Dimensiunea Etica a Managementului

8/9/2019 Dimensiunea Etica a Managementului

1/10

Dimensiunea etica a

managementului

A controlat : Samoteeva Raisa

A efectuat : Margineanu Valeria 3Fb-21


2/10

1. Principii generale ale managementuluicercetarii stiintifice

Principiile generale ale managementului cercetarii stiintifice sunt rezultatul impactului unor cerinte cu

caracter general cu aspectele cele mai importante ale continutului si conditiilor de munca din cercetareastiintifica. Ele s-au cristalizat treptat printr-o laborioasa experienta si actiune de sintetizare si de generalizarea elementelor esentiale, comune cercetarii, privita ca unitate intreaga. Aceste principii sunt:

a. Principiul compatibilitatii dintre mecanismele (mijloacele,instrumentele etc.) de realizare amanagementului si caracteris-ticile generale, interne ale cercetarii stiintifice

una si permanenta compatibilitate intre cele doua laturi mentionate se cer realizate intr-o dubla ipostaza, atatstatic, in fiecare moment, cat si intr-o ipostaza dinamica, in sensul ca tendintele din sfera activitatii decercetare, fie ca sunt pozitive sau negative, trebuie sa-si gaseasca reflectarea in sfera managementului, amijloacelor si instrumentelor de realizare, a combinatiilor dintre acestea.

!rice incompatibilitate care se observa, c"iar sub forma incipienta, a neconcordantelor marunte conduce ladisfunctionalitati care afecteaza cel mai adesea eficienta economica, atat in ec"ipa, in institutul de cercetare,la scara ramurii cercetare-dezvoltare, cat si la beneficiarii cercetarii stiintifice.

b. Principiul managementului participativ

Participarea individului la actul de management tinde sa devina un principiu mai larg in multe domenii sisectoare de activitate. #n cercetarea stiintifica principiul participarii s-a impus mai mult si mai timpuriu,intrucat cercetatorii pot sa influenteze, sa determine eficienta muncii in proportii mult mai mari decat in cazulmuncii fizice si al muncii intelectuale obisnuite.

$iecare cercetator privit separat are datele sale particulare native, ca si cele de pregatire, de vointa, deexperienta. Acestea il obliga sa realizeze intr-un anumit fel etapele cercetarii unei teme, sa le respecte rigurossi cu consumuri proprii de timp, dupa cum alt cercetator, cu experienta mai mare, cu simt de observatie si deintuitie mai ridicat, cu o mai buna stapanire a metodelor de cercetare, poate sa realizeze etapele cercetarii intr-un mod aparte, cu timpi mult mai mici si cu rezultate superioare. %aca privim acum principiul participarii lamunca in ec"ipa de cercetare, efectele sale benefice pot fi miraculoase. &om vedea toate acestea in parteafinala a capitolului.

%in aceste caracteristici, participarea cercetatorului la managementul cercetarii stiintifice se realizeaza nunumai in procesul muncii propriu-zise, ci pe toate treptele ierar"ice in ec"ipa, in institutul (centrul) de

cercetare, ca si la nivelul economiei nationale. %e exemplu, oamenii de stiinta si cercetatorii care decidasupra directiilor dezvoltarii stiintei participa alaturi de organisme guvernamentale specializate la formulareapoliticii stiintei si buna corelare a acesteia cu strategia de dezvoltare economica si sociala.

c. Principiul motivarii cercetatorilor si personalului auxiliar

din cercetarea stiintifica

'


3/10

Atragerea valorilor si stabilizarea acestora in cercetarea stiintifica (in ec"ipa, in institut) si asigurareaeficientei cercetarii stiintifice depind covarsitor de motivatia cercetatorului. otivatia presupune cumulareapregatirii, vocatiei si c"emarii, a capacitatii de vointa (renuntare la multe placeri ale vietii), cu stimulentecorespunzatoare privind o buna remunerare, o buna stabilire si crestere a salariului de baza, o bunacointeresare la rezultate, o benefica participare la distribuirea profitului, precum si cu posibilitatea cumparariide actiuni, de obtinerea unor procente din drepturile de brevetare si de vanzare a acestora etc.

d. Principiul eficientei

Principiul eficientei - care sintetizeaza toate principiile precedente - este functia - scop a oricarei cercetaristiintifice. Eficienta este un principiu general pentru toate tipurile de cercetare stiintifica (fundamentala,aplicativa si de dezvoltare). %ar acest principiu se promoveaza si se realizeaza intr-un mod specific, particularpentru fiecare dintre tipurile cercetarii stiintifice.

