Deshidratarea Usturoiului

7/21/2019 Deshidratarea Usturoiului

http://slidepdf.com/reader/full/deshidratarea-usturoiului 1/49

Cuprins

1.Introducere............................................................................................................32.Tenici de uscare, deshidratare a produselor vegetale........................................43.Conţinutul apă în legume şi ructe......................................................................!4. "actori care in luenţea#ă operaţia de uscare şi metodele de uscare şiclasi icarea instalatiilor de uscare $ deshidratare .................................................11

4.1.Clasi icarea metodelor de reali#are a uscarii........................................12 4.2.Instalaţii pentru deshidratarea ructelor...............................................14%. "enomenele de di u#ie a apei...............................................................................1%&. '(emplu de schemă tehnologică de uscare $ deshidratare )pentru usturoi*....1&

&.1.+chema a#elor tehnologice de a ricare a usturoiului deshidratat.....1-

&.2 . ăstrarea şi condiţionarea ul ilor de usturoi/////////.10

-. Instalaţii olosite la deshidratarea legumelor şi ructelor////////.22

-.1. scătorul tip tunel I. ."......................................................................22!.Calculul la dimensionarea uscătorului tip Tunel...............................................2-0.Calculul consumului orar....................................................................................2-

1 . Calculul consumului orar de com usti il )motorină *.....................................2!11. eshidratarea în uscătoare tip cameră..............................................................2!12. scătorul tip Carusel..........................................................................................3 12.1 scarea cu a utorul curenţilor cal#i şi instalaţiile pentru acest tip deuscare..........................................................................................................................313. re#entarea unor linii tehnologice de deshidratare pentru di erite ructe......3-

13.1. 5inia de uscare a prunelor ără s6m uri ...........................................3-

13.2.5inia de uscare a caiselor cu aplicarea 7".......................................3! 13.3.5inia de uscare a vişinilor ără s6m uri cu aplicarea +7"...............3!

14.8ilanţ de materiale pentru procesul de uscare..................................................41%.9orme de igienă şi întreţinere în industria alimentară.....................................43 1%.1. Instructa ul de protecţie a muncii.......................................................43 1%.2. Igieni#area a ricilor.............................................................................44

1&. Calcul tehnico$economic......................................................................................4%

1&.1. Costul materiilor prime........................................................................4% 1&.2. Costul materialelor au(iliare................................................................4&

1



1-.Conclu#ii................................................................................................................4&8i liogra ie.................................................................................................................4!

2



1. Intoducere

Alimentul este unul din factorii de mediu cu influenta majora asupra sanatatii

omului,de calitatea,cantitatea si felul produselor alimenatre consumate depinzândstarea de bine,sau de aparitaia unei boli:de nutritie,digestive,toxiinfectii,etc.De la procurarea alimentului si pana la consumarea lui trec uneori ore sau zile in sir.In acestinterval de timp,alimentele trebuie p strate in conditii adecvate,in functie de forma lor de prezentare.

!entru esalonarea consumului de legume,fructe,carne,peste,lactate de peintreaga perioad a anului,in afara sezonului de recoltare sau obtinere,oamenii au fost permanent preocupati de a gasi diferite metode de conservare si pastrare."na din eleeste uscarea produselor. "scarea legumelor si fructelor este cunoscuta ca cea mai vec#e metoda deconservare.In industria des#idrat rii,procedeu perfectionat al uscarii fructelor silegumelor,parametri cantitativi si calitativi pe care trebuie s $i satisfac produseledes#idratate,imupn luarea unor m suri care s permit aplicarea pe scar larga siconsecvent in productie a cuceririlor te#nicii contemoprane,in folosirea te#nologiilor noi de des#idratare a legumelor si fructelor. !rin uscare,volumul unit tii de greutate a legumelor si fructelor semicsoreaza in medie de %$1& ori,fata de cel am st rii proaspete si necesit un spatiu de p strare corespunz tor mai mic.'ransportul si depozitarea legumelor si fructelordes#idratate se pot face pe orice anotimp,cu c#eltuieli si pierderi mult mai mici decata celor in stare proasp t .

"scarea legumelor si fructelor in gospod rie pentru nevoile proprii este oindeletnicire foarte rentabil ,care aduce o serie de stisfactii. !e langa avantajele prezentate anterior din punct de vedereculinar,legumele si fructele uscate ofera gospodarului in iarna un produs gata pregatit pentru intrebuintare.

!rin uscarea legumelor si fructelor si p strarea lor in gospod rie serealizeaz si o rezerv de glucide,saruri minerale,vitamine,etc.,atât de necesarenutritiei rationale.

(



2.Tehnici de uscare )deshidratare* a produselor vegetale

Des#idratarea se realizeaz prin evaporarea apei care ajunge treptat la

suprafa)a produsului supus des#idrat rii pân la valoarea a* + &, care s -mpiedicedezvoltarea microorganismelor. n func)ie de natura aportului dec ldur , uscarea poate fi:

a. prin convec)ie / de la agent la produs0 b. prin conduc)ie /prin produs0c. prin radia)ie / de la surse exterioare0d. -nc lzire -n dielectric uscare cu curen)i de -nalt frecven) , microunde .

Dup modul -n care se execut -ndep rtarea vaporilor se deosebesc:uscare în aer 0

uscare -n vid0uscare prin convecţie la presiune atmosferic cea mai utilizat -n practica

industrial / se poate realiza -n urm toarele variante : / uscare clasic / -n camere, tunele, cu benzi0$$uscare -n strat vibrator / variant a usc rii prin fluidizare produse buc )i

sau granule in tavi perforate cu miscare oscilanta catre capatul de descarcare 0 / uscare -n strat fluidizat / legume feliate, cereale, sare, f in , za# r, carne

cuburi.uscare în strat de spumă / materialul lic#id adus -n strat de piure prin

concentrare sub vid prealabil este amestecat cu o substan) emulgatoare3i transformat -ntr$o spum prin insuflare de gaz inert sub presiune azot .

Aceast spum se aplic pe o suprafa) neted band 3i este uscat cu aer cald. 4puma uscat sub form de foaie spongioas este m cinat 3i transformat -n pulbere fin .

4e aplic la sucuri 3i piureuri de fructe 3i legume, infuzie de cafea, ceai,extractele de carne, ou , brânzeturi. Are urm toarele variante : uscare -n fileu sub)irede spum , -n strat str puns de spum 0

uscare prin dispersie / a produselor lic#ide, piureuri, paste / nu se aplic

produselor solide cu textura celulara in bucati sau particule cu dimensiunimari . 4e realizeaz la temperatur ambiant -ntr$o incint de des#idratarecu ajutorul unui curent de gaz uscat 52 -n circuit -nc#is.

6



Aceasta te#nica prezinta avantajul ca pastreazain intregime principiilenutritive 3i propriet )ile senzoriale ale produsului ini)ial.4e preteaza laacest gen de uscare produsele lactate acide,sucurile de fructe silegume,bulioanele de carne,peste,extractele de drojdii,ceai,etc.uscare prin pulverizare – uscarea produselor alimentare sub forma

lic#ida solutii,suspensii .uscarea prin conducţie la presiune atmosferică / se realizeaz prin

contactul produsului cu o suprafa) fierbinte, având astfel loc evaporareaapei. 7a terminarea uscarii, produsul se -ndep rteaz de pe suprafa) prinradere cu un cu)it. "sc toarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt -ntr$o stare lic#id concentrat 3i custructur granular .

Avantajele usc rii pe valturi sunt urm toarele:costul sc zut al investitiei:exploatare si-ntretinere simpl :instala)ia are gabarit redus,deci ocup o suprafat mic si nunecesit o cladire special .Dezavantajele sunt majore, cu influen) negativ asupra produsului uscat: solubilitatesc zut proteine denaturate , culoare modificat reac)ia 8aillard, caramelizare ,valoare alimentar redus , iar produsele necesit o m cinare ulterioar 0"scarea pe valturi se aplic la ob)inerea laptelui praf procedeul 9tama er ,a pulberiides#idratate de cartofi pentru piure instant ;la e !ocess .

uscare sub presiune / se realizeaz -n strat de spum 3i -n strat sub)ire

pelicul 3i are urm toarele avantaje: calit )i senzoriale 3i nutri)ionalesuperioare ale produselor datorit temperaturii mai sc zute de uscare 3i alipsei oxigenului.

• !rocedee particulare de uscare sunt:

/ uscarea cu radiatii infrarosii0 / uscarea cu curenti de inalta frecvent 0 / uscarea cu microunde0 / uscarea favorizat cu ultrasunete0 / uscarea azeotrop 0 / uscarea partial osmotic /la fructe intregi sau t iate .

%



• !rocedeele de conservare combinate cu uscarea des#idratarea , mai des

utilizate -n industrie, sunt : / uscare combinat cu blan3are / la fructe0

/uscare combinat cu blan3are 3i expandare / cartofi, morcovi,r d cinoase felii0

/ uscare combinat cu -nc lzire / expandare0 / uscare combinat cu expandare prin extrudare termoplastic 0 / de#idrocongelarea /sc derea umidit )ii pân la %&< la congelare0 / criodes#idratarea / liofilizare.Des#iratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea con)inutului de

apa, respectiv cre3terea concentra)iei substan)elor solubile pân la valori care s atingstabilitatea produsele alimentare la p strare. =liminarea apei din alimente trebuiedirijata -n a3a fel -nct coloizii #idrofili s $si mentina capacitatea de re#idratare.>and, pentru eliminarea apei se folose3te energia solara avem de$a face cu procesul deuscare,iar când pentru ob)inerea energiei termice se folose3te un combustibil sau altsurs de energie este vorba de des#idratare.

