Democrit Versus Platon

7/23/2019 Democrit Versus Platon

1/7

Anume Democrit este fondatorul materialismului antic.Viata lui este exemplu unei fidelitatiprofunde in fata stiintei,cercetarii lumii.Domocrit invata ca real exista existenta siinexistenta.Existenta-sint atomii,nefiinta-golul,spatiul gol.Golul nu se misca si este infinit;el numanifesta nici o influenta asupra existentei.Ideea golului l-a adus pe Dimocrit la ideea spatiuluiinfinit.In acest spatiu in toate directiile se misca haotic atomii (ca praful in raa solara!.De laconceptia golului e doar un pas spre intelegera inertiei,dar grecii antici acest pas nu l-au facut.

Atomul e o particula nedivia"ila,perfect densa,inpercepti"ila cu simturile,particula independenta asu"stantei,atomul este indivii"il,etern,nemasura"il.Atomii nuciodata nu apar si nu pier.##$%&c&$&$g##h

Asa Atomimul spunea ca lumea e trecatoare,schim"atoare;iar lumea atomilor,din care-s alcatuitelucrurile,neschim"atoare,eterna.

Anume conceptia atomimului a fost una ditre cele mai roditoare lucrari stiintifice si de cercetaredin istoria stiintei.

Democrit este un important filoof grec, descendent al unei "ogate familii din A"dera,'racia.Democrit a cltorit mult (Grecia, Egipt, )ersia!, a revenit apoi *n cetatea natal unde a devenitcele"ru prin vastitatea +i enciclopedismul cuno+tinelor sale.

Democrit a preluat teoria atomist a dasclului su, eucip,devoltnd-o *ntr-un adevrat sistemfilosofic, conform cruia la "aa lumii se afl atomii, care coincid cu realul - plinul (to on!, +i vidul,neantul - golul (to menon!. Atomii sunt particule solide, indivii"ile, impercepti"ile, necreate +ieterne, *n continu mi+care; din com"inarea lor, iau na+tere toate lucrurile care alctuiesc universul(att corpurile materiale ct +i sufletul uman!.

/pre deose"ire de ali filosofi care credeau *ntr-o lume unic, avndpmntul*n centru, Democritformulea

teza lumilor infinite. Democrit a primul care a afirmat c fora motrice a istoriei

omenirii este nevoia (chreia!, necesitile oamenilor. Democrit a emis ideea devoltrii ascendente asocietii omene+ti. )oiia lui Democrit era anti-tea mitului despre epoca de aur +i decdereapermanent a umanitii.

0pera sa, extrem de "ogat +i variat (peste 12 de tratate!, se distinge prin claritatea lingvistic +ielegana stilului, 3icerocomparndu-l pe Democrit cu )laton*n aceast privin. Diogene aeriumenionea titlurile a $4 tratate ale lui Democrit desprematematic(Geometrika, Arithmoi -Numereetc!, $% de fiic(Cosmographie, Perton planeton - Despre plante!, & de etic(Periandragathias e Peri aretes - Despre brbie sau despre virtute; Peri euthmies - Despre bucurie!, &demuic(Peri rthmon kai harmonies - Despre ritmuri !i armonie!, grupate *n tetralogii.

Gndirea lui Democrit, cel mai de seam filosof materialist al lumii antice, a exercitat o puternicinfluen de la Epicur+i ucreiupn la 5rancis 6acon, Galileo Galilei+iei"ni.

Eleaii au pregtit drumul spre atomismul materialist, prin viiunea lor despre o materie constant +iimo"il, care nu poate fi sesiat dec*t de gndire, aceasta fiind singura modalitate care este existcu adevrat +i care se deose"e+te de schim"area *n+eltoare a aparenelor senoriale. )itagoreii aupregtit de asemeni drumul spre ideea c toate calitile senoriale tre"uie s fie reduse la anumiterelaii numerice *ntre formele corpurilor. Atomi+tii au putut s formulee, datorit acestor idei, unconcept clar despre cum tre"uie gndit materia ca ultimul fundament al tuturor apariiilor. 3u
http://ro.wikipedia.org/wiki/Abdera,_Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Persiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leuciphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leuciphttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cicerohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diogene_Laer%C5%A3iuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diogene_Laer%C5%A3iuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matematic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Matematic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fizic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Epicurhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucre%C5%A3iu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Francis_Baconhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galileihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leibnizhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leibnizhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leibnizhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abdera,_Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Persiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leuciphttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cicerohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diogene_Laer%C5%A3iuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matematic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fizic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Etic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Epicurhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucre%C5%A3iu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Francis_Baconhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galileihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leibniz


