Embed Size (px)
Citation preview
I. I . U.
it
N. IORGA
111111111111111111111111111111111111111141
D SPR DIMITRICCANTeMIR
PRIbeallb ADINERII INTARA A RAMAMMOR bUI
0- vsocri=k----e...
.(4:',11icil Poputro'o .t.'1
ACADEMIEI
VALENII-DE-MUNTE
A§EZAMANTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEASCA4
1935
CV
..
A
r.
IL
130:1z:
L
VC"
:1032W:ze,_
www.dacoromanica.ro
N. IORG
115A/VAINIVERSVAR),
If.1.741
13,71A
DespRe DTHITRieGtNTOMIR
ell PRUNE AIMERII INTARA A RAMOITMOR h111
VALENII-DE-MUNTE
ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEASCA"
1935
111111111111111111111111111111111111111111
JFE: t
M.
.g
vogLIOTeAl
A CAOEMIEI0.Ait
-Mutt
T
www.dacoromanica.ro
isLIOTE-64,\
ACADEMIE!
Despre Dimitrie Cantemircu ocasia aducerii in tara a rarnasitelor lui
Acum doua saptamani oasele, aduse de departe, ale lui DimitrieVoda Cantemir au tost asezate in biserica lui Vasile Lupu, in-chinata celor Trei lerarhi, Treisfetitele din Iasi.
Ceia ce deosebeste pe vechiul Domn moldovean, multi ani tristpribeag in Rusia, de si a lost cneaz si senator al Imparatiei, favoritsi sfetnic stiintific al lui Petru-cel-Mare, incunjurat de o familiede oameni inteligenti, in care si o fata de o rara distinctie, Maria,care era sa fie Tarina alaturi de Petru, si insurat dupa moarteasotiei d'intaiu, Cantacuzina Smaranda, fata lui erban-Voda, cuo tanara printesa rush', crescuta in Suedia, este, in zilele de tine-reta petrecuta in Moldova in Moldova si la Constantinopol, in zilelede maturitate din acest exil, in zile bune si in zile rele, o nes-farsita tinereta de suflet.
Un suflet omenesc e tartar atunci cand lumea, cu frumusetilesi cu tainele ei, cand oamenii cari-I incunjura, once sentimentear avea fata de dansul, cand el insusi, cu tot ce cuprinde si cutot ce ascunde, ii sant un obiect de necontenita curiositate, deneastamparata dorinta de a sti.
Sant curiositati de acestea red. Le au multi invatati, dar nu dincei mai marl, din aceia cari, in acelasi timp, au vazut locurilede foarte sus si au patruns foarte adanc in launtrul tor, asa cumochiul pasarii ridicate mai in inaltul cerului vede mai deslusitpans in fundul valurilor, descoperindu-si prada. Dar adevarata sicea mai nobila curiositate e aceia care se uneste cu o caldaiubire pentru scopul cercetarilor intreprinse.. Asa a lost setea de stiinta, revarsata asupra atator taramuri, a
Conferinta la Radio.
_
.
.
.
.
.
.
'
.
. ,
.
.
4
'
'!(1, /P/PULAtgr
www.dacoromanica.ro
2
lui Dimitrie Cantemir, cel care a murit la cincizeci de ani cuaceiasi ochi lacomi de a patrunde tot ceia ce se gasia in razafor de privire §i gata de a pune in carti not tot alte ganduri. Ela fost, in aceasta nesfarOa tinereta a lui, de sigur tin entusiast,in cel mai curat inteles al cuvantului.
Nu i-a placut numai de ce vadesc Si descopar cartile, in multelimbi, pe care le-a rascolit cu degetele nerabdatoare ale frumoaseimani de stapanire. Ci asupra fiintii omenesti insesi s'a intinsaceasta patima nebiruita de care s'a zbuciumat din anii celord'intaiu incercari pans in clipa cand moartea singura I-a impie-decat de a merge mai departe.
Cuvintele cu care se indreapta flacaul domnesc catre dulcele"sau frate, trimes de tatal, care nu putea face altfel, ca ostatecla Constantinopol, inchinandu-i o carte de cugetari asupra vietiiumane §i asupra naturii, care arata mai mutt cetire decat cunoas-tere a locurilor, Divanul, in care inteleptul sfideaza Iumea" cutoate farmecele ispitele ei, oprindu-se, cu acea melancolie careintovaraseste atat de adesea cele d'intaiu gandiri, asupra conditiilorde margenire a existentei noastre, arata o aplecare catre induio-sate iubiri.
Daca apoi, la Constantinopol, unde a trebuit sa iea, ca garantpentru Domnia batranului tats, locul acestui frate, el a lost primitpretutindeni, la Turci ca cercurile crestine, ale Grecilor, aleLevantinilor, ale Francilor de la ambasade, unde tanarul printajunse a fi asa de pretuit, aceasta se datoreste aceluiasi sufletdeschis, cautand prietenie §i oferind in chipul eel mai largtot ce era in putinta uni tanar fiu de Domn.
Se interesa de orice §i avea ceva sa intrebe de la orici;.e dintrecei vii, in acelasi timp cand cei morti ii spuneau prin cartilecare nu mor taina gandului lor. Nu se gandia atunci sa scrie elinsu§i, de i dovedise prin lucrari de inceput Ca e in stare sale faca, indraznind chiar, lucru neobisnuit !Ana la dansul §i iarasineobisnuit pe mina, sa le dea in tipar, atunci cand numai cartilede slujba bisericeasca de teologie se invredniciau de aceastaonoare. N'are de loc aierul unui savant vestejit din pragul insu§ial vietii publice acel frumos tanar cu profilul curat, cu buzelesuptiri umbrite de o fink mustata, cu parul sau mai curand perucade moda apuseana cu buclele c5zand pe umeri, pe care-I infati-eaza portretul lui, de un necunoscut pictor apusean. Jucaria cu
prefacerea in dobitoace §i pasari ale fabulei a cunoscutilor, prie-teni §i dusmani, din jurul sau, din Istoria ieroglifica arata ca-iplacea pe vremea aceia a basnui asupra, istoriei, in care eraInsusi atat de intim amestecat, a vremii sale.
Poate ca, la data cand i s'a sugravit fata !impede pe care nuscrisesera Inc a nimic grijile, temerile §i durerile, el trecuse prin-tr'o incer-.are de numai cateva luni a Domniei, neprimite de Turci,cari-1 chemara la dansii retinura. Dar feful cum a voit elDomnia nu e de sigur obisnuit el arata aceleasi nevoi suite-testi, atat de distinse,
si
s i in
si
si-Isi
www.dacoromanica.ro
3
Se faceau pe atunci stapanitori, cu putere imparateasca, ai terilornoastre prin alegerea Turcilor, in mana carora de fapt stateam.Prieteni bine hraniti la Constantinopol, din lumea puternicilor dinjurul Sultanului, hotarau, ai buna for dispositie trebuia necontenitintretinuta cu daruri. Un Domn roman de pe la 1700 era un omcu somnul usor ai adesea tulburat. el simtia cum it apasa pegrumaz o putere care-si facea cite odata un jot din a-I frange.
Aaa nu voia sä fie tanarul Voevod Dumitrascu, urma§ al tata-lui trecut prin multe silinti ai incercari pans sa i se cante in Bi-serica Domneasca din Iasi rugaciunile imparatesti de inscaunare.El voia sa fie ales, aclamat, purtat pe scut de Cara lui. inaceasta tars nu de once fel de oameni, ci de tineri ca dansul side ostaai. In strigatele acestora a fost el inaltat la Scaunul Moldovei
Asa se %vise mai de curand ai in cealalta tara, la Munteni,cu Constantin Brancoveanu, dar ai acolo tot o minte mare, unsuflet mandru e acela care n'a vrut sa se intrebuinteze obisnuitatarare spre putere inaintea stapanilor daruiti si lingusiti. Crescutin strginatate, Constantin Stolnicul Cantacuzino a pus la taleridicarea dupa cele mai vechi ai mai bune datini a bogatului §iblandului sau nepot. Era deci ai la unii ai la ceilalti dintre Romaniiliberi aceiasi tendinta spre inoire, potrivit cu un trecut a caruipoveste de lupte ai biruinti, si contra Turcilor, se scria pe vremeaaceia cu pasiune. Din splendoarea acelor vechi timpuri cadeauasupra unui present desarmat lumini care faceau sa se vadadrepte ai largi drumuri spre viitor.
Ca nu I -au vrut stapanii de alts lege a trebuit sa doara adancpe tanfirul care nu gasia in filosofia lui din cartile de invataturamangaiere pentru toate deceptiile. Traind de acum in mijlocul lor,vazandu-li conruptia, lipsa de curaj si de mandrie, semnele uneirapezi decaderi pe care o credea ca urmeaza pans la capat, else intari si mai Inuit in gandul ca altceva trebuie ai mai ales inacela ca asa ceva se poate. erban Cantacuzino, socrul lui, o voisecu Imperialii nemti, el se indrepta, dupa orientarea fireasca aterii sale, &Aire Imperialii muscali.
A doua Domnie a voit-o el, nu pentru dansa, pentru vanitateaputerii, pentru placerea vulgara de a vedea oamenii cari-ai in-china mandria spre a-ai satisface interesele ai cari-ai parasesccrezul spre a fi vazuti cat mai multa vreme sus, in varful so-cietatii, ci pentru ca de pe tronul Moldovei el putea sa lucrezela opera de desrobire ce sta in fundul celor mai dragi speranteale sale.
