioatã, nule-a ieºit. Presa a vrutca oamenii de pe Taiasã nu aibã de suferit...

Mircea NISTOR

Potrivit acestora„datoritã preþului foarteridicat (975 de lei) pro-dusul se acordã doar pebazã de comandã ºiajunge doar la per-soanele care au reþeteeliberate de cãtremedici”.

Reprezentanþii farma-ciºtilor hunedoreni aumai precizat cã între

medica-mentuloriginal ºicel con-trafãcutexistã dife-renþe vizi-bile carepot fi uºordepistate.Astfel, dacã la produsuloriginal dispozitivul deadministrare este o se-ringã din sticlã iar pis-

tonul este de culoareroºie, la cel contrafãcut,seringa este din plasticiar pistonul alb.

Mircea NISTOR

“Colegii noºtri de laimpozite ºi taxe lecomunicã oamenilorcare se prezintã pentrua-ºi achita taxele ºiimpozitele locale cã auºi obligaþia de a încheiao astfel de asigurare.Legea nu prevede caprimãriile sã popula-rizeze aceastã acþiunede asigurare contradezastrelor naturale”, a

declarat Adrian Negoe,secretarul Primãrieimunicipiului Petroºani.

Dupã cum considerãreprezanþii primãriilordin Valea Jiului, oameniinu ºi-au fãcut asigurãrileprevãzute de lege, fiindprea sãraci. Sau, poate,neinformaþi. “Probabilcã o parte a populaþieinu este prea bine infor-matã iar alþi oamenisunt sãraci ºi considerãcã achitarea primelor de

asigurare reprezintã unefort prea mare dinpartea dumnealor.Totuºi cuantumul primeide asigurare nu e foartemare dar amenzile, da.Þinând cont ºi denumeroasele cutremureînregistrate în Româniaîn ultimul timp, considercã o astfel de asigurarecontra dezastrelor natu-rale este mai mult decâtnecesarã”, a mai spusAdrian Negoe.

Potrivit legii intrate învigoare de mai bine dedoi ani de zile, cei carenu nu-ºi asigurãlocuinþele sunt pasibilide a primi sancþiunicontravenþionalecuprinse între 100 ºi500 de lei. În ValeaJiului nu a fost, însã,acordatã nici mãcar oastfel de amendã.

Mircea NISTOR

“La noi, vaccinareaelevilor a fost realizatãaproape în totalitate înce priveºte vaccinurile

antirujeolic ºi antirube-olic. Doar în cazul celorcare au fost rãciþi vac-cinarea va fi efectuatãluni”, a declarat NicoletaDemeter, directorul

ªcolii Generale “I. G.Duca” Petroºani.

La ºcoala dinPetroºani cantitatea devaccin repartizatã a fostsuficientã pentru toþicopiii. Unitatea ºcolarãdin centrul municipiuluieste singura din locali-tate care dispune de uncabinet medical,amplasat chiar în incintaºcolii.

“Noi am gãsit, dinfericire, resursele nece-sare pentru înfiinþareaacestui cabinet de carebeneficiazã toþi elevii”, amai spus directorulunitãþii ºcolare.

În Vale nu au ajuns vaccinuri contrafãcute

Î n judeþul Hunedoara, deci ºi în Valea Jiului, nu au ajunsflacoane din vaccinul contrafãcut al medicamentului

Pegasys, administrat bolnavilor de hepatitã C ºi B. Cel puþinaºa susþin reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate PublicãHunedoara ºi cei ai Colegiului Farmaciºtilor.

Lege da, asigurãri nu prea

D eºi existã o lege care prevedeefectuarea de asigurãri contra

dezastrelor naturale, oamenii nu s-auînghesuit sã intre în legalitate. Adicãsã-ºi asigure locuinþelor pentrucutremure, alunecãri de teren sauinundaþii.

Vaccinuri pentru elevi

O parte a elevilor din Valea Jiuluidin clasa I au fost imunizaþi,

deja, contra rubeolei sau rujeolei. Ceicare au scãpat deocamdatã de vaccinurmeazã a-l face luni, atunci când sevor reîntoarce, din vacanþã, la ºcoalã.În perioada imediat urmãtoare ºi eleviidin clasele 0, respectiv a II-a urmeazãa fi ºi ei vaccinaþi contra poliomelitei.

Încercarea de manipulare a presei în rãzboiul dintre PSD ºi PNL Petrila

”Mi se pare ciudat faptul cã în momentul în care amajuns, lumea a intrat în casã deºi, de obicei,

oamenii ne spuneau cu ce se confruntã, chiar ne sem-nalau amãnunte care ne scurta timpii de depistareexistând o colaborare perfectã între noi ºi ei. De dataasta, probabil, nu noi eram cei aºteptaþi, ci presa. Pentrucã s-a telefonat la presã ºi nu la dispeceratul Apa Serv,sau mie, cã ne cunoºtem de ani de zile fiind petrileni,toþi” –Alexandru Benke, ºef sector apã-canal Petrila.

Monika BACIU

”Existã preocupãri,s-au fãcut propuneride proiecte, aºteptãmsã vedem care vorcâºtiga pentru cã esteo competiþie foartemare ºi la nivel naþio-

nal au fost depusefoarte multe proiecte.Au existat, existã ºivor exista preocupãriîn domeniul cercetãrii.Pe lângã asta existãcercetãri care se facdirect cu agenþii eco-nomici, de anvergurã

mai mare sau maimicã. Partea de cerce-tare se referã ºi lapublicaþii. Ca sã publi-ci o lucrare se face ocercetare ºi se publicãacolo unde sunt foartebine cotate, lucrareatrebuie sã rãspundãexigenþelor niveluluirespectiv”, a declaratrectorul UniversitãþiiPetroºani, AronPoantã.

