Dializa
 Tehnica vizand suplinirea unei functii renale prabusite, prin eliminarea concomitenta a excesului de apa din organism si a produselor rezultate din metabolism aate in sange.
Indicatii - Rolul principal al rinichiului este acela de a mentine in organism un echilibru in electroliti (sodiu, potasiu, calciu) si in apa, precum si de a elimina produsele rezultate din metabolism (uree, acid uric). tunci cand functia renala este perturbata, brutal (insu!cienta renala acuta) sau progresiv (insu!cienta renala cronica), aceste procese sus-mentionate sunt puse in di!cultate" se impune atunci efectuarea unei dialize.
#rincipiu - $xista doua metode de dializa" hemodializa si dializa peritoneala. mbele fac apel la o membrana semipermeabila, arti!ciala pentru hemodializa si naturala (peritoneul) pentru dializa peritoneala. ceasta membrana actioneaza ca un !ltru intre sangele pacientului si dializat, asa cum se numeste solutia a carei concentratie este adaptata !ecarui bolnav, dupa gradul de epurare care se doreste a ! obtinut, si al carei rol este indeosebi acela de a antrena substantele toxice acumulate in sange. %chimburile intre dializat, preparat dinainte, si sange se produc printr-o membrana, dupa doua mecanisme" difuzia si ultra!ltrarea.
Tipuri de dializa
 Tipuri de dializa
Rinichii sunt responsabili pentru !ltrarea produselor reziduale si toxinelor din sange. 'ializa este procedura care inlocuieste multe dintre rolurile normale ale rinichilor. Rinichiul este un organ pereche, situat in spatele cavitatii abdominale.
'ializa permite oamenilor sa duca o viata normala chiar daca rinichii nu functioneaza in mod corespunzator. cest procedeu auta organismul, realizand functiile pe care rinichii nu reusesc sa le !nalizeze. Rinichii au mai multe roluri. nul dintre acestea este de a echilibra uidele din organism prin austarea cantitatii de urina care este excretata in !ecare zi.
*
 
tunci cand toxinele nu sunt eliminate din sange, in mod corespunzator, acestea se acumuleaza in organism. +ivelul ridicat de deseuri in sange se numeste azotemie. and cantitatea de reziduri creste, are loc o senzatie de rau la intreg nivelul organismului, numita uremie.
uprins articol
and este necesara dializa
olnavii necesita dializa atunci cand toxinele din organism ating un nivel atat de ridicat incat se instaleaza o stare generala de disconfort. 'e obicei, valorile deseurilor cresc treptat. #entru a se decide daca este necesara dializa se vor masura nivelurile creatininei si azotul ureic din sange. cestia sunt indicatorii care prevad scaderea capacitatii rinichilor de a curata organismul de deseuri.
edicii folosesc un test de urina denumit clearance-ul creatininei pentru a evalua nivelul functiei renale. #acientul recolteaza intr-un recipient urina eliminata pe parcursul unei zile. antitatea deseurilor din urina si sange este estimata prin masurarea creatininei. #rin compararea valorilor acestor substante din sange si urina, medicul va putea stii cat de bine functioneaza rinichii. 'e obicei, atunci cand clearance-ul creatininei scade la */-*0 ccmin, pacientul are nevoie de dializa.
%pecialistii folosesc si alti indicatori ai starii pacientului pentru a decide daca dializa este sau nu necesara. 'aca pacientul se confrunta cu incapacitatea maora de a elimina excesul de apa din organism sau acuza probleme ale inimii, stomacului sau modi!cari ale gustului, ori senzatiilor de la nivelul picioarelor, dializa poate ! indicata chiar daca clearance-ul creatininei nu a scazut la */-*0 ccmin pe nivel.
Tipurile de dializa
'ializa este un procedeu care inlocuieste functia rinichilor sanatosi, atunci cand este diagnosticata insu!cienta renala. 'ializa !ltreaza deseurile, elimina lichidele suplimentare si restabileste echilibrul corect al substantelor chimice din sange. $xista doua tipuri principale de dializa hemodializa si dializa peritoneala.
Hemodializa foloseste o membrana semipermeabila numita dializor, pentru a curata sangele. olnavul va ! conectat la dializor prin intermediul unor tuburi care vor ! atasate la vasele de sange. Inainte de a incepe tratamentul prin hemodializa, medicul
0
 
va permite sangelui sa intre si sa iasa afara din corp prin introducerea unui cateter in vasele de sange din antebrat, !e la nivelul gatului, toracelui superior sau in zona inghinala.