Cronicile vremii ai un Grec ocrotit la Curtea Domnilor Mol-dovei ni arata pe un om care Vida cauta sa -ai castige prieteniibune pentru un stop mare, pentru una din acele incercari cehotarasc asupra unei vieti ai asupra unei teri intregi. Ca un fiupentru cei batrani ca un Irate pentru cei de o sama cu dansul,ca un parinte pentru tineri. Iubirea lui se indreapta mai ales catreacest tineret, care el insu§i, ai de mult, alergand supt toate stea-.gurile crestine, .se lupta., se cere la lucruri not ai ravneste necon-
Si
Si
,,
www.dacoromanica.ro
4
tenit la ispravi extraordinare, la mari vitejii, la lovituri de aven-tura. Ei vor fi doar tovarasii lui la ceasul, pe care-I asteapta cunerabdare, cand furtuna se va deslantui la Nistru si va rupecopacul cu miezul putred al puterii otomane, aducand Moldoveilibertatea.
Moldovei si intregului popor romanesc. Pentru ca din izvoarepe care le-a cetit pe vremuri si la care se va intoarce cand seva zdrobi scurta cariera domneasca el stie, ca si mai batranulsau contemporan Constantin Stolnicul Cantacuzino, ca este unsingur neam romanesc, infipt aici din vremile Romei si care nuse poate smulge niciodata de unde-i sant radacinile.
Ziva cea de mult dorita vine. lnaintea celui care astepta legi-unile noului Constantin-cel-Mare mergand sa-si is in stapanirecuvenitul Tarigrad, rasare o oaste mare, dar neoranduita, fara nicio chezasie de victorie, si mai ales un sef imparatesc, care striga,petrece si bea, un mare si cruet barbar care-I salts prin aier pedansul, asa cum salta prin neprevederea lui soarta intregii cres-tinatati rasaritene.
Dimitrie Cantemir, cel crescut intre carti intelepte si oamenicuminti, va fi putut intelege Inca din acea clips cum se vorispravi lucrurile asa de fara socoteala chibzuita. El n'a spusniciodata ce a simtit atunci cand aceasta prevestire s'a adeveritsi toata aceasta armata izbavitoare, rfiscumparandu-se de robie,a trebuit sa fie trimeasa acasa ca niste invinsi si niste iertati dinmila unui Mare Vizir mai iute, deci mai norocos la fapta.
Intre cei ascunsi de urgia turceasca biruitoare este si el, carese visase liberator si organisator de tali, intemeietor de dinastie.Va merge cu Tarul, cu sudarul", cum ii zicea unul din boieriiintovarasiti cu dansul, Ion Neculce, in locuri necunoscute, undeera sa-si duca ramasita, putina, a anilor vietii sale zbuciumate.
Ce va face acolo, aceasta e teribila intrebare ce i se puneacelui de asa de sus prabusit ca sa nu se mai ridice niciodata pevarful de unde crezuse ca descopere un asa de mandru viitorpentru sine si pentru ai
A crezut el in adevar ca va veni si un ceas de rasplatire sica mana apriga a Tarului moscovit II va duce din nou spreScaunul parintesc in patria dorita? E greu de admis. Omul aveaprivirea agera si de la inceput va fi vazut cats subrezenie e inaceasta Imparatie nemargenita si cats desorientare furioasa inmintea salbatecului de geniu.
Atunci, osandit pe viata, Ia ospitalitatea unui neam care abiase destepta la cultura inalta de care asa de larg se Impartasiseseneobisnuitul oaspete, el trai in trecut.
E multa mangaiere in strabaterea veacurilor, care arata ade-sea ce zkdarnicie sant toate nedreptatile si ce osandite la un rauslarsit toate tiraniile, Nu se vede aceasta numai cand privirea nupoate imbratisa destul, Fiindd numai ce e drept si omenesc e inadevar solid.
Se smulse deci de la ce avea Inaintea ochilor o case de piatra
ii
:
www.dacoromanica.ro
Dimitrie-Vodk Cantemir.
P1
t
t
1.4 CAN TE ,E. ME 11' 111VS.
11
www.dacoromanica.ro
6
la Moscova, adaposturi usoare la mosii, podani, supusi de Altneam, a carui limbs o deprinsese, de altfel, rapede, un grup deboieri incredirtati lui, cum o pretinsese de la inceput, ca unui,Domn, cu dreptul de a judeca de a pedepsi, apoi o casavaduvita, un secretar si preceptor grec pentru copiii desterati,noua casatorie avand aduca mai tarziu numai, putina bucurietinereasca. Ce alts viata atunci cand ii flutura pe umeri, nu perucapudrata, ci chica mcIdoveneasca mustata darza-i infloria pebuzele acum rase, dupa moda Apusului, impusa de Tarul Petru
infatisand trecutul singurul dintre Domni care a facut-oel se putea opri asupra lui, care avea destule de povestit si deindreptatit, mai ales pentru momentul supremei tragedii. Dar seinultami sa-si mite intaia tinerete langa trial a carui memorievoia s'o pastreze. Nimic din strigatele zguduitoare ale lui MihaiViteazul spunand Imparatului din Apus lumii intregii ce voise,ce facuse, ce ispravise. Ci linistit, ca un glas Fara trup, el incepusä desfasure drama cea mare a poporului sau.
Nu ni se pare ciudat ca, precum, inainte de suprema noastrasfortare spre unitatea nationals, a rasarit din mormantul sau dela Arges Basarab intemeietorul, acum, din gropnita dela Moscova,unde s'a coborat Inca tanar, ni se intoarce Cantemir glorificatorul,in zilele cand aceasta unitate indeplinita e in sarcina cumintenieinoastre?
Cc a inseannat Dimitrie Cantemir in viata politica a Moldo-vei, pe care a incercat s'o fats libera de Turci, legand-o inconditii de autonoimlie desavarsita, cu o dinastie a ci, cu ooaste care s'o apere, cu intoarcerea inapoi a teritoriului ajunssupt stapanire otorraland, e asa de bine cunoscut incat nu maie de nevoie sit se reia cercetarea hnlprejuratilor in care s'a,ajuns la legA.'nriantul cu Petru-eel -Mare, la primirca acesttiiala Iasi, la participarea militara a Moldovenilor, iar, la, urma,dupli neizbanda Tarului, care se visase poste Dandle in caleaspire imparatescul Constantinopol, retragerea in Rusia, undoacest QM( cu indrazneata minte Malta a vegetal intro strainipirea putin atinsi de culturd, avAnd el singura Wifingaiere acetirilor, studiilor scrierilor sale.
Ce nu a formlat object de cercetare e atitudinea neobisr,nuitului Bomb. rata de viata insdsi a patriei pe care de dot&ori, si tot pe setoff' vremie, a ajuns stapaneasca acestideolog dominat de elenientele abstracte ale crezului sau luatdin carti si branit printeo neobosita cugetare.
Sit cercdm a desface, din acest &mania, cateva
',Din Memorille Academie' Roulade, 1935.
si
sa-i
siI
si
-'
si
s'o
Unit.
,
www.dacoromanica.ro
-;7
Cand batranul Constantin -Voda Cantemir si-a ispravit viata,fiul !Mai mare, Antioh, fiind ostatec la Constantinopol, Intl*tinerii Moldoveni era o Ware miscare spre ispravile razboinice,dacti nu supt steag propriu, cum de sigur ca ar .fi dorit,i-nacar supt acela al vecinilor in lupla pentru causele fornationale: Poloni, in randul intaiu, si Rusi, pang. la aceatnimme de eroism aventuros care a lost Carol al leanebiruit" pentru °amend nostri de atunci.
Beizadeaua Dimitrie era si el partas al acestei stitri despirit si, pe Tanga aceasta, trait pang atunci in tuna, el eraplatruns de acea traditie care, cum a expus-o el insusi,admirabila carte din exit, Descriptio Moldaviae, prevedea cer-cetarea in rata boierilor a testamentului" Domnului Mort
deci principiul de ereditate, si, interesat, !Uric ada(ugiaca se putea Inlatura fiat eel mai Mare in folosul with Maiuric apoi, cu mune ceremonii eimpunaloare, asemenea cueele obisnuile la IMparati, bineciwantarea -cununii de our pecare unul din drogatorii cei {Mari ai terii avea privilegiul de ao pune pe fruntea noului stapan.
Presenta in tara a trei Patriarbi: de Alexandria, de Antic-chia si de Ierusalim, pe Tanga un Ecumenic inazil, Iacov, cares'a si shins in tara, participarea for la slujba pentru Damn.'raposat ceremonie cum nu se mai vazuse in tara ITebuiausa indemlne pe acela care se simtia mostenitorul de drept altatalui sau la o atitudine legata de seculara traditiebizantina [recital la noi.
Era, in starlit, viu in imlinlett feint cum. prin. vointaboierilor si anumle a color dinteun Augur partici prinaclaznlaliile soldatilor urinate de marele valet surd al :mull:huhdir. strada fusese ridicat in Scaunul Terii-Romianesti la moar-lea inainte de vnemle a lui $erban-Voda. Canlacuzino nepotullui, Constantin Brancoveamt.
Deci asa s'a procedat si in Iasul de la 1693.
Cele trei cronici moldovenesti ale -aceshii moment presintaaceasta _alegere si inscaunare in aceleasi forme.
Nicolas Costin aralii pe scant cum boierii de casa lui Can-beanie ridica" pe Dimitrie: in fruntea loi stiin ca era cum-natul tan.arului, Lulu Bogdan, om morgue, de care lumenfusese deprinsii. a tortilla, si bogatui, linesterul in tot felul deimelliri. Iordachi Roset, care, fusese si el in legaturi de famiiliecu un Domiri; ca unul care tinuse pe rhea, moarta tanara siingropatea. in Barnova, a lui Dabija-Voda.
E dus, in lipsa Mitropolie.i, neispravita, la biserica lui Stefan-cel-Mare, de curtInd reparala si crescula. de TarigradeanulAnionic Roset, Stan tub Nicolas, undo Diunitriea tinut sit seaseze, in gropnita" pregatitil. pentru DoMbul reparator,
Mutat apoi in fundatia cantemireasca de in manastireaMira, al batranului sau parinte.- Patriarhul Gherasim! de Ale-
XII-lea,
.antunitil
1 1
Lru-ul,
hi
www.dacoromanica.ro
9
xandria face slujba, dupd vechea dating. IIMparateasca pe caretrebuia s'o cunoascii. Sarularea poalei", potrivit cu :nioda tur-ceasch, se face de toata lumIea la Curte.