Principiul eficientei presupune luarea in considerare atat a eficientei interne (c"eltuieli, venituri, beneficii), incadrul ec"ipei sau al institutului, cat si a eficienteiexterne, adica a efectelor, a costurilor si profitului ce seobtin de la beneficiari (agenti producatori, alti agenti, cetatenii in calitate de consumatori). *

%in acest punct de vedere, principiul eficientei nu poate fi abordat doar sub aspect financiar ingust, carentabilitate (foarte importanta si c"iar decisiva), ci si sub aspectul orizontului mediu si lung, din perspectivaameliorarii vietii pe pamant si a protectiei mediului ambiant, a conservarii si ameliorarii calitatii lui, a apei, aaerului si a solului.

Managementul eticii, +ca una dintre disciplinele managementului, se ocupa de elaborarea acelorinstrumente de conducere care contribuie la dezvoltarea etica a unei organizatii precum si a acelor metodecare pot fi utilizate spre a determina n ce directie ar trebui sa se dezvolte organizatiile. anagementul eticpresupune descrierea si analiza situatiei etice curente, determinarea situatiei dezirabile si decizia asupramasurilor care trebuie luate pentru a o atinge, n perfecta concordanta cu celelalte forme de management.anagementul etic e rezultatul impregnarii tot mai vizibile a organizatiilor cu responsabilitate+, privita nsa

nu ca un element de decor, ci ca o +conditie indispensabila a existentei lor+. #ar o organizatie demonstreazaresponsabilitate morala atunci cnd si subordoneaza interesele interesului societatii./0

1n opinia lui 2onald 3eurissen, managementul etic urmareste mbunatatirea proceselor decizionale, aprocedurilor si structurilor organizationale, n asa fel nct activitatile organizatiei sa fie ct mai mult legatede principiile etice. #nstrumentele utilizate sunt codurile etice, auditul etic si alte +strategii+ de conducere aorganizatiei pe calea respectarii moralitatii.40

%upa %onald enzel, managementul etic nu consta n controlul si penalizarea comportamentuluipersonalului sau n reflectia asupra eticii locului de munca. El e mai degraba ansamblul actiunilor ntreprinsede manageri pentru a stimula o constiinta si sensibilitate etice care sa patrunda n toate aspectele activitatii

organizatiilor. El e, pe scurt, promovarea si mentinerea unei puternice culturi etice la locul de munca.0

1ntrebarea care s-ar putea pune acum ar fi: dat fiind ca definitiile managementului etic variaza, ceforme poate mbraca acesta5 Experienta n materie e de scurta durata (doua-trei decenii), dar cu toate acesteaau fost propuse mai multe modele ale +progresului etic al organizatiilor+. Parerile sunt diverse si n acest caz,desi exista suficiente puncte de convergenta. 6nii autori vorbesc de patru stadii n evolutia managementuluietic: stadiul initial al constientizariietice, dupa care urmeaza stadiulrationariietice (proceduri si criterii deluare a deciziilor), apoi stadiul actiuniisi, n fine, stadiul lidership-ului etic (promovarea unei angajari si

7
http://www.scritube.com/management/Managementul-etic-al-organizat16416111823.php#_ftn6http://www.scritube.com/management/Managementul-etic-al-organizat16416111823.php#_ftn7http://www.scritube.com/management/Managementul-etic-al-organizat16416111823.php#_ftn8http://www.scritube.com/management/Managementul-etic-al-organizat16416111823.php#_ftn7http://www.scritube.com/management/Managementul-etic-al-organizat16416111823.php#_ftn8http://www.scritube.com/management/Managementul-etic-al-organizat16416111823.php#_ftn6


4/10

culturi etice). Altii neaga ideea de evolutie si prefera o abordare compre"ensiva, cu strategii diverse care secompleteaza reciproc.

2. Evolutia si tipologia managementului

etic. %. enzel, de exemplu, considera ca pentru a construi +organizatii ale integritatii+ suntem obligati sane bazam pe managementul eticii care poate cunoaste patru tipuri de abordare strategica. Prima e strategiabazata pe conformitate(compliance), adica pe formularea si impunerea regulilor etice n organizatie. A douaeste strategia includerii ncost, o viziune care trateaza actiunile neetice ca pe un factor de cost ce trebuieredus, minimizat sau eliminat. A treia e strategia nvatarii, n care accentul e pus pe procesele de training eticsi asimilare de dispozitii etice. 1n fine, a patra e strategia crearii unei culturiorganizationalede naturamorala8 aceasta e considerata cea mai promitatoare dintre toate, presupunndu-le totodata. #nteresanta e silista +instrumentelor aflate la dispozitia managerilor eticii+, instrumente cu ajutorul carora s-ar putea construiorganizatii ale integritatii8 prin verificarea empirica a acestei liste, autorul realizeaza o analiza a starii de fapta managementului etic n mai multe organizatii ale administratiei publice din 96A. Aceste instrumente sunt:

- un colectiv de conducere exemplar sub aspect moral8

- practicarea trainingului etic n organizatie8

- codurile etice8

- juramintele profesionale8

- auditul etic8

- managementul resurselor umane respectnd criteriile etice8

- consilierii morali.

oncluzia cercetarilor empirice ntreprinse a fost aceea ca trainingul etic e considerat metoda cea maiimportanta si ca mijloacele de impunere (semnarea unui juramnt, evaluarea performantelor, penalizarile etc.)sunt de cea mai mica importanta n determinarea personalului sa respecte regulile etice, contrar punctului devedere comun ca mecanismele de impunere si sanctionare sunt cele mai eficiente.