?azele teoretice ale usc rii si des#idrat rii: / difuzia extern $evaporarea apei de pe suprafata produsului0 / difuzia intern /fenomenul de deplasare a apei din interiorul

produsului spre suprafata si determina mersul ulterior aldes#idratarii0

/ termodifuziunea$este diferenta de temperatur dintre straturile periferice si cele interne ale produsului.

>ondi)iile principale ale des#idrat rii sunt:$ un nivel de temperatur care s asigure evaporarea apei0

$ o suprafata de contact cu aerul maxim posibil 0$ circula)ia aerului pentru eliminarea vaporilor de ap rezulta)i.

!rincipalele metode de des#idratare sunt: uscarea natural , des#idratareadirijat in instala)ii speciale la presiune normal , des#idratarea in pat fluidizat,concentrarea in vid, liofilizarea criodesicarea sau criosublimarea .

>ele mai moderne procedee sunt des#idratarea in pat fluidizat si liofilizarea,ultimul asigurând p strarea capacita)ii de re#idratare,-mpiedicand procesele oxidative

si asigurand pierderea intr$o masur mai redus a substan)elor de miros, gust 3i aroma.

@



!rodusele des#idratate au un volum mic3orat, greutate mai mic , valoareenergetic sporit , sunt u3or de preparat, realizeaz economii la p strare 3i depozitare,sunt usor de manipulat 3i transportat, dar pierd o parte din substantele aromatice 3i sedistrug partial unele vitamine.

produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt des#idratate prin douametode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi oua praf,lapte praf etc, .

'ransformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare:$ transformari de structura0 majoritatea metodelor de uscare, cu exceptia uscarii prin liofilizare, produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderiicontinutului de apa si contractiei tisulare.$ transformari de culoare0 degradarea culorii este in functie de temperature si detimpul de uscare, de prezenta metalelor grele si continutul de za#ar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative.$ transformari de aroma si gust0 in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc oantrenare cu vapori a aromelor specifice, din care cauza se inregistreaza pierderiimportante de arome.$ educerea valorii alimentare0 in timpul procesului de uscare, in functie deregimul aplicat, au loc transformari sensibile in compozitia c#imica, ceea ceinfluenteaza valoarea alimentara.

"scarea legumelor 3i fructelor este procesul te#nologic prin care se reducecon)inutul natural de ap pân la un nivel care s -mpiedice activitateamicroorganismelor, f r a se distruge )esuturile sau a se deprecia valoarea alimentara produselor.

Ansamblul de fenomene ce se produc -n timpul usc rii duce la concentrarea

substan)ei uscate, reducerea volumului materiei prime folosite, cre3terea valorii ali$mentare la unitatea de greutate 3i modific ri fizico$c#imice mai mult sau mai pu)in profunde -n starea membranelor 3i componentelor celulare, care se exteriorizeaz prinlimitele capacit )ii de re#idratare.

B Deshidratarea reprezint procesul -n virtutea c ruia fructele 3i legumele pierd o anumit cantitate de ap , -n urma c rui fapt se realizeaz o stare fizico$c#imic propice men)inerii valorii lor nutritive 3i atributelor calitative: gust, miros,

arom .



B Uscarea se deosebe3te de des#idratare prin lipsa de reglare a temperaturii,umidit )ii relative 3i mi3c rii aerului, -n care scop se folose3te 3i expresia de uscarenatural , spre deosebire de des#idratare, care este o uscare artificial .

Diferen)a dintre uscarea natural 3i cea artificial const -n natura energieitermice folosite 3i anume energie solar uscare natural 3i energia rezultat dinarderea unui combustibil oarecare uscare artificial sau des#idratare 3i viteza cu carese -ndep rteaz excesul de ap din materia prim respectiv .

In primul caz prin simpla expunere la aer 3i la temperatura mediului ambiantare loc -ndep rtarea umidit )ii din produse prin procesul de evaporare, -n cazul aldoilea, pentru a continua procesul des#idrat rii se apeleaz la un aport suplimentar dec ldur , -nl turarea apei f cându$se prin procesul de vaporizare.

B Evaporarea, trecerea apei -n stare de vapori -ntr$un mediu -n care -n afaravaporilor de ap exist 3i aer 3i alte gaze.

B Vaporizarea, trecerea apei -n stare de vapori, -ntr$un mediu -n careexist numai vapori de ap .

B Evaporator, este instala)ia de uscat fructe 3i legume -n care mi3careaaerului se face de la sine, pe baza diferen)ei termice existente -ntre atmosfera dinevaporator 3i atmosfera extern .

B Deshidrator este o instala)ie de uscat fructe 3i legume folosit pentru-ndep rtarea excesului de ap din materia prim supus des#idrat rii, -n care cel pu)in circula)ia aerului -nc lzit, viteza de mi3care, temperatura 3i umiditatearelativ a aerului s-nt controlate automatizat, potrivit unor parametri fixa)i -n prealabil pentru respectiva materie prim supus procesului.

!entru evaporarea apei din produsele supuse des#idrat rii, se utilizeaz diferitete#nici care constau dintr$o succesiune de opera)ii te#nologice 3i se folosesc aparate 3i

instala)ii mai mult sau mai pu)in perfec)ionate cu un consum de energie mai mare saumai redus 3i care, pe c-t posibil, permit reducerea pierderilor de c ldur .

=vaporarea apei din legume 3i fructe este un proces complex -n care s-ntimplicate, pe de$o parte, structura anatomic a produselor, iar pe de alt parte unelelegi fizico$c#imice de constituire a substan)elor celulare ca 3i permeabilitateamembranelor celulare.

B randamentul reprezint cantitatea de produs finit ob)inut din cantitatea de

materie prim 3i se exprim -n procente.

C



B raţia, de uscare sau des#idratare reprezint cantitatea de materie primnecesar pentru ob)inerea a l g de produs finit0

3. Conţinutul de apă în legume şi ructe

>on)inutul de apa, dar mai ales starea ei, conditioneaza activitatea enzimelor sia microorganismelor. 7egatura dintre apa din produsele alimentare si activitateaenzimelor, a microorganismelor, este evidentiata prin intermediul activitatii apei.

7egumele si fructele sunt produse vegetale care contin cantit ti mari de

ap ,intre C&$ %<.!rin uscare, acest continut trebuie redus la C$26<,in functie decapacitatea produsului. >ontinutul ridicat de ap in produsele proaspete explic si normele ridicate dematerie prim necesare pt obtinerea unei unit ti de produs uscat.

Eesuturile produselor vegetale sunt formate dintr$o multitudine de celule cu ostructur frundamental similar ,dar variabi de la o specie la alta,din punct de vederemorfologic m rime,form si fizilogic.

Apa se gase3te sub dou forme in tesuturile produselor vegetale:apa libera,in spatii intercelulare

apa legata,care in proportie de &< se g se3te vacuole

celulare.Dac apa liber ,intercelular ,se evapor relativ usor dint )esuturile produselor

#orticole,dimpotriv ,apa legat ,intracelular ,vacuolar ,care este parte component asubstan)elor celulare,este cedat de acestea cu mare dificultate,deci se evapor foartegreu.

"miditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri seinterfereaza reciproc. Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan inmajoritatea alimentelor. !entru fiecare produs exista un continut optim de umiditate lacare viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime, asigurand o pastrare maximaa calitatii de exemplu pentru laptele praf (,(<, pentru fulgii de cartofi @$ < .

Dac apa liber , intercelular , se evapor relativ u3or din )esuturile produselor #orticole, dimpotriv , apa legat , intracelular , apa vacuolar , care este parte



component a substan)elorF celulare, este cedat de acestea cu mare dificultate, decise evapor foarte greu. !entru evaporarea ei trebuie -nvinse mai intri legile fizico$c#imice specifice care asigur compozi)ia 3i stabilitatea compu3ilor celulari, apoitrebuie asigurat migrarea apei prin pere)ii celulelor membrane ,, care au o permeabilitate relativ redus . 'e#nologiile . au g sit remediile necesare pentru a-nvinge aceste obstacole la evaporare, dar realizarea lor se face cu consum de energie.

n ceea ce prive3te particularit )ile comport rii legumelor 3i fructelor lauscare trebuie, -n primul rând, s se aib -n vedere caracteristicile specifice gustative,deci ale p r)ii lor comestibile.

Clasificarea legumelor i fructelor după partea comestibilă, este urm toarea: ! rădăcina la morcov, p trunjel, )elin , p stârnac 3i altele. 7e men)ion m

numai pe acelea care se des#idrateaz 0 B tulpina sub form de tuberculi la cartofi sau sub form de bulbi la ceap ,

usturoi, praz0 B frunza la spanac, salat , p trunjel, )elin , m rar, leu3tean0 B inflorescenţa la conopid 0 B fructul sub form de p staie la fasole verde0 sub form de bac la ro3ii,

ardei, struguri0 sub form de drup la cire3e, vi3ine, prune, piersici 3i caise0 sub formde polidrup la zmeur 3i mure0 sub form de pseudopolinucul la c p3uni sau subform de fructe false, c rnoase la semin)oase mere, pere 3i gutui ,

!entru uscarea produselor din fiecare categorie, trebuie folosit o te#nologiespecific . A3a de exemplu, legumele r d cinoase se caracterizeaz prin cre3tereaaccentuat -n grosime, acumularea unor cantit )i mari de substan)e de rezerv 3i deap , iar la suprafa) au scoar)a format din mai multe rânduri de celule0

B rândul exterior cu rol de protec)ie are membrana suberificat , impermeabil

pentru ap . !entru uscare trebuie -ndep rtat scoar)a, apoi se face divizarea r d $cinilor -n cuburi sau felii.

