Embed Size (px)
Citation preview
Mariana MARINESCU
Didoctico biologieiteorie ti oplicolii
Edilio a ll-o, revizuitd gioddugito
Editura Paralela 45
neiustificate, prinrem pnnde Natura.: riscului infirm6rii
Karl Popper
Cupmxs
enrrn1A...... ....................... 9
cuvANT cArRE crrroR........ ................ 11
TEMA NR. r - ilrrvATAruArurul BtoLocrc norvArursc 1NTRE TEoRTE $r pRAcrcA - ABoRDARE
srrurrtrcA.... ..................... 13
1.1. Cotrrsroe nnTr pRELTMINARE .............. L4
1.2. Pnoe nesE AcruALE ALE 5T[NTELoR BtoLoGtcE...... ........................ 15
1.3. CnnncrenrznRee e rrurRaLa aCuaatcututvtuLUt DE BtoLoGlE.................. ............. 20
1.4. Rrula orrurnr Droncrrca e rrurnnd 5r DrDAcrcA spEctnurAlr ..........................221.4.1. Conceptul de didacticd .................. ..........22
1.5. Fonvnnen pRoFESoRrLoR DE BroLoGtE.... ............... 28
1.5.1. Standarde profesionole gi competente pentru functio didocticd............................281.5.2. Formareo profesorilor - abordore sinteticd ................. 35
TEMA DE CONTROL .........................44RecomandSri bibliografice pentru studiul individual ................ 45
TEMA NR. 2 - CURRTCULUMUL $COLAR DE BTOLOGTE PENTRU ilrtVATAVtArurUrPREUN|VERS|TAR.............. ....................50
11.1. Cunnrculurvr. DglrurrAnr coNcEpruALE.. ...."......... 51
11.1.1. Etimo1o9ie................ .......... 51
11.7.2. Evolulii istorice ole conceptului de curriculum .............. ...................51,ll.l.j. Tipuri de curriculum. .......... 54
11.2. PRoDUSELE cuRRrcuLARE ............... 5611.2.7. Planul de invdldmdnt ................... .......... 5611.2.2. Programa gcolard ..............5711.2.3. Monuolele gcolare olternotive... ............. 63
TEMA DE CONTROL .........................68Recomanddribibliografice pentru studiul individual ................69
TEMA NR. 3 - FORME DE ORGANTZARE A PREDARil, INVATARIt 5t EVALUARil BTOLOGtET .......7L
lll.1. FoRME DE oRGANIZARE A pRocEsuLUr rNSTRUcrv-EDUcerrv oupA poNDEREAACrvrrAIr ........... 72lll.2. LEcTrAcAMrcRosrsrEM pEDAGoGrc..... ................78
111.2.7. Lectia - unitate didacticd esenliold in procesul de invdldmdnt... ......... 78111.2.2. Cotegorii gi vorionte de leclii cu core se opereozd in prodico instruirii la disciplinoBiologie........ ...........80lll.2.j. Repere metodologicein organizoreo Sidesfdgurarea lecliei......... .......84
lll.3. ALTE FoRME DE oRGANTZARE A pRocESULUT DrDACrc ................... 85lll.j.7. Excursia gcolord..... ........... 85
q
lll.j.2. Vizitele didactice in porcuri, grddini Si muzee de Stiinle naturale .........................89lll.j.3. Cercul de biologie... ...........90
I11.3.3.1. Consideratii generale referitoare la Cercul de biologie ............90111.3.3.2. Activitdti care se pot realiza in cadrul Cercului de eco|o7ie...........................90111.3.3.3. lmplicarea elevilor/tinerilorin programe de acliune pentru mediu (P.A.M.)......93
111.3.4. Concursurile gcolore .........."....... ...........L01TEMA DE CONTROL..... ...................104Recomanddri bibliografice pentru studiul individual ...............105
TEMA NR.4 _ PROIECTAREA DEMERSURILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE LA NIVEL MICRO iNPREDAREA Sr 1NVATAREA BTOLOGT Er
1V.1. DELTMTTART coNCEpruALE ................... ..............1081V.2. AlcontrvuL pRotECTART DTDACTTcE LA NrvEL MtcRo........... .......1101V.3. Deve nsuRrLE pRoTECTART DTDACTcE LA NrvEL MrcRo ........... ...... L15
lV.j.1. Planificarea colendoristicd (orientotivd)........... ."......1151V.3.2. Proiectoreo unei unitdli de invdlore ....1,L6