Neculce, amlul lui Dimitrie Cantemir, lute° largavestire, atribuie Insa rolul de capetenie in aceasta creatiunedomneascii, nu boierilor din partidul cantemiresc, ci casteimlilitare. Slujitorii au si inceput a strigare altul nu litrebuie sa fie Domin, ce numai Dumitrasco beizadea, feciorul luiConstantin-Vocla. Ce boierii si tara nu cutezau sa zica Intr'altchip, ca se teaneau de slujitori; ce numai le cauta sa.priimeascasi sa zica coin ziceau slujitorii". 0 intarire turceasca Intam-Atoare se adauga. Un silmIplu aga era la Iasi, cu trebi, siaoesta, vazand ca striga cu totii hateun cuvant`c, isi aroggdreptul de a confirms tumultuoasa alegere, mergand pans laasezarea in biserica larva Scaunul dohninesc, ba Wand chiarloud in alt scaun. Unmeaza, de sigur, molitva aratata mai susla Sfantul Nioolae. Si Inceput a slobozire pustile celemarl si a zicere surlele, lrambitele $i a batere tobele, pieobiceiu, tabulhanaua."
De si se ceruse prin trimesi speciali, intre can un tinarRoset, intarirea din partea Sultanului, ea n'a putut fi castigata,de Si, cum am vazut, aga pusese in spinarea beizadelei uncaftan provisoriu. In curand acela care se intitulaseWW1 lrebuia sa ieie calea catre Constantinopol.
Di i aceasta Domini& neconfirmata, pe care eel care cre-zuse cii o putea 'Astra n'a poimenit-o in acte sau scrise demini tarziu, nu ni-a ramas niciun document, de $i carti dons-nesti au trebuit sä dea si in acest asa de scurt rastimp.
Noua Dornnie, pe 'care Dimitrie Canlcmir o datoria inter-.ventiei Hanului Tatarilor si, probabil, si unora din prietenilconstantinopolitani, aratg un fel de a fi cu total deosebit.Acela care devenise, in Capitala imperiului, uu taniir cilibiu",de princiard origins, traind dupd nioda locului $i a vreinii inpalatul a carnal inntisare o cunoastem si din care s'au pastratiimportante ruine, purtand acelasi Limp lurbanul si hangerulca si cravata haina stransd pe corp a curtenilor marelui regeframes, cu al canal ambasador era in legatura, se simtiaacuma ca un represintant al aoelui spirit apusean pe care-Iputuse cunoaste zilnic in Pera piing de Levantini, in lacasurileaimbasadorilor strain. Nu mai visa de apuse splendori bizan-tine, pgstrate din instinct in vechea lui Moldova., ci tindea,sa se manifeste ca un iubitor de oameni, vrajmas al porn-pelor, despretuitor al formelor, sprijinitor inainte de toate alsaracilor, gata sa-i ajute chiar in dauna Camarii domnesti sia Vistieriei, iar, rata de boierii speriati de ifosurile imperialeale lui Nicolae Mavr000rdat,! de asprianea cu care cadea asu-pra celor banuiti de dansul, che,mand calau.1 ca sa mantuiepe data cui ei, el apitrea ,ca :un twat* din. vremille
'.'11
e po-
ca
1
au
0.
isel
insi
.
/11(
I
t.:1.'1
S i;
. bun
Dimitrie-
www.dacoromanica.ro
6
socolind, pretuind $i asezand pc fileaare dupes
vrasta $1 vrednicia lui.In aceste privinti bate izvoarcle de tarn eoncorda.Dupa Nicolae Costin, pe care noul Damn it mend, pentru
pedanta lui lnvat Mara cunoasterea, de la Iesuitii din Iasi,$i latine, in fruntea noului Divan, Dimitrie Cantemirapart]. la Iasi, coboranduse din posta turceasca, Menzilul InT-paratesc", cu o neobisnuita simplicitate. Nu "era Itmga dansulMimic din semnele impunatoare ale unei not stapatiri:tuiurile daruite de Sultan vasalilor infeodati de dansul, nucisteagul de Dominic, nici musicantii turci cari cantau, &pesdating, de insca!unare: tuiuri, farce sangeac, farce labul-hanaoa ImOarateasea". Attila un Turc purtand nu $tiucc semis al puberii, in care cei nedeprinsi cu un astfel de alaiuva.'zura numai o ghioaga lunges de lemn tinuta a mama". Cudansul, cu clerul, cu boierii, cu slujitorii si multimea cc seva fi adunat, el InTerse la biserica lui Stefan- cei -Mare, unde-i eraIngropat parintele, $i acolo primi pe frunte mirul, cu o evlaviepe care vein; vedea ca o Inseamna un Martur strain.
Cuviantarile allora se Indreptara, dupes ceremonialularhaic, catre dansul. Dar elocventa lui Voda Insusi triebuisa Intreaca pe a laudatorilor Cronicarul o fiind,,slovesnic ", el a oerut cu caldura sa fie unii 'catre altiTIntru dragoste, poftind pre cei batrini ca pre nistepre cei de vrasta sa ca pre niste frati, pre cei mai tineri capre niste fii, ardtlnd ce ar fi folosul unirii boierefli". Indein/nce nu se auzise niciodata in awash-. Moldova sfasiata deinterest, miancata de curnlplite uri, in care unii erau pentruMihai Racovita, altii pentru tanarul Constantin Duca, ba coteunul $1 pentru Tarigradeanul Nicolae Mavrocordat, fara säuitaint pe anume boieri cari, intro cele dotal beizadele lasatede Constantin-Voda Cantemar, preferau pe fiul eel mare, acarui inlaturare de la succesiune a Incercat s'o explice printtraditia terii Dimitrie: Antioh-Voda.
Aceiasi filosofie" o recunoaste credinciosul sfetnic al luiDimitrie-Voda, Ion Neculce. Pe cand, in Domnia lui Antioh,fratelui Mai mic ii iesise numele ca e nerabdator manios,zglobiu la belie", oinT rau", acuma, din inaintarea vrastei saudin ,experienta In lucruri de turburari $i de rAzboau, asa siearata de bun $i bland ca tuturor li erau mile deschise, -,ii ne-!Wirer, de uorooia cu tori copiii". 0 Induio$Atoare not aaoestui temperament superior, rafinat $i Inaltat prin cetireaMultor carp prin cunoasterea atator oameni ale$1: placereade a se apropia $i de s'ulletul nevinovat al eopiilor terii salede nastere.
Banii steagului c silit Dimitniie, contra vointii sale, a-i scoate,pentru a-si plali la Constantinopol Dominia, dar cu un slut maipuffin decal ceruse Nicolae Mavrocordat, deci trei Mai de gal-bent Prieten al tinuzililor, din ale caror randuri de vredlailei
lataii liiiorcie,t-
sia limbii
nici
Faranumai:
iarasi
sal.
parinti,
si
si
1
afirkidt:
www.dacoromanica.ro
It)
grospodari si de ostasi ntscuti i se tragea neantful 5i dupelaid si dupt Mama, el li scade la jumatate dajdea, si unorasi Mai bine". Desfiinteazt prin testament", deci cu blastamal clerului, rosin de Mitrapolitul desetina, 51 poatecar se va vedea din ally marturie carnal pentru:boieri, cum o afirma Neculce, de si acesta simile in Watt.folrimia ca acest obiceiu se Meuse de la Mihai-Voda de dau,desetina boierii, iar Dihntitrasco-Vodt. i.-au Aceasta era5i firesc ca unul care, in deosebire de altii, 'Hicomie nuavea mare ".
Aplecat spre cei [mid 5i srtraci, el aduna toad boierimea injurul lui, ctutand in unirea for sprijinul pentru viitorulpiriimiejdias de lupta cresting; deci boierii, vrtzand asa millsi nelmlarire, incepuse toti a se lipire si a-1 laudare".
Se observa, ca element de critica.", atata ca, necunoscanidCara, de With ce lraise dincolo de hotarele ei, judecata, lacare, ca orice Do lain, era indatorat zilnic, nu-i era preala giudecati nu prea putea lua sabra bine, poate uncle fusesetrail mull la Tarigrad, in strainatate".
Si pentru toate acestea el nu cerea altceva deal o recu-noastere care de sigur i se cuvenia: lucrurile lui poftia sdfie ldudate ". Si care e oare ontul superior care, intre aiarora se osteneste a li face bine, sa n'o fi dorit candva inviata?
Si iata un al treilea oontemporan, acela care trece supt,nuanefe modestului logotAt de Divan Mustea. Iardsi lipsa do-rintii de a se impure prin forme exterioare: Au venit mididegrabd ford gloatd, hind de nicio m4ndrie ". Aceiasi prieteniefart deosebire de vrasta si de rang: S'a aratat catra toti cudragoste si cu bland*, si pre tali boierii ii tinea la cinste;si fara nu o an supdrat cu bani, ce prea u§or an limit pesdraci, ca sd poatd pldti lesne", adaugind ca si lumea, cuochil la nadejdile (Mused lesti, nu era dispusd sa caute pantin fundul pungii. .