7egumele de la care se folosesc fructele, ca 3i speciile pomicole drupe saufructe false c rnoase au la suprafa) o pieli) epicarp format din dou sau maimulte straturi de celule, cu rol de protec)ie0 pe r-ndul exterior de celule se afl un stratde cear sau c#iar peri3ori mai fini sau mai grosieri, care -ngreuneaz procesul deuscare.

!rezent-nd aceste particularit )i ale procesului de uscare a legumelor 3ifructelor se explic necesarul de consum de energie -n efectuarea acestui procedeu de

1&



conservare. Aceste consumuri sunt explicabile numai dac se au -n vederecaracteristicile anatomo$fiziologice ale legumelor 3i fructelor 3i con)inutul lor ridicat-n ap , precum 3i propriet )ile apei din produsele proaspete.

>on)inutul legumelor, fructelor proaspete des#idratate -n ap 3i norma de consum dematerie prim , Gl g produs des#idratat

D=5"8I = ! HD"4>on)inutul -n ap 5orma de

consum materia

prim g

-n produsul proasp t <

n produsuldes#idratat <

"egume Ardei gras (,6 1& 2&,&>artofi ,C% $>eap C ,1 >onopid 1,& 1C,&;asole verde, p st i &,1 1& 1&,&Jogo3ari CC,C 1& 1@,%7eu3tean, frunze 1& 12,&8az re verde, boabe C,& 1& (,%8 rar, frunze 1& 1 ,&8orcovi . CC,2 16,&$22,&! trunjel, frunze C%,&$ 1& 1(,&! trunjel, r d cini C%,1 1C,&! stârnac, r d cini ,1 1C,&!raz C%,6 C 1C,&$2&,&

o3ii (,% 1& 26,&4alat %,1 1& 1%,&4panac &, C 1 ,%Eelin , frunze 6,& 1& 11,&Eelin , r d cini 6,1 1C,&"sturoi @1,( C 6,&Karz 2,6 2&,&$2(,&Kinete 2,6 C$1& 2&,&

#ructe >aise C%,( 2&$2% ,&>ire3e C(,C 22$26 %,2Jutui C(,C 1@$22 C,&8ere C6,6 1@$2& C,&$1&,&!ere C(,2 1@$22 @,%$C,&!rune C1,1 1C$2& ($6Ki3ine C(,6 22$26 %,2

11



4."actori care in luentea#ă operatia de uscare şi metodele deuscare si clasi icare a instalaţiilor de uscare $ deshidratare

Acestia se clasifica in:

1. ;actori referitori l materialul supus uscarii:

o >antitatea sau debitulo ;orma de prezentareo "miditatea initialao ;orma de legare a umiditatiio Densitatea in vraco 4ensibilitatea termica si la oxigeno Agresivitatea c#imicao ;riablitatea si abrazivitateao 'oxicitateao Imflamabilitate

2. ;actori referitori la agentul de uscare

o

5atura agentuluio 8odul de obtinereo 'emperatura si presiuneao "mezeala relativao Debitulo >ontinutul de inpuritati

(.;actori referitori la materialul uscat

12



o 'emperatura maxima admisao Durata uscariio egimul de functionare

o !roducerea de praf si recuperarea acestuiao =vacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuiao 'ipul uscatorului

4.1.Clasi icarea metodelor de reali#are a uscarii:

Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii

"scare convectiva$transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze lamaterialul supus uscarii"scare conductiva$transmiterea caldurii prin conductie,prin intermediul unei

suprafete de transfer termic"scare dielectrica$incalzirea dielectrica a materialului in camp de >I; curenti

de inalta frecventa"scare radianta$transmiterea caldurii prin radiatie

8etode combinate• "scare convectiv$radianta

• "scare conductiv$radianta

• "scare convectiv$dielectrica

Dupa presiunea de uscare

"scare la presiune atmosferica sau la valori apropiate$intalnita la uscaraea

convectiva,conductiva,radianta,precum si la majoritatea metodelor combinate"scare sub depresiune$recomandata pentru produsele termosensibile0cuprinde

uscarea prin sublimare si uscare moleculara

Dupa tehnica de uscare utilizata

"scare convectiva

• >onventionala

• "scare in pat fluidizat

• "scare pneumatica

1(



• "scare prin pulverizare

• "scare cu pompa de caldura

"scare conductiva si radiant$conductiva:

• "scare conductiva• "scare conductiva sub depresiune

"scare prin procede speciale

• "scare in camp de >I;

• "scare in camp sonor

Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces deuscare ,iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau altasursa de energie ,procesul se numeste des#idratare.

8iscarea apei in materia prima supusa des#idratarii este conditionata de formelein care se gaseste in produse apa libea,apa legata coloidalsi c#imic

!e parcursul procesului , eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuziecare poate fi :externa evaporarea apei de la suprafata produsului si interna

deplasarea apei din interiorul produsului

H importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa.H viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscareasuprafetei produsului ,provocand aparitia fenomenului de scorjire. Aceasta vaingreuna desfasurarea ulterioara a procesului te#nologic,provocandin anumite conditiirupturi la suprafata produsului,cu pierderi importante de suc celular.

!rocesul de des#idratare se desfasoara in trei faze succesive:1. produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la

evaporarea apei2. viteza de des#idratare este constanta ,avand loc eliminarea apei din

produs. =tapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna.(. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte

din apa de absorbtie Kiteza de des#idratare este cu atat mai mare cu cât temperatura este mai ridicata,rezistenta la difuziune 3i grosimea produsului sunt mai mici ,raportul dintre suprafata

produsului 3i con)inutul s u de ap este mai mare 3i viteza de uscare este mai mare.

16



"miditatea relativ a aerului are o influen) considerabil asupra vitezei dedes#idratare . >resterea umidit )ii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de aabsorbi vaporii de ap din produs ,-ncetinind evaporarea , -n timp ce o umiditaterelativ scazut determin o eliminare fortat a apei din produs,cu rupturi alemembranelor celulare.

n stare proasp t sau des#idratat , ceapa se folose3te la ob)inerea unor produse de patiserie.4e p streaz -n loc uscat, -n funii sau -n vrac, ferit de -ng#e) iarna3i de c ldura excesiv -n timpul verii. 7a unele sortimente se folose3te ceapa uscatcare trebuie p strat -n saci din #ârtie ca3erat sau -n saci de polietilen .

!roduse vegetale conservate prin uscare .Des#idratarea legumelor 3i fructelor se face -n diferite tipuride usc toare, folosindaerul ca agent de uscare. 7a des#idratarea legumelor 3i fructelor trebuie repetateanumite condi)ii te#nice, func)ie de caracteristicile materiei prime 3i ale produsuluifinit

4.2.Instalaţii pentru deshidratarea ructelor

>lasificarea usc toarelor:

• in unctie de presiunea de lucru:

usc toare la presiune atmosferic sau sub depresiune

• in unctie de caracterul unctionarii:

functionare continu

discontinu

• in unctie de aportul de caldura:

>onvective>onductive

!rin radiatie

Dielectrice

• ;n uncţie de tipul constructiv

'ip camer

'ip tunel

>amer

1%



'ambur

?and

>oloan

!neumatice!ulverizare

;luidizare

%."enomenele de di u#ie a apei

!lantele,fructele 3i legumele sunt materii #igroscopice 3i prin urmare ele nu pot fi des#idratate decât pân la un anumit continut -n ap ,continut care reprezint unec#ilibru -ntre starea de umiditate a aerului din mediul -nconjur tor -n timpuldes#idrat rii 3i con)inutul rezidual -n ap ,la temperatura respectiv .

>um des#idratarea -nseamn -ndep rtarea excesului de ap ,este necesar s secunoasc 3i felul de mi3care a apei -n materia prim -n timpul des#idratarii.Difuziaextern sau superficial reprezint migrarea apei la suprafa)a produsului supus

des#idrat rii.7a -nceputul procesului de des#idratare,produsul având -nc o umiditate

ridicat ,evaporarea de pe suprafete se produce -n conditii asem n toare cu aceea de pesuprafe)ele lic#idelor libere,adic viteza de evaporare este determinat de suprafatade evaporare,de temperatur ,de viteza de circula)ie a aerului 3i de umiditatea sarelativ .

Difuzia intern reprezint deplasarea apei din interiorul produsului spre

suprafat 3i determin desf 3urarea final a des#idrat rii.Deplasarea apei este cauzat de diferen)a de concentra)ie sau prin diferen)a de

presiune par)ial -n capilarele pline cu aer 3i prin diferen)a de presiune total pentrustarea de vapori.

8i3carea aerului 3i propagarea c ldurii. n afar de natura materiei prime,decon)inutul ei -n ap 3i formele de mi3care a apei lic#ide sau -n stare devapori,des#idratarea este influen)at de mi3carea aerului si propagarea c ldurii se face

prin convec)ie,conduc)ie 3i prin radia)ie.

1@



ntr$un amestec de aer 3i vapori de ap toate valorile caracteristice seraporteaz la aerul uscat,a3a c o cantitate de aer uscat care trece printr$un usc torr mâne constant ,pe când cantitatea de vapori pe care o antreneaz variaz odat cuvolumul amestecului.

n practic des#idrat rii aerul escat se exprim -n ilograme,iar raportul -nilograme vaporiG ilograme aer uscat.