Indiferent de dome-niu, toate au fost la unmoment dat supuseunor cercetãri rigu-roase.

”Toate domeniilemari sunt abordate,

începând de la parteade exploatare, parteade energeticã, auto-maticã, calculatoare.În ceea ce priveºtepartea de exploatareºi energeticã sunt con-tracte care oarecumsunt solicitate deagenþii economici,adicã dânºii transmitsã fie abordatã o anu-mitã problemã, semerge cu oferta ºiapoi se trece larezolvare. Avemcolaborãri ºi solicitãripe partea de minerit ºiîn Bazinul Olteniei”, amai spus sursa citatã.

În ceea ce priveºtecercetarea în domeniulminier din ValeaJiului...

”Tot timpul au fostcolaborãri, înainte dea se face ComplexulEnergeticHunedoara, de cânde Complexul fiindsfârºit de an lucrurile

nu mai pot fi abor-date, dar probabil ºicomplexul va aveanevoie în continuarede diverse studii caretrebuie fãcute”, a maiprecizat rectorulUPET.

Cercetarea ºtiinþi-ficã reprezintã princi-palul proces decunoaºtere ºi inovare,iar Universitatea dinPetroºani (UPET) dis-pune de un realpotenþial de cercetare.Existã o experienþãacumulatã prinproiecte ºi granturi de

cercetare ºi recentprin proiecte sectori-ale ce pun în valoarepotenþialul de cer-cetare ºi aceastãexperienþã nu trebuieirositã. Noua strategieare menirea sã asiguremenþinerea poziþiilorcâºtigate în anumitedomenii de cercetare,sã valorifice, înaintede uzura lor moralã,echipamentele achizi-þionate în ultimii ani,sã identifice noi piloniai cercetãrii-inovãrii lanivel regional, nationalsi international.

Monika BACIU

Potrivit conduceriiCJP Hunedoara, prin-cipala cauzã a creºteriinumãrului de pensio-nari hunedoreni oreprezintã faptul ca sis-temul fostelor grupede muncã permitepensionarea înainte deîmplinirea vârsteilegale a unui numãrfoarte mare de foºtimineri ºi siderurgiºti.

”Pentru întregjudeþul Hunedoaraavem un numãr de5584 de persoane cuvârste cuprinse între40-50 de ani, pentruCasa Localã Petroºaniavem un numãr înreg-istrat de 3260 de per-soane. Pentru limitã devârstã total pe judeþsunt 2370 de per-soane dintre care înPetroºani sunt 2165de persoane, iar ca ºipensii de invaliditate3214 pensii sunt la

nivel de judeþ, înPetroºani 1095 depersoane”, a declaratIlie Toma, directorulCasei Judeþene dePensii Hunedoara.

Potrivit reprezen-tanþilor Casei Judeþenede Pensii numãr pen-sionarilor tineri semenþine de câþiva aniîncoace.

”Este în comparaþiecu anii trecuþi unnumãr liniar, scadeîncet-încet, deoarece ºilocurile de muncã s-auredus în zonã. Acestaeste mersul lucrurilorîn acest moment,

sperãm cã economiava creºte, locurile demuncã vor creºte ºi cãtoatã lumea va aveaun alt nivel de trai”, amai spus sursa citatã.

Foºtii mineri, careau lucrat 20 de ani însubteran, ºi foºtiisiderurgiºti care aumuncit în condiþii grelefac ca numãrul pen-sionarilor tineri sã fiemai ridicat la niveluljudeþului Hunedoara.La aceºtia, vârstalegalã de pensionarescade cu pânã la maxi-mum 15 ani.

Mircea NISTOR

„Noi estimãm ºisperãm ca taxele ºiimpozitele sã nu fiemajorate. Totuºi, nudepinde de noi ci dedeciziile ce vor fiadoptate de cãtreguvernanþi.

Pânã acum, deo-camdatã, nu a apãrutnicio hotãrâre care sãpriveascã majorareaacestora”, a declaratIoana Mãrgulescu,ºeful Biroului deImpozite ºi Taxe

Locale din Petroºani. Totuºi, anunþatele

majorãri de pensii ºisalarii de anul viitor(se pare) cã vor fiînsoþite ºi de mãrireasau apariþia unor noi

impozite. Printre acestea s-ar

numãra ºi cele peconstrucþiile speciale,gen taxa pe stâlp,parcãri sau piscine.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Sperã ca taxele sã rãmânã aceleaºi

R eprezentanþii Birourilor Locale de Impozite ºiTaxe din Valea Jiului sperã ca valoarea dãrilor

cãtre bugetele locale de anul viitor sã rãmânã laaceeaºi valoare ca ºi în acest an. Asta, cel puþin, deocamdatã, þinând cont de faptul cã pânã acum nu au apãrut noi reglementãri.

Minerii ºi siderurgiºtii cresc numãrulpensionarilor tineri

P ensionari tineri. Mii de hunedoreni cu vârstecuprinse între 45 ºi 50 de ani se pensioneazã în

fiecare an. Astfel la nivelul judeþului sunt înregistraþipeste 5000 de pensionari care au vârste cuprinseb între40 ºi 50 de ani. Cei mai mulþi dintre aceºtia sunt înValea Jiului ºi asta datoritã faptului cã majoritatea per-soanelor lucreazã în domeniul minier, iar acest lucruduce la pensionarea lor la vârste mai ”tinere”.