1V.3.3. Proiectul de leclie/activitate didocticd...... ........."......72L1V.4. RrconlattDARI REFERTToARE LA oplMrzAREA ACTrvrrATu DE pRoTECTARE A pRoFEsoRtLon ..........136TEMA DE CONTROL..... ...................137RecomandSri bibliografice pentru studiul individual ...............138
TEMA NR. 5 - METODE DTDACTTCE MODERNE iru pnrOaRrR-irrrVATanrA $TilNTELORBtoLoGtcE ......................140
V.1. DrltvrrAnr coNCEpruALE .............L41V.2. DrscnrenrA METoDELoR or iruv4TArvrArlr................... ...............1,44
V.2.1. Metode de explorore nemijlocitd (directd) o realitdlii.... ................145V.2.L.1. Observatia ............"...145V.2.1,.2. Experimentul ............148V.2.1.3. invSlarea prin descoperire............... ..................159
V.2.2. Metode de explorore mijlocitd (indirectd) o realitdlii.... .................163V.2.2.7. Modelarea (invSlarea prin modele) ...................163
V.2.3. Metode bozote pe acliune ....................165V.2.3.L. Studiulde ca2.......... ......................L65
V.2.4. Metode bozote pe simulare ..................769V.2.4.1. Joculde ro1................ ....................L69
V.2.5. Metode de comunicore oro|d........ ........181V.2.5.1. Problematizarea (Metoda problematizirii)..."..........".. ............181
V.2.6. Metode de rolionolizore o preddrii-invdSdrii........ ......185V.2.6.1. lnstruirea asistati de calculator .........................185
V.2.7. Metode utilizote pentru dezvoltarea gdndirii critice la e|evi................................787V.2.7.L. Metoda dezbateriiPhilips-66 ........187V.2.7.2. Metoda SINELG (Sistemul lnteractiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturiigi G5ndirii Critice) ..................188V.2.7.3. Metoda cubului(Cubul) ................L90V.2.7.4. Tehnica ciorchinelui ......................192
107
V.3. Nor rENDI\-: -\ rr
V.4. REPERE ME-.],3-cV.5. Mrroor D: r:-'.,r
V.5.7. Cdtevo coruV.5.2. Vorionte de
V.5.3. Tobel ccmgRecomandlri biblio6
TEMANR.6_MIJLOAOBIOLOGICE
V|.1. CArrva cc.,s l€qV|.2. Drlrrurraa :3tu=V|.3. CARACTEi s- :. . F
V|.4. Coru1truu-,i \ir>c
V|.5. Calcuu,rcr-,s,TEMA DE CON-qOLRecomand5ri : : iog
TEMANR.T-EVA:uAR"
Vll.l,. EveLunnE: I laoe iruvAlnne-enEl:ii{Vll.2. EvnlunnEA:crrVll"3. Srnarect , ,,.-j
Vll.i.1. Delimttor'iVll.i.2. Descrierea
V||.3.3. Tipuri de h
V|1.3.4. Exemplific,
V|1.3.5. Exemple dVll.4. PENTRU o !,. rr;,TEMA DE CONTROL
Recomanddri bibliog
TEMA NR. 8 _ TESTE DE
VIII.1. TEST DE AUTO
PRoDUSELE CURRICULAF
VIII.2. TEST DE AUTO
VIII.3. TEST DE AUTO
LA N|\/EL MICRO) ..........
VIII.4, TEST DE EVAL{
EDUCATIVE LA NIVEL t(:C
VIII.5. TEST DE AUTO
VIII.6. TEST DE EVAL{
u urotu)
REPERE PENTRU REFLEC
................90.......,.,.....90
e.A.M.)......93
...............101
...... ........104
..... .........105
,rrcRo iN............107
159
108
110
........115.............115..,..'.,,'...t76
...............12L
-l: ..,.......136.,,.,'.,...'..737...... .......138
.LOR
................140
'..,.,.',,.,....141'................144.,.,.'.,'.,.....t45
..........145
..........148
89
90
V.3. Norrrruorrule iru METoDoLocrA oroacrrcA LA DtsctpltNA BtoLoGtE........ ............ 195V.4. REeERE METoDoLoGrcE iru oRcnNrznnrn St oesrAgunaREA LEcTtEt DE atoloctE......................... 196V.5. M EToDE DE AclvARE A sru DENTtLoR iru caonul pRELEGERtLoR.. ....................... 197
V.5.1. Cdtevo considerolii generole privind prelegerea universitard............................. 198V.5.2. Vorionte de obordore o prelegerii ........ 198V.5.3. Tobel comporotiv privind metode gi mijloace utilizote in invdldmdntul superior... 2OL
Recomanddri bibliografice pentru studiul individual ..............207
TEMA NR. 6 - MTJLOACELE DE INVATAMANTiN PREDAREA ST1NVATAREA $TilNTELORBloLoGtcE... ................... 210