,
1 I
Si un glas strain se adauge la acelea care arata intentiilede noun Dolmtnie,filosofica", ale lui Dimitrie-Voda.
parasil corfiot, facand haz de instrainarea, de saraciasi de boala sa, Anas lase' Condoidi, asezat de Mai mull limpIn aceasta Moldova, uncle Medial boieresc, chiar in Iasi, islephrea greoiu 5i neintelegator, In coMparatie cu ce lasase ininsula sa influentata de Venetia, lImpartaseste lui Hrisant,Patriarh al Ierusalimlului, cu care Dimitrie va avea tainicelegaturi politico, cum; apare stiipanitorul abia sosit in Iasi,fata de acel Nicolae Mavrocordat pe care totusi scriitorul itrecunoaste ca fusese Intru [Date prea-glorios, prea-bogat, vred-nic de o puternica Impart-tie". Aratand de cc ajutor s'avrednicit de la fostul Vornic Iordachi Ruset, ajuns actin*HatIrn'an, el urmeaza asa, vorbind de Domnul Insusi: A venitDomnul eel nou, la inima curtain am cunoscut o buntvointt
terii,, nu
iertal".
sigura:
lui,
nkii
In-
Spilri-tualul
www.dacoromanica.ro
11
flatl. de [mine care n'a stiut maguli cu cuvinte plashiluite, ca,a face bine cu bogate daruri. I-din rostit o lauda la ceagulvenirii lui, si inii-a daruit un frumps postav de doisprezeoecoti, canavat, de anatasa, venetian, de saizeci de lei, si inPaiasigurat sa iau cat Wain' si de la Domnul de mai nainte. Sperde la 7aIN.rinimia lui acel ajutor pc carte lid 1-am stint de lasocotinta guvernarii otomane ".
,.,$1. rugliciunea Ta", adauge el dire Patriarh, sit fie aceasta:sa-i dea o Mare istabilitate si stare pasnica pentru de obste folo-sul carmluirii terii, caci fi de Dum'nezeu se teme, bisericile luile denereazci, fi poporul nu-1 supcird; n'a volt cheltuieli de Dcorprnie noud si a inlciturat peste tot darea albinelor si a vigor'.Boierii can de Erica se salasluiau prin pustiu, de (Mull curaj s'auIntors la ale lor, rdSufland aierul for parintesc cu toate for-Wele bucuriei si Multamirii. In scurf, .strtiluceste in Bogdaniaazi o sehitibare a dreptei celui Prea-inalt, caci a rtistirit Inea nou soare de dreptate".
Aceiasi in'ultitmire cu noel Donut o arata Condoidi si InserisParea de la 18 Aprilie, In care vorbeste de rdsplata dinbielsug pentru opera de traducere la care, din Insarcinarealui Hrisant, lucreaza cu greutate, fitra un Lexicon ca acala,vestit, al lui Scriverius (Schryver), si ureaza Intarirea peptrintescul Scaun" a celui care asa de generog a lost. fatidide dansul. Rolul strainului era de a face predicile grecesti,de o retorica aleasd, In zilele Postului celui Ware, si In fru(-Woass biserica a lui Voda-Barnovschi. Cu acest prilej aflanica eg'ulmIenul, care carmluia in numele Sfantului Mormant, seMeuse vinovat de les-imhiestate, de buna sama atacand peDimlitrie in folosul fostului slap. grec, Nicolae Mavrocordaksi a trebuit ca Domnul sit Sc gandeasca la legiltura vinova-tului cu Patriarhul Ierusalitmlului pentru ca pedeaps sit nufie si Mai asprd.
Dar Inca din acel Woment problema grea a politicei externeIntre Turd, Suedesi si Rusi se punea aoeluia care, de aitult,cu sperante Wari, o resolvise teoretic. Condoidi arata ca la.Cetdtuia erau adapostiti Suedesi, Poloni de-ai lui StanislavLieszcZynski si Cazaci de supt ascultarea lui Mazeppa, aliatuleroicului rege.
AleNtuirea Divanului Dolminesc pone alaturi boieri de maiveche si Ware vaza, ca Nicolae Costin, Lupu Costachi, Cons-tantin Costachi, loan. Sturza, Sandu Sturza, Ilie Catargiu, cu°Anent noi, din tineret, ca Hatmanul Antohie (alt Antioh)Jora, Joan Neculce, Gheorghita Paharnicul, Dabija Banul, loculde Postelnic fiind reservat unui Grec constantinepolitan, decunostinta intima, acel Spraioti Dracumana", care trebuie sa.fie dragoWanul Euspragiotes, Evspraioti.
Cu acesti sfetnici DimitrieNodd va fi desfasurat o Intreaga ac-tivitate ddminata,. fireste, de un spirit non. Din ]1enorocire actelece s'au pastrat privesc lucruri fart Inseiniiatate: privilegii pen-
.....r.--0 .0aLto-ro,4
k'sbn, .............0%ACADEIJIII
4www.dacoromanica.ro
12
Ern boieri de cei noi, ft mai ales (Waft liner!, ca Stefan. Luca,lost al treilea logofdt. Paharnicul Adam; Luca, Alexandru,capitanul de Falciiu, Sandu Varnav, parealabul de Orheiu,Pavel Varnav, Apostol Dabija, Beldimian treti logbfat, regalprivind pe episcopal de Roman, Pahomie, preott Si alti sluji-tori bisericesti, calicii sau Miseii tot din Romanul VladicaiPaho MR). Am publicat eandva chiar un -document de caractermilitar al lui.
Ge pleat -ca nu ni s'a transimis de la el o condica a.seineinacu acelea ale Fanariotilor unnatori! Dar ca in aceasta admi-nistratie, pe care abia o intrezariim, era o politics, apare nein-doielnic.
Ne putem gan.di ce ar fi dal ea data lui Dimitrie Cantemiri-ar fi lost Ingaduit a Imbatnani In Scaun, si cu atat maiMull: a lasa Domnia urmasilor cari sa Continue inoirea Statuluidupa exeMplul Mat de Omni.
Nu °data IMprejurari neprevazute au stricat norocul acestuipopor.
Nu voiu povesti aici ce ganduri marl avea noul Donn' altinerilor cu privire la Cara al aril viitor se credea chematsa-1 Intemeleze.
In Tarul Petra, un Imparat" pentru toti crestinii ortodocsiel nu vedea deck pe Wan' tuitorul de o stapanire ture,easciape care, cunoscand-o asa de bine, o despretuise Mutt decalo ura. N'avea nicio indoiala ca monarhul crestin din Rasaritva ajunge la Dunare, ca la vederea steagurilor lui se va ridicaIntreaga crestinatatea si ea se va desehide o tale de triunifpentru urmasul slay al Cesarilor bizantini.
Dar, ran aprovisionata intr'o vara de seceta, si neasteptatade Domnul Muntean Constantin Brancoveanu, care de fapt nufagaduise nimic forMal, o oaste de inceata Inaintare se lash pre-venita de Marele-Vizir, care o asedia in toata forma la Slit-nilesti pe Prut, langa. Falciiu. Petra fu bucuros ca biruitorulsau, cumparat poate, dar poate el insusi .sovaitor, se margenisa-I conducd acasa, sa-1 escorteze ca pe un calator militardent (Iulie 1711).
Dimitrie Cantemir, &that din culmea sperantelor sale, Intovit-Asia pe acela care se Indurase a-1 lua cu sine.
De acuma, cand trebui sa paraseasea once gand de Donn*,el nu va face decal sit puie In scris gandurile care-1 urmariande mull si mai ales acelea prin. care Se putea lumina prin daride lumina tasnite din trecut calea de viitor a poporului situ.
Tata cum i s'a desfasurat, dupla documentele tiparite de d.Stefan Ciobanu, In studiul sau Dimitrie Cantemir in Rusia, ceidoisprezece ani, pang. la moarte, ai pribegiel:
Pin: &pith! Istorica,
.
.
Mai
I
III'.
imlprtt-
www.dacoromanica.ro
Doamna Casandra a lui Dimitrie Cantemir,mama Iui Antioh, marele poet; a fost fiica Iui
$erban-Voda Cantacuzino.
A doua sotie a lui Dimitrie-Voda Cantemir,Anastasia Trubetcoi.
ep
www.dacoromanica.ro
14
Dupla. Infrangerea neasteptata si umilitoarea retragere a Musecollier, Domnul Moldovei, ascuns In bagajele aliatului sau,tovaraseste oastea care se Indreapta spre Nipru. Nu slim binecunt, Doamna, ingreunata in opt luni, cu case copii (afaid deConstantin si Antioh, scriitorul, mai cunoscuti, alti doi: Matei siSerban, cu nume cantacuzinesti muntene, si cloud fete, ale carornume au aceiasi origine: Maria si Sniaragda) se afla in 'agar.4.000 de Moldoveni ar fi pornit In bejeni cu dansul.
Intaia scrisoare a fugarulub, din Ladova, la 27 Iu lie, e confusilsi umila, In latineasca-i neinteles de incorecta. Se last' in &tufaprea-cucernicului, prea-puternicului Imparat", a nesfarsitei luiindurari". Fara soarele presentei sale, In atatea si asa de marlintunecimi ale nenorocirii sale, va Inopta fart' capat." Pierzandcele agonisite limp de donazeci de ani si un intreg viitor, seintreaba ce va face el, Instrainatul", dupla iminenta plecarca Tarului.
Raspunsul nu-i venise cand, din lagar", la 2 August, se:cerea fi trimes la Chiev, cu biata sotie Impovarata; call obositi numai rasbesc, oainlenii sant prapaditi de oboseald.
I se ceru sa-si. arate dorintile, dar el preveni cererea. Datorla crestini, fart' venituri, cu abia case sate de ruble din subsi-diul rusesc, stors grin cheltuiala de 10.000 de taleri pentrugraul din Bugeac, plus pretul a 10.000 de boi si 15.000 de oi,cand cu expeditia, el merge In locuri necunoscute. Cere strap,ruseasca sau bani ca sa-si plateasca vre-o 500 de curteni.aibil case In Moscova si altele la tart'. Peste ai lui sa ramiaiodown, Mira a se amesteca avand toga judecata, iar incasuri mate sa se fara o comisie ca Intre cloud teri vecine;procesele lui proprii numai Tarul sa le judece. Voia de a Inikx,,eunde vrea In Imperiu s'o alba, iar fiii lui sa poata studia tingleli place, in orasele cele mai vestite si in alte parti crestine".Varna sa nu se tea nici de la ai lui, Inzestrati si ei cuTeranii dati lui de Imparat sa aiba privilegii de slobozie. Toateacestea, . bine inteles, pant la ceasul, revansei rusesti', candDomnia Moldovei va fi a lui sau a nrmasilor lui.