Cercetare pentru inovare

C ercetare ºi studii aprofundatela UPET. Reprezentanþii

Universitãþii din Petroºani se mân-dresc cu o vastã categorie alocatãcercetãrii. Fie cã e vorba de miciagenþi economici, fie cã e vorba delucrãri publicate, cercetare se facemereu la instituþia de învãþãmântsuperior din Petroºani.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

Astfel, termocen-tralele Turceni ºiRovinari din cadrul CEOltenia primesc 11,3milioane de certificate(echivalentul unoremisii de 11,3 mili-oane de tone deCO2), respectiv 11,1milioane de tone. Celedouã utilizeazã lignituldrept materie primã.UrmeazãElectrocentrale Devadin cadrul CEHunedoara, pe huilã,cu 8,4 milioane decertificate. În total, 39de centrale dinRomânia primesc71,4 milioane de cer-tificate gratuite.Centralele producã-toare de energie audreptul sã emitã unnumãr de tone de

dioxid de carbon, înfuncþie de istoricul lorde poluare, pentrucare trebuie sã deþinãun anumit numãr decertificate de emisii.Dacã polueazã maimult, trebuie sã achizi-þioneze mai multe cer-tificate de pe piaþa deprofil, iar, dacã emitmai puþin dioxid decarbon, pot vinde sur-plusul de certificate.România a primit pen-tru perioada 2013 -2020 un numãr gratu-it de certificate deemisii pe care le-a alo-cat centralelor pe bazaunui plan de investiþiiîn reducerea poluãrii.Aceste mãsuri seaplicã centralelor careerau în funcþiune la 31decembrie 2008 saual cãror proces deinvestiþie a început

pânã la acea datã. Centralele primesc

gratuit certificatele cucondiþia utilizãrii con-travalorii acestorapentru finanþareainvestiþiilor prevãzuteîn Planul Naþional deInvestiþii, dedicat mo-dernizãrii infrastruc-turii energetice.

Planul Naþional deInvestiþii are o valoaremai mare sau celpuþin egalã cu con-travaloarea certifi-catelor de emisii degaze cu efect de serãalocate tranzitoriu cutitlu gratuit, se maiaratã în textul proiec-tului. Astfel, operatoriieconomici careprimesc gratuit certifi-cate vireazã contrava-loarea lor într-un contal Planului Naþional deInvestiþii, special

deschis la Trezoreriaoperativã centralã penumeleDepartamentului pen-tru Energie, iar veni-turile din acest contsunt venituri propriipentru Departamentulpentru Energie. Platase face în douã tranºe,în trimestrul doi ºi întrimestrul patru alanului, iar contrava-loarea certificatelor deemisii de gaze cu efectde serã alocate tranzi-toriu cu titlu gratuiteste stabilitã utilizândun preþ de piaþã dereferinþã ºi constituiecreanþã la contulPlanului Naþional deInvestiþii. Preþul dereferinþã se stabileºtede douã ori pe an, la1 aprilie ºi la 1octombrie, ºi se vaafiºa pe site-ulDepartamentului pen-tru Energie. ComisiaEuropeanã estimeazãun preþ pentru tonade dioxid de carbonde 14,5 euro în 2013ºi 2014, urmând sãcreascã la 20 de euroîn perioada 2015 -2020. În ceea cepriveºte beneficiarii

Planului Naþional deInvestiþii (PNI), aceºtiaprimesc finanþare ner-ambursabilã în pro-porþie de 25% dinvaloarea cheltuieliloreligibile. Pentruinvestiþiile noi, con-tractele de finanþare seîncheie cu cel mult 6luni înainte de dataînceperii investiþiei. Pelista proiectelor carefac parte din PNI seaflã 29 de centrale,grupuri sau blocurienergetice, printrecare centrala de laBrazi a Petrom, ungrup nou de 800 deMW la Brãila care tre-buie sã fie realizat înperioada 2014- 2018,un bloc nou de 500de MW la Rovinari înperioada 2013-2017,un grup nou de 200de MW la Paroºenipânã în 2020,cogenerare în ciclucombinat cu turbinãpe gaze laElectrocentraleBucureºti pânã în2017, ciclu combinatcu turbine pe gaze laIernut (Romgaz) pânãîn 2016, un bloc ener-getic la Iºalniþa (CE

Oltenia) pânã în 2019,cogenerare pe gaze laElectrocentrale Galaþipânã în 2018, precumºi alte centrale maimici sau reabilitateaunora mai vechi dincadrul marilor termo-centrale din Oltenia.Beneficiarii primescfinanþare neram-bursabilã în limita fon-durilor disponibile, pebaza principiului'primul venit, primulservit', în funcþie deordinea în care estesolicitatã ºi aprobatãfinanþarea. Ei potsolicita finanþarea

nerambursabilã dincontul PNI la maxi-mum doi ani de laînceperea investiþiei.'La punerea în funcþi-une a unei investiþicare reprezintã o nouãcapacitate de pro-ducþie a energiei elec-trice, se scoate dinfuncþiune o capacitateexistentã echivalentãcu 25% din capaci-tatea pusã în funcþi-une. Scoaterea dinfuncþiune a capacitãþiiexistente se face celtârziu în anul urmãtoranului punerii înfuncþiune a noilorcapacitãþi de producþiea energiei electrice', semai aratã în propu-nerea de act normativ.