V1.1. CATEVA coNSTDERATT eRELTMTNARE ................... 211V1.2. DrrrurrARr coNcEpruALE ...,............... .............211Vl.3. CARACTERIsIct, FUNcTlt, cLASrFrcARE, EXTGENTE pstHo-pEDAGoGtcE, AVANTAJE, orzaverurn:e ... 2L2V1.4. CoNTTNUTST rvponrnruTA ...........214V1.5. Calcumronul Sr iruvATAuArrrrul Brolocrc RovArursc ........,.... 215TEMA DE CONTROL .......................2L7Recomandiri bibliografice pentru studiul individual ..............2L8
TEMA NR. 7 _ EVALUAREA DIDACTICA iru STUOIUI- DISCIPLINELOR BIOLOGICE ......,.,.,..,...,.,.22A
Vll.1. EvALUAREA DTDACTIcA- DEMERS coNTtNUU, rrurre netiu pRocESUL
oritvAlanr-enEDARE-EVALUARE ................... ...........227Vll.2. EvALUAREA FoRMATTvA- MoDALTTATE oroacrtcA DE EFrcrENTrzARr 1iruvA1Anrr.....................225Vll.3. Srnnree r, METoDE, TEHNrcr, enosr/trusrnuvENTE DE EVALUARE, rreur (eroncoe rcr)............. 229
Vll.j.l. Delimitdri conceptuole ....................... 229Vll.i.2. Descrierea selectivd o metodelor de evaluore.. .......230Vll.j.3. Tipuri de itemi pedo7o7ici............... ........................ 242V11.3.4. Exemplificdri de tipuri de itemi........ ........................ 247V1|.3.5. Exemple de itemi potrivili pentru o evolua activitdli comp\exe........................259
Vll.4. PENTRU o EVALUARE EFrcrENTA... ..................... 265TEMA DE CONTROL .......................267Recomanddri bibliografice pentru studiul individual ..............268
TEMA NR. 8 - TESrE DE EVALUARE $t AUTOEVALUARE ........... ....27L
Vlll.1. TEST DE AUTOEVALUARE (eeNrnu rcva: DoacttcA-TEoRtA St MEroDoLoGtA tNsrRutRtt $t
PRIDUSELE cuRntcuunr) ...................271,Vlll.2. TEST DE AUTOEVALUARE (nrrurnu re rrre: Irsruor oGtA tNsrRUtRt4................... ...,..,...,.,. 274Vlll.3. TEST DE AUTOEVALUARE (nrnrnu rc.t'ta: PnotrcrnREA DEMERSURtLoR tNsrRUCnv-EDUCATtvE
LA NtvEL wrcaol .......... ......................276Vlll.4. TEST DE EVALUARE SUMATIVA (rrrurnu rEMA'. PRz;E:TAREA DEMERsuRzoR tNsrRucrtv-EDUCATIVE LA tttVtt wTCAO).. ,,.,,,,....,,,,279Vlll.5. TEST DE AUTOEVALUARE (errurnu rEMA: EzALUAREAIN pnocesut oe iuvATAuANr) ........ 283Vlli.6. TEST DE EVALUARE SUMATIVA (nerurnu rEMA'. EDU1AT)A rcotoatcA snu EDUCAT;A nrunvAu ueoru) ................... 285
:-PERE PENTRU REFLECTil $tACTtVtTATtAPL|CAT|VE. ................ 289
.,',,......,.153.......,......163
..... . .......165
.... ..........165..............769
,.........169.. . ..........181
181
185...............185
,. .'',.,.,,....787,.,..'..,''.'..187
:a.ea Lecturii... ............188. ...............190
...............792
ANEXE ........290
ANEXA NR. 1. F|SA DE EVALUARE A LECT|Et/ACTtVtTATil DtDACT|CE .........................290ANEXA NR. 2. INDICATORI DE EVALUARE PENTRU DESFA$URAREA St CONDUCEREALECrrEt PRO|ECTATE/ASnVITAI| D|DACTICE.... ..............29sANEXA NR.3. CHESTIONAR DE EVALUARE A MODULUI?N CARE ELEVUL PERCEPE/
A PERCEPUT DISCIPLINA BIOLOGIE,..., ..,.,.,.297ANEXA NR.4. SUGESTII ORIENTATIVE PRIVIND TEMATICA LUCRARII
METODTCO-STilNTtFICE PENTRU OBTTNEREA GRADULUT DtDACTIC t.......................300LtsTA F|GUR|LOR StTABELELOR............. .....302
REZUMAT..... ...................304
ABSTRACT... ....................306
BTBLTOGRAFTE GENERATA ....................308
Schimblrilemod imperiosnecesaxe, ar permite
in acest sens,
axate pe forrnareadezvoltdrii
,,actorii" dinanvergurl in
Aceast[ Ididacticii qtiin{e
la etapa
dezvoltlrii socialeechilibrul intre
Lucrarea
interni gi rafi'rntegreze mai multebiologiei; perspecti
perspectiva proiperspectiva
informationale gi
,,abordarea clasicl"sintetizeazl gi
caracterizat prino cllrTlcu
darea psihocentricl. promovarea
. axarea
Aqadar,tare a didacticiigtiin{elor biologiei.
iul oblinerii unor rezul-rarea ca1itd1ii pred6rii gi
rb5.n pozitive la nivelul
o. cie-a lungul timpului,;l ra fi recunoscdtoarei acesrui manual.