Dializa peritoneala foloseste o membrana peritoneala ca !ltru pentru deseurile clare si uidelor suplimentare din organism pentru ca nivelurile de electroliti sa revina la normal. 'ializa peritoneala poate ! realizata de mai multe ori pe timp de noapte in timpul somnului, inclusiv la domiciliu. Inainte de a se initia procedeul se va introduce un cateter in abdomen.
e trebuie sa stie o persoana care face dializa
olnavul trebuie sa urmeze diete diferite in cazul celor doua tipuri de dializa. n dietetician va recomanda un plan de alimentatie in functie de tipul de dieta. +u exista un tip de dializa recomandat pentru oricine. In cazul !ecaruia exista argumente pro si contra.
Argumente pro si contra pentru cele doua tipuri de dializa:
Hemodializa - Pro
- $ste cel mai des efectuata de catre specialisti care pot evalua orice problema aparuta.
- #oate ! folosita inclusiv de bolnavii care au probleme abdominale, cum ar ! hernie sau alte tipuri de afectiuni, boli inamatorii intestinale acute (boala rohn, colita ulceroasa).
- #ermite contactul cu alte persoane, in timpul dializei, care pot furniza spriin emotional.
Dializa peritoneala - Pro
- 1fera o libertate mai mare de miscare. #oate avea loc la domiciliu sau in orice alt loc curat. r putea ! realizata inclusiv in timpul somnului si fara vreun alt tip de autor. +u necesita atat de multe restrictii alimentare si de uide ca hemodializa si nu foloseste ace.
- $ste o optiune mai buna daca bolnavul sufera de probleme de coagulare sau urmeaza tratament cu medicamente care interfera cu, coagularea sangelui.
Hemodializa - Contra
 
- #rocedeul, de obicei trebuie sa se faca intr-un spital sau centru de dializa si presupune un program destul de strict se face trei zile pe saptamana si dureaza de la trei pana la cinci ore pe zi.
- In urma acestui procedeu se va instala oboseala in ziua tratamentului.
- #oate cauza diverse probleme inclusiv scaderea tensiunii arteriale, formarea de cheaguri de sange la introducerea cateterului in abomen.
- #resupune un risc crescut de infectii ale sangelui.
Dializa peritoneala - Contra
- #oate ! di!cil de controlat, din cauza aspectelor tehnice ale procedurii.
- reste riscul infectiei mucoasei abdominale numita peritonita.
'eciziile legate de alegerea hemodializei sau dializei peritoneale vor se vor lua nu doar in functie de starea de sanatate a bolnavului ci si de preferintele sale.
Argumente pentru a alege hemodializa
- #resupune un grad mai mare de confort si exista permanent profesionisti implicati in procedura
- 3emodializa nu se face in !ecare zi a saptamanii
- 'aca exista conditii sau probleme abdominale nu poate ! aleasa dializa peritoneala.
Argumente pentru a alege dializa peritoneala
- olnavul locuieste departe sau ii este di!cil sa aunga la un centru de dializa
- +u implica atat de multe restrictii alimentare si legate de consumul de uide asa cum presupune hemodializa
- #ersoana in cauza are probleme cu coagularea sangelui sau utilizeaza medicamente care interfera cu, coagularea sangelui.
4
$sentialul despre dializa peritoneala
'ializa peritoneala este o modalitate foarte e!cienta de a inlatura produsi toxici si metaboliti din organism, in conditiile in care aceste functii nu mai pot ! indeplinite de catre rinichi. Rinichii devin incapabili sa exercite astfel de roluri (vitale in economia organismului) cand sufera de boli cronice, precum insu!cienta renala cronica, boala renala terminala sau cand se confrunta cu o afectiune de tipul insu!cientei renale acute. Intr-o astfel de situatie rolul lor de eliminare este preluat doar temporar de dializa peritoneala, pana cand functia este restabilita.
ceasta procedura foloseste peritoneul pe post de membrana de !ltrare, de-a lungul careia uidele si substantele dizolvate (uree, creatinina, glucoza, albumina, electroliti) sunt !ltrate din sange si astfel nivelul electrolitilor este readus la normal. 5luidul este introdus printr-un tub montat permanent in abdomen si este eliminat apoi in !ecare noapte in timp ce pacientul doarme (in cadrul dializei peritoneale automate) sau prin intermediul unor schimburi regulate in timpul zilei (dializa peritoneala continua ambulatorie).
uprins articol
  Indicatii
  $!cienta
 
'ializa peritoneala este considerata o alternativa la hemodializa, si are o e!cienta si costuri similare acesteia. #rincipalul avanta asupra hemodializei este reprezentat de faptul ca pacientul nu trebuie sa se prezinte la centrul de dializa pentru efectuarea tratamentului. In schimb, dupa ce pacientul este pregatit de catre medic si instruit corespunzator poate sa isi faca singur dializa, conform propriului program. 'ializa peritoneala poate ! facuta adesea si in timpul noptii, cand pacientul doarme. #rin realizarea dializei peritoneale dieta pacientului nu este atat de restrictiva, iar regimul medicamentos poate ! si el mai redus.
nterior inceperii dializei in sine, pacientului trebuie sa ii !e plasat un tub in abdomen, prin care sa se realizeze zona de acces pentru dializa. ontarea acestui cateter este facuta de obicei cu */-*4 zile anterior inceperii propriu-zise a dializei. nele catetere devin functionale aproape imediat (asa numitele catetere de uz acut), insa utilizarea lor asociaza un risc crescut de aparitie a complicatiilor.