Astfel, PNI prevedescoaterea din funcþi-une pânã în 2019 aopt grupuri energetice,cu o capacitate totalãde 1.235 de MW: ungrup de 330 MW laCE Oltenia, douãgrupuri de 50 MW laCET Braºov, un grupde 125 MW la CETBucureºti Sud, un grupde 50 MW la CETGrozãveºti, un grup de210 MW laElectrocentrale Deva ºicâte un grup de 210MW la termocentraleleBorzeºti ºi Doiceºti.

Complexul Energetic Hunedoara, certificate de emisii de CO2

Strategia Departamentului pentru Energie

R omânia beneficiazã de certificate gratuite deemisii de dioxid de carbon care echivaleazã cu 71,4

milioane de tone de CO2 în perioada 2013 - 2020, iarcentralele care primesc cele mai multe certificate suntcomplexurile energetice Oltenia ºi Hunedoara, precumºi centrala de la Brazi a Petrom, potrivit unui proiect dehotãrâre de Guvern iniþiat de Ministerul Economiei.


DianaMITRACHE

MonikaBACIU

Tone de aparatecasnice ºi electrocas-nice, plus electro-nicele defecte au fostduse în cadrul cam-paniei de colectare adeºeurilor de acest tip,la centrele decolectare. Sâmbãta,de la 9.00 dimineaþa,la Petroºani au pututfi aduse în faþa Caseide Culturã, iar înAeroport, la PiaþaDacia. „În acest an afost a doua campaniede colectare aobiectelor electroniceºi electrocasnice dinPetroºani, o campaniedesfãºuratã de cãtre

RoRec, în parteneriatcu compartimentul demediu de la Poliþialocalã din Petroºani.Cei care au avut acasãastfel de obiecte ºi auconstatat cã le ocupãspaþiul, le-au pututaduce în faþa Caseide Culturã, sau laPiaþa Dacia, ori lamaºinile de colectare,care au umblat prinoraº”, a spus DorinaNitã, viceprimarulmunicipiuluiPetroºani.

Acestea au fostprelu-ate,

iar în schimb, cei carele-au adus au partici-pat la o tombolã cupremii. „În schimbullor, fiecare a primit unbilet de tombolã. Dela ora 9.00 la16.00 s-a fãcut colectarea, iarcei care ºi-au scosafarã deºeurile deacest tip au putut

câºtiga 5 seturide nivele, 5

blenderesau douãmaºinide gãu-rit”, a

mai adãu-gat Dorina

Nitã.Ziua a început

timid însã pânã lafinalul campaniei sutede petroºãneni aurenunþat la obiectelevechi ºi stricate.

”Finalul a fost spec-taculos chiar dacã dedimineaþã nu am avutfoarte multe adrese,pe parcursul zilei

adresele au sosit,oamenii au sosit, auparticipat în numãrfoarte mare la aceastãediþie. Sunt premiidestul de interesante,maºini de gãurit,nivele ºi blendere.Oamenii sunt receptivipentru cã cetãþenii auînþeles cã locul

deºeurilor nu este încasã, trebuie sã prote-jãm mediul sã avem

grijã de mediul încon-jurãtor. Noi venim cuaceastã ofertã de aridica de la domiciliuldânºilor aceste pro-duse care sunt

defecte, ori nu le maisunt utile”, a declaratMonica Radã,reprezentant RoRec.

Zeci de astfel deaparate au luat caleareciclãrii ºi oameniicare au venit, chiar s-au arãtat mulþumiþi deidee. „Aveam unfrigider vechi ºi amsunat sã vinã ºi chiarmi l-au luat de acasã.E foarte bine cã se facastfel de campanii, nuneapãrat pentru pre-mii, cât pentru faptul

cã nu le mai ducem lagunoi”, a spus ofemeie din Petroºani,care s-a descotorositde un astfel de aparatvechi ºi care îi ocupa

mult loc. ”Am adusdouã televizoare vechipentru cã le þineam încasã degeaba, nu searuncã oriunde ºi nuaveam unde sã le pun.Am fost întrebat deunii la care le trebuiaupiese, dar îmi lãsautelevizoarele în casã”,a spus unpetroºãnean.

Campania va con-tinua ºi în celelalteoraºe ale Vãii Jiului,dupã un program ceva fi anunþat din timp.

Au trimis deºeurile la plimbare!

Diana MITRACHE

Au fost câteva zile debeznã în Petrila, dar chiardacã atunci s-au fãcut totfelul de supoziþii ºi s-a spusba cã e crizã economicã ºi

se fac economii, ba cã suntdefecþiuni, primarul vine cuprecizãri ºi crede cã totul s-a fãcut cu rea- voinþã. Astaîncearcã sã lãmureascãedilul din Estul Vãii Jiului,dar nu omite sã precizeze

câte investiþii s-au fãcut înacest domeniu, care a fosttaxat dupã 3 nopþi debeznã. „Au fost atunciprobleme în câteva seri. Aufost defecþiuni, dar nu maiavem acum probleme cuiluminatul public, dar ºiatunci au sesizat ºi s-aualarmat oamenii, însã, eu îiîntreb dacã îºi mai aducaminte când în oraºulPetrila era 100 ºi ceva delãmpi ºi acum avem 2.600de lãmpi ºi poate nici aºanu e bine”, a menþionat IliePãducel, primarul din

oraºul Petrila.Oraºul Petrila a fost

cufundat în întuneric, învarã, când mai mulþicetãþeni au reclamat acest

fapt ºi au fãcut presiuni.Acum lucrurile par a fiintrat pe un fãgaº normal ºichiar mai mult, primarulspune cã a fãcut investiþii.