Ordinul lui Petru e Scurf: sa se dea exilatului case la Harcov.Va avea mosiile generalului polon Szydlowski, scrise in privi-legiul care se- si dadu. Dar un privilegiu solemn iesise din can-celarie Inca de la 1-iu August. Cantemir devenia cneaz rusesc",,cu titlul de prea-luminat"; pe Lang asezarea din Hare& seprevedeau case la Moscova si sate in vecinatatea Capitalei; seacorda judetul fostului Domn asupra alor sill si chemarea Ina-intea Tarului a proceselor personale. Se recunostea si dreptul'de libera circulatie, de studii In strainatate, la crestini, pentrucopii. Nu se uitau aceste despagubiri care nu ,erau sa vieniciodata.
Acolo era Cantemir la 26 Novembre, In liniste" dar la locprost, cu cetate de lemn, Sant, stricata, incapalkla de apt-rare. La plangerile si preten.tille lui se raspunse printeum. nou
Iur
Sil
nimeni,
mosii.
fara
www.dacoromanica.ro
0 fiic i a lui Dimitrie Cantemir. Femeie din neamul lui Dimitrie-Vuda Cantemir.
.-=ea.mmeame
I I
7
'2 Is, Z.V-if
°
_,EAR4641,
www.dacoromanica.ro
16
privilegiu, din 9 tunic 1712, apoi priu chemarea la Moscovniundo Dimitrie soli, cu faMilia, la 18 Ianuar 1713. Aici aveao cash de piatra si una de lemn, iar In vecindlate in(osii siterani
Insa o mare nenorocire-1 astepta. Doa Mina Casandra moare,la 12 Main 1713 Inca t'dnihrh, si ratnnasiile i sant 'asozalein manastirea greceasca a Sf. Dimitrie, vaduvul fAcand sh seIna lte acolo un paraclis, al Sf. Constantin si Elena, potrivit cutraditiile de arts ale terii sale.
Petru,cel-Mare piked In curand catre alte parti ale State lorsale. Oaspetele moldovean fu Incredintat grijei Senatului careavea administratia. Fu neglijat lush, neplatindu-i-se pensia. Re-latiile cu Tarul Instzsi fora reluate In toamna lui 1714, cand Can-temir scrie Tarinei pentru a o felicita la nasterea unei fete caren'a trait, Margareta: Statea la tarn laugh Moscova, cu chmh,rasulAntioh si sotia lui, cu Grecul Ahastase Condoidi, preceptoruIcopiilor, care va ajunge Vladica rusesc la Vologda, cu un medic,tot Grec, Sevastos, cu alti oameni de cash si cu pribegi,Neculce in fruntea tor, pe cari-i trata aspru. Intretimea relatiicu asociatul sau in rusofilia nenorocith, Toma CantacuzUio,acum general-Maior rus, asezat pie alte proprietati daruite.Scria pentru sine, atunci primi diploma de memln-u.al Aca-demiei din Berlin, datata 11 Tulle 1714 si redacta acele pane-girice, ale lui Petru ca si al Sfantului Dumitru, pie care le ros-tiau fiii, Serban Intaiu, Antioh pe mink 'maltase la satul creatde dansul, pe'numele lui, Dimitrovca, o biserica si curti ca inMoldova, care ar trebui, cand va fi cu putt*, cercetate.
Se afla Insa la alth Mosie, Solomina, cand felicith pie Tar, acarui vedere Ii fu refusata doi ani Intregi, pentru nasterea unuifiu, In Decembre 1715. °data senatorii ii pretinserh sit deaTesaurului Imparatesc banii stransi de la terani. Chiar dupahothrlrea lui Petru In favoarea lui, guvernatorul Chievului sisenatorii urmara sa-i fact
Scarbit de o dusmhnie invidioasa, care nu se ascundea, dinpartea unei societati pe care si Neculce o afla inferioara, Can-temir prinse ocasia plecarii In Occident a lui Petru '(Ianuar1717) pentru a-i cere sa-1 IntovAraseasch In Olanda. Am maredorinta sa vad acele teri", spun el, adaugind eh are cevade propus ce se impune In vremile de aziii".
Cad idei politice rasarisera din non in capul celui oprit dea se amesteca In viata poporului sau. Cand, in acel an 1717Inca, trimese un will in Ardeal, se culesera prin el hi:fermatacare furd comunicate Ministrilor Tarului:
Pribegii munteni In Ardeal, cari cereau pe beizadea Iordachi,cumnatul lui Dimiitrie, ca Domn, sant foarte nem'ulfAmiti, desoarta tor; generalul comandant al provinciei, li-aspart la Brasov lazile si li-a luat averea pentru razboiul impe-rial. lordachi e considerat ca un simplu subordonat al genera,lului, taia ca o provincie oarecare, si spunea
boierii
miserii.
Staley' Ile,
Donmull-n-gpe
:
www.dacoromanica.ro
17
pie fats ca el si boierii nu pot suferi alts atarnare decal inchipul Domniei de sine statatoare, cum a fost si supt Turci. Ge-neralul Tige strange in tail bir Si dijma ca pe vremea acestora.Iesuitii se gate. a lua bisericile si a face colegii. Daca deci ceipatru soli trimesi la Viena nu izbandese In chestia neatarnari,i,emigratii vor cauta alt sprijin, nevroind stapanirea neanteasca".Moldova de peste Siretiu e pradata. Si oei din tara si pribegiise plang de Racovita ca Si de Nemti si declara a nu uita pa-Mantul din 1711; mai bine deck supt Nemti, ei tree Dunareala Turci.
In Ianuar al anului urmator, 1718, Cantemir stria lui Petru Instrainatate , de unde, din Danzig si Amsterdam, Tarul porun-cia sa se ierte darile si, din Carlsbad, sa i se deie Domnului ro-man" case la Moscova vorbindu-i de dureri si de sperante: laConstantinopol fratele, Antioh-Voda, ca un intemnitat de opt anide zile", saracit, oprit de a iesi macar pentru a merge la bise-rick. in Tara-Romifineasca lancezesc doi fii ai HatManului Bog-dan cu sora Cantemirestilor; pe toti ar vrea sa-i fure" si sa.4aduca la libertate, In Rusia sau macar in Moldova. Acolo, InMoldova, din causa revoltei provocate de razboiul en Imperialiiaustrieci, se ieau oamenii In robie, pand la 80.000 inteun an,si manastirea Mira, cu oasele batranului Cante.mir, e nimicita cupraf de pusca, aruncandu-se oasele domnesti. Un partid ru-sesc s'a format din nou si striga catre Tar prin. el: Mitropolitula trimes un arhiMandrit de la Suceava, Vladica de Roman e laChiev, unde guvernatorul aresteaza pe Moldoveni, dar fii ai luiSandu Sturza au sosit si ei in orfodoxia miuscaleasca; fugariidin Polonia, din Ardeal cer ajutor, si contra oamenilor Cesa-rului" nantesc. Scapat din robia ruseasca, Neculce scrie dinPolonia despre soul jaf din Moldova.
Scrisoarea lui Neculce, biv Hatman moldayschii, gubernatorsuceayschii", in romaneste, e de eel Mai mare interes. Facg-toriului de bine" care e oontele Golovchin el fi spume, tipli-cuind", suplicand durerea Moldovei: amarul si greul pacatelornoastre celor multe ci-au raMlas In pdmantul nostru pan la acestcias, de nu sa mai radica", focul eel nestins la pagan" in carese afla. Inchinandu-se odata sudarului" (gosudarului), Tarului,care e monarh slavnic pe toti crestinii pravoslavnici", Moldo-venii au crezut sa scape de apasarile si primejdiile de atunci.Neizbanda expeditiei de la Prut a raspandit in strainatate peprietenii domniei crestinesti, cari sant lipsiti din pamantul forde atunce, de la acea vreme, prin taxi strain, cu mare lipsa sifara nicio asezare". Cum insa aveau sfada paganii si cu alaimonarhi", se Mai tragea nAdejde. Dar pacea s'a facut, si, in aceianumai pentru pamantul nostru, Moldovii, nimea nu s'au pus".Ceia ce vazand Turcii, ni-au cuprins de toate partile de ni-auluat pantantul si ni-au Incungiurat toate granitile tarii", oeiace inseamna ocuparea Hotinului si incep a busurmani" inaces olat" femeile si copiii;. Tara sta cu suspin la Dumnezeu,
2
www.dacoromanica.ro
18
de cats cu ochii In sus": cei de rand fug la Poloni $i se fac$erbi, -podani; exemplul fugarilor din 1711 Impiedect pe boieride a fugi ei. Sol al durerilor patriei sale, Neculce se roagade o interventie a prea-sfintitului sudar" prin posol" la Poartaca sa ne radice Hotinul din spate", sa ne lass In obiceile celevechi" printr'un privilegiu, o voina", iar ca loc de refugiu sase dea, suet Cantemir, pentru ,.v'o doua polcuri", loc TangaChiev. 0 lista de refugiati cuprinde pe Mihalachi si Barbu (?!)Sturza, pe un Constantin Racovitt, pe un Asian, un Capotici,un Beldiman si Inca un Zarul.
Cantemir se cerea deci In Polonia pentru ca din aceasta Caralibera, facandu-se a avea interese in Ardeal uncle -i e soacrat,de saptezeci de ani, $i la Imiparatul Leopold, dator cu bani laDoamna Brancoveanului, $i, a cauta moastele Sf. Ioan de laSuceava,sä nalangaie $i sa atate pe Mitropolitul pe cativaboieri. Ar putea ajuta $i pe Antioh-Voda, $i el cere scrisoricatre Chateauneuf, ambasador In Olanda, pentru a i se purela dispositie un vas de fuga.