\LrRr-rta MeRrNBscu
iNvAleuANTULixrnr, TEoRTE SISINTETICA
Tmma xn.
BIOLOGIC ROMANBSCPRACTTCA - ABORDARE
O l'oh,iecfivelcompCtenfe vizate, prin,studi ul temei':..:
Dupd parcurgerea temei, se urmlreqte realizarea de cltre cursanfi a urndtoarelorobiective:
Or - sd iqi fonneze o imagine global5 qi realistl despre tnvdldmdntul biologic
romdnesc;Oz - si argumenteze necesitatea actvalizdrii Curriculumului de biolagie;
Os - sI dobdndeasci cunoqtinle reftritoare la legislalia privind: Metodologia-cadru
de organizare a pragramelor de formare psihopedagogicd in cadrul instituliilor de
invdldmdnt superior acreditate in vedereq certfficdrii competenlelor pentru profesiadidacticd;
Or - si disting6 intre Didactica generald qi Didactica specialitdlii;Os - sI prezinte sintetic progreseie acfltale ale $tiin{elor biologice;
Oo- sI dezvolte ideea adaptirii invi{lrndntului biologic rom6nesc la exigentele
;tiin{ei qi ale societ6{ii contemporane.
I.1. Considera(ii preliminareI.2. Progrese actuale ale $tiinfelor biologiceI.3. Caracterizarea generall a Curuiculumului de biologieI.4. Rela(ia dintre Didactica generali qi Didactica specialiti{iiI.5. Formarea profesorilor de biologie
I.5.1. Standarde profesionale qi competen{e pentru funcfia didacticdI.5.2. Formarea profesorilor - abordare sinteticS
Recomand6ri bibliografi ce pentru studiul individual
invdlSmantul biologic romanesc intre teorie Ei practicd - abordare sinteticd l,=
fi1.1. Consideratii preliminare
Numeroasele implica{ii ale $tiin\elor biologice in dinamica societdlii contem-porane ridic[ in fafa qtiintei doui probleme de principiu: sfera qi obiectul biotogieialituri de modernizarea conlinutului tnvdldmdntului qi tmbunilatrirea continui aactivitdlii didactice a profesorilor de biologie prin.
r explozie inimpacrul lor
o cresc6.nd6 co standarde rio cre$terea tir
La nit'el euninv6!6mdntul romArxdevine o prioritate nreuropean, ci 9i identintregului fenomen-oferite in cadrui inrnecesitd o planiticare
Asigurarea car
constituie o pnoriraiiimplementarea si aplde culturS. In aceasrihotdrdtoare a culruriioamenilor.
1.2. Progrese acl
Lumea in cardatoritd multiplelor I
revolulii tehnologiceSe spune cI traim inEra tehnologiei. \cvalorilor, aparilia unr
resursele rdmdn relaproblemele cu careumand este intr-unbiologic, Homo sapimai des ne intrebirprovocdrilor lumii cprin faptul ci societ:vulnerabile. Optimigrolul catalizator pepleddnd asupra nevoi
In ultimele deestimdndu-se prosreputernic al biologieindustriali a bioteorganismelor, cultururma c[rora sunt o
inconjurf,tor.
invdtdmAnr'.;. i
- cregterea calitetii preddrii-inv6{drii-evaludrii;- transformarea inv[]6rii gcolare intr-un proces
integrarea activd gi competenti a tinerilor inpublic[;sporirea interesului elevilor/studen{ilor pentruvieti.
care s5 sprijine cu adevdratviala privati, profesionald gi
inv5jarea de-a lungul intregii
Problematica lumii contemporane a generat in plan educativ, cultural gi politico serie de imperative, care devin din ce in ce mai bine conturate. in ultimii ani, in{drile europene au fost iniJiate reforme structurale atdt la nivelul sistemelor deinv6![mdnt, cdt qi in privinta formdrii cadrelor didactice. in majoritatea J6riloreuropene domeniul formdrii cadrelor didactice este tensionat, plin de contradic{ii,paradoxuri rezultate din neconcordanla dintre inten{iile exprimate gi acliunile .o...-punzitoare lor. Se pun intrebiri referitoare la capacitatea sistemelor educationale de aglsi calitatea instruirii gi educ6rii generaliiloi de elevi, atAt in .""u ". privegteperformanla de ansamblu, cdt gi in ceea ce priveqte planul individual. ,,Instruirea'gieducarea nu pot fi separate decdt artificial, instruireu n, .epr"rint6 un scop in sine.finalitatea ei consti in modelarea tuturor dimensiunilor peisonalitdtii" (M. Ionescu;M. Bocog, 2009,p.27\.