F rigidere, calculatoare, aparateelectrice ºi electronice defecte,

toate au putut fi date afarã dincasele celor din Petroºani. Cum?Nimic mai simplu! sâmbãta, îndouã puncte de colectare, acesteaau fost scoase la plimbare.

Iluminatul din Petrila nu se mai opreºte

C hiar dacã e mai mult timp întuneric ºinu am scãpat de criza economicã,

edilii din Petrila ne asigurã cã nu mai suntprobleme cu iluminatul stradal. Asta spuneacum primarul Ilie Pãducel, care dã asigurãri cã nopþile nu vor mai fiîntunecate în Estul Vãii Jiului.

DianaMITRACHE

Minunile se vãd înbisericã ºi în LucaJiului, la BisericaSânioni, a fost hram.De Sfinþii arhangheliMihail ºi Gavril are loccea de a treia ºi ultimaslujbã din locaºulsfânt, pãstrat cu sfinþe-nie de sute de ani.Pãstor al locului e unmomârlan bãtrân,care nu a lipsit niciacum. „Biserica esfinþitã pe sfinþii Mihailºi Gavril. ªi cum ehramul bisericii ºi semai face slujbã aici iara doua zi de Paºti ºi adoua zi de Rusalii. Emai frumos, cum sãzic eu, e mai cu har,cã e o bisericã veche,iar lumea vine ºi decurioºi, sã vadã cum ebiserica, cum e înãun-tru”, a spus Ioan

Strâmb, „custodele”bisericuþei dintreblocuri.

Credincioºii auvenit la ora stabilitã,pe care o ºtiu dinmoºi strãmoºi. Nici nutrebuie sã le spunãnimeni, cã ei stau ºiaºteaptã cu nerãbdaresã treacã pragul unuilãcaº foarte vechi,aºezat între blocuri.„Ai mei când vin, leplace foarte mult. Amun frate la Galaþi ºicând vine spune cãparcã este în staþiune.E o splendoare ºi maiales cã eu stau la eta-jul IV ºi când mã scol,mã închin, cã amunde. E veche bisericaºi am auzit cã vinmulþi sã fotografiezelocul”, a spus o cre-dincioasã.

De la Petrila, pe josa venit pânã jos înLunca Jiului, la

Petroºani, ºi un bãtrânde 69 de ani. Ne mãr-turiseºte cã nu a pututlipsi ºi se descrieca barabã cucãciulã demomârlan.„Pentru oricecreºtin e impor-tant sã vinã labisericã, pentrusufletul lui, pentrubinele lui mate-rial, cât ºi pentrua copiilor, pentrupãrinþi. Nu con-teazã dacãpãrinþii au plecat,cã noi nu avemde unde sã ºtimdacã ei s-auînchinat pentrunoi. Mai ales azi,la aceastã bise-ricuþã, cã am vãzut-oeu pe la o monografiea judeþului Hunedoaraºi e de vreo 1.000 deani, nu ºtiu exact. Mieîmi place aici ºi azi amvenit pe jos”, ne-amãrturisit credinciosul.

Slujba a fost oficiatãde pãrintele MariusIsai, venit sã aducãbucuria regãsirii luiDumnezeu în acest locunic în zona noastrã.Aici totul îi face peoameni mai smeriþi ºipãrintele le-a dattuturor binecuvântareasa. „Ne bucurãm cã,fiind hramul bisericii,

avem ocazia aici, înfiecare an, sã cãlcãmpe urmele strãmoºilorºi Sfinþii ArhangheliMihail ºi Gavril, careocrotesc aceastã bise-

ricã, dar ºi pe credin-cioºii parohiei, suntalãturi de noi în rugã-ciunea cãtreDumnezeu. Sfântabisericã de aici e,cred, cea mai vechedin Valea Jiului, deaceea a fost declaratãºi monument istoric ºide aceea ºi slujim atâtde rar aici, dar nu oþinem închisã, maiales pentru momâr-lanii noºtri din Luncã,cei care se bucurã ºivin ori de câte ori slu-jim aici”, a povestitMarius Isai, preot.

Intrarea în biserica

din lemn, fãrã iluminatinterior, este micã ºioamenii intrã la slujbãcu smerenie, plecân-du-se în faþa lui

Dumnezeu.Aici încappuþini cre-dincioºi, darlocul îicuprinde petoþi, atuncicând vor sãsimtã cesimþeauînaintaºiinoºtri pevremeacând biseri-cile erauexact la fel.„Întodeaunaau loc. Însfânta bise-ricã e locpentru toatã

lumea ºi ar fi bine sãnu avem loc. Atuncislujba s-ar face afarã,

dar credincioºii au locºi intrã cu smerenie,pentru cã înaintaºiinoºtri au construitaceastã bisericã cuuºile mai mici, ca sãmai plecãm capul, nuca ºi cele noi, în carede multe ori nuplecãm capul înaintealui Dumnezeu”, maispune preotul MariusIsai.

Biserica are unclopot datat din anul700, care este pãstratcu sfinþenie de local-nici. A trecut prinmulte, a fost construitãpentru credincioºii deacum sute de ani ºiacum slujba se þine lalumina slabã ce intrãprin gemuleþele mici,lângã o lespede imen-sã, o fostã piatrã demoarã ce serveºtedrept Altar.


