De Corectat

8/18/2019 De Corectat

1/9

1. Problematica sociala a familiei

România a fost o ţară în care, conform tradiţiilor şi ideologiilor comuniste, rolul statului era primordial în protecţia persoanelor defavorizate, iar singura posibilitate reală de a ocroti principalele categorii de minorii ce aveau problemesociale, în primul rând era “instituţionalizarea lor” în legăne sau în case de copii, în funcţie de vârsta lor la internare si de prezenţa unui handicap.

ondiţiile social!economice aflate în curs de deteriorare erau doar o latură a problemei. "oliticile demograficecare încura#au naşterea unui număr mare de copii şi interziceau utilizarea metodelor de planificare familială au contribuit

la formarea unei curbe ascendente de copii instituţionalizaţi.$n %&'&, în condiţiile unei mizerii materiale accentuate de raritatea produselor, în special cele alimentare, situaţiacopilului era dezastruoasă. (upravieţuiau totuşi o serie de servicii “gratuite şi generalizate” a căror imagine a fost prezentată lumii întregi în reporta#e şocante imediat după schimbarea regimului totalitar.

)acă până în anul %&'& se nega e*istenţa unei categorii sociale defavorizate, asemenea copiilor instituţionalizaţi,după anul %&&+ nu s!a făcut decât o prezentare de suprafaţă a acestei probleme, mai mult o observaţie a fenomenului.)esigur, împreună cu situaţia generală, calitatea serviciilor de ocrotire a copilului s!a modificat evident. otuşi numărulcopiilor abandonaţi nu a scăzut spectaculos prin legalizarea avortului şi prin utilizarea de metode de planning familial.-stfel la copii nedoriţi, abandonaţi în instituţii, se adaugă şi cei proveniţi din familiile supuse unui proces rapid şineaşteptat de tranziţie.

ranziţia spre economia de piaţă a accelerat în mod suplimentar destrămarea socială care începuse cu mulţi aniînainte de evenimentele din %&'&. )e fapt termenul de “tranziţie economică” este în multe privinţe un termen greşit folosit

deoarece el nu poate reda în nici un fel realitatea socială. mpactul acestui proces social asupra copiilor şi familiilor a fostnăucitor, după cum o dovedesc procentele tot mai ridicate de sărăcie în rândul copiilor, abuz şi maltratare, cerşetorie,vagabonda#, abuz de alcool şi drog, prostituţie, delincvenţă etc.

“"robleme ale familiei, în întregime, ale cuplului marital şi ale relaţiilor părinţi!copii au e*istat întotdeauna”.$n conte*tul cauzal al problemelor legate de familie vom detaila următorii factori/

• (tructura familiei0cuplu1• orelaţia dintre numărul de copii şi resursele financiare ale familiei1• 2ivelul de educaţie al mamei şi numărul de copii1• )ivorţialitatea1• omportamentul deviant al părinţilor• 3iolenţa domestică.

)in studiile efectuate de 4256 în România reiese că peste 7+8 din copiii instituţionalizaţi provin din familiidezorganizate structural, respectiv din familii monoparentale. 9egile şi convenţiile sociale româneşti permit bărbaţiilor săevite responsabilitatea pentru copiii pe care!i procreează. )esigur sarcinile neintenţionate au fost întotdeauna una din celemai importante cauze ale instituţionalizării copiilor din România.

"e lângă aceste tendinţe s!a dezvoltat în periada comunistă un sistem de valori care a subminat legăturile defamilie, a încura#at dependenţa de stat şi a slăbit capacitatea familiilor de a!şi îngri#i copiii. unoscuta lozincă a aceleiepoci este înfricoşătoare ! “dacă statul vrea copii, atunci să!i crească statul”. 4n alt factor care a dus la slăbirea relaţiilorde familie0cuplu este mobilitatea socială, dezrădăcinarea familiei rurale, nonconformismul vieţii urbane, spri#inul familieilărgite toate acestea grefate pe imposibilitatea financiară a familiei de a!şi susţine noi membrii.

ot schimbarea mentalităţilor şi convenienţelor sociale a dus la creşterea ratei divorţialităţii, în special după celde!al doilea război mondial cu o creştere accentuată în zilele noastre.