>on)inutul aerului -n umiditate se noteaz cu x,care reprezint cantitatea devapori de ap adsorbit de aer depinde de propriet )ile aerului si de condi)iile care se pot asigura -n instala)ia de uscare pentru a aduce aerul cât mai aproape de starea desatura)ie -n vapori de ap .>antitatea aerului de a re)ine vaporii depinde de lietele desatura)ie, la o temperatur 3i o presiune dat .Dac aceast limit este depa3it ,vaporiiretinuti de aer se condenseaz sub form de ceat ,care se poate umezi din nou produsul deja uscat.

&. +chemă tehnologică de uscare $ deshidratare )pentruusturoi*

Au fost luate -n considerare -n special acele propriet )i fizico$anatomice 3ic#imice care influen)eaz vizibil atât te#nica preg tirii pentru des#idratare, procesuldes#idrat rii, cât 3i parametrii senzoriali calitativi ai produsului finit. Dintre acesteaamintim: m rimea exprimat dimensional volumetric, greutate , forma redat prinindicele de form , fermitatea structotextural , greutatea specific , pigmenta)ia, gustul3i mirosul sesizat ca arom , con)inutul -n ap , con)inutul substan)ei uscate -n za# r,aciditate, proteine, tanoide, acid ascorbic.

8 rimea 3i forma influen)eaz direct procesul de refuzuri 3i prin indicele deform 3i geometria pieselor active -n procesul de preg tire a materiei prime pentrudes#idratare0 fermitatea structotextural 3i con)inutul -n substan) condi)ioneazgreutatea volumetric a produsului finit 3i indirect m rimea spa)iului de p strare0 pigmenta)ia tunicelor bulbului, gustul manifestat prin pungen) #ot r 3teacceptabilitatea comercial$alimentar a produsului finit la care re#idratarea princon)inutul -n proteine 3i #idra)i de carbon contribuie la aprecierea usturoiuluides#idratat, iar m rimea refuzurilor condi)ioneaz ra)ia des#idrat rii 3i costurile.

1



&.1.+chema a#elor tehnologice de a ricare a usturoiului deshidratat

<ecepţia cantitativă şicalitativă.

epo#itarea temporară.

=limentarea liniei deprelucrare.

Cali rare.

;ndepărtarea disculuiradicular şi a tulpinilor

alse.

Curăţire.

Controlul şi curăţireasuplimentară

+pălarea ul ilor curăţaţi.

1C



Tăierea în elii de di eritedimensiuni.

+pălarea cu duşuri a eliilorde usturoi

;ncărcarea grătarelor,eliminarea ucăţilor deusturoi şi stivuirea pe

cărucioare.

eshidratarea.

+coaterea cărucioarelor cuprodus init.

+ortare.

'liminarea eventualelor impurităţi metalice.

Cernere

1



Controlul suplimentar.

=m alare.

'tichetare.

epo#itare.

5ivrare.

&.2 . ăstrarea şi condiţionarea ul ilor de usturoi

"sturoiul se foloseste la condimentarea mânc rurilor,prepararea mur turilor,inindustria conservelor de legume 3i carne,in industria framaceutic ,etc.

$nsu iri fizice%

• greutatea volumetric in limitele (2&$(@& g.

• caldura specific are o valoare medie de &, ( calG gL>0

• temperatura de ing#et a bulbilor de usturoi este de $(L> 0

• gustul,in func)ie de soi este iute sau semiute.

Compoziţie chimică%

• continut ridicat in substant uscat total 3i solubil 0

• continut sc zut in ap .

2&



&oiuri si condiţii de calitate%

• 4oiurile de usturoi cultivate se impart in dou grupe:

/ Mde prim var N soiurile De >enad,DeD r 3ti,aceste soiuri au o perioada de mentinere acalit )ii de 21&$26& zile,adica din luna august pânin luna aprilie 0

/ Mde toamn N soiurile De >ioplani,De8oldova,acestea având o perioada mai scurta dementinere a calit tii,care dureaza din august pânin ianuarie,adica 12&$1%& zile .

"sturoiul uscat se claseaz in dou calit )i: calitatea I 3i calitatea a II$a 4'A4162%$C& .

! strarea se face numai pentru usturoi de calitatea I,cu bulbii intregi,de formaregulat 3i caracteristic soiului,f r v t m ri mecanice sau alte defecte,cu bulbii binestrân3i,ne-ncol)i)i,-nveli)i -n membrane exterioar 3i cu r d cinile scurtate lamaximum 1 cm.4e admit u3oare umfl turi 3i mici rupturi ale membranei exterioare.

8 rimea se apreciaz dup diametrul ecuatorial al bulbilor,care trebuie s fiede minim (% mm la caliatatea I si minimum (& mm pentru calitatea a II$a .

- . Instalaţii olosite la deshidratarea legumelor şi ructelor

-.1. scătorul tip tunel I. .".

Uscătorul tip tunel este o construc)ie de zid de form paralelipipedic 3i secompune din: tunel de uscare, camer de ob)inere a agentului de uscare,12 c rucioare

21



cu câte25 gr tare pe care se a3eaz produsul.'unelul de uscare are la capete u3i pentru introducerea 3i scoaterea

c rucioarelor, iar la u3a de alimentare prezint co3ul de evacuare a agentului: termic 3ieventual conducta de recirculare. >ircula)ia agentului termic se face -n contracurentcu produsul, -n regim for)at cu ajutorul unui ventilator plasat pe conducta montatdeasupra tunelului.

scătorul tip tunel: 1 $ tunel de uscare> 2 $ cărucior> 3 $ uşă de alimentare> 4 $

uşă evacuare> % $ aterie radiatoare> & $ ventilator.

>amera de ob)inere a agentului termic este dispus deasupra tunelului la

cap tul de alimentare a tunelului. =a poate fi o camer prev zut cu arz tor de gazmetan sau motorin când se utilizeaz gazele de ardere drept agent termic sau o baterie de radiatoare cu abur când se utilizeaz aerul ca agent de uscare. 7a uneletipuri, pentru a se facilita uscarea, se monteaz radiatoare 3i -n interiorul tunelului pe pere)ii laterali.

'unele sunt instala)ii utilizate pentru des#idratarea industrial a fructelor 3ilegumelor. 7ungimea lor variaz -ntre 1&,% 3i 1% m, iar l )imea 3i -n l)imea -ntre 1,C&

3i 2,1& m . >a 3i la sisteme de uscare, -n care des#idratarea se realizeaz cu ajutorulaerului cald, usc torul tunel cere un volum mare de aer, care transport c ldura la produs 3i -n acela3i timp -ndep rteaz apa ce se evapor din aceasta. De aceeaconstruc)ia tunelului este prezentat cu un ventilator de mare capacitate, care absoarbeaerul proasp t din afar , gazele rezultate din arderea combustibilului 3i aerul derecircula)ie 3i le -mpinge -n camera de uscare tunelul propriu$zis .

!entru economie de c ldur este necesar s recircule o propor)ie cât mai marede aer, f r s se dep 3easc o anumit valoare a umidit )ii relative a aerului, la careuscarea poate fi frânt .

22



n usc toarele tunel legumele 3i fructele ce trebuie des#idratate sunt -nc rcate pe gr tare din lemn, care se a3eaz pe c rucioare. Acestea, -nc rcate cu materialulrespectiv, parcurg tunelul cu o mi3care de -naintare -nceat , de la un cap t la altul,materialul r mânând pe gr tarele pe care a fost a3ezat. 8i3carea c rucioarelor -n tunelse face -n sens opus direc)iei aerului cald, adic -n contracurent. Aerul cald se mi3c -nlungul axului tunelului, -nv luind fructele 3i legumele a3ezate pe gr tare.

nc lzirea tunelului se face -n general -n mod direct, c ldura realizându$se prinarderea combustibilului lic#id sau gazos -ntr camer de combustie special . > ldura

produs este transportat cu ajutorul ventilatorului prin intermediul gazelor de ardere-n tunelul de uscare, dup ce -n prealabil acestea au fost amestecate cu aer rece

proasp t 3i cu o parte din aerul de recircula)ie. 4e ob)ine astfel o sc dere atemperaturii gazelor de ardere la nivelul corespunz tor pentru des#idratarea legumelor 3i fructelor.

Aerul cald circul printre gr tare, alunec pe suprafa)a produselor absoarbeumiditatea 3i le usuc treptat. 7a ie3irea din tunelul de uscare, cea mai mare parte a

aerului -nc rcat cu vapori de ap este eliminat -n atmosfer .n tunelul cu circula)ie -n contracurent, aerul mai uscat 3i mai cald vine -ncontact cu produsul aproape uscat, -n timp ce aerul par)ial r cit 3i -nc rcat cuumiditate vine -n contact cu materialul umed odat cu intrarea lui -n tunelul de uscare.'emperatura maxim a aerului care poate fi folosit este determinat de natura produsului respectiv de temperatura pe care o poate suporta acesta -n perioada finalde uscare.

2(



8en)inerea temperaturii constante -n tunel se face -n mod automat prin reglareacantit )ii de combustibil consumat de arz tor.