2/7

formularea acestui concept, materialismul a fost desvr+it ca teorie consecvent a apariieilucrurilor din materie. )asul acesta a fost *ndrne +i cu urmri importante pentru istoria filoofiei +ia +tiinei. Este pasul pe care l-a fcut Democrit.

[modific] Sufletul n concepia lui Democrit/ufletul este constituit din atomi fini, netei, rotuni, asemenea cu aceia ai focului. Acesti atomi sintcei mai rapii si prin miscarea lor, ce intrepatrunde intreg corpul, se produc toate fenomenele vietii.Deci, pentru Democrit, sufletul este o materie speciala ; o materie ce este raspindita in intreguniversul, in care se produc fenomenele calorice si ale vietii. Interesant este ca Democrit cunoastedeose"irea dintre corp si suflet si el opereaa cu aceasta deose"ire - dupa cum vom vedea - in eticasa. /ufletul este totusi esentialul in om, in timp ce corpul este numai un invelis al sufletului.75rumusetea corpului are ceva animalic, daca acesta este lipsit de spirit7 si 7fericirea si nefericirea seafla in sufletul tau7, ice Democrit. Dar sa nu anticipam asupra conceptiei democritiene despresuflet.

Democrit n-a facut o teorie a sufletului, pentru a face din acesta un principiu mai adinc, pentru aputea sa lamureasca fenomenele naturii. )entru acesta sufletul nu este o forta ce creeaa lumea, ci eleste o materie linga alte materii. Empedocle a facut din rationalitate o calitate interioara aelementelor. Democrit, dimpotriva, considera ratiunea 7numai un fenomen ce urmeaa dinconstitutia matematica a anumitor atomi in relatie cu alti atomi7. Acesta este un merit al luiDemocrit caci orice filoofie, ce vrea sa atace serios pro"lema lumii fenomenale, tre"uie sa seintoarca la acest punct.

Asadar, pentru Democrit, sufletul este, ca si la Diogene din Apollonia, constituit dintr-o materiespeciala. Aristotel persifleaa aceasta conceptie si felul in care A"deritul intelege ca corpul misca

sufletul, si el face acest lucru slu#indu-se de o asemanare. Dedalos a tre"uit sa faca un ta"loumiscator al Afroditei. Actorul 5ilipos istoriseste ca acestuia i-a reusit sa faca acest lucru, prin aceeaca Dedalos pro"a"il ca a turnat in ta"lou argint viu. 'ot asemenea, ice Aristotel, a procedat siDemocrit8 omul este determinat in interiorul sau prin m-scarea atomilor. Asemanarea intre"uintatade Aristotel nu loveste intru totul conceptia lui Democrit, dar ea poate slu#i totusi ca sa fie lamuritedoua principii importante in stiintele naturii. Aristotel ii o"iecteaa lui Democrit, pentru a dovedi casufletul determina si misca pe om prin alegere si gindire. Apoi ca intreaga noastra intelegere estefundamentata pe specialul din aparitii si pe legea generala in lumea fenomenelor. 3onsecinta ultimaeste orinduirea actiunilor rationale in aceasta serie de ale. Democrit a tras aceasta consecinta pecare Aristotel n-a inteles-o.

3onceptia lui Democrit despre suflet si spirit nu s-a nascut dintr-o nauinta generala de a a#unge laun 7principiu mai adinc7 pentru exemplificarea lumii, caci el a considerat, asadar, spiritul ca omaterie alaturi de alte materii si nu ca o forta ce formeaa lumea.