Monika BACIU

Aºa cãpetroºãnenii, cu mic,cu mare, au petrecutweekendul trecut înparcul central.”Biscuiþii” din parc aufost acoperiþi de uncovor de frunzeuscate, iar aerul tom-natic ºi razele soareluiau creat o atmosferã

relaxantã pentru toþicei care s-au aflat înparc.

”Am ieºit un pic cunepoþelul la plimbare.E foarte plãcut afarã ºiprofitãm de ultimelezile de cãldurã cã desãptãmâna viitoare amînþeles cã va ninge”,spune opetroºãneancã.

ªi locurile de joacã

au fost animate. Zecide prichindei însoþiþide pãrinþi sau de buni-ci au petrecut câtevaore la aer curatbucurându-se delocurile de joacã.

”Mã joc, am venitcu buni”, spune uncopilaº.

Ultimele zile cãl-duroase de toamnãsau chiar ºi vremeacare încã þine cu noine oferã prilejul sãmai facem câte oescapadã în mijloculnaturii ºi sã nebucurãm deaerul curat.

Slujbã unicã la bisericã unicã

N icãieri nu a fost mai frumosde ziua Sfinþilor arhangheli

Mihail ºi Gavril, decât la Bisericadin Lunca Jiului, ea însãºi un mo-nument istoric vechi de sute de ani,care ºi-a deschis porþile pentru ulti-ma datã în acest an. O mânã decredincioºi, au pãºit cu smerenie,peste pragul bisericii Sânioni ºi auasistat la slujba unicã þinutã lângão lespede ce þine loc de Altar.

Covor de frunze

W eek-end de sfârºit de toamnã.Petroºãnenii au profitat

poate de ultimul weekend cãldurosdin acest an. Meteorologii ne”ameninþã” cã începând de sãptãmâna aceasta iarna se vainstala în întreaga þarã.

Cronica Vãii Jiului | Lnni, 11 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Se pare cã nu aveþi chef devorbã cu nimeni ºi vã lipseºteinspiraþia. Ar fi bine sã evitaþiîntâlnirile de afaceri, precum ºicãlãtoriile lungi. Puteþi avea suc-ces în activitãþile casnice. Nufaceþi nici un fel de speculaþii,pentru cã existã riscul sã intraþi înconflict cu autoritãþile.

Aveþi multe probleme de rezol-vat, dar nu prea vã simþiþi înformã. Ar fi bine sã nu vãasumaþi riscuri, pentru cã estepuþin probabil sã aveþi succes.Aveþi rãbdare ºi nu vã lãsaþidominat de nervi! Evitaþi discuþi-ile în contradictoriu cu persoanaiubitã.

Dimineaþa, aflaþi de la o rudãîndepãrtatã o veste care vã indis-pune ºi vã dã programul pestecap. Este posibil sã plecaþi într-ocãlãtorie lungã, neprevãzutã.Dacã circulaþi cu maºina, aveþimare grijã sã nu încãlcaþi regulilede circulaþie.

Intenþionaþi sã începeþi maimulte treburi deodatã. Nu uitaþicã graba stricã treaba! Nu sper-aþi la câºtiguri uºoare, pentru cãnu prea aveþi ºanse. Acordaþimai multã atenþie problemelorfamiliei!

Problemele financiare vã îngri-joreazã. Pãstraþi-vã cumpãtul ºiþineþi cont de sfaturile unui pri-eten cu experienþã în acestdomeniu. Evitaþi speculaþiile, casã nu aveþi necazuri!

Fiþi mai atent la cheltuieli, ca sãnu aveþi discuþii cu partenerul deviaþã. Cel mai bine ar fi sãmergeþi împreunã la cumpãrãturi.Aveþi tendinþa de a critica petoatã lumea ºi riscaþi sã deterio-raþi relaþii importante. Fiþi maiflexibil!

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi ner-vos din cauza unor problemefinanciare. Dacã nu reuºiþi sã vãpãstraþi calmul, riscaþi sã nu vãterminaþi treaba la serviciu ºi sãvã certaþi cu colegii. Amânaþideciziile importante.

Dacã intenþionaþi sã faceþi oinvestiþie, nu vã grãbiþi. Nu esteo zi bunã pentru afaceri. Deasemenea, este indicat sã nu vãasumaþi riscuri. Starea de ner-vozitate vã poate afecta relaþiileparteneriale.

Se pare cã dimineaþa sunteþiindispus ºi aveþi tendinþa de aexagera. Nu fiþi încãpãþânat ºievitaþi discuþiile în contradictoriu.Nu vã faceþi griji din cauza ban-ilor! Veþi primi bani.

Dimineaþa nu reuºiþi sã vãrespectaþi programul, din cauzaunor probleme personale. Unprieten vã propune o afacerecare v-ar putea aduce veniturifrumoase.

Nu este momentul sã cereþi omãrire de salariu, pentru cã azinu aveþi ºanse sã vã faceþi înþelescum trebuie. Limitaþi-vã la activ-itãþi de rutinã, care nu vã solicitãprea mult. Dupã-amiazã, reuºiþisã vã liniºtiþi.