"sc toarele tunel, care utilizeaz gazele de ardere, -n amestec cu aerul proasp t 3i de recircula)ie, au un consum mai redus de combustibil, comparativ cutunelurile -nc lzite -n mod indirect.

n usc toarele tunel, factorii principal care condi)ioneaz uscarea ra)ional afructelor 3i legumelor temperatura, umiditatea 3i viteza aerului pot fi regla)i -n limiterelativ largi, pentru ca -n cursul procesului s se p streze maximum de calitate 3ivaloare nutritiv a acestora. Acest tip de uscare are urm toarele caracteristici te#nice:

7ungimea tunelului superior 3i interior OOOOOOOO.. 1(,@& m7 )imea tunelului superior 3i inferior OOOOOOOOO.. 1,C % m

n l)imea tunelului inferior OOOOOOOOOOOOO.. 2,1& mn l)imea tunelului superior OOOOOOOOOOOOO.. 1,%& m

!uterea instalat OOOOOOOOOOOOOOOOOO 22 PG#Debitul ventilatorului pentru mic3orarea aerului OOOOO. 2&&& m(G#Debitul caloric OOOOOOOOOOOOOOOOO.. (&$6& mii calG#!resiunea total a aerului OOOOOOOOOOOOO.. (@ mm c.s.'emperatura aerului de uscare la intrarea -n tunelul inferior .. C&$ && >

'emperatura aerului la ie3irea din tunelul inferior OOOO.. (%$6%& >

26



"miditatea relativ a aerului la intrarea -n tunelul inferior O. 2&$2%& >"miditatea relativ a aerului la ie3irea din tunelul inferior O. @%$ % <4uprafa)a total pentru des#idratare

12 x 2 x 1,@& 6C&$%2& m2

Date tehnice privind funcţionarea tunelului%

intrare ie ire intrare ie ire

'emperatura aerului -n tunel OOO. @%& > (( & > 2& > 6%& >Kiteza medie a aerului -n tunelul cu12 c rucioare a 2 gr tare pline OO.. @,%& mGmin @,%& mGminKiteza medie a aerului -n tunelul gol

minim OOOOOOOOOOO 6,% mGmin 6,% mGmin"miditatea aerului -n tunelul cu 12c rucioare a 2 gr tare pline OOO.. (%< @% < (% < @% <!resiunea static OOOOOOO.. 22$26 mmG92H 22$26 mm 92HDebitul ventilatorului OOOOO.. 2&&& m(G# 2&&& m(G#>onsum orar de motorin OOOO 2C$(% gG# 2C$(% gG#

andamentul energiei termice OO @ < @ <andamentul real al instala)iei

pentru usturoi des#idratat OOOO. %%&$@&& gG26 # %%&$@&& gG26 #

'emperatura aerului variaz -n sec)iunea longitudinal a tunelului 3i prezint osc dere lent de la zona de intrare spre cea de ie3ire a aerului. n sec)iune transversal , pe vertical , se -nregistreaz valori maxime ale temperaturii aerului -n parteasuperioar a tunelului, unde produsul de pe gr tarele de sus are o umiditate mai mic .!e prima por)iune de la intrarea aerului -n usc tor primele trei c rucioaretemperatura unui anumit punct este foarte instabil , -nregistrând fluctua)ii de Q (, Q 6&

> -ntr$un interval de %$@ secunde. Aceste fluctua)ii se datoreaz aprinderii 3i stingeriiintermitente a arz torului, comandat de termostat. n restul tunelului, asemenea

fluctua)ii de temperatur , -n func)ie de -ntreruperea fl c rii arz torului, nu mai exist .

2%



Kiteza medie a agentului de uscare la ie3irea din tunelul inferior este de @,%mGs. Kalorile maxime ale vitezelor maxime au fost -nregistrate -n partea superioar atunelului, unde prin spa)iul r mas -ntre ultimul gr tar 3i plan3eul tunelului curentul deaer se g se3te o sec)iune de minim rezisten) .

4curgerea aerului cald prin tunel se face -n regim turbulent. Acest lucru face caviteza de evaporare a apei din material s se m reasc , apa de pe suprafe)ele produsului fiind sub form de vapori de c tre curen)ii oblici sau verticali. n zona decentru a tunelului se constat o diminuare a vitezei de uscare a materialului.Hbservându$se un c rucior cu material scos din tunel cu câteva ore -nainte determinarea usc rii, se poate constata c buc )ile de produs a3ezate pe gr tarele dinmijloc sunt mai pu)in uscate decât cele de pe gr tarele extreme. ;enomenul sedatoreaz diferen)ei de temperatur 3i de umiditate relativ a aerului care se-nregistreaz .

!entru stabilirea debitului ventilatorului s$au f cut determin ri ale vitezeicurentului de aer -n zona de recircula)ie 3i -n cea de evaporare a aerului umed, pentrudiferite reglaje ale clapetelor de aspira)ie a aerului proasp t des#idratarea maxim ,medie 3i zero . Kiteza agentului de uscare -n zona de recircula)ie pentru cele treireglaje ale des#idrat rii clapelor de aspira)ie variaz astfel: pentru des#idrataremaxim de la @,1&$1&,6& mGs, pentru des#idratarea medie de la C,1%$1(,@& mGs 3i pentru cazul -nc#iderii complete a clapelor de la $16 mGs.

Din punct de vedere al calit )ii produc)iei rezultate, analizele f cute pentruregimuri diferite de func)ionare a arz torului debit maxim, minim 3i mediu audovedit c gazele de ardere nu exercit nici o influen) asupra materialului uscat.

!.Calculul la dimensionare pentru uscătorul tip Tunel

>alculul necesar de usturoi pentru a se ob)ine %&& g usturoi des#idatat,calculându$secantitatea de produs finit ce se ob)ine din 1&&& g usturoi,cunoscându$se c :

$ umiditatea ini)ial a materiei prime este de (%<0

2@



$ umiditatea produsului finit este de C<0$ pierderile -n timpul procesului de uscare sunt de 2&<.

>antitatea de materie prim ce se rezult -n urma opera)iilor de prelucrare:

1&&& C&& g

>antitatea produsului finit care se ob)ine:

%@%,21 g

0.Calculul consumului orar

>alculul consumului orar$se efectueaz î cu ajutorul bilanţului termic al camerei de

uscare.

î n care $ este caldura agentului de uscare la intrarea ,respectiv ieşirea din

camera de uscare RST.

$caldura produsului la intrarea,respective ieşirea din camera RST.

/caldura pierdută prin pereţi.

î n care $ caldura agentului de uscare rece

U / caldura primita de agentul de uscare î n camera RST.

2



4

În care / c ldurile specific ale materialului la intrarea,respective ie3irea din

camera de uscare RSGVgFgrdT. " / consum orar de agent de uscare0 $ / entalpia agentului de uscare RSG VgT.

" ' (

") (* *

(

unde ' ") (* + --)-,./ -,0+(

1 . Calculul consumului orar de com usti il )motorină *>ombustibil ars intr$o or RST:

11. eshidratarea în uscătoare tip cameră

Aceste usc toare sunt formate dintr$o incint a c rui volum poate fi cuprins-ntre cel al unui dulap obi3nuit pân la volumul unei camere de locuit, -ns pentru

uscare acestor produse se folosesc usc toare de mic dimensiune. n camer

2C



materialul este a3ezat pe stive, stelaje, c rucioare sau alte sisteme de sus)inere caredepind de tipul de material. !entru materiale granulare, pulberi sau paste materialuleste a3ezat -n t vi dispuse pe stelajele interioare ale usc torului sau pe c rucioare prev zute cu rafturi. Acest tip de usc tor poate fi utilizat 3i pentru uscarea pieilor -nunit )ile de prelucrare cu

capacitatea de produc)ie mic . n figura urm toare. este prezentat un usc tor cu camer pentru materiale granulare, produse semifabricate semisolide a3ezate -nt vi plasate pe poli)ele unui c rucior. egimul de func)ionare este discontinuu, iar agentul de uscare circul for)at sc ldând sau str b tând materialul. Aceste

usc toare pot func)iona dup varianta normal , dup varianta cu -nc lzireintermediar , dup varianta cu recircularea par)ial a agentului de uscare sau dupvariante combinate.

De exemplu, usc torul prezentat, func)ioneaz dup varianta cu -nc lzireaintermediar a aerului combinat cu varianta cu recircularea par)ial a agentului deuscare. !rincipalul dezavantaj al acestor usc toare este func)ionarea discontinu 3i productivitatea mic , motiv pentru care ele sunt utilizate -n special -n industriile demic tonaj cum ar fi: industria farmaceutic , industria coloran)ilor 3i a pigmen)ilor,industria cosmetic , etc.

2



12. scărorul tip Carusel

12.1. scarea cu a utorul curenţilor cal#i şi instalaţiile pentru acest tip deuscare

Intensificarea procesului de uscare al produselor alimentare, inclusiv amateriei prime din sectorul agrar, iminent este legat de specificul 3i particularit )ileei, 3i trebuie s se realizeze cu condi)ia asigur rii unei calit )i -nalte a produsului finit

(&



3i a c#eltuielilor specifice minime. De regul , pentru intensificarea procesului deuscare 3i ridicarea eficacit )ii economice de lucru a instala)iilor de uscare se folosescdiferite modalit )i metode :

1. ;olosirea câmpurilor cu temperaturi -nalte mai mari de 1&&& . 'otodattrebuie s se )in cont de rezisten)a de temperatur 3i rezisten)a de c ldur a fiec rui produs concret 3i de asemenea, men)inerea substan)elor biologice active -n acesta producte0

2. ;olosirea de noi metode combinate de influen) a c ldurii.(. "tilizarea metodelor electrofizice de influen) : razele infraro3ii I 3i

l mpile cu desc rcare -n gaze 7DJ , "9; 3i 49; 3i combinarea lor cu metodetradi)ionale de aport de energie.