[modific] Etica democriteana

Etica lui Democrit este eudaimonista si se afla in concordanta cu materialismul sau, cu toate, ca,dupa cum vom vedea, el situeaa sufletul mal presus de corp. )rintre maximele sale morale, ce ne-auramas intr-un numar mult mai mare decit fragmentele ce au in vedere fenomenele naturii, se afla
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Democrit&action=edit&section=5http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Democrit&action=edit&section=6http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Democrit&action=edit&section=5http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Democrit&action=edit&section=6


3/7

unele ce exprima o intelepciune tot asa de veche ca si popoarele. Democrit repreinta aceastaintelepciune intr-o forma populara in sens practic, ce poate fi redusa la citeva principii.

)entru Democrit fericirea sau nefericirea depinde exclusiv de om . 5ericirea consta in linistea plinade veselie a sufletului, pe care omul o poate realia numai prin stapinirea asupra poftelor si asuprainstinctelor. 3aci 7fericirea si nefericirea se afla in suflet7 75ericirea nu se afla in aceea ca posei

cirei ori aur. ocuinta unui suflet fericit se afla in suflet7. Democrit numeste fericirea 7"unadispoitie7, 7omenie7, 7echili"ru7 si 7liniste sufleteasca7. 9asura in toate si puritatea inimii,cultivarea spiritului si devoltarea inteligentei dau fiecarui om posi"ilitatea ca, cu toate schim"arilevietii, sa realiee aceste virtuti.

3onditia ca omul sa a#unga la fericire este ca el sa tina masura in toate placerile (cele senoriale nuasigura decit o satisfactie scurta! si sa realiee armonia vietii. 3aci lipsa si "elsugul o"isnuiesc sa setransforme in contrariul lor si sa produca astfel crie sufletesti adinci. /ufletele ce sint miscate decontradictii adinci nu sint nici armonioase si nici "ine dispuse. De aceea tre"uie sa ne multumim cuceea ce putem a#unge si sa ne multumim cu ceea ce este preent... 7/a alungam din sufletul nostruinvidia, geloia si ura7.

0mul este fericit atunci cind este mereu aplecat sa actionee dupa ceea ce este drept si inconformitate cu legea si prin aceasta poate fi vesel, puternic si lipsit de gri#i atit iua cit si noaptea.Dimpotriva, acela care desfide legea si nu-si face datoria totul ii treeste scir"a, mai ales atunci candisi aduce aminte de faptele sale rele ; acesta este mereu plin de frica si se "lestema.

Dupa cum se poate vedea din fragmentele de mai sus, Democrit repreinta ideea ca cel mai inalt"un, spre care tre"uie sa nauiasca omul, este fericirea ce consta intr-o veselie continua a sufletului.3el mai "un lucru pentru om este sa se "ucure cit mai mult si sa se mihneasca cit mai putin. Desihedonist, hedonismul lui Democrit este departe de hedonismul lui Epicur, sau de egoismulrepreentat de catre materialistii sec. al :VIII-lea. Eticii lui Democrit ii lipseste numai criteriulmoralei idealiste 8 un principiu al actiunilor umane, care isi are originea numai in constiinta. 3e este"ine si ce este rau, drept si nedrept lui Democrit i se pare de la sine inteles, fara de nici oconsideratie teoretica ; ca linistea vesela a sufletului care este cel mai inalt "un, poate fi realiatanumai prin gindire cinstita si prin fapta tot atit de cinstita, sint principii ce-si au originea inexperienta, iar temeiul, dupa care sau care #ustifica nauinta noastra dupa aceasta armonie interioara,se afla in fericirea individului.