'ializa peritoneala nu poate ! recomandata oricarui pacient cu insu!cienta renala. edicul trebuie sa se asigure ca pacientul are un anumit nivel de intelegere a importantei realizarii acestei proceduri, poate sa efectueze dializa in conditii de igiena cat mai severe si traieste intr-un mediu in care risurile de aparitie ulterioara a complicatiilor infectioase este cat mai redus. 'ializa peritoneala se desfasoara in cadrul unui proces numit schimb.
8ilnic, pacientul va trece prin 4-9 schimburi, urmand urmatorii pasi"
- Incarcare" este etapa in care uidul de dializa (numit dializat) este introdus in cavitatea peritoneala:
- steptare" sau faza inactiva, se desfasoara in timp ce uidul este in cavitatea peritoneala iar produsii de metabolism sunt transportati de-a lungul membranei peritoneale, in lichidul de dializa:
- 'renare" se realizeaza dupa cateva ore si consta in extragerea lichidului de dializa si inlocuirea lui cu un lichid nou.
'e retinut;
'ializatul este solutia sterila care va curge prin cateterul de dializa in cavitatea abdominala. %olutia aceasta ramane in abdomen o anumita perioada de timp (faza inactiva). #eritoneul actioneaza ca o membrana ce permite metabolitilor, substantelor chimice si uidului in exces sa treaca din sange in solutia de dializa. ceasta solutie contine un glucid special care este capabil sa atraga produsii de excretie si uidul in exces prin vase de calibru foarte mic din peritoneu in abdomen.
a urmare a acestor modi!cari ce au loc in abdomen, pacientul poate simti o senzatie de plin cat timp solutia de dializa este in interior, insa aceasta nu este descrisa ca inconfortabila. and faza inactiva s-a incheiat, solutia, impreuna cu produsii de metabolism extrasi din sange si cu lichidul in exces sunt drenate intr-o punga sterila de colectare. Intregul proces de umplere si drenare a abdomenului este numit schimb.
In functie de metoda de dializa peritoneala pe care pacientul o prefera, schimburile au si ele anumite programe zilnice. #rincipalele forme de dializa peritoneala sunt dializa
9
Dializa peritoneala continua ambulatorie
In cadrul acestei forme de dializa, abdomenul pacientului este umplut cu solutie de dializat si ulterior, dupa 4-9 ore, uidul este drenat. #rin actiunea fortei gravitationale lichidul este miscat prin tub, in interiorul si in afara abdomenului. 5iecare schimb presupune umplerea abdomenului cu lichid de dializa, asteptarea ca uidul sa actioneze in abdomen si apoi drenarea lui.
#acientii pot necesita trei astfel de shimburi zilnic si un schimb in timpul noptii, acesta avand o faza inactiva mult mai lunga. %chimburile pot ! realizate acasa, sau chiar la locul de munca (daca conditiile de igiena o permit). In timpul fazei inactive pacientul isi poate realiza activitatile in mod normal. ceasta forma de dializa peritoneala este cea mai frecvent utilizata.
Dializa peritoneala continua ciclica
In cadrul acestui tip de dializa peritoneala pacientul este conectat la un aparat care realizeaza schimburile in mod automat, de 2 pana la 7 ori pe noapte. paratul umple automat abdomenul cu lichid, ii permite sa !ltreze si apoi il dreneaza intr-o punga sterila pe care pacientul o goleste a doua zi, la trezire.
1 astfel de metoda de dializa ofera o mai mare independenta pacientului, acesta ne!ind obligat sa isi modi!ce programul pentru a-si putea realiza sedintele de dializa, insa il obliga sa ramana conectat la aparat cel putin */-*0 ore noaptea. 'imineata, pacientul incepe un nou ciclu, un nou schimb, in care faza inactiva dureaza intreaga zi. #e durata zilei pacientul nu mai este insa conectat la aparat.