: altă cauză ma#oră a ratei ridicate a divorţialităţii o constituie “emanciparea economică a femeii”, fapt pozitiv însine, dar reconvertit ca şi cauză a instituţionalizării copiilor în momentul în care mama se recăsătoreşte şi actualul soţrespinge copilul.

$n condiţiile economice actuale, în momentul apatiţiei celui de!al treilea copil, statisticile arată că familiarespectivă poate fi considerată “săracă”. -stfel numărul mare de copii aduce un aport substanţial la creşterea risculuiinstituţionalizării. ercetăriile recente arată că se poate face o corelaţie între nivelul de educaţie al femeii şi numărul decopii procreaţi. )eci odată cu creşterea numărului de ani de şcoală se constată o scădere a numărului de copii şi o creşterea vârstei la care femeia dă naştere celui dintâi copil.

(e observă în România o scădere masivă a ratei natalităţii şi cu toate acestea numărul de copii instituţionalizaţi nua scăzut, ceea ce denotă că în familiile “problemă,” anual, apar noi membrii. )in cercetările efectuate în entrele de


2/9

"lasament reiese că peste #umătate din copiii instituţionalizaţi provin din rândul etniei rromilor şi nu sunt primul născutfamilia0cuplul mai având copii aflaţi în instituţii.

ondiţiile de habitat ale familiilor de provenienţă a copiilor instituţionalizaţi se pot caracteriza, în general, princuvinte ca/ lipsa celor mai elementare noţiuni de igienă, promiscuitate, mediu în care viaţa unui nou născut este efectiv pusă în pericol.

4n semnal de alarmă devine violenţa în aceste familii, negli#area, abuzul şi maltratarea pe care copiii ce trăiescîntr!un asemenea mediu le suportă zilnic fără nici o speranţă că cineva va lua o măsură împotriva părintelui sau rudeiagresoare.

)upă "ecora et. al. ;%&&


3/9

Basurile de protectie speciala a copilului se stabilesc si se aplica în baza planului individualizat de protectie sisunt perevazute de 9egea nr. ani au dreptul sa atace în instanta masurile de protectiespeciala instituite de prezenta lege, beneficiind de asistenta #uridica gratuita, în conditiile legii.

< ."9-(-B5249 :"9494 9- : "5R(:-2E (-4 6-B95 :R 9- 42 (5R34 "4F9 ("5-9G-(-4 :RH-2(B "R3- -4:RG-

"lasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala,

având caracter temporar, care poate fi dispusa, în conditiile prezentei legi, dupa caz, la/

http://www.scritub.com/gradinita/copii/MASURILE-DE-PROTECTIE-A-COPILU12117720.php#_ftn1http://www.scritub.com/gradinita/copii/MASURILE-DE-PROTECTIE-A-COPILU12117720.php#_ftn1


4/9

a= o persoana sau familie1

b= un asistent maternal1

c=un serviciu de tip rezidentialC


5/9

"e toata durata plasamentului în regim de urgenta se suspenda de drept e*ercitiul drepturilor parintesti, pâna cândinstanta #udecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau la înlocuirea acestei masuri si cu privire la e*ercitareadrepturilor parintesti. "e perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului sunte*ercitate si, respectiv, sunt îndeplinite de catre persoana, familia, asistentul maternal sau de catre seful serviciului de tiprezidential care a primit copilul în plasament în regim de urgenta, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt e*ercitate sirespectiv, sunt îndeplinite de catre presedintele consiliului #udetean, respectiv de catre primarul sectorului municipiuluiFucuresti.

Basura plasamentului în regim de urgenta se stabileste de catre directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea administrativ!teritoriala în care se gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre mama înunitati sanitare ori copilul abuzat sau negli#at, în situatia în care nu se întâmpina opozitie din partea reprezentantilor persoanelor #uridice, precum si a persoanelor fizice care au în îngri#ire sau asigura protectia copilului respectiv.