Profesorul George Vdideanu, dezvolt6nd ideea adapt6rii inv6l6m6ntului laexigentele gtiinlei, tehnologiei qi ale societilii contemporane, printr-o mare mobilitategi adaptabilitate a structurilor, formelor de oryanizire a inval5rii, a metodelor gimijloacelor de inv5!im6nt, considerd formarea qiperfeclionure, *d.,*torilor drept celmai eficienti, ralional[ gi economicd strategie, pentru cd o modernizare ainv5lim6n-tului trebuie si inceap6 cu ,,invdfdmdntul insugi", care angaje azd zeci de rnii deeducatori gi milioane de elevi/studen(i.
Dupd' 1975, reformele s-au focalizat pe formarea cadrelor didactice, manifestan-du-se tendin{a de a reevalua prioritalile formirii in funclie de evoluliile sociale,tehnologice, gtiintifi ce.
La nivel politic qi social ar trebui mentionate urmdtoarele fenomene cu impactasupra inv[][mdntului, asupra cadrelor didactice, in special (Green Paper, 2000 citatde C. Sas, 2004,p.39):
o internationalizarea qi globalizarea tuturor aspectelor vie{ii;o integrarea european[ qi o mobilitate accentuati a cetS]enilor la nivelul U.E.,
cu consecin{e in planul multiculturalismului gi rasismului;o schimbdri de valori, deplasare de la solidaritate la autonomie qi individua-
lism;o schimbiri ale structurilor familiale la nivelul cuplurilor;. expectan{d mai mare de viaf[ qi, in consecinld, o popula]ie imbitrAnitd;r schimbiri in strucfura muncii, a profesiilor;
l4 | oiOactica biologiei. Teorie $i aplicatii
care sa sprijine cu adeveratriara pnr atd, profesional[ qi
imiurea de-a lungul intregii
m eoucativ, cultural qi politicr conrurate. In ultimii ani, intit la nivelul sistemelor dertice. in majoritatea ldrilornsionat. plin de contradicfii,apnmate qi aciiunile cores-
t sisremelor educalionale de ari- adt in ceea ce privegtemui indir idual. ,,Instruirea qiu reprezinta un scop in sine.r personalitdlii" (M. Ionescu;
arlapmrii invdtAmentului larane. pnntr-o mare mobilitatel a inr aprii, a metodelor giionarea educatorilor drept ceai o moderni zare a invllbm6n-t angajeazd zeci de rnii de
adrel or didactice, manifestdn-hmcpe de evolutiile sociale,
iltoareie fenomene cu impactcial tGreen Paper, 2000 citat
elor r ielii;a cetSlenilor la nivelul U.E.,
asismului;E la autonomie qi individua-
plurilor:r populalie imbdffanitd;
explozie informalionald, progres rapid al tehnologiilor informationale 9i
impactul lor asupra tuturor aspectelor vielii;crescdndd complexitate a abilitdtrilor necesare la locul de muncd;
o standarde ridicate de via!6, pe de o parte, o ,flou[" sdrbcie, pe de altd parte;
. cre$terea timpului liber etc.
La nivel european s-au lEcut progrese insemnate in aceast[ direc(ie, iarinv[{6mdntul romdnesc incearcd sb lind pasul. Pentru realizarea acestui deziderut,
devine o prioritate nu doar armonizarea legislaiiei romdneqti cu cea promovatb la niveleuropean, ci qi identificarea unor criterii gi standarde comune care sd confere calitate
intregului fenomen. Oblinerea calitdlii in desfrgurarea programelor educafionale
oferite in cadrul invS!6m6ntu1ui preuniversitar este un proces pe termen lung care
necesitb o planificare qi o organizare atent6.
Asigurarea cqlitdlii ln educalie este un proces lung qi complex care trebuie siconstituie o prioritate atdt pentru factorii decizionali, c6t gi pentru cei responsabili cu
implementarea gi aplicarea politicilor educalionale. Managementul calitdtril este un act
de cultur6. In aceastd epocd a cunoa;terii, a informafiei, qcoala devine o component6
hot6rfltoare a culturii na(ionale, urmbrind prin tot ceea ce face sporirea calit[Iii vietiioamenilor.
1.2. Progrese actuale ale $tiinfelor biologice
Lumea in care tr[im devine din ce in ce ma^i complexl qi mai complicatidatorit[ multiplelor transformdri pe care le parcurge. In prezent, asistlm la veritabilerevolu{ii tehnologice, economice, culturale, sociale, axiologice qi chiar demografice.