Dimineaþa s-ar putea sã primiþi oveste bunã de la o rudã din altãlocalitate. Temperaþi-vã nervozi-tatea ºi evitaþi discuþiile în contra-dictoriu cu partenerul de viaþã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Ora Regelui (r)11:30 Profesioniºtii... (r)12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Masterchef - Probacelebritãþii (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Risc maxim22:30 ªtirile Pro TV23:05 Homeland

10:30 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Baronii (r)15:15 Ultima victim (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 ªtiri Naþional TV (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri vinovate (r)14:30 Doctorul casei (r)15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeripierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Juventus - Napoli11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Juventus – Napoli12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Betis - Barcelona13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Betis - Barcelona14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat ChampionsLeague15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat ChampionsLeague16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Rezumat Europa League17:00 UCL Magazin17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Gaz MetanMediaº - Concordia Chiajna 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Lnni, 11 Noiembrie 2013 Actualitate 15

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp,negociabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George CoºbucNr. 2A, realizatã ºi finisatã în2000 cu toate utilitãþile: apã,gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30mp, garaj dublu pentru 2 auto-turisme. Preþ negociabil.Telefon: 0727/874 449

ANGAJÃRIAngajãm

OSPATAR-BUCATAR cu calificare în domeniu

pentru rulotã tip fast-food.Interviul va avea loc în datade 11.11.2013, ora 11.00,în locaþia Restaurant BELLE-EPOQUE Petroºani, str. Griviþa Roºie, nr. 36,judeþul Hunedoara.

RELAÞII LA TELEFON:0786.165522

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani anunþãrestricþii în furnizareaapei potabile, pentruLuni 11 noiembrie2013, în oraºul:

- Vulcan 8:00 -21:00. Zona afec-tatã: Toþi utilizatoriidin oraºul Vulcan dinzona cuprinsã întreCAP ºi Unitatea

Militarã (CartierCocosvar, CentruVechi, str. MihaiViteazu, str.NicolaeTitulescu) ºi CartierMicro 3 B. Motivulrestricþiei: Montarevanã regulatoare pre-siune, str. VasileAlecsandri ºi cuplareaducþiune zonaTrecãtoarea Lupilor.

- Lupeni 10:00-15:30. Zona afec-tatã: CartierBarbateni. Motivulrestricþiei: Anularereþea veche ºi reme-diere pierdere str.Bãrbãteni zona bl. 16ºi 23.

RRRReeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã!!!!

„Demersul Instituþiei Prefectului- judeþul Hunedoara în vedereaapropierii instituþiilor statului decetãþeni, început încã de la fineleanului 2011 continuã acela de aoferi posibilitatea cetãþenilorjudeþului nostru de a se întâlni cureprezentanþi ai Biroului TeritorialAlba - Iulia a Instituþiei AvocatulPoporului.

Continuând aceastã acþiune,aducem la cunoºtinþa cetãþenilorjudeþului Hunedoara care dorescasistenþã juridicã cã se pot prezen-

ta la sediul Instituþiei Prefectuluijudeþul Hunedoara marþi,14.11.2013, începând cu orele10.30 pentru a putea discuta cureprezentanþii Biroului TeritorialAlba - Iulia a Instituþiei AvocatulPoporului”, informeazã reprezen-tanþii Prefecturii Hunedoara.

ÎnchirieriOfer spre închiriere aparta-

ment cu douã camere mobilatcomplet, modern, izolat termic,cu încãlzire centralã, aragaz,frigider, situat în Petroºani la100 metri de piaþã. Chiria lafaþa locului.

Telefon: 0722.156.113

Mircea NISTOR

Per ansamblu,nivelul de achitare aldãrilor locale este maislab, comparativ cuanul anterior.

„Nu ne aºteptam cadoar 58% dintre con-tribuabilii persoanejuridice sã-ºi achite,pânã acum, taxelelocale. Comparativ cugradul de încasare de

anul trecut, procentuleste semnificativ, maimic”, a precizat Ioana

Mãrgulescu, ºef BirouImpozite ºi TaxeLocale Petroºani.

Pânã la finele anuluiau mai rãmas aproapedouã luni de zile, timpîn care reprezentanþiibiroului de taxe ºiimpozite locale sperãsã atingã, mãcar,nivelul de încasare din2012. Mai exact, pertotal, aproximativ90%.

„Juridicii”, doar 58%

P ânã în prezent, în Petroºani,doar 58% dintre persoanele

juridice ºi-au achitat taxele ºiimpozitele locale, aferente anului încurs. În schimb, în ceea ce priveºtepersoanele fizice, gradul de încasareeste mult mai bun ºi anume 84%.

Avocatul Poporului susþine audienþe la sediul PrefecturiiH unedorenii care se

confruntã cu pro-bleme juridice sunt aºtep-taþi marþi în audienþã lasediul PrefecturiiHunedoara, pentru a seîntâlni cu reprezentanþiiBiroului Teritorial AlbaIulia al InstituþieiAvocatul Poporului.

DianaMITRACHE

ªtefan Boloº are 70de ani ºi de vreo 5 ania început sã cochetezecu lumea virtualã. Afost învãþãcel laBiblionetul din oraºulPetrila, acolo undelocuieºte, dar acum sedescurcã singur. Iardupã ce a trecut de lacatolici la ortodocºi,cã i-a plãcut mai multslujba, acum e ºi unfel de cameraman.

Lumea îl ºtie cãfilmeazã cu telefonulsãu slujba de la bise-ricã, ori le filmeazãorãtãniile din curte, pecare apoi le pune peInternet, ca sã vadãlumea cât e de frumosîn Valea Jiului. Are ºipe You Tube o secþi-une denumitã„Momarlani de azi”,„cu „a” în loc de „â”,cã nu recunaoºte altfelInternetul!”.