Basura plasamentului în regim de urgenta se stabileste de catre instanta #udecatoreascaC@D. $n situatia plasamentului în regim de urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta esteobligata sa sesizeze instanta #udecatoreasca în termen de >' de ore de la data la care a dispus aceasta masura.

nstanta #udecatoreasca va analiza motivele care au stat la baza masurii adoptate de catre directia generala de

asistenta sociala si protectia copilului si se va pronunta, dupa caz, cu privire la mentinerea plasamentului în regim deurgenta sau la înlocuirea acestuia cu masura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului înfamilia sa. nstanta este obligata sa se pronunte si cu privire la e*ercitarea drepturilor parintesti.

> (4"R-35HJ5R5- ("5-9G--

Basura de supraveghere specializata se dispune în conditiile 9egii

nr.


6/9

b=utilizarea unor servicii de îngri#ire de zi1

c=urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie1

d=interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane.

$n cazul în care mentinerea în familie nu este posibila sau atunci când copilul nu îsi îndeplineste obligatiilestabilite prin masura supravegherii specializate, comisia pentru protectia copilului ori, dupa caz, instanta

#udecatoreasca, poate dispune plasamentul acestuia în familia e*tinsa ori în cea substitutiva, precum si îndeplinirea decatre copil a obligatiilor CAD.

$n cazul în care fapta prevazuta de legea penala, savârsita de copilul care nu raspunde penal, prezinta un gradridicat de pericol social, precum si în cazul în care copilul pentru care s!au stabilit masurile prevazute de art.@@ lit.a sc din 9egea nr.


7/9

! 2u se utilizeaza negatiile / N2u sunteti de acord cu...ON sau N2u considerati ca...ON forma corecta aacestor intrebari este/ N(unteti de acord cu..ON, Nonsiderati ca...ON.

! "recum si dublele negatii/ N2u considerati ca nu s!a...ON. 4tilizarea dublelor negatii duce la aparitiasugestibilitatii/

P (ugestibilitate evidenta/ N2u!i asa ca dumneavoastra...ON

P (ugestibilitate foarte ascunsa/ Namasa actorului principal din filmul NQN ear cu dungi saucarouriON. ;(e sugereaza ca actorul purta camasa=

! )e asemenea intrebarile trebuie formulate in asa fel incat sa fie evitata tendinta de fatada araspunsurilor pentru a fi in conformitate cu ceea ce se considera a fi socialmente dezirabil. rebuie evitata folosireaintrebarilor de prestigiu, nu intrebam/ Ne venit lunar avetiON ci N3enitul dumneavoastra lunar este/

pana la %@+++++ lei.

intre %@+++++lei !


8/9

2erespectarea ordinii intrebarilor poate duce la aparitia reactiilor negative ale subiectului, acesta putand sarefuze sa raspunda datorita unor situatii delicate, cum ar fi/ e*istenta la inceputul chestionarului a intrebarilor deidentificare sau chiar a unor intrebari dificile.

"oate aparea efectul halo, de contagiune al raspunsurilor, prin iradierea sentimentelor sau organizarea logica aintrebarilor.

M ercetarile efectuate pana in acest moment au evidentiat ca aceleasi intrebari asezate in alta ordineduc la rezultate diferite.

and contagiunea raspunsurilor se datoreaza necesitatii de coerenta din partea subiectului, se recomandautilizarea Nfenomenului de orbireN. -cest fenomen se produce prin inmultirea datelor nesemnificative pentru problema cetrebuie rezolvata.

M ntrebarile ce determina contagiunea raspunsurilor pot fi plasate la sfarsitul chestionarului.

(e vorbeste de o NdramaturgieN, a chestionarelor ce evidentiaza necesitatea e*istentei unei curbe de tensiunece recomanda ca inceputul chestionarului sa se afle intrebarile interesante pentru subiect iar la sfarsit cele relevante pentru

operator .

I= 5rori generate de forma de raspuns

n functie de realitate investigata se pot utiliza atat chestionare cu intrebari inchise cat si cu intrebari deschise.

P erori si nea#unsuri ;inregistrate= in cazul intrebarilor inchise/

M subiectului i se sugereaza variantele de raspuns atunci cand el in fapt nu are un raspuns. 4tilizareachestionarelor cu raspunsuri inchise, presupune din partea operatorului, o buna cunoastere a realitatii astfel incat subiectulinvestigat sa aiba opinii si cunostinte bine cristalizate despre tema respectiva.