Se spune cd triiim in'mijlocul unor ere de concuren\d: Era geneticii, Era informaticii Si
Era tehnologiei. Noile descoperiri ale qtiin{ei qi tehnicii, globalizarea, redefinirea
valorilor, apariliaunor noi state pe hafta lumii, cregterea populaliei in condiliile in care
resursele rimAn relativ limitate, rnigrafia forfei de munc6 etc. sunt doar cdteva dinproblemele cu care se confruntd societatea contemporani. In acest context, fiin{auman[ este intr-un permanent proces de cdutare a propriei identitdti. Este clar c6,
biologic, Homo sapiens sapiens a rdmas neschimbat. Dar spiritual? Dar social? Totmai des ne intrebdm dacl qcoala zilelor noastre reuqeqte s6 faci fa
Folosirea biotehnologiilor, pe scar[ largi, duce la solu]ii pentru rezolvareacrizei alimentare, spre exemplu: clonarea plantelor gi animaleloi gi seleclia unorvariet[{i cu performan{e superioare, fotosintei a artifrciald, sinteza de pioteine vegetaleprin tehnici de recombinare geneticl etc. Este cunoscut faptul cd tot piin biotehnilogiiau mai fost produse: interferonul, antibiotice, acizi organici, hormoni de cregtJrepentru indushia farmaceutici etc.
in ultimii ani, in cadrul qtiin(elor biomedicale s-au inregistrat progrese deexceptie: amprenta genomic[, diferite tipuri de muta{ii, descoperiria virusululHIV cedeterminl SIDA, progrese in studiul cancerului etc. Menlionam un succes de dat6recentd (2015), 9i anume descoperirea vaccinului hepatitei virale C. Rezultateleaplic[rii vaccinului sunt spectaculoase, vindec[rile peisoanelor care aveau virusulhepatitei c sunt cu $anse foarte mari de vindecare, in toate lirile.
Ingineria geneticd constituie un domeniu de activitate actual, dar qi cu im-portanf[ pentru viitor in medicinl, farmacie, silviculturi, agriculturl, industriachimic5, alimentard etc. in acest sens au fost oblinute plante gi animale cu trisdturinoi, soiuri de plante qi rase de animale cu trdsituri ameliorative, s-au sintetizat artificialgene gi s-a indus transferul interspecific al genelor. Tr[im speranta terapiei genetice, decorectare a genelor defecte din celule gi de vindecare a bolilor determinate de acestea.
Descoperirile ulterioare ale geneticii, mai ales in domeniul molecular, conside-tate ca fiind cele mai fascinante rcalizbri ale acestui secol, vor aduce tot mai mult6lumini in microuniversul biologic al omului. Din punct Je vedere functional, insd,acesta se modeleazd prin diferentierea gi specializarea diferitelor tipuri de semnalegare apar in procesul comuniclrii cu mediul inconjurdtor. Aceste semnaleinformafionale interfereazd cu retelele neuronale devenind elemente ale sistemuluipsihic, care la rdndul lor devin mecanisme opera(ionale pentru achiziliile ulterioare(I. Nicola, 2004, p. 94).
Problema relaliei dintre ereditate qi mediu este extrem de complexi, cu at6t maimult daci ne referim la ereditatea umand. Cercetlrile privind erediatea umand au oistorie relativ scurtd gi o specificitate aparte (date fiind limitele etice ale experimentelorgenetice). Din motive etice, religioase qi socio-economice la oameni n, pot fr realizateexperien(e de naturd genetic[ gi urmdrirea renitatelor hibridizarii intre diferitelevariante, ca gi in cazul geneticii vegetale qi animale. Poate fi ins6 analizatl transmi-terea de caracteristici ereditare in cantl unor cdsitorii. incheierea in februarie 2001 acelui mai ambi{ios proiect gtiin{ific interna{ional din ultimii 50 de ani - proiectulgenomului uman - a insemnat o pitrundere ftrI precedent in aspectele cele mai intimeale ereditdlii umane, dezviluindu-se faptul ca cJi 46 de cromoiomi umani adipostescaproximativ 40.000 de gene, dintre care unele sunt cunoscute in cele mai intimeaspecte, deoarece li s-a stabilit secventa complet[ debaze azotate.
Avdnd in vedere datele prezentate la lansarea programului, de citre InstitutulNalional de Sdndtate (NIH) qi Departamentul Energlei loou; din statele Unite,urmitoarele elemente au apErut ca fiind remarcabile:
era necesar un efort de cercetare la nivel mondial;s-a stabilit ca obiectiv analiza structurii ADN-ului uman gi localizarea unuiset estimativ de 100 gene;
l6 | oiOactica biologiei. Teorie gi aplicafii
s-a aprecrat cia altor organilbiomedical&proiectul ar pboli transmiscel va int-lueracestora:
ar putea crea cva instrui cera
va necesita o 1
proiectul r-a rde centre.