Deosebit importan) -n ultima vreme, sunt -ntreb rile legate de folosireamateriei prime atât -n aspect alimentar cât 3i medico$biologic. n cadrul prelucr riite#nologice a materiei prime de destina)ie medico$biologic de asemenea este supus procesului de uscare. !entru astfel de produse trebuiesc folosite a3a metode de prelucrare termic , care ar permite de a atinge nu numai eficien)a economica3teptat , dar de a atinge 3i alte efecte folositoare, -n stare s influen)eze beneficasupra organismului uman -n aspect medicinal s -nt reasc imunitatea, s pre-ntâmpine 3i s ne protejeze de unele maladii, s fie utilizate -n calitate demedicamente 3. a. . =ste cunoscut faptul, c uscarea unei astfel de materii prime seefectueaz pe platouri -nc#ise sau desc#ise, bine ventilate ori -n -nc peri. Acest proces este de lung durat 3i provoac mari pierderi al productului finit , contribuiela apari)ia micro$3i macroflorei 3i altele. 'oate acestea din punct de vedere medicinaldiminueaz efectul lor pozitiv final. 7a momentul actual sunt insuficient studiate problemele legate de determinarea modalit )ilor 3i regimurilor de uscare a materiei

prime din sectorul agrar de destina)ie medico$biologic . !rezen)a a astfel de date ar permite crearea 3i elaborarea regimurilor ra)ionale 3i eficiente de uscare -n direc)iarespect rii cerin)elor te#nologice, reducerii c#eltuielilor de energie, p str riicomponentelor biologice active a materiei prime.

Anumite perspective care )in de intensificarea procesului de uscare a materiei prime din sectorul agrar cu destina)ia medico$biologic -n vederea -mbun t )iriicalit )ii produsului finit poate asigura aplicarea curen)ilor de frecven) -nalt "9; 3i

supra-nalt 49; .

(1



n ultimul timp la aceast metod apeleaz ingineria alimentar preocupat deintensificarea diferitor procese te#nologice. De aceea, elaborarea bazelor 3tiin)ifice deefectuare a procesului de uscare a materiei cu destina)ie medico$biologic prinaplicarea curen)ilor de frecven) -nalt "9; 3i supra-nalt 49; este o sarcinactual 3i are o mare importan) atât teoretic cât 3i practic pentru epublica8oldova.

;ig. 1. Instala)ie experimental pentru studiul cineticii procesului de uscare a produselor vegetale cu aplicarea curen)ilor de frecven) -nalt "9; : 1 / camera de lucru0 2 / condensatorul cu produs0 ( / balan) mecanic 0 6, % / conduct de agent termic0 @ / g#id coaxial0 $ elemente electrice de-nc lzire0 C / ventilator0 / milivoltmetru0 1& / voltmetru electrostatic0 11 / micromanometru0 12 / termometru cu contacte.

(2



10

20

30

40

50

60

0 100 200 300 400 , мин

W, %

12

34

5

2 0 0 g . . . . . . .

R e g l a t o r t e r m i c

A e r p r o a s p ă t

A

e

r

c a

l d

u

t i l i

z a

t

1 2 3 4

5 6 7 8 9 1 0

;ig. 2. Instala)ie experimental pentru studiul cineticii procesului de uscare a

produselor vegetale cu aplicarea curen)ilor de supra-nalt 49; : 1 / termometru0 2 / conduct de evacuare0 ( / camer de lucru0 6 / vasD*ar0 % / manometru diferen)ial0 @ / calorifer0 / conduct dealimentare0 C / produsul supus usc rii0 / cântar electronic0 1& / termocuplu.

n baza cercet rilor experimentale 3i calculelor au fost ob)inute curbele deuscare fig.( .

0

10

20

30

40

50

60

70

8090

0 100 200 300 400 500 600 700 800 , мин

W, %

1

23

45 { ї(

1 / @& L>0 2 / & L>0 ( / C& L>0 6 / & L>0 % / 1&& L>.a b

((



c;ig. (. >urbele de uscare a produselor vegetale prune cu aplicarea "9;: a prin

convec)ie0 b prin convec)ie 3i perforarea pericarpului0 c prin convec)ie W"9; 3i perforarea pericarpului densitatea perfor rii 6 g uriG cm2 .

a b

1 / @& L>0 2 / & L>0 ( / C& L>0 6 / & L>0 % / 1&& L>.

(6



cDin graficul prezentat fig. . se poate de conc#is c uscarea prunelor este

mai eficient -n trei perioade: I / uscarea de la umiditatea ini)ial pân la <%&1

=cr

1

prin convec)ie0 II / la umiditatea Pcr1 are loc perforarea pericarpului prunelor 3iuscarea -n continuare prin convec)ie pân la umiditatea de polarizare P p0 III / uscarea prin convec)ie -n combina)ie cu energia câmpurilor "9; pân la umiditatea final .

!e baza cercet rilor efectuate asupra cineticii procesului de uscare, au fostelaborate condi)iile de automatizare ale procesului de uscare a materiei primeagricole. !entru aceasta au fost elaborate un 3ir de modele matematice prindiferen)ierea ecua)iilor de termo$ 3i masotransfer pentru anumite produse 3i prinmetode statistice de autoregresie cu utilizarea sistemei 8at7ab.

A3a dar, ca exemplu, pentru calcularea temperaturii 3i umidit )ii -n procesul deuscare a m cie3ului, cu sursa intern de energie, modelul matematic va fi:

[ ] d2 # 2C 2v 2C 2v 2C d2 23 23 n

nnnnnn∑∫ ∫ ∞

= −−⋅−⋅−== 1

1

&&2(1221

1

&

2 expsinsin1,( µ µ µ τ τ

C

∫ ∑∫ ∞

=−⋅−′−==

1

& 1

1

&1

212

2 sin1R1,(n

nn 2v 2vC d2 2 2U µ τ θ τ

d2 # 2C 2v 2vC nnnn expTsin1 &2

(2221 µ µ −−⋅−′−

n form redus ecua)iile C 3i au urm toarea form :τ 1

11

4

e 5C 3 += 1&

(%



τ 2

22 4e 5C U += 11

-n care A1, ? 1, >1, A2, ? 2, >2 / constantele ecua)iilor date, care se calculeaz dup dateleexperimentale.

'ot cu aceast sistem de ecua)ii diferen)iale au fost elaborate modelematematice pentru ardei iute, semin)e de bostan 3.a.

>u sistema 8at7ab prin autoregresie au fost elaborate modele matematice pentru prune, caise, vi3ine, soriz, ciuperci, semin)e de floarea soarelui 3.a.

Av-nd modelele matematice ale procesului de uscare a materiei prime agricole3i rezultatele ob)inute au fost elaborate 3i implementate un 3ir de instala)ii de uscare 3ilinii te#nologice de prelucrare a materiei prime agrare care includ aceste instala)ii.

!entru uscarea prunelor, caiselor 3i ardeiului iute prin aport de energie "9; afost elaborat usc torul prezentat -n fig. .

;ig. 6. Instala)ie de uscare a produselor vegetale prune, ardei, caise cu

curen)i de frecven) -nalt "9; : 1 / bunc r de alimentare0 2 / transportor cu raclete0 ( / corpul instala)iei0 6, % / mecanism dedistribuire a produsului0 @ / g#idaj0 / l mpi cu desc rcare -n gaz0 C / C / transportor0 , 16 / afân tor0 1&$1( sistem de transportare aagentului termic0 1% / g#id "9;, 1@ / transportor de evacuare0 1 , 1C / mantaua instala)iei0 1 / evacuarea aerului umed.

n fig. %. este prezentat instala)ia de uscare a vi3inilor 3i m ce3ului.

(@



;ig. %. Instala)ie de uscare a produselor vegetale vi3ine, m ce3 cu curen)i defrecven) supra-nalt 49; : 1 / g#id de 49;0 2 / calorifere0 ( / sistem de siguran) 0 6 / transportor.

n baza instala)iilor de uscare au fost elaborate un 3ir de linii te#nologice de prelucrare a materiei prime vegetale ca: prelucrarea prunelor, caiselor, vi3inelor 3.a.

13. re#entarea unor linii tehnologice de deshidratare pentru di eriteructe

(

13.1.5inia de uscare a prunelor ără s6m uri



;ig. 12. 7inia te#nologic pentru uscarea prunelor f r sâmbure: 1 / ma3in desp lat0 2 / transportor de inspectare0 ( / transportor0 6 / ma3in de -nl turare acodi)elor0 % / blan3ator0 @ /"sc tor cu band 0 / vibrator0 C / ma3in de -nl turare asâmburilor0 / usc tor "9;0 1& / ma3in de ambalare.

(C



;ig. 1(. 7inia te#nologic pentru uscarea caiselor: 1 / ma3in de sp lat0 2 / transportor de inspectare0 ( / transportor0 6 / ma3in de -nl turare acodi)elor0 % / calibrator0 @ / vibrator0 / ma3in de -nl turare asâmburilor0 C / ma3in de prelucrare preventiv 0 / blan3ator0 1& /

usc tor "9;0 11 / ma3in de ambalare.

(

13.2.5inia de uscare a caiselor cu aplicarea 7"

13.3.5inia de uscare a vişinilor ără s6m uri cu aplicarea +7"



;ig. . 7inia te#nologic pentru uscarea caiselor: 1 / ma3in de sp lat0 2 / transportor de inspectare0 ( / transportor0 6 / ma3in de -nl turare acodi)elor0 % / calibrator0 @ / ma3in de -nl turare a sâmburilor0 / ma3in de prelucrare preventiv 0 C / blan3ator0 / usc tor "9;0 1& / ma3in de ambalare.