Acuma insa pacea de la Pojarovae Incheiase aceasta flour"suferinta moldoveneasca. Dimitrie, caruia-i muria de lingoare
cea mai erica', Smaragda, era invitat staruitor In ora$111uncle Petru, tutors, crea o viata noun apuseana, cu alto obiesiuri,de haine strimte, de barbi rase, de peruci pudrate, de balurirepresintatii. Pentru aceasta mare prefacere crezu ca are nevoiesi de Invatatul sau musafir.
El $i veni, dar nu singur. Fata, crescuta in Suedia, admiratade camerierul ducelui de Holstein, a cneazului Trubetcoi, pri-sonier al lui Carol al XII-lea In Stockholm, ispiti cu cei saispre-zece ani ai ei pe inearuntitul Domn fart tart. Prin aceasta fru-moasa copild, cu educatia occidentals, Rusia cea noun cuceriape Invatatul Oriental. Nunta se Idea la 1719.
Pribegii romani ramasera de Cara for $i se multa'mira, de vole,de nevoie, cu Impartirea de mash facuta, pe basa celei dinSeptembre 1712 Inca, la 31 Octombre 1718, dupa cererea fordin 2 lunie, de stapta.'nul cel mare, Imparatul. Astfel capitanulBraga, Ion $i Toader Merescul, Slugerul Dinu Comisul si capi-tanul Teodosie Cartan (?), vataful Ion si porucicul Antioh eraua$ezati in satul Colodejnai, militarisat, In stapanirea lui Cante-mir insusi, din confiscarea lui Szydlowski, pentru a se evita noteerie Moldoveni; altii, Nicolae $i Vasile Zarul, aveau postIn alte parti ale acestui domeniu.
Anuntand legatura Incheiata cu mandra odrasla a nobilitmiiimoscovite, Dimitrie se declara gata sa iea viata din nou, intrandca student in abia Intemeiata scoala de anatomic.
Dar doi ani nu se strecurasera fostul stapanitor descoperiaca n'are macar rangul lui Cantacuzino, de-o °data, cuboierii lui, ca primit, ca Brancoveanu, ordinul Sf. Andrei,ca viata-i iu lemevie si itetrobnicie e f4r4 Iliciun rost", In ciuda
Si
$i
$i
.
sisamta,
n'n.
www.dacoromanica.ro
19
visitelor lui Toma Cantacuzino, ducelui de Holstein, lui Men-cioov, ministrilor, a balurilor si miascaradelor", asa Incest preo-cupatiile politice II prinsera din nou. In Februar 1721 el scrieTarului, plangandu-se ca n'are case de tarn langa Petersburg, caface datorii, ca s'a luat copiilor sai Condoidi, dascglul adusdin Moldova pentru greceste, latineste si italieneste, asa incesttrebuie sa-i dea un alt Inv gator, preotul Liberiu Co leti, onsg-i trimeata In terile europene pentru in.vatatura.
Adauge petitia, redactata de el, a fratelui sau ruinat, carese ruga prin vechiul agent Policala.
Puind data dupa vechiul sistem, Antioh Constantinovici" arata,la 13 Ianuar 7227 (1719), ce sufere el pgrasit in Maria judecato-riloi nedrepti si furiosilor obladuitori", cari, pentru pacatul fra-telui 11 si osandird la moarte, rgmaind sarac de tot, Mira ng-dejde de Domnie si aoorperit de despret: i-ar prinde bine silui o pensie Intarita prin diploma imparateasca.
Din parte-i, la Impartirea de ranguri, devenit, In Februar 1721,senator si consilier secret, ceia ce e tot una cu general-maior,Dimitrie protesta: se crede vrednic de Intaiul rang, Mgcar deal doilea. Cum se vede, odata cu noua legatura de famine, man'dria Donmului cu situatie autonomy in Imperiu disparuse:milog se ruga, de hatarul sotiei si rudelor rusesti, sa i se deao situatie.
Tarul fi veni In cash', dar, se zicea, pentru frumoasa fiicaMaria. Atunci, In 1722, Cantemir se gandia sa lege relatii InApus si, vazand pe trimesul frames de Campredon, amin-teste prin el fostului ambasador regal la Constantinopol, ace-luiasi de Chateauneuf, cand domnia batranul ConstantinCantemir", cand el, Dimitrie, si Antioh se purtau prin. Tarigrad,cand era-tinereta si noroc recomanda pe fiul Constantin,care statea sa fie trimes In misiune la Ludovic al XV-lea.
In 1722 are loc participarea lui Cantemir la expeditia Tarurlui dincolo de Astrahan, ducand cu el si o tipografie orien.tald.Obosindu-se, boala grea prince pe exilat Inca in acest an. LaDimitrovca z'a'cea In primejdie de moarte si cugeta la ce arputea Sa lase copiilor. Din mine", spline el la 21 Maiu 1723,a rgmas nurnlai sufletul, trupul supt si oasele". Vorbeste deatacuri", de paroxisme dose si puternice". La 23 Julie, che-imat necontenit de Tar, isi prezice chiar moartea aproplata,plangandu-se ca n'are nici cu ce sa fie Inmormantal.
Testamentul lui Dimitrie Cantemir, redactat pe aceasta vreme,se ocupa de inzestrarea cu pietre scumpe a fiicii Maria, carefusese ceruta de Ivan Dolgoruchi, dar ea-1 refusase ca pe unulcare n'avea rang"; Smaragda, nascuta din a doua casatorie,va mosteni diam'antele si trusoul maicii sale; plangandu-se cgsocrul n'a dat serbii fagaduiti la.nunta, tatgl,se roaga ca ea skfie bine crescuta si maritata. Avand a declara un mostenitordintre fii, el inlAturA pe eel mai mare, Matei; mai bun" socoate
zilele
si-i
www.dacoromanica.ro
20
pe Constantin, mai destept si Invatat pe Antioh, daca maipe urma nu se vor schimba In rau": neindrAznind a se opri.Insusi asupra lui, lash. Tarului alegerea, tustrei copiii avind afi crescuti cu grip. trimesi in alte teri". Mustrarea lui decuget fl face a se gandi la frate, la rudenii, la nepotul GrigoreBanta; amintirea slujbelor, la Unraras. El Insusi se crede feri-cit c a scApat de Turci supt un mon.arh de legea sa, cA fiiinu vor vedea furia mohaanknedan5" ca are cine-i Ingriji.
Ingrijirile lui Policala, acum medic al Tarului, nu folosirA.vechiului sau stAptan. Pand la urma bolnavul pasted conducereade fapt a easel sale, luind sama sa fie, aeolo, la Dirditrovca,unde zAcea, ulitile curate, brazi sAditi Inaintea caselor, sa sepAstreze randuiala la carciume. La oarele 7 $i 20, In seara de21 August, el se stangea. Diva dorinta lui, trupul fu dus la Mos-cove, de fiul Matei, $i Ingropat laugh' sotia romanca, nuarfatcu arhiereu, un preot si un diacon". N. lorga.
IV.
Prefata de' la Divan".Astronomii, adecA a stelelor cunoscAtori (prea luminate, cins-
lite, iubitul mieu frate!) Intru toate cite Intru a cerului trapstele se poartA, dour numai neclatitoare si netinntAtoare a fiarata, carele una In partea ceriului de-asupra, iar alta In par-tea ceriului de desupt a se afla povestesc: una polus arcticug,iar alta polus antarcticus le nuanesc, prin carele a ceriului trap
rotunzeala se Invarteste.Aceste dar cloud stele (mai marele mieu si; iubit trate!), macarcu starea una de la alta lunga departare si 'mare deosebire
au, Insa. iarasi (dupa socoteala) pururea nedespartite $i tot-deauna nedeosebite sant; $i a for una cAtrA alta dreapta po-trivire si una Intpotriva alteia neclatita odihnire si razimarenici a ceriului lata 1atimIe, nici a sferei pAanlantului groasa gro-shale a o opri sau a o despArti pot. CA, precum cloud roateIntr'o osie se leaga, asa acele printr'o minteasca osie (care axonse chiamA) una cu alta, prin atat de meziana despartire,se IntrulocazA. .
Intr'aceste cloud stele central, adica tintacerului se InMajloceazA, $i In acea adevarata mijlocire a rotun-zelii pg`mlantului se aseaza, carele din virtutea a acestor douAdrept cuts panite si potrivite stele acele cite de-asupra centruluiIntemeiate sant 'lid curd In sus sau in jos, In dreapta sau Snstanga a se !amnia sau a 'se clAti pot; ci, oricate In a catintiicerului cuprindere se cuprind, toate intr'acel in mijloc dreptemijlocit centru se reazianIA peste toate.
Ca aceste dar cloud stele (dulcele mica iubit mai mare frate!)doi frati sau cloud inimi a doi (InsA adevArati) s'ar asAmAnaputea frati, cari cu starea loculut §i cu departarea deosebirii
si
si
si
a
.
inijlocirii catinteil
www.dacoromanica.ro
21
(trupesti), macar ca oat departe departati $i cu petrecereaneintrulocati ar fi, insa dupla a sufletelor de nilmica ceva sioprita patrundere (de vreme oe sufletul neoprit si prin toatepatrunzator este) pururea nedespartiti, totdeauna si In toatedate intrulocati se afla. AcuM dar oe bine, sau ce frumos decal:a petrece fratii intreund?, zice Psalmul 132. Asa darn intredot frati dragostea (Ca intre doua stele central) nemutat preainientelata se anijlociaza; adeca intre doua inimi a doi fratinesnyintita si nebetegita se aseaza; si asa din doua oadevarata dragoste izvoraste, care ca al treilea :Irate a fi sesocoteste. Acestia dar cu acel de our al dragostei fratesti le-gandu-se si impletindu-se lantul, nerupt $i neindoit va fi, Mar-turiseste Inteleptul: funia Intreita anevoie se va rape" (Ecle-siastul, cap. IV, vers 12). Acestia totdeauna in toate ai pretu-tindenea bine vor umbla, adevereste iarasi inteleptul: treisant carele bine umbla" (Pilde, cap. XXX, vers 29).