De cAwa timp. s-de gene, care au labadpublicate dou[ rapoarterespectiv 26.000). dar trezerva de gene a tiinpi
importanla srudio
studii indicdnd fapnrl tintergrup, lucru contlrnrealizate in cadrul Pror
europeni (caucazieni) r
intergrup este cuprinsl iintervalul 68,9-87.8021
2001).Pentru psihologir
studiul diferenfelor intein literatura de
Caspi (1998) care a ar
nalitate in progresie ofundamentale:
- Care sunt origt
- Ce std lo ba:a
- Care sunt mecl
De cele mai mdnesatisfdcStoare. Un e
ereditalii. Studiile de
molecularS, pot oferi d
despre originile acesu
trebui luat in calcul gi r
a unor trlsituri de per
rezlltanta influenlei n(O. Benga,2001, p. 92
invSldmdntul bb
solulii pentru rezolvareaimalelor gi selectia unorneza de proteine vegetaleil ci tot prin biotehnologiiaki. hormoni de cregtere
u inregistrat progrese denperirea virusului HIV ce
inam un succes de datd'tei firale C. Rezultatelenelor care aveau virusulritre.
de actual, dar qi cu im-r{ agriculturI, industriaE gi animale cu trisdturiye. s-au sintetizat artificialrmga teropiei genetice, der determinate de acestea.miul molecular, conside-vor aduce tot mai multl
e vedere funcfional, insd,ritelor tipuri de semnaleirritor. Aceste semnaleI elemente ale sistemului;ntru achizitiile ulterioare
ide complex6, cu atdt maid ereditatea umand au ob etice ale experimentelormmeni nu pot fr realizatebridizerii intre diferitelefi insa analizatd, transmi-derea in februarie 2001 atii 50 de ani - Proiectulaspectele cele mai intimemomi umani ad6postescrctrte in cele mai intimerate.mului, de cltre InstitutulDOE) din Statele Unite,
rrmafl $i localizarea unui
s-a apreciat cd descifrarea qi segmentarea genomului uman, in paralel cu cea
a altor organisme, se va constitui intr-un sistem de referin
Cunoqtin{ele despre bazele genetice ale proceselor nervoase sunt inc6 in faza deacumulare, dar sunt deja unele date relevante, referitoare la controlul dezvoltlrii,arhitecturii gi conexiunilor intracerebrale, precum gi la modul in care componentelemoleculare ale creierului ajung la sistemele de semnalizare. Studiile moleculare auajuns deja la dezvdluirea functiilor cerebrale integrate care stau labazaproceselor deinvdtare gi memorare. in momentul de fa!E, situa{ia cercetirii se afl[ mai mult lanivelul posibilitSlilor pe care le avem gi mai pulin la nivelul achiziiiilor. Dar eareprezint[ un rnoment care anun!5 pltrunderi spectaculoase, in urmdtoarele decade, indescifrarea acestui miraculos component al corpului omenesc. Psihogenetica va fi cucertitudine gtiin{a celui de al treilea mileniu al existen{ei noastre dupl -ristos.
Pentru o documentare de detaliu asupra progreselor neurogeneticii qi psihoge-neticii, recomanddm cu c6ldur6 cartea profesorului Lucian Gavrild (2005), wrurog"-neticd- Psihogeneticd. Geneticd psihiatricd,Editura Economic[, Bucuregti.
In fine, ar trebui sd subliniem cd, dispoziliile native nu sunt elem.ente fixe,invariabile. Ele se .schimbd necontenit sub influenla mediului si, mai ales, subinfluenla educaliei. Datele ereditare se perfeclioneazd prin exercilii, prin activitate.Dacd nu sunt create insd condi\iile pentru exersarea acestora, intregul tablou aldezvoltdrii ya avel de suferit.
:_I+-
I orri^ ^-I
1....--..._.-
Sarcind de muncd tn echine
Prezenta\i, in cadrul unor activitdti metodice-aplicative, descoperiri de v6rfdin domeniul Psihogeneticii qi implica{iile lor in societatea contemporand.Exprimafi-vd pirerile proprii, realizdndun inventar al acestora.
Bionica, disciplinl de granilS intre biologie, chimie, fizicd gi tehnicd, a realizatmodele tehnice qi tehnologice dupd modeleie oferite de naturd, de exemplu creierulomului pentru calculatoare, re{elele neuronale pentru re}elele de automatizareelectronice qi cibemetice, mamiferul liliac pentru radare etc.
Academicianul Alexandru T. Bogdan introduce, pentru prima datd in literaturade specialitate, conceptul de Sdndtate integratd q mediului intr-o lume glohalizatd(integrated Environment Health in a Globalized World), ca fiind o sdnitate olimpic6, os5ndtate multidimensionatS, globald, integrativS, o s[ndtate a oamenilor, a plantelor, aanimalelor, a apei qi a p5m6ntului, pentru un mediu slndtos. in acest context acade-micianul A.T. Bogdanlanseazd provocarea: ,,S[ndtatea integrati a mediului in rela]iecu biosecuritatea agroalimentard (pe lanlur trofic: aer - apd - sol - planti - animai -aliment - om)" (2011).