>olectivul savan)ilor sub conducerea dr. #ab. A.7upa3co au elaborat liniamecanizat -n flux pentru prelucrarea nucilor grece3ti -n care au fost proectateinstala)iile de zdrobire 3i separare .

Interes deosebit prezint procesele de uscare -n câmp electromagnetic -n regimoscilant, ceia ce permite de a ob)ine c-mpuri de temperatur 3i de umiditate constante.8etoda men)ionat intensific procesul 3i totodat permite de a ob)ine calit )i -nalte a produsului finit datorit regimului moale de aplicare a energiei.

Analiza experien)elor realizate a ar tat, c -n toate cazurile de folosire acâmpurilor "9; 3i 49; procesul de uscare se intensific de 1,% ... 1& ori. n particular:

m ce3 de (,& ori0

prune de 1,( ori0

c tin alb / 1&,1 ori0

semin)e de bostan / 1,@ ori0

boabe de cacao / (, ori, etc.

>oncomitent cu intensificarea procesului de uscare este prezent 3i m rireacalit )ii indicilor calitativi, -n special al culturilor oleaginoase ceea ce 3i a determinatuna din direc)iile principale de activitate 3tiin)ific a noastr . !e viitor este planificat

sus)inerea unei teze de doctor #abilitat -n aceast direc)ie dr. 8. ?ernic .De asemenea au fost ob)inute efecte pozitive 3i la uscarea fructelor

sâmburoase ca caisele, vi3inele, prunele. 'otalizarea datelor experimentale 3ilucr rilor 3tiin)ifice referitoare la acest tip de fructe a permis preg tirea unei teze dedoctor #abilitat care 3i este prezentat pentru sus)inere -n >onsiliul 4uperior deAtestare dr. K. 'arlev se anexeaz .

=ste cunoscut, c nici o lucrare nu poate fi argumentat practic f r verificare3i confirmare -n plan teoretic. ezolvarea ecua)iilor diferen)iale a proceselor detransfer de mas 3i de c ldur la aplicarea surselor interne de c ldur cum sunt "9;

6&



3i 49; a permis de a analiza 3i de a argumenta matematic procesul de uscare prinaceast metod . 'otodat modelele matematice ob)inute ne dau posibilitatea de aautomatiza procesele enumerate. n acest plan de asemenea este planificat preg tireac tre sus)inere a unei teze de doctor #abilitat dr. 5. Eislinscaia .

14. 8ilanţ de materiale pentru procesul de uscare

4e noteaz cu:J 1 / cantitatea de material umed care intr -n usc tor, -n gfG#0J 2 / cantitatea de material uscat iese din usc tor, -n gfG#0J u / cantitatea de produs complet uscat -n materialul umed, -n gfG#0P 1 / umiditatea materialului -nainte de uscare, -n <0P 2 / umiditatea materialului dup uscare, -n <XP / cantitatea de umiditatea -ndep rtat din material -n usc tor, -n gfG#07 / cantitatea de aer complet uscat care trece prin usc tor, -n gfG#0x& / con)inutul de umiditate al aerului la trecerea prin radiator, -n gfG gf aer uscat.x1 / con)inutul de umiditate al erului la intrarea -n usc tor, -n gfG gf aer uscat0x2 $ con)inutul de umiditate al erului la ie3irea din usc tor, -n gfG gf aer uscat.

>ând nu sunt pierderi de material, cantitatea de substan) uscat r mâneconstant 3i -nainte 3i dup uscare. 4e poate exprima -n gfG#, prin rela)ia:

J u Y J1 1&&

11&& 1 − Y J2 1&&

21&& 1 −

de unde rezult .

J 1 Y J2 11&&21&&

1

1

−−

61



J 2 Y J1 21&&11&&

1

1

−−

"miditatea -ndep rtat prin uscare, reprezint diferen)a dintre greutatea materialuluiumed 3i materialului uscat:

P Y J 1 W J2

Introducând -n ultima ecua)ie J2 valoarea din ecua)ia enterioar , se ob)ine:

P Y J 1 / J 1 21&&11&&

1

1

−−

sau P Y J 1

−−

21&&21

1

1 1

nlocuind valoarea J1, valoarea lui din ecua)ia anterioar , se ob)ine:

P Y J 2 11&&21&&

1

1

−− J 2

sau

P Y J 2 11&&

21

1

1 1

−− [ gfG#]

>onsumul de aer. ntr$un usc tor f r pierderi, cantitatea de aer complet uscat caretrece prin usc tor, ca 3i cantitatea de material complet uscat, r mân invariabile.

n cazul unui proces sta)ionar, umiditatea -n gfG# va fi:

cu materialul care se usc .....................J1 1&&

11

cu aerul..........................................7x1

total................ J1 1&&

11

W7x1

Din usc tor se -ndep rteaz umiditatea gfG# :

cu materialul uscat........................................J2 1&&

21

62



cu aerul...........................................7x2

total.................. J2 1&&

21 W 7x2

n absen)a pierderilor, umiditatea total r mâne constant 3i se respect egalitate:

J 1 1&&

11

W7x1 Y J2 1&&

21

W 7x2 1"miditatea -ndep rtat din material va fi:

P Y J 1 1&&

11

$J 2 1&&

21

2>omparând ecua)iile 1 3i 2 rezult : P Y 7 x2$ x1

De unde, consumul total de aer necesar usc rii va fi: 7 Y

12 2 2

1

− [ gfG#]

Iar consumul specific de aer, l, adic consumul de aer, raportat la 1 gf umiditate,-ndep rtat din material -n usc tor, va fi:

l Y1

" Y

12

1

2 2 − [ gfG gf umiditate]

Deoarece aerul care str bate bateria de radiatoare nu absoarbe 3i nu cedeazumiditate, con)inutul lui de umiditate la -nc lzirea -n rediator r mâne constant 3i deci:

x1Y x& de unde

l Y12

1

2 2 − [ gfG gf umiditate].

1%.9orme de igienă şi întreţinere în industria alimentară

6(



0 606$nstructa7ul de protecţie a muncii

$nstructa7ul introductiv general se face tuturor elevilor pentru caace3tia s ia cuno3tin) de profilul -ntreprinderii, precum 3i de locurile de munc ce prezint pericol de accidente. 7a sfâr3itul instructajului ei sunt supu3i unei verific ri,consemnându$se aceasta -n fi3a de instructaj.

$nstructa7ul la locul de muncă se efectueaz de maistrul instructor, lalocul de munc unde elevul a fost repartizat. !rin acest instructaj se prelucreaznormele specifice opera)iei sau utilajului, f cându$se -n acela3i timp 3i demonstra)iide deservire a utilajelor sau instala)iilor pentru ca ace3tia s fie informa)i deeventualele pericole.

4e va pune accent pe urm toarele m suri deosebit de importante:descongestionarea c ilor de acces0 p strarea disciplinei te#nologice, a ordinei 3i cur )eniei0 prezentarea cauzelor care pot provoca accidente de munc 3i-mboln vire profesionale0 necesitatea folosirii 3i -ntre)inerii ap r torilor 3i dispozitivelor de protec)ie0 utilizarea corect a dispozitivelor de pornire 3i oprire autilajelor0 indicarea ec#ipamentului de lucru 3i de protec)ie prev zut -nnormative0 folosirea -n condi)ii corespunz toare a mijloacelor de transport

din interiorul -ntreprinderii.

0 6.6 $gienizarea fabricilor

Aceast activitate se refer la cur )irea utilajului, a -nc perilor de lucru3i a incintei fabricii. !rin aceste opera)ii se realizeaz urm toarele efecte:$ ndep rtarea tuturor rezidurilor aderente 3i a mucusului de pe suprafe)e

prin mijloace fizice0$ ndep rtarea urmelor agen)ilor c#imici de sp lare 3i dezinfec)ie prin

66



mijloace c#imice0$ educerea la minimum a microflorei. n afara acestei cur )iri care se aplic ritmic, este necesar ca pe toat perioadade desf 3urare a procesului te#nologic s se asigure -ndep rtarea de3eurilor de peutilaje 3i din spa)iile de lucru. Activitatea de igienizare se desf 3oar astfel: se demonteaz atât cât este posibil3i necesar utilajele 3i se desc#id capacele sau valvele de evacuare. Apoi se procedeaz la -ndep rtarea rezidurilor aderente prin frecare cu perii, jet de ap sub presiune urmat de limpezirea cu ap . >ur )irea c#imic se face cu substan)e detergente solu)ii de detergen)i,solu)ii de sod -n concentra)ii eficiente care se r spândesc uniform pe suprafe)ele ceurmeaz a fi igienizate, se las un timp pentru activitate dup care se -ndep rteaz cuap cald la temperatura de 6&$%&&>. Dup aceste dou faze se procedeaz ladezinfectarea utilajelor care se realizeaz cu cloramin , varcloros etc. sub form desolu)ii -n concentra)ii precise. Dup trecerea unei perioade de contact 3i ac)iuneaceste solu)ii se -ndep rteaz cu ap fierbinte pentru a asigura uscarea rapid autilajului. 4e trece apoi la sp larea podelelor cu ap fierbinte, cu solu)ii de detergen)i 3i ladezinfec)ie. !rin opera)iile de igienizare se urm re3te -ntre)inerea sanitarcorespunz toare a tuturor spa)iilor de produc)ie, a instala)iilor, utilajelor aferente,depozitelor 3i anexelor, totul -n vedera ob)inerii unor produse salubre,corespunz toare normelor de calitate. !entru executarea opera)iilor de igienizare sunt necesare ustensile perii,3pacluri, bure)i 3i furtunuri 3i utilaje pentru sp lare 3i dezinfectare aparate desp lat 3i dezinfectat, fixe 3i mobile, instala)ii pentru prepararea detergen)ilor, pentru

igienizarea teritoriului . 4p larea spa)iilor de produc)ie se face dup fiecare sc#imb, iar dezinfec)ia -nunele cazuri zilnic sau s pt mânal. nainte de dezinfec)ie este obligatorie sp larea. 7a terminarea sc#imbului este necesar sp larea pardoselei 3i pere)ilor cusolu)ie de sod 1$2 < sau cu detergen)i dizolva)i -n ap cald . Hbiectivele deinventar 3i utilajele se spal cu ap fierbinte. Zilnic se spal utilajele cu solu)iefierbinte de sod 1< 3i se dezinfecteaz sondele de scurgere cu clorur de var