#acientii pot stabili alaturi de medicul curant care este cea mai buna forma de dializa si care se poate adapta cel mai bine atat situatiei clinice, cat si programului !ecaruia. neori se pot realiza programe de dializa foarte exibile, care sa combine cele doua metode. 'e exemplu, pacientul poate folosi dializa peritoneala ciclica si poate face un schimb si in timpul dupa-amiezii, in vederea eliminarii unei cantitati suplimentare de metaboliti si prevenirii absorbtiei unui volum prea mare de lichid.
La ce se pot astepta pacientii
nterior inceperii dializei peritoneale, pacientul, precum si familia acestuia vor ! atent instruiti de catre medic in legatura cu modul in care o astfel de procedura trebuie efectuata, ce presupune si cum trebuie manipulat echipamentul de dializa. ateterul de dializa trebuie montat in cadrul unei interventii chirurgicale insa, care se poate realiza sub anestezie generala sau locala.
<
 
zonei sa se vindece. #acientii trebuie avertizati ca in timpul dializei peritoneala poate sa apara senzatia de balonare, sau pot sa apara dureri de spate.
Indicatii
'ializa peritoneala este realizata pentru a suplini functia de eliminare a metabolitilor si produsilor cu potential toxic din organism, functie pe care rinichii nu o mai pot indeplini ca urmare a unor afectiuni cronice. Insu!cienta renala are indicatie de dializa (peritoneala sau hemodializa) pana cand se poate realiza transplantul renal.
1 astfel de boala este de obicei rezultatul unor suferinte renale cronice (!e ca este vorba de procese patologice sistemice !e ca sunt afectiuni locale)"
- &lomerulonefrita:
- +efropatii:
- Rinichi polichistic:
- 3ipertensiune arteriala:
- 'iabet zaharat.
edicul va recomanda dializa peritoneala si va preciza momentul optim de incepere a acesteia in functie de mai multi factori, printre care"
- %tarea generala de sanatate:
- ediul in care pacientul traieste si isi desfasoara activitatea:
'ializa peritoneala este o alternativa potrivita pacientilor care"
- +u pot tolera modi!carile hidroelectrolitice asociate hemodializei:
- 'oresc un confort personal cat mai mare si nu vor sa isi modi!ce activitatile zilnice pentru a se prezenta la spital sau la centrul de dializa in vederea efectuarii sedintelor.
Dializa peritoneala nu este indicata pacientilor care:
- u interventii abdominale extinse, cu risc masiv de aparitie a !brozei peritoneale sau a bridelor intraabdominale:
- u capacitate limitata de a se ingrii:
- u intreruperi ale continuitatii peritoneului:
=
 
- u boala intestinala inamatorie (boala rohn, colita ulcerativa) sau diverticulita.
Efcienta
#rin dializa peritoneala se asigura suplinirea unui procent de */> din functia renala. #rocedura poate ameliora starea clinica si simptomele pacientului si ii poate sustine functionarea organismului in parametri acceptabili pana la momentul transplantului renal, insa nu inuenteaza in nici un fel (nici pozitiv, nici negativ) evolutia bolii de fond (anume a insu!cientei renale). In ciuda faptului ca dializa amelioreaza si prelungeste viata pacientilor cu insu!cienta renala, speranta de viata a acestei categorii de populatie ramane in continuare sub media populatiei generale.
iscuri! accidente! complicatii
#rincipalele complicatii ale dializei peritoneale sunt reprezentate de cele infectioase. Infectiile pot ! localizate la nivelul cateterului sau se pot extinde in intreaga cavitate peritoneala (declansand peritonita), datorita faptului ca plasarea cateterului a creat o poarta de intrare pentru numerosi agenti patogeni. aoriatea complicatiilor pot ! rezolvate prin tratament prompt si nu necesita intreruperea sedintelor de dializa.
1 alta complicatie speci!ca dializei peritoneale este castigul ponderal. a urmare a faptului ca uidul de dializa contine un glucid (dextroza), pacientii pot lua la !ecare schimb cateva sute de calorii in plus, ceea ce in !nal va cantari mai greu la cantar. ceste calorii pot complica si evolutia unor afectiuni cronice, cum ar ! diabetul zaharat. 6a anumiti pacienti dializa peritoneala se poate complica cu modi!carea rezistentei peretelui abdominal si aparitia consecutiva a herniilor abdominale, sau dehiscentelor de muschi drepti abdominali.
lte complicatii"
?
 
- bsenta necesitatii folosirii acelor:
- onfort sporit prin realizarea dializei acasa:
- dministrarea unui tratament medicamentos mai redus:
- #robleme mai rare induse de anemie.