Thales filosoful, care dintre oei sapte ai Grecilor inteleptiunul era, pentru trei lucruri bozilor sai si blago-darenie a face obicinuit era: intaiu caci °Mal si nu dobitocul,a doua caci barbatul si nu femeia, a treia caci Elinul si nubarbarul 1-au Meat. Asa dar eu (dulcele Mica cinstite si maimore frate!) pentru trei lucruri celui in Troita de-oDunmezeu, vecinicul a tot tiitorul si chivernisitorul inrparat,slava, cinste si inchinaciune trihnit. Intaiu, caci neslosovnicinoplelmienic!, ci pravostavnic crestin; a doua, caci nu allotbiserici, ci a Ra'saritului urmiator; a treia, caci nu altuia, cyiMariei Tale dintr'un parinte ai dintr'o Waled mfa :Meat si m'anascut Irate, pe care, ca pc o intanciala si vartoasa sprijinealasi cetate, te iii. Adevereste iimIparatul Solomon, zicand: fratele,care .se ajutoreste de frate, ca o cetate Vartoasa" (Pilde, cap.XVIII, vers 19). Asijderea, precum izvorul mic in apa mare a danazueste, asa eu came Maria Ta si catre a Mariei Tale cinstealergand, cinstea sit nil se fairdreasca; precum frumos graesteEstera (cap. X, vers 6): izvorul antic in apa mare se mareste".Si, Macar ca de un filosof oarecare s'a gura care singurape sine se lauds sa fi putind", mai *altos ca ale Mariei Talelaude ale mete sant insa, precuni adevarui pe Wale biruestesi peste toate stapaneate, adeverit si shut 1mi este: cu aaoestuia dar, a adevarului veaniant imbracandu-ma, mirosulvesinintelor mele ca mirosul smirnei", marturiseate CantareaCantarilor (cap. IV, vers 11). Pentru aceasta, cinsti-voiu, lauda-voiu ai aceasta tuturor marturisi-voiu, caci mie in cinste, inlauds ai (cu a lui Dulatnezeu ajutor) ajutandu-mi esti. Dar pettine voiu cinsti?, proorocul rota invata: Nu da altuia slava ta, sivrednicia- ta neamului strain" (Varuh, cap. IV, vers 3). Pen-tru aceasta, cu cinste, ca dommilui si fratelui mlieu mai mare,Mill voiu inchina. Si cum nu te voiu cinsti? iarasi voiu zice.Si cum nu voiu marturisi? iarasi voiu gral. Ca eu, de voiu taceaau inima si dragostea nu-mi va striga? Au acelea ale Mari
1 Nu de alts lege, nu eterodox. gure
AC ADEMIEI if,
POULAII11.!/7
inimi
multiantith
fiinta
t.
graft:
/
A(4,www.dacoromanica.ro
22
Tale calve mine nen.umgrate de bine faceri nu vor marturisi?Au cu proorocul I'm/venlia nu voiu canta: parintele mien simaica Irma m'au lasat pe mine, iar domnul 'mien grademieu) m'a luat pe mine?". Pentru aceasta dar a Mariei Tale.totdeauna si In bate zilele cAtre mine, dintru acea adevg.'ratiifrateasca dragoste izvorale, ca de viata facatoare de bine facere,izvoare aratate, carora rasplatire si la pret pretuire a davrednic nefiind, acest al mien putintelusi pentru mull,
pentru mare dar, cu rugaminte ..spre primire i-1 aduc;care de intaiu a proastei si neyrednicei mele minti, ca unul defloricele cules si legat Manuehias, carele intaiu a osteninteimele rgsadire si odraslire este, sere a Mariei Tale bung. miro-seala, alegandu-1 si gatindu-1, 1-am adus. Insa cu oarecesimantle si ostenintii., din a mulara,, nu de pamantesti, ci deceresti ogoare nevestezitoare floricele, cu nestricator mires adu-nate si Intrulocate le-am prefacut.
Insa cu aceasta indemnare p Maria Ta primior si a este-neli ca acestea insotitor stiind, precum si alte Intru a MarieiTale vremi matte 1-au rasadit si inflorit, asa Mg; rog ca si.west; ale mete °stench (care sant ca niste de un prost nein-vatat gradinar adunale floricele) a se samana, a se sadi, a:
Inflori si tuturor dimpreuna a se obsti sa binevoiesti si sitnevoiesti. Si mai martos tot moldovenescul nostru neam cuCantarea Cantarilor a striga si unul altuia in bucurie aratanda canta sit indemne, zicand: Iloare s'au descliis in parnantulnostru" (cap. II, vers 12).
Insa, macar cii acesta al mien darisor nevrednicsi netrebnic este, ciici multi mintmati multe imnunate, slaviicsi lumei obstite, tie pe mina lasate, au facia si aratat, de pome-nire destoinice si vrednice lucruri, care ca soarele In seninaweave dau raze si ca lumina in Inturteree ice lumineaza, aupoate dar Itunitittla lunvfinarelei impotriva soarelui sa strainceasca?
Au poate movilita in a Olimpului munte coastit sit secunoased? Ba! Insa, preen= fericitul Pavel graleste: in casamare, nu numai de our si de argint, ci si de 'emu. si de luttrebuiesc vase" (Catra Timlotheiui cartea II, cap. II, vers 20).Si, macar ca Wale blast matiile si neVredniciile in mine se atilt,insa Mariei Tale placute si Invoite fiind, de treabit si vrednicesant, si, Macar ca aceasta a zice nevrednic sant, insii: no-vrednicia mea aceia mi-au ajutat" (zice Isaia, cap. LXIII,vers 5) si, cu aceasta invrednicindu-mil, aceasta a tineretelormete intaia naseuta roads Mariei Tale inchinand si ditruind,bine invoita, primita si placuta a fi cu pleciteiltme rog, pof-tesc si Intru aceasta rarnAiu al Mariei Tale mai mic si ple-cat frate:
loan Dimitrie Constantin VoevIoda.De la Udriiu 1.
1 Adrianopol.
Muriel Tale
ceased?
telusi
www.dacoromanica.ro
23
V. .
Cugetari ale stoicilortraduse de Dimitrie Cantemir
Lui Duannezeu si firii urmeazd; si for supus sa fii.
Fa ficcui bine pe cat poti, si nimanui sa .
Asa te poarta catre altul, precum ai vrea ca si altul cattletine sit se poarle.
Toatit nevoia, asupreala care ti se face, surer.. riIbdarc$i ingiiduinta.
Toate cele impotrivii. spre bine le socotoste, deosebi de acelecare din sminteala sau greseala la ti se vor
Slujeste-te cu cele bone, si lucrurile care Inteacest Omanii(i sant dale, ca cunt ti-ar fi imprumut date, si de la danselecu dragoste te lipse0e, cand iarasi de la Dumnezeu se cer inapoi.
Aseaia-ti acea prea de sus a to fericire in voie ling; sit nu-tifie in ascunsul inirnni stiitoare de rau.
Fil mai cu de-adins in fapte intelopt decal in cuvinte.*
Grandeste pururea do moarte, dar de dansa sit an lc timid
Odihneste-te si indestulat fii in dunmezeiaseasocotind ea a fi prea-dreapta, prea-inteleaptd si noun prealesne, si. macar de ni s'ar parea noun prea-asprit
VI.
Inceputul Istoriei leroglifice".Mai denainte decal tenveliile Vaviloindin a se zidi, si Semi-
ramis IntrInsul raiul sprdnzurat {eel ce din sapte ale lumiiminuni unul este) a sadi, si Eufratul, Intre ale Asiei apevestitul, prin ulite a-i porni, intre creierii Leului si. timpleleVulturului vifor de chitele si 'mantra' de socoteli ca aceasta sescorni. Leul dar de pc parnant (care e mai tare $i mai vrajmasdecal. toate .jiganiile, tale pe -rata painantului se afla a fi,
tuturor shut este) $i Vulturul din vdaitth (care, precum tu-turor zburatoarelor imparat este, tine isi poate prepune?), insine si cu sine socotindu-se, si pe ama'nunitul in samba luandu-se,dupes a firii sale simtire asa se cunoscura precum'. mai tars,.mai iuti si mai putincioase dihanii decal dansii alta a fi nu sepoate, insa, singuri cu a sa numai stiintA si simtire neindes-tulandu-se, cu a tuturora altor ale lumlii jiganii si pasaria for socoteald sa adevereasca si sa intareasca vrurd,precu!n intr'acesta chip sa fie catre toate dovedind, $i din guratuturor marturisire luand, si imparatia ce-si alesese, si soco-teala ce in ganduri isi pusese, in veci nemulata si neschilmlbatasa rantaie. Asa dar Leul jiganiile in patru picioare clatitoare,.iara Vulturul pe cele prin war cu pene si cu aripi zburatoare
/
Meld.