2&&mgGml . 4 pt mânal se face dezinfec)ia spa)iilor de produc)ie. n acest scop seelibereaz de tot ce prisose3te, se spal 3i apoi se strope3te cu o solu)ie de cloramin

6%



sau clorur de var 1$2<, beromet 1$2<. 4e las 26 ore 3i apoi se spal cu ap .>antitatea de clor activ care se recomand pentru dezinfec)ie variaz -ntre &,&% 3i&,2<. >loramina ' cu 26$2@< clor activ are o ac)iune germicid mai lent decât aclorului sau a #ipocloritului. !entru aceasta se las s se ac)ioneze durate mai lungide timp. 4e mai poate folosi pentru sp lare 3i sod caustic , dar se va evita s se ajung-n contact cu piesele de aluminiu deoarece le atac . ;iltrele de sirop, rezervoarele, furtunurile 3i tubulatura de leg tur , pompele sespal imediat dup -ncetarea folosiri lor. 4e va acorda aten)ie pl cilor 3i furtunurilor de cauciuc. !ânzele de filtrare se spal cu ap cu sod , pân la -ndep rtarea tuturor resturilor de produs. Aceste pânze pot fi o surs mare de infec)ie. Dup sp lare se cl te3te bine cu ap proasp t . 4e iau m suri de evitare a p trunderi prafului 3i insectelor -n unitate 3i se face deratizarea -n spa)iiile unit )ii. !ersonalul de deservire a liniilor de fabrica)ie va purta ec#ipament de protec)iesanitar -n stare perfect de cur )enie 3i va fi instruit -n acest sens.

1&. C=5C 5 T'79IC? @ 'C?9?AIC

Calculul tehnico$economic se va ace pentru procesul de uscare a usturoiuluiutili#at în industria alimentară

1&.1. C?+T 5 A=T'<II5?< <IA'

Tabel 10.1. Costul materiilor prime

9r. Aaterie primă Cantitate

reţ

crt.

)Bg #i* )lei Bg* )lei #i* )lei an*

1. "sturoi 1&&& &&& (2C%&&& 'H'A7: (2C%&&&

1&.2. C?+T 5 A=T'<I=5'5?< = DI5I=<'

6@



Tabel 10.2.. Costul materialelor auxiliare

9r. Aaterie primă Cantitate

reţ

crt.

) A #i* )lei A* )lei #i* )lei an*

1. Abur 2.%&& m( 2&&Gm( %& 1,C×1&@

(. !lasa n[lon @&&&m 1 &&Gm C%&(( ×1&@

6. =nergie electric 1&.&&&P

@&&G P &,61%121,@×1&@

'H'A7: %@,6×1&@

1-. C?9C5 EIIF

"scarea legumelor si fructelor este cunoscuta ca cea mai vec#e metoda deconservare.In industria des#idrat rii,procedeu perfectionat al uscarii fructelor silegumelor,parametrii cantitativi si calitativi pe care trebuie s $i satisfac produseledes#idratate,impun luarea unor m suri care s permit aplicarea pe scar larg siconsecvent -n produc)ie a cuceririlor te#nicii contemoprane,-n folosirea te#nologiilor noi de des#idratare a legumelor 3i fructelor.Dac la eliminarea apei se foloseste energia solar avem de a face cu un proces deuscare ,iar dac pentru obinerea energiei termice se folose3te un combustibil sau altsurs de energie ,procesul se numeste des#idratare.

n decursul usc rii este necesar ca temperatura produsului s nu treac de %%$@%L>,sensibilitaea la temperatur diferind cu natura acestuia.8ic3orarea temperaturii sub o anumit valoare scade mult viteza usc rii,iar cresterea peste o anumit limit duce la degrad ri calitative: carbonizare,caramelizareaza#arurilor,pierderi de substan)e nutritive,sc derea capacit )ii de re#idratare, carezultat al unor reactii c#imice complexe ce au loc -n produs.Kiteza de des#idratare este cu atat mai mare cu cât temperatura este mai ridicata,rezistenta la difuziune 3i grosimea produsului sunt mai mici ,raportul dintre suprafata

produsului 3i con)inutul s u de ap este mai mare 3i viteza de uscare este mai mare.

6



"miditatea relativ a aerului are o influen) considerabil asupra vitezei dedes#idratare . >resterea umidit )ii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de aabsorbi vaporii de ap din produs ,-ncetinind evaporarea , -n timp ce o umiditaterelativ scazut determin o eliminare fortat a apei din produs.Dac temperatura produsului s$ar men)ine -n decursul des#idrat rii la valori -n jurul a( L> s$ar putea produce alter ri de natur microbiologic -ainte ca procesul dedes#idratare s fie des vâr3it. 7imitele superioare de temperatur ale aerului cald pot ajunge la &$ 2 L>.7a sfâr3itul usc rii, temperatura produsului se apropie de cea a aerului,deoarecenumai -n prima perioad de uscare temperatura produsului este egala cu temperatureindicat de termometrul umed.7a -nceputul procesului de des#idratare ,adic , perioada de uscare cu vitez constant ,urcarea temperaturii produsului nu prezint nici un pericol,deoarece -n acest caztemperatura produsului corespunde temperaturii de satura)ie la presiunea par)ial devapori a aerului.

ndep rtarea excesului de ap din fructele,plantele 3i legumele supuse des#idrat rii seface prin evaporare,sub influen)a temperaturii 3i mi3c rii aerului,când apa la suprafa)aliber este supusa unui curent de aer sau suprafe)e de materii prime,c ldura primit deacestea se face direct prin convec)ie 3i indirect ca o consecin) a evapor rii.

n timpul des#idrat rii legumelor si fructelor,apa din sucul celular difuzeaz pâna lasuprafa) ,datorit difuziei interne 3i se evapor .

n momentul când suprafa)a materiei prime supus des#idrat rii nu mai r mânecomplet umed ,viteza evapor rii se mic3oreaz ,efectul r cirii scade,iar temperaturamateriei prime cre3te.

8i liogra ie

6C



?ratu A. / Hpera)ii 3i utilaje -n industria c#imic / =ditura 'e#nic /?ucure3ti / 1 &

?anu >. $ 8anualul inginerului de industrie alimentar / =ditura te#nic /?ucure3ti $ 1 C

Dascalescu Aurelia$"scarea 3i aplica)iile ei industriale.

Davidescu / 4c#imbul de caldura in instalatiile industriale

Ion 8arinescu, ?rad 4egal, Al. Jeorgescu, A. >iobanu, 8. Hlaru, A.9obincu $ \'e#nologii moderne -n industria conservelor vegetaleN, =ditura'e#nic , ?ucure3ti, 1 @

H.?urtea,4.;ugel / \>onservarea -n gospod rie a legumelor 3i fructelor prinuscareN,=ditura >eres,?ucure3ti,1 C%

7ucian Hancea,!aul Dinac#e J#e.!opescu /M8a3ini, utilaje 3i istala)ii -nindustria alimentar N,=ditura >eres,?ucure3ti,1 C@

5icolae Eane $\8a3ini 3i instala)ii pentru produse de originevegetal N,"niveritatea 'ransilvania,?rasov,1 C

#ttp:GG***.dupps.comG]uadcom(.#tml

#ttp:GG***.dupps.comG]uadcom6.#tml***.>4A acad.mdGnmGte#nGmec^electr ***.uscatoare.ro***.agir.ro#ttp:GG***.cceei.energ.pub.roGcursuri^postuniversitareGmodulul1^(.pdf ***.cfr.roGS;GromanaG&2&@Gloc^2&1@.#tm $ 2C ***.osim.roGpublicatiiGbreveteGbopi1&2GbreveteGbopi1&2.pdf ***.electronica$azi.roGarticol.p#p_id^arY16&( $ 2 ***.cncsis.roG2&&@GgranturiGnoiG7ista^propuneri^proiecte^primite^tip^'D.#tml $***.dnd.aps.anl.govGpicturesGm.jpg

http://www.dupps.com/quadcom3.html


http://www.csa/

http://www.uscatoare.ro/

http://www.agir.ro/

http://www.cceei.energ.pub.ro/cursuri_postuniversitare/modulul1_3.pdf

http://www.osim.ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102.pdf



http://www.csa/

http://www.uscatoare.ro/

http://www.agir.ro/

http://www.cceei.energ.pub.ro/cursuri_postuniversitare/modulul1_3.pdf

http://www.osim.ro/publicatii/brevete/bopi102/brevete/bopi102.pdf

Documents

Deshidratarea Usturoiului