8/18/2019 De La Tavalug La Batoza

1/2

Muzeul Agriculturii prezintă:

MELIŢA

Despre fibrele liberiene (inul şi cânepa) nu s-a putut stabili de când a început cultura lor în

ţara noastră. Mărturii din epoca bronzului au fost descoperite în judeţul Tulcea. În epoca

edie!ală" eşteşu#ul torsului fibrelor naturale şi al ţesutului se practica peste tot" fie în

atelierele ănăstireşti sau în cele doeniale" fie indi!idual" în #ospodăria sătească. $a

începutul secolului al %&'''-lea apar ărturii docuentare pri!ind folosirea intensă a cânepii în

ediul rural. De eeplu" eistă o foaie de zestre unde sunt e!idenţiate sorturile de fire obţinute"

iar la juătatea secolului al %&'''-lea" călătorul francez *. de +e,ssonnel consenează că inul

şi cânepa culti!ate în Moldo!a erau de o calitate ai bună.

Într-o cercetare de teren a uzeului din anul /0" în judeţul 'aloiţa" subiectul +etre

Manole" în !ârstă de 12 de ani la acea dată" spunea3 „Primăvara, cam prin aprilie, boierii, cu

oameni plătiţi, semănau in, iar noi îl pliveam de buruieni. Când se cocea sămânţa, toamna, după

 seceriş (prin iulie, prin august) îl jumuleam şil !ăceam mănunc"ele mici. #l puneam în picioare,

de se usca, pe urmă ne ducea boierul să îl batem. #l băteam cu băţul, puneam jos pe butuci şil 

băteam bine, scuturam seminţele şi paiele le puneam la o parte. $ai lua şi boierul dijma şi

restul, sau mai nimic ne rămânea nouă. %uam beţele acasă, le băgam în apă, la topeală, până

mai putre&ea băţul, îl lăsam de se usca bine. 'emeile îl meliţa, !ărâma beţele alea şi rămâneau

 !ibrele. upă asta le peria bine cu un pieptene mare cu niscai cuie băgate întro scândură, îl 

 scutura bine de beţele alea îl !ăceau caier, şil torcea din !urcă. #l torcea subţire de pân&ă. acă

vroia săl toarcă mai gros, îl torceau mai gros.

 Cânepă la boieri nu prea am vă&ut, doar ţăranii puneau. ra cânepă văratică (se cocea mai

înainte) şi cânepă de toamnă. Cânepa văratică creştea mai înaltă şi subţire, dar ailaltă creştea

mai groasă şi se !ăceau !râng"ii şi ştreanguri. Cânepa văratică se culegea cu *+ * &ile mai

înainte. -e dă la topit, la uscat, la meliţat. e când cu colectivul nu se mai cultivă cânepă.

Cânepa era adusă şi de la pădure şi de pe câmp, sălbatică. %a pădure erau porţiuni mari unde

 &iceai căi semănată, că era locul mai gras. 

4şadar" în #ospodăria ţărănească" inul şi cânepa" plante tetile #eneroase pri!ind

caracteristicile lor te*nice" a!eau ca operaţii preer#ătoare obţinerii firului urătoarele faze de

lucru3 uscarea" baterea florii" le#area în snopi" topirea la baltă sau la apă" eliţatul" trasul în ra#ilăşi ră#eluică" pieptănatul (pentru a separa fibrele lun#i de cele scurte) şi torsul.

8/18/2019 De La Tavalug La Batoza

2/2

4stăzi prezentă meliţa" care era folosită pentru îndepărtarea părţilor lenoase din tulpinile

 plantelor. 5ra alcătuită din patru picioare (aici lipsă)" o talpă" doi ontanţi" între care este fiată o

tra!ersă cu şanţ şi liba" care era partea acti!ă a uneltei.

Muzeograf Fănica GHERGHE

Foto: Ştefan Olteanu