In"ormatii esentiale despre hemodializa
Informatii esentiale despre hemodializa
3emodializa este una din cele mai e!ciente metode pentru tratamentul insu!cientei renale avansate. ceasta procedura terapeutica este foarte populara si auta sute de mii de pacienti sa isi desfasoare activitatile curente, sa se bucure de viata si sa isi exercite profesiile si hobb@-uriule, in ciuda suferintei renale cronice.
oala renala cronica si insu!cienta renala acuta sunt afectiuni care reduc capacitatea rinichilor de a-si indeplini in mod corespunzator functiile in organism, in principal cele de metabolizare si excretie a unor substante cu potential toxic. 'aca aceste substante sau metabolitii lor nu sunt eliminati prin urina, se pot acumula in interiorul organismului si pot inuenta nefavorabil alte organe si sisteme.
3emodializa este un proces care foloseste o membrana arti!cila (facuta de om) pentru a"
- $limina din organism produsi metabolici precum uree:
- Restabili echilibrul electrolitic in sange:
- $limina uidele in exces din organism.
*/
 
In timpul dializei aparatele fac o parte din actiunile pe care intr-un organism normal le indeplinesc rinichii. $xista doua tipuri de dializa" hemodializa si dializa peritoneala. mbele tipuri se desfasoara dupa un plan terapeutic foarte bine pus la punct, in care pacientul trebuie sa respecte cu strictete administrarea unor medicamente, si adesea, si modi!cari ale dietei. 3emodializa implica o responsabilitate foarte mare din partea pacientului, insa este foarte important ca acesta sa stie ca se poate baza si pe o echipa de specialisti care il poate auta si ii poate raspunde la intrebari oricand.
In vederea realizarii hemodializei pacientul este conectat la un !ltru (dializor) prin tuburi conectate la vasele sangvine periferice. %angele este pompat prin aceste tuburi in dializor unde are loc !ltrarea metabolitilor si substantelor cu potential periculos dar si eliminarea lichidelor in exces. %angele !ltrat si curatat este ulterior reintrodus, prin alte tuburi conectate la vasele pacientului, in organism.
In prezent exista mai multe tipuri de hemodializa. In vederea alegerii celei mai bune alternative, medicul si pacientul trebuie sa discute avantaele si dezavantaele !ecareia dintre acestea. 'ializa se efectueaza cel mai frecvent in spital, in unitati speciale. ult mai putin frecvent se poate realiza si la domiciliul pacientului. In aceasta situatie tratamentul poate ! initiat si desfasurat de pacient, adesea autat de un alt membru al familiei, antrenat pentru a se putea ocupa de o anumita parte a tratamentului.
uprins articol
  til pacientilor
**
 
- Hemodializa in centru" pacientul se prezinta pentru !ecare sedinta de dializa la spital sau la un centru medical specializat. 3emodializa este efectuata de obicei trei zile pe saptamana si o sedinta dureaza intre 2 si 7 ore:
- Hemodializa la domiciliu" pacientul isi realizeaza dializa acasa, insa doar dupa ce este pregatit intr-un mod adecvat de catre specialist. In aceasta situatie pacientul isi poate face dializa la doua zile (in total 2 sedinte saptamanale). In functie de sfaturile medicului si particularitatile clinice se va stabili durata unei sedinte. neori sedintele pot dura si 9 ore si sunt inuentate si de starea generala a pacientului:
- Hemodializa zilnica la domiciliu " se realizeaza de catre pacient, doar dupa ce medicul curant ii explica procedura. 1 astfel de procedura se poate face 7 - < zile pe saptamana iar o sedinta dureaza aproximativ 2 ore:
- Hemodializa nocturna la domiciliu " hemodializa in aceasta situatie se realizeaza de catre pacient (dupa o pregatire atent acordata de medic), se pot face 2 - < sedinte nocturne pe saptamana. %edintele se fac peste noapte, si dureaza intre 9 - = ore. Inainte ca tratamentul sa !e inceput, medicul trebuie sa stabileasca locul de acces pentru tuburi. cesta se numeste loc de acces al dializei si va ! folosit la !ecare sesiune de dializa. ccesul venos se stabileste si in functie de cat de rapid trebuie initiat tratamentul.