Deci Democrit repreinta o conceptie morala destul de inalta fata de predecesorii sai. 3aci nu"ucuriile externe ca "ogatia, gloria si alte "unuri produc fericirea adevarata. 5ericirea se afla numaiin suflet si de aceea acesta formeaa partea cea mai no"ila din om. 3ine iu"este "unurile sufletestiiu"este divinul si ceea ce este dura"il. 3ine iu"este "unurile corporale iu"este ceea ce este omenescsi trecator si ca atare lipsit de valoare. )entru a a#unge la fericire este necesara intelepciunea, singuracare poate asigura echili"rul sufletesc, din caua ca, pentru a a#unge la o dispoitie fericita siechili"rata, omul tre"uie sa se deprinda la cumpatare in placeri. Echili"rul sufletesc este o urmare avirtutilor si el este stricat mai ales de pofte si dorinte, pe care omul nu le poate realia. Din aceastapricina omul sa nu nauiasca decit ceea ce este posi"il sa si realiee. eii ii dau omului numai ceeace este "un, raul isi are originea, dupa Democrit, in lipsa de intelepciune a omului. )rim ceea ce esteprea mult in pofte si in placeri se strica echili"rul sufletesc si el nu-si mai poate pastra 7ataraxia7,care este o conditie a fericirii adevarate.


4/7

Aderentii lui Democrit sint8 &?->44 i.e.n.!-cel mai mare filosof antic grec,cugetaror,invatatorul lui Alexandru9acedonschi.Invatatura lui Aristotel a fost o mare sintea a tuturor performantelor stiintificoculturale .El construia invatatura sa,criticindu-l ideile lui )laton.

umea consta din lucruri,fiecare lucru consta din unirea materiei si formei.9ateria este inceputulpasiv,haotic,fara forma.9ateria si forma sint eterne.9ergind in interiorul su"stantei la corpuri totmai mici (de ex. De la "loc la chirpici,de la lut la elemente din care e formata s.a.m.d.! a#ungem la

a"stractia 7materiei primare7.

79ateriea primara7 nu are forma si proprietatti.este o su"stanta care unindu-se cu cele mai simpleforme,formeaa primele elemente,din care sint formate toate lucrurile.

3ele mai simple forme-cald,rece,uscat si umed.@nindu-se cu 7materiea primara7,ele formeaa ?elemente primare8

79ateria primara7


5/7

calduscat

caldumed

receumed

Bece receuscat

503

AEB

A)A

)A9I


6/7

Dcadenta stiintei in epoca antica a fost favoriata de a"senta surselor sigure de pastrare,schim" sitransferului de informatie.

In sec. VI e.n. se incepe perioada 7secolelor intunecare7 in istoria culturii europene.

In epoca medievala in gindirea oamenilor dominau relatiile emotonale asupra celor rationale.

Axa conceptiei medievale a fost religia,in care lamurirea tuturor fenomenelor ale naturii,cercetarealor se "aa pe forte supranaturale,creata datorita neputintei practice a omului in fata naturii.

/pre sf. sec.:II-inc. sec.:III se o"serva un 7forsa# istoric7 in europa de vest,proces in "aa caruia afost 7revolutia tehnologica7.

In perioada medievala tirie treptat se infaptuieste revederea inchipuirilor de "aa a materialismuluiantic cu scopul de a crea o alta inchipuire asupra lumii.)rincipala contraicere a epocii consta inintre"area83um s-ar putea de unit ideea lui Aristotel a cosmosului inchis cu ideea crestina ainfinitatii puterii lui DumneeuInsa pina la urma raspunsul la aceasta intre"are nu a fost gasit.


7/7

Drept urmas al epocii este G.Galilei pentru cercetarile sale el a fost tras de 4 ori la #udecata in fata"isericii care l-a amenintat cu incviitia si arderea manuscriselor lui.

9eritul istoric al lui G.Galilei consta in8

$ Galilei largeste conceptiile uniformului si neuniformului,a miscarii accelerate;

4 formuleaa conceptia acceleratiei

> arata ca reultatul actiunii fortei asupra corpului este nu vitea ci acceleratia;

> elavoreaa formula ce leaga acceleratia,distanta si timpul /$J4(aKt!;

? formuleaa principiul inertiei;

1 ela"oreaa conceptia sistemului inertial;

% formuleaa principiul relativitatii miscarii;

H descopera legea suprapoitiei (independenta actiunii fortelor!.

Generaliarea reultatelor stiintelor naturale a caut pe I.

Documents

Democrit Versus Platon