6n alt autor, 2. 3eurisson, vorbeste de patru abordari posibile ale ideii de management etic. Prima e oabordare bazata pe respectarea regulilordin codurile etice. A doua e una formulata n termeni

de valorimorale: angajatii sunt asteptati sa vina cu noi solutii creative la problemele etice, desigur ntr-uncadru normativ preexistent. A treia abordare e n termeni de dialog cu beneficiariiexterni (stakeholders) (i.e.clienti, furnizori si comunitatea) pentru a optimiza relatia morala cu acestia. si a patra e strategia dialoguluisocial, favorita autorului, care poate da raspunsuri n cazurile n care oamenii ajung cu dificultate la ontelegere iar temele etice sunt foarte controversate (e.g. dezbaterile despre energia nucleara, drepturileomului n diferite contexte culturale etc.). 1n aceasta ultima varianta, organizatia si beneficiarii ei externidevin mpreunaresponsabili de rezolvarea adecvata a problemelor, fiind necesara gasirea unor metode de

;


5/10

decizie etica apte sa antreneze si publicul larg, n mod democratic. ele patru abordari sunt privite de autor cafiind complementare, fiecare contribuind la rezultatul final cu un element care celorlalte le lipseste.

6n interesant punct de vedere evolutionist ne prezinta . van &uuren. Acestia pleacade la constatarea facuta de mai multi experti ca +organizatiile cunosc un proces de evolutie n sensul spoririisofisticarii lor n ceea ce priveste managementul performantei etice+.Autorii identifica cinci stadii ale acestuiproces, cinci stadii ale evolutiei managementului etic, fiecare reprezentnd strategia preferata a uneiorganizatii de a gndi managementul vietii sale etice, ncepnd cu situatia n care se ignora total aceastadimensiune si mergnd pna la aceea n care ea e integrata total n ansamblul activitatilor organizatiei. &oirezuma aici acest punct de vedere.

Primul este stadiul imoralitatii(immoral), al ignorarii totale a dimensiunii etice a vietii uneiorganizatii. 1n acest stadiu, organizatiile se comporta de regula imoral si considera ca etica e ceva ce nu lepriveste. 1n cultura organizatiei domina sloganuri cum ar fi +traim ntr-o lume de lupi+ (aluzie la concurentaoarba, care nu are timp de considerente morale), +suprevietuieste cel mai adaptat+ (concurenta nu se face cumanusi morale), +pe baietii cu obraz i gasesti la rnd+ (comportamentul etic e dispretuit), +tot ceea ceconteaza e ratingul (profitul)+ etc. 9e sugereaza astfel ca ceea ce urmarim n afaceri e afacerea, nu etica. #ata

o lozinca pe care o auzim deseori repetata, ca filosofie de viata profesionala, de catre realizatorii posturilorprivate de televiziune romnesti. %ar nu numai: multe firme comerciale ce beneficiaza de un management+auto"ton+ au adoptat aceeasi strategie a capitalismului primitiv. ?rebuie sa recunoastem ca n 2omniaultimului secol problema moralitatii a fost total disjunsa de viata ntreprinderilor si institutiilor. ?oate acesteorganizatii +imorale+ se afla la un nivel precar de integrare a valorilor etice. 9copul unei asemenea organizatiie maximizarea prin orice mijloace a profitului. Punct. 9trategia lor de management etic e, eventual, unamac"iavelica, n sensul ca nu considera necesar sa lege etica de managementul organizatiei. 9au euna utilitarist primitivaprin care se cere luarea mecanica a unor decizii care sunt n beneficiul ct mai multoroameni (aceasta ar nsemna sa maximizezi binele). %e pilda, n aceasta viziune, o crestere generala asalariilor ar fi mai morala dect o crestere a lor doar n functie de performanta sau utilizarea unor mijloaceimorale ar fi justificata daca ar duce la rezultate nalt dezirabile. 1n aceste organizatii exista o lipsa manifesta

de sensibilitate fata de problemele etice si un refuz explicit de a le acorda atentie (+noi nu avemresponsabilitati educative, morale+ - repeta convinsi managerii posturilor noastre private de televiziune). Eisunt imuni la asteptarile etice ale beneficiarilor (plngerile publicului privind violenta filmelor, calitateaprecara si vulgaritatea programelor de divertisment, gustul pentru obscen si morbid, cultivarea scandalului sia subumanului etc.): +folositi telecomanda+ - le raspund ei cinici. +Asta se vinde, asta difuzam+. 