'en
:4.
intampla.
orandttialii,
www.dacoromanica.ro
24
ca la un slat indata le chemara, si in clipeala le adunara.Deci dinainte Lcului mlai aproape acele jiganii sta, carele sauin colti, sau in unghii, sau intealta a trupului parte arrive domoarte purtatoare poarta, precum este Pardosul; Ursul, Lu-pul, Vulpea, Ciacalul, MAts salbateca si allele ca acestea, carelede varsarea sangelui nevinovat se bucura si viata hiresa,in Moarte straina li staruieste. Iar inaintea Vulturului maiaproape sta pasarile, care [au] sau in clont, sau in unghii lanceotravite, aducatoare de rani netamaduite, precuM este Breh-nace, Soimul, Uliul, Cucunozul, Coruiul, Haretiul, Balabanul,Blendeul $i allele asemenea acestora, care, inlet) zi sanerde n'o varsa, $i moartea nevinovatului de nu vor gusto, adoua zi perinea sa fara grey o still. Aceasta inteacest chipfiestecare in partea lantparatului sau si la ceata Mona.rhieisale local eel anal de frunte si stepena cea dinainte.tine. Asa dar era oranduiala oranduiala a douala. Leu o tinea Carib, Ogarii, Coteii, Mate le de casa, Bursucul,Nevastuica, Guziul, Soarecele 5i alte chipuri asemenea aces-tora, care, pe cat sant vanatoare, pe atata se pot si vana si,pe cat ele pe allele in primejdia mortii pot duce, pe atata,$t nu mai putin. de la altii for li se poate aduce. Iar la Vultura doua tagma o cuprinde Corbul, Cioara, Pelicanul, Cotolana,Puhacea, Cucuvaia, Gaia si altele for asomene,a, care mai mullde prada gata cu truda altora aganisita, :flue (macar si imputita,decal de proaspat, cu a for osteninta gatita se bucura.
Tara a treia tagma, 5i cele mai de jos praguri (caci acesteain scaune a sedea nu se invrednicesc), le tinea jiganiile $isarile carele in sine vre-o putere nu au, nici duh vitejesc sauinimos poarta, pururea supuse si totdeauna in cumpana mortiidrumul yield li se spanzura (ca sufletul supus de tenchialnegrijei departe sta") precuanl este Boul, Oaia, Calul, Capra,Ramatorul, Iepurele. Cerbul, Caprioara, Lebada, Dropia, Gasca,Rata, Curca. Porumbul, Gaina, Turtureaua si allele dupit nea-.mul si chipul sau; ce pe acestea nu pentru aliceva le-au adace numai pentru ca nu cumva vre una sa zica: ca de area adonare dire n'au avut, nici in ceva pricing sa poata punt cit.cum la acea adunare neaflandu-se, sfatul eel de pe Lima ces'ar fi ales n'au inteles. Asa ca toate firile de duh purtatoare,.care intru Monarhia acestor cloud stihii se afla, precum vre unamacar de fata n'a fost sä nu se numeasca, nici din hirografull:de obste nuimiele sa li lipseasel. (
Adunarea dar a acestor cloud monarhii si, oranduiala acestor.doub soboare intr'acest chip dupd cc se orandui se tocmi,dintr'ambe partile cuvant mare si. porunea tare se facu caolacari cu carti in toate partile $i .alergatori in toate -olaturile;'sa se trimeata, ca prin toate tarile si orasurile crainici strigandde aceasta mare a marilor monarhii adunare tuturor in slimsa dea, si, cu deadinsul iscodind, sa poata eunoaste de estelipsind vre-un chip din vre-un fel din duhurile purtatoare,
Lista manuscripts,
lard
prt-
si
'
d'intaiu.mai
www.dacoromanica.ro
25
Si de nu se afla cu totii la aceasta a tuturor aciuniare si delobste impreunare. Asijdorea ingrozituri si infricosaturi sa sezictt poruncia unuia ca aceluia carele la anal sobor a se obsti artagadui. sau alt fel de pricini spre aparare ar scorn, si celui'ace cat :de putin in ceva impotrivire ar .arata, plata, cudeapsa mOrtii si cu prada casei, i se pone. Asa dar cu cuvantulde-odata si porunca li se plinia, si, precunt s'ar zice, cuvantulde-odata cu gandul pretutinderile si pe la toti sosia (cd vests:.aspra tare patrunde urechile, si inima inspaimlantata indatasin to sunetul"), de vreme ce de alergaturile iutilor ()Mewlsi de tropotele picioarelor neobositilor alergatori toed' pulbe-rea de pe toata calea in oer so tidied; toate vane- adanci detari strigari se rasund; toate a muntilor inalte 'varfuri de iutichiote si groase huiete in clipa se covarsia si toli cam:piipustii si necalcati de groaznice strigAri do iricoase laudari scumplea. Nu era dar, nici se putea afla ureche in vazduh si pepainant care de strasnic sunetul vostii si de groaznic cuvantulporuncii acesteia sa nu se sfrodeleasca nu era, nici se aflaintr'aceste cloud stihii dihanie care de virtutea si puterea roves-taturii acesteia cu mare flea, cu noincetat tremur si cu nes-ous. groaza sä nu se clateascd (ca, cu cat vestca.mai de naprasna vine, cu ataca mai mare tulburare si grijascorneste"); de care lucru lineal!: chip a fi putu, fares numaicu toatele de-odatA cu cuvantul porunca cu fapta 'Alined si,la locul insernnat si sorocul pus se gasira.
VII.
Din Istoria Imperiului Otoman".Termurii din partea de cat, Apus ai Tisei sant inalti si
raposi. Spatiul dintre acestle locuri rapoase se umple cu apacand fluviul se MICA prin ploile de toamna sau do iarna; iar,vara, cand fluviul scale, se trage si apa dintre rape si lash'un lac nisipos cam de treizeci pasi in intindere.pele Eugeniu dispune a se face un sant covasi mai in jos decastrele Turcilor si trianete pie calea aceasta cateva regimente,care sa navaleasca asupra Turcilor pe d'induntru; pe CAM elit va ataca pe din afard. Si, pentru ca Sultanul sa nu poatdreconstrui podul si sa triMita ajutor trupelor sale, principeleEugeniu aseaza doua tunuri aproape de capul podului si Incateva 'minute 11 dal-amid cu totul. Dar Sultanul Inca din parteasa scoate o baterio de patru tunuri din cele opt cc i le trimi-sese Mai inainte o aseaza la ta'rinurea tluviului si or-dona lui chihaia Arnaut-Abdi a deschide .focul asupra
dar toate acestea se facura cu ataca confusie, incestel nu se asigura nici Imacar cu un sant, ci-si Inchipui caspatiul ce era inaintea lui acoperit cu vase va de ajunspentru a-1 scull contra inamiicului. Gerrnanii, observandcare parte vine focul Turcilor, indata dupes distrugerea podu-lui isi indreapta tunurile in acea parte, onward' mai multi dintreingineri, raneste pe altii si, dupes o noun descarcatura, cons-tram: pe Turd a se retrage cu tunurile lor.
pe-
hotaritli
hu
cle Prinei-
Vizirul,
fidin
si
iiia-niicului;
www.dacoromanica.ro
26
Si, inteadevar, se parea ca toate s'au conjurat pentruTurcilor. Ienicerii, dupa ce au raspins pe. inamic
din santurile cele din alai* se retrag in santurile cele dinlauntru, care, de si nu erau Inca deplin terminate, dar se In-tindeau pe oarecarc distanta de la tux tariff al raului panela cellalt. Aid ei se declara hotariti a se sustinea pane lacopal. Vizirul din preund cu ceilalti Pasi se Incerca a-i in-departa de la acest plan, anal intaiu rugandu-i, dupdIntrebuintand putere. Dar Ienicerii din desperare tree in runic,se arunca asupra amicilor for chiar $i omoara pe toti ofiteriitor, pe Viziri, pe Pasi, pe toti, nu crutil nisi pe until, decalnumai pe Aga al for cu numele Deli Baltaogii.
In mijlocul acestui desastru, o parte din armata germanaocupa santurile extreme, parasite de Turd, si se argil ca$i cand ar voi spa Mace santurile cele din Mantra, numai cuintentia de a atrage lac inamic din acea parte 'a armaleicare era indreptata contra fluviului, si prin aceasta a usuraatacul oamenilor sill asezati pie termul raiului. Cand acestias'au aratat dintexiata la capul podului, pe Turci i-a cu-print; o spima teribila; ei Intorc toate puterile In parkaaceasta, pentru a imtpiedoca trecerea Germar ilor pe aici. In-tr'aceia, pe cand se luptau aici ambele 01.0 cu egale hold-rlri, partea Gerananilor care venise din launtrul terii ocupa.pc Turd, cari se luptau la termini fluviului. Turcii, incunjurati
stransi din toate partite, se lupta cu vitejie, de si in desordine,dar, in urma, dupa ce in zadar au cercetat o cafe de scapare, autrebait sa cada, si au lost taiati in bucati pang la cel din urma om.
Dar nici Turcii n'au antra Para a-si rasbuna asupra Ma-niicului tor, cad sane mii de Germani au ramas morti inaceasta expeditie. De alai parte insa Turcii, preemie aledin listele tor, au pierdut: patrusprezece mii saptezeci de Ie-niceri si pe Aga adestora, Dell-Baltaogli, apoi saptezeci si treide ogiacuri si buluc-agalari; trei mii sapbe sine de topcii si
gebegii, sapte mii de Arnauti; insusi Marcie Vizir, ElmasMohammed -Papa; cincisprezece Pasi de rangul cu trei tuiuri,Intre cari oei mai insemnati au fast Hogia Giafer-Pala, Mi-sirli-Ogli, faimosul cuceritor al insulei Chios, Chiose-Natil-Paladin Diabecr, Fazil-Pala din Seresuli; apoi douazeci si saptePasi cu doua sau numai cu un tuiu, si, afara de toti ace.stia,un nun ar mare de acea multime curioasa, care de obiceiumerge in urma armatei turcesti, asa incat numarul total alcazutilor se poate pune, fare a gresi, peste treizeci de mii de oameni.
Singurul ecru care a scapat, a lost Mahmud, Benogli, PasaArnautilor, Hui beglerbegului RuMeliei, care cazuse in luptacu Veterani. Aoest Mahmud, dupa cc a lost ranit de cloudori, se aruncca cu calul sau in rail, si, gratie puterii acestu,ta,el fu salvat, trecandu-1 la termul de dincolo al raului. A1111
auzit din gura lui aceasta aventnroasa scapare, pe care iodescria cu multi vioiciune. owls/
ACatErdlEI ,)
'Ns_94C1Matt"' 1.17'57JK
11...1
ni-inrvicirea
aceia
si
se
,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