Bãtrânul e extremde ºugubãþ ºi gata sã

ne explicecum face elsã fie unbunic inter-naut. „Eusunt conver-tit de lacatolici laortodocºi ºi,înainte de amã converti,pãrintele mi-a zis cã artrebui sã

trec cã sunt unul din-tre cei care amprezenþa mult maimare la bisericã, decâtortodocºii. Hai treci lanoi! A zis pãrinteleBarbu ºi am ascultatde el ºi mai am ºi unprieten care mi-a zis ºiel ºi am trecut. Toateslujbele pãrintelui le-

am filmat!”,spuneªtefan Boloº, unbãtrân care în varã aîmplinit 69 de ani.

Nu e, însã, un cre-dincios care sã nu seremarce, pentru cã elfilmeazã slujba ºi

spune cã apoi o vapãstra pentru când nuva mai avea putereasã vinã pe jos dinPetrila pânã la bisericaConstantin ºi Elena dela Petroºani, acolounde slujeºte pãrinteleBarbu, care l-a con-vertit. „Am fãcut unCD în douã volume,

cu predicile preoþilorBarbu ºi Marius ºi le-am fãcut ºi dumnealorcadou aceste CD-uri ºieu le am acasã ºiatunci când vreau sãascult, sau poate maitârziu, când nu mai

pot veni, nu am decâtsã le pun pe calculatorºi sã le ascult”, spunebãtrânul.

Omul recunoaºte cãnu a ºtiut ce eInternetul, dar a fostajutat ºi acum are con-turile lui virtuale.„Avem la Petrila o bi-bliotecarã ºi ea abinevoit sã aibã rãb-dare cu un bãtrân depeste 65 de ani, câtaveam atunci când amînvãþat. Mi-o fãcutpaginã de Facebook,cont de Google ºi ampus acolo videoclipuri.Cu momârlani, cu oicu vaci”, spunebunicul internaut, carene ºi dovedeºte cutelefonul în mânã, cãare toate aceste fil-muleþe fãcute de el.

Are un telefon cucare filmeazã ºi îimulþumeºte luiDumnezeu cã îi dãputerea sã vinã la sluj-ba de duminicã, sã îºifilmeze prietenii, ani-

malele ºi pãdurea.Omul este un exemplude luat în calcul, unbãtrânel haios, jumã-tate barabã, jumãtatemomârlan, fost pãdu-rar ºi un împãtimit alInternetului.

Spune, râzând, câte de credincios ºi cuma considerat el cã estemai bine la ortodocºi,deºi a fost botezatcatolic, cum aresacou, pantaloni ºicãmaºã, dar poartã ºiun clop de momârlanºi cât de bine îi facesocializarea on-line.

Toatã lumea dinbisericã îl ºtie pe bunicºi are locul sãu lafiecare slujbã, deunde, atunci cândceva îi pare inedit, îlimortalizeazã cu tele-fonul ºi îl descarcã pecalculatorul de acasã.

Nu îºi doreºte decâtsã îl þinã picioarele sãvinã în fiecareduminicã la slujba dela Petroºani ºi sperãcã va face asta mulþiani de aici înainte.


DianaMITRACHE

Abia dacã se vãd depe teren, dar vin aduºide pãrinþi sau bunicidirect la stadion ca sãse antreneze. Nu auhabar nici care edreapta sau stânga,cãci au doar 4 ani, darei sunt cei mai micijuniori de la JiulPetroºani. Tricourile leajung pânã peste

genunchi, dar auvoinþã ºi vor sã ajungãmari. „Sunt fotbalist!”,spune un fotbalist careabia a împlinit în varã4 ani, dar nu crede cãmai are mult pânãajunge ca Zicu, idolulsãu.

Antrenorul lorspune cã nu e exclusca dintre ei sã senascã vreun star, darpânã atunci, sportulnu le face decât foarte

bine. „Avem câþiva ºide 4 ani. Ce putemspune? Suntembucuroºi cã, cei micidin Valea Jiului suntatraºi de fotbal ºisperãm ca într-unviitor cât mai apropi-at, copiii sã vinã într-un numãr cât maimare la stadion, pen-tru cã activitateasportivã zilnicã estebeneficã pentru orga-nism. ªi cu aceastãocazie, mai vin ºi

pãrinþii ºi bunicii ºiscoatem copiii de lacalculator”, a spusTudorache, antrenorulechipei de pitici.

Antrenamentele seþin la Petroºani ºi suntpeste 100 de copiicare vor sã devinã fot-baliºti. În plus, pentruprima datã, din acestan, la una dintre ºco-lile din Petroºani afost înfiinþatã ºi oclasã ce are ca opþio-nal fotbalul.

Fotbal pentru pitici

A u abia 4 ani, dar se cred marifotbaliºti. Sunt cei mai mici

juniori de la Jiul ºi toþi se cred dejaprofesioniºti. În total, aproape 100de copii se antreneazã pentru adeveni glorii în fotbalul românesc.

ªtefan Boloº, bunicul internaut de la Petrila

A re 70 de ani ºi a devenitpasionat de You Tube, ori

Facebook. ªi-a fãcut conturi ºi acumposteazã lucruri extrem de intere-sante, mai ales slujbe religioase, oriaspecte din viaþa de zi cu zi amomârlanilor. Este, într-un cuvânt,bunicul internaut din Petrila.

Documents

CVJ Nr 491, luni 11 noiembrie