Tipuri de acces #ascular
$% &istula arterio#enoasa: este considerata principala cale de acces
5istula este realizata de catre un chirurg de chirurgie vasculara prin anastomozarea (realizarea unei conexiuni) unei artere cu o vena. 'eoarece astfel se sunteaza capilarele, sangele trece cu o viteza mare prin !stula, ceea ce poate ! simtit la palpare sub forma unui tril. #acientii si cei din ur aud si un sunet speci!c datorat tot scurgerii rapide a sangelui prin anastomoza.
desea locul !stulei este la nivelul vaselor din membrul superior (antebrat), insa intotdeauna se alege membrul nondominant (care nu este folosit foarte mult). el mai adesea !stula este realizata intre artera radiala si vena cefalica (la nivelul antebratului) sau intre artera brahiala si vena cefalica (la nivelul cotului). 1 data creata, !stula permite accesul la !ecare sedinta de hemodializa. Trebuie precizat insa ca uneori pot trece chiar si cateva luni pana cand !stula se va matura. In timpul tratamentul in !stula sunt introduse doua ace" unul sa scoata sange iar celalalt sa il readuca in vas.
nul din cele mai importante avantae ale acestei metode de acces este reprezentat de faptul ca !stula nu se va bloca cu trombi si cheaguri (nu se va obstrua) atat de des ca alte cai de acces. $ste considerata drept cea mai e!cienta metoda de acces pentru dializa si cea mai durabila, in plus sedintele dureaza mai putin folosind aceasta metoda deoarece viteza sangelui este mai mare. #rincipalele complicatii asociate formarii ei sunt infectii locale si tromboza. neori poate sa apara sindromul de furt volemic (exista un ux sangvin foarte crescut prin !stula, in timp ce vascularizarea restului membrului este redusa). a urmare a acestui furt pacientul poate prezenta dureri, modi!carea temperaturii locale si chiar leziuni cutanate importante.
*0
 
'% (ra"t: este o metoda de acces #ascular care "oloseste un tub sintetic implantat sub pielea bratului
In mare este foarte similar !stulelor, cu exceptia ca anastomoza arterio-venoasa este obtinuta prin intercalarea unui tub arti!cial. %e recomanda in cazul pacientilor cu vene subtiri sau cu calibru redus. Tubul montat devine astfel o vena arti!ciala ce poate ! utilizat de mai multe ori in vederea obtinerii accesului vascular (venos) in timpul hemodializei.
&raftul nu necesita perioada de maturare de care are nevoie !stula pentru a deveni in totalitate functionala, din acest motiv graftul putand ! folosit inca din prima saptamana de la montare. %pre deosebire de !stula, graftul are mai multe complicatii deoarece este un material strain, se poate infecta sau bloca mult mai frecvent si uneori trebuie inlocuit destul de des.
&rafturile se pot ingusta, mai ales in aval de zona de legatura cu vena, iar aceste modi!cari de calibru sunt factori de risc pentu trombozare. el mai frecvent tip de graft folosit pentru hemodializa este cel facut din politetrauoroetilen, insa se pot folosi si vene sterilizate si tratate cu substante chimice speciale, aceste vene avand provenienta animala.
)% Cateter #enos: cateterul este de "apt un tub
$l poate ! folosit temporar mai ales daca nu este su!cient timp pentru a se obtine un alt tip de acces (un acces permanent). ateterul este plasat de obicei intr-o vena din regiunea cefalica, toracica sau inghinala. re de obicei doua lumenuri (sau se pot pune doua catetere separate), si se introduce intr-o vena de calibru mare, ceea ce permite !ltrarea unor cantitti crescute de sange. %angele iese printr-un lumen, aunge in dializor si prin al doilea lumen se reintoarce in corp.
'eoarece cateterul se poate infecta sau se poate obstrua, el nu este considerat intotdeauna o cale e!cienta de acces pentru dializa si este folosita de aceea doar rar. 'aca insa pacientul are indicatie imediata de dializa, cateterul poate ! o optiune, cel putin pana cand se realizeaza o cale permanenta de acces. In cazul insu!cientei renale acute hemodializa se poate realiza pana cand functia renala revine la parametri normali.
La ce se pot astepta pacientii dupa tratament
$!cienta hemodializei va ! testata lunar. cest lucru presupune recoltarea de probe de sange de la pacient si analizarea lor in vederea stabilirii existentei sau nu a metabolitilor toxici in circulatie. 'e asemenea, pacientul va ! cantarit inainte si dupa !ecare sedinta de hemodializa, si se va determina de !ecare data si durata sedintei (cat timp este necesar pentru epurarea intregului volum sangvin). In cazul in care pacientul face sedintele de hemodializa acasa, acesta va trebui singur sa realizeze aceste determinari, sa se cantareasca si sa contorizeze !ecare sedinta.
*2
 
%edintele se pot desfasura la spital, acasa sau intr-un centru special. aoritatea pacientilor au programate 2 sedinte pe saptaman, o sesiune durand intre 2- 7 ore. ceasta este considerata dializa conventionala, deoarece exista si dializa zilnica. 'esi dializa conventionala este cea mai comuna forma, unele studii sugereaza faptul ca daca dializa este efectuata mai frecvent, calitatea vietii pacientului este mai buna, starea de bine creste si simptomele se reduc considerabil.
'e asemenea, apetitul, somnul, capacitatea de concentratie si nivelurile energetice ale pacientului vor ! si ele pozitiv inuentate, in timp ce acuze precum crampe, cefalee si dispnee apar mult mai rar. In ultimii ani, ca urmare a progreselor medicinei moderne, aparatele de dializa pentru acasa au devenit din ce in ce mai usor de folosit. #rin realizarea dializei la domiciliu pacientul castiga timp, se simte mai confortabil si isi poate programa sedintele de dializa in functie de orarul sau (sedintele sunt astfel mult mai exibile), iar in unele situatii poate sa isi faca dializa chiar in timp ce doarme.
*til pacientilor
Anterior hemodializei
and aungeti la centrul de dializa ar trebui sa vi se inregistreze greutatea, tensiunea arteriala, pulsul si temperatura. +u trebuie sa va faceti grii, acestea sunt masuratori normale care se fac de rutina tuturor pacientilor ce urmeaza sa !e hemodializati. Inainte ca hemodializa sa inceapa, se va curata cu atentie locul de acces (zona prin care sangele va iesi din corpul dumneavoastra si se va reintoarce dupa ce a fost !ltrat prin dializor).
In timpul hemodializei
In timpul hemodializei in brat vor ! introduse doua ace prin zona de acces si vor ! prinse cu leucoplast ca sa nu se deplaseze. 5iecare ac este atasat la un tub exibil din plastic care il conecteaza cu dializorul. 'ializorul este cel care contine membranele arti!ciale prin care se va !ltra sangele. %e !ltreaza incet pentru a permite produsilor de metabolism sa !e corect inlaturati din sange. lterior, sangele !ltrat se intoarce in organism prin celalalt ac.
In timpul hemodializei veti sta intr-un scaun in timp ce sangele se scurge incet prin dializor. In acest timp puteti citit, va puteti uita la televizor sau chiar atipi. 'aca veti ! hemodializat pe timpul noptii, puteti dormi in tot acest timp. 3emodializa (procedura) in sine nu doare. Totusi, nu este ferita de un oarecare disconfort. In timpul realizarii ei puteti simti o usoara stare de greata sau chiar crampe abdominale, pe masura ce uidul in exces este eliminat din organism.
%imptomele si disconfortul pot ! mai accentuate daca faceti 2 sedinte de hemodializa pe saptamana (dializa conventionala) in loc de 9 (dializa zilnica). 'aca starea de disconfort devine insuportabila, cel mai bine ar ! sa discutati acest aspect cu medicul personal, care poate face anumite modi!cari in dieta sau va poate recomanda un
*4
 
tratament diferit. 'eoarece in timpul hemodializei ritmul cardiac si tensiunea se pot modi!ca pe masura ce uidul este extras din corp, acesti parametri vi se vor analiza de cateva ori in timpul sedintei.
and hemodializa s-a incheiat, acele vor ! extrase din locul de acces si se va pune local un pansament compresiv care sa previna hemoragiile. Aeti ! din nou cantarit si veti ! externat pana la urmatoarea sedinta.
Indicatii
3emodializa este o metode terapeutica recomandata mai ales dupa ce apar simptome grave sau chiar complicatii ale insu!cientei renale.
Aceste simptome sau complicatii! care subliniaza necesitatea dializei pot include:
- %imptome si semne sugestive pentru sindromul uremic" greturi, varsaturi, diminuarea apetitului, astenie, aparitia chiciurei uremice (tegumentele capata aspect catifelat, si la suprafata lor se depune un material albicios):
- %imptome ale hiperBalemiei:
- %emne ale incapacitatii rinichilor de a elimina uidele acumulate in exces" edeme generalizate:
- %emne ale acidozei (acumulare de acid in sange):
- Inamatia pericardului (sacul !bros care adaposteste inima) - pericardita.
#rincipalele afectiuni care prin evolutia lor cronica determina insu!cienta renala sau boala renala terminala, ambele cu indicatie de hemodializa sunt"
- 'iabetul zaharat (nefropatia diabetica):
- oala polichistica renala.
3emodializa este indicata si cand apar semne ale insu!cientei renale acute. Intr-o astfel de situatie dializa este realizata cu foarte mare precautie, deoarece ea poate scadea tensiunea arteriala, poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace (tulburari ale
*7
ritmului normal) sau poate induce aparitia altor modi!cari ce agraveaza insu!cienta renala dea existenta.
3emodializa este indicata in momentul in care pacientul nu mai are decat */ - *7> din rinichi functional. Reducerea dramatica a functiei poate sau nu sa !e anuntata prin simptome si semne de alarma (precum cele prezentate mai sus). In mod normal, daca pacientul se prezinta la spital in vederea tratarii si tinerii sub observatie a unor afectiuni renale cronice, dializa este inceputa cu mult inainte ca starea rinichilor sa se degradeze atat de mult incat sa apara riscul de complicatii vitale.
'ializa poate auta foarte mult organismul sa faca fata hipertensiunii arteriale si sa mentina un echilibru acido-bazic si hidroelectrolitic in limite normale, chiar si in prezenta afectiunii renale cronice. edicul personal este cel care decide momentul din care se va realiza hemodializa, in functie de mai multi factori printre care" starea generala de sanatate, stare functionala a rinichilor (determinata prin teste speci!ce - atat sangvine cat si urinare), semne si simptome clinice, calitatea vietii si preferinta personala a pacientului.
Efcienta
3emodializa poate ameliora semni!cativ calitatea vietii pacientilor si poate creste speranta de viata. Totusi, hemodializa suplineste doar */> din functia renala. +u poate sa vindece boala renala cronica si nici sa anuleze leziunile asociate evolutiei indelungate a acesteia.
+u inuenteaza si nici nu anuleaza evolutia insu!cientei renale acute, insa este foarte e!cienta cand apar probleme de natura hidroelectrolitica ce determina aparitia unor simptome severe. nii pacienti care dezvolta insu!cienta renala acuta raman dependenti de hemodializa si chiar si in prezenta acesteia vor dezvolta in !nal insu!cienta renala cronica.
icuri! accidente! incidente
aoritatea complicatiilor asociate hemodializei pot ! prevenite sau tratate cu usurinta daca pacientul este atent monitorizat in timpul !ecarei sedinte.
Complicatiile posibile pot include:
- paritia hipotensiunii arteriale" este considerata cea mai frecventa complicatie a hemodializei. pare mai frecvent la femei si la pacientii cu varsta de peste 9/ de ani:
- rampe musculare" daca apar, caracterizeaza a doua parte a sedintei de dializa:
- ritmii:
*9
- &returi, varsaturi, cefalee, confuzie (stare numita dezechilibru indus de dializa):
- Infectii, mai ales daca pacientul are un cateter venos ca linie de acces pentru dializa:
- 5ormarea trombilor si obstructia liniei de acces" mult mai frecvent pe cateter sau pe graft:
- paritia pruritului" este descris de foarte multi pacienti si se agraveaza adesea in timpul sau imediat dupa !nalizarea sedintei:
- Tulburari ale somnului:
- nemie" este una din complicatiile frecvente ce apar atat ca urmare a insu!cientei renale cat si a hemodializei:
- fectiuni osoase" apar ca urmare a incapacitatii rinichiului de a se implica in metabolismul vitaminei '. In plus, supraproductia de parathormon, care apare in insu!cienta renala, poate scoate calciul din oase:
- 'epresie, anxietate:
- %upraincarcare volemica" in cazul in care pacientul nu respecta restrictiile dietetice impuse de catre medic:
- 3emoragii, uneori severe, in functie de tipul de acces:
- Infectii sistemice, endocardite (infectii ale valvelor cardiace), osteomielite (infectii ale osului), sau chiar sepsis:
- omplicatii tehnice" emboli in dializor.
Complicatiile pe termen lung ale dializei pot include:
- 5iltrarea inadecvata a sangelui (produsii de metabolism se pot acumula in organism):
- locarea completa a caii de acces prin trombi:
- +europatii:
- paritia unor afectiuni cardiovasculare sau chiar accidente vasculare cerebrale:
- miloidoza" eneori daca pacientii sunt sub hemodializa mai mult de 7 ani. miloidoza indusa de dializa este o afectiune caracterizata prin depunere de proteine plasmatice in tendoane, articulatii, determinand aparitia imobilitatii, a durerilor articulare.
Atentionari speciale
*<
 
particularitati ale organismului (greutate, inaltime). #acientii care au valori uctuante ale tensiunii arteriale ca urmare a hemodializei (situatie numita instabilitate hemodinamica) vor trebui chiar sa intrerupa acest tip de tratament si se poate trece la dializa peritoneala.
nii pacienti sunt dializati pana cand se poate aplica o alta forma de tratament, in principal pana cand pot primi un rinichi compatibil pentru realizarea unui transplant. In cazul in care transplantul nu are succes, se va trece din nou la dializa.
hiar daca pacientul este hemodializat, acesta trebuie sa isi administreze tratamentul medicamentos conform recomandarilor medicului, pentru a asigura succes global al terapiei. at timp se realizeaza dializa, pacientul va primi un tratament speci!c. cesta poate include medicamente care sa mentina echilibrul hidroelectrolitic al organismului, regland in principal concentratia ionilor de sodiu si potasiu.
*=