Am incercat sd reddm in schema urmdtoare rela\ia: Om - Societate - Tehnologie -Educalie sub forma unui circuit inchis, evidenliind leg[tura reversibild Om - Tehnoiogie,cu implicaliile evidente la nivelul societdtii gi educatiei. Tehnologia produce ,,u, f.Idetrezire la o noud viald", o redescoperire a propriei munci, a ijealurilor, aspira{iilor,nevoilor sau aptitudinilor.
l8 | Didactica biologiei. Teorie si apticatii
'Fq
Prosrese rlirnsecolului al \lX-Ia:nai tdrziu Re-g,i:,i I:egnuri, adiugi:.i*s
Stabilirea sislstructurali (or-uaniz
iulard) 9i modul de ringhilire gi digestia
Sd ne oprim..riginea extraterestrurile superioare al
rdentificarea intr-unpe fundurile lacunirabiotic[ a vieqii. ap
t-rrgoflici, descoperrsinteza ulterioara a .
Sarcind de rt
Comentali uplificali.
,,Se incearciconsumatoruluinanotehnolosie.ochii nogtri niciegalS mdsura ac'
legate de educalmersul omenirii."distrugere, aton,
sporite, congtiertrebuie depagite
invd{5nr6ni':.
{
mt ince in faza detrolul dezvoltdrii,are componenteleile moleculare auEza proceselor deatla mai mult la
:hiziliilor. Dar eafioarele decade, inrsenetica va fi cur Cnstos.ryericii qi psihoge-t1005), Neuroge-eiti.rnt elemente fixe,i. rrtai oles, subii. prin qctivitate.
nregul tablou al
tehnicd, a rcalizate-remplu creierulde automatizare
data in literafuralume globalizatdftate olimpice, olor. a plantelor, ast context acade-rdiului in relafierlanta - animal -
rre - Tehnologie -Ont - Tehnologie,roduce ,,un fel denlor. aspirafiilor,
. Figura nr. I.1. Relalia om - societate - tehnologie - educalie
Progrese qtiinlifice au fost realtzate qi in Sistematica vieluitoarelor. La mijloculsecolului al XIX-lea, regnurilor vegetal gi animal li s-au ad6ugat Regnul Protista gi
mai tdrzil Regnul Procariota.ln anii '70 a fost propus sistemul de clasificare cu cinciregnuri, adSugAndu-se la cele menlionate anterior qi Regnul Fungi.
Stabilirea sistemului de clasificare cu cinci regnuri a avut la bazd otganizarea
structural[ (organizarea celular[ procariot6, eucarioti unicelularS, eucariotd plurice-lularb) gi modul de nutrilie (respectiv fotosinteza caracteristicd plantelor, ingestia - prininghilire gi digestia - tipicd animalelor, absorblia specifici fungilor).
Sh ne oprim gi asupra noutdlilor din domeniul Evolulionismului, legate de
originea extraterestrd a vie{ii - descoperirea unei suge bacteriene recoltate din stra-
turile superioare ale atmosferei, care ar putea fi de origine extraterestr6 (2000),
identificarea intr-un meteorit a unei bacterii mobile de tipul celor ce triiesc pe Terra,
pe fundurile lacurilor qi care acumuleazh cristale de magnetit (2001). Privind origineaabioticd a vielii, apar noutSli privind ipoteza sintezei anorganice a primilor compuqi
organici, descoperirea acizllor peptid-nucleici ce ar fi putut servi ca model pentru
sinteza ulterioard a ARN.
Sarcind de reflectie, autorefleclie si analizd
Comenta{i urmStoarea afirmalie. ArgumentaJi p[rerile dvs.
plificali.,,Se incearch sd se stabileasci, sI se clarifice chiar, pozilia producdtorului Si
consumatorului de gtiin{d qi tehnologie. Se vorbegte, in zilele noastre, chiar de
nanotehnologie. Subliniem ci tehnologiile sunt pe cale sd provoace chiar sub
ochii noqtri nici mai mult, nici mai pulin decAt o revolulie, una care afecteazdinegalS rnf,surA activitAlile legate de produclie qi activitatea profesionalS gi pe cele
legate de educa{ie gi pregdtire prof-esionald. Ne punem intrebarea: Spre ce va fimersul omenirii; ordine, progres, inlelepciune sau hazard, stagnare, iralionalitate,distrugere, atomizure? Produciitorul de qtiin{a qi tehnic6 are responsabilitdtisporite, congtientizAnd c5 sunt nigte praguri de investi(ie qi aplicativitate care nu
trebuie depdgite. in caz contrar se vorbeqte de deziluzl| deceplii sau chiar
invdtdm6ntul biologic rom6nesc intre teorie gi practicd *- abordare sinteticd I , nI
Exem-
rpenri de vdrf;trntemporanS.