M 2u permir decat alegerea raspunsurilor dinainte fi*ate in chestionare, gradul de libertate alsubiectului fiind redus.

(/ se recomanda utilizarea mai multor variante de raspuns cu alegeri multiple, gen cafeteria, cu variante degenul/ foarte multumit, multumit, nemultumit, foarte nemiltumit. rebuie mentionat ca utilizarea intrebarilor care prevadmai mult de > variante de raspuns produc erori sistematice. ar daca numarul variantelor este mai mare de &, este mai bineca intrebarea sa ramana deschisa.

M (istemul de categorii stabilit ca variante de raspuns poate fi neadecvat precum continutul intrebariloraparand pierderi si distorsiuni ale informatiei.

5*. 9ipsa din lista a unei variante de raspuns chiar daca intrebarea este numai semiinchisa ;e*ista si varianta NaltaselectieN= conduce la subestimarea raspunsurilor indreptate spre varianta respectiva.

(/ ;la anumite teme, pentru obtinerea unui numar mai mare de raspunsuri se recomanda utilizarea intrebarilor deschise=

M 5rori pot aparea si datorita ordinii variantelor de raspuns, mai ales in cazul chestionarelor electorale.

(/ cand e vorba de chestionare electorale se poate face o e*punere aleatorie a partidelor sau se pot ordona nu in modobistnuit, unul sub altul ci pe razele unui disc

P erori si nea#unsuri in cazul utilizarii intrebarilor deschise.


9/9

M :amenilor nu le place sa scrie si deci chestionarele completate de subiecti vor cuprinde putine informatii laintrebarile descise, un numar foarte mare de nonraspunsuri.

M n ancheta orala, raspunsul trebuie inregistrat de operator care, fiind un element intermediar in procesul decomunicare introduce erori specifice.

M hiar daca subiectul are raspuns pentru o intrebare, se poate ca limba#ul utilizat sa nu ii fie cel mai potrivit !variantele de raspuns a#utandu!l in acest sens.

M -desea intrebarile deschise pot fi intelese diferit de catre persoane diferite ! in acest caz ! variantele de raspunsasigura unitatea interprelarii sensului intrebarii.

M n procesul de postcodificare numarul erorilor este foarte mare, asa cum arata cercetarile e*perimentale, careevidentiaza ca aceeasi persoana introduce dupa un anumit timp diferente semnificative in operatia de codificare.

ercetarile demoscopice au pus in evidenta ca in utilizarea itrebarilor deschise numarul raspunsurilor estemai mare.

)aca intrebarile inchise dau un cadru de referinta util pentru reflectia persoanelor intervievate, intrebariledeschise dau posibilitatea e*primarii adevaratelor probleme care ii ingri#oreaza pe respondenti. (e recomanda alternarea

intr!un chestionar a intrebarilor inchise cu cele deschise.

>= 5rori generate de constructia grafica a chestionarelor

)esignul chestionarului poate influenta in mod decisiv impresia subiectului despre importanta cercetarii. )e aceea seacorda o atentie marita thnoredactarii acestuia.

and apar erori/

M and intrebarile nu sunt clar delimitate una de alta ca si variantele proprii de raspuns, prin spatii si caracterediferite vor aparea un numar mare de nonraspunsuri.

M ontinuarea seriei de variante de raspuns la o intrebare de pe o pagina pe alta ! poate determinaerori privind corectitudinea, obiectivitatea raspunsului.

M and hartia pe care ai tehnoredactat chestionarul este de proasta calitate, atunci subiectul isi poate face oimpresie gresita despre importanta anchetei.

(olutii/ caracterele folosite sa fie suficient de mari, bine accentuate si deversificate in functie de natura te*tului;unele pentru te*tul intrebarilor, altele pentru cel al variantelor de raspuns si altele pentru diferitele insemnari si indicatiitehnice de completare=.

Jartia va fi de calitate si nu neaparat alba, putand fi chiar colorata.

5lementele esentiale pot fi evidentiate prin utilizarea pictogramelor iar evitarea inserierii monotone a intrebarilor poate fi evidentiata printr!o mai #udicioasa punere a intrebarilor in pagina.

Documents

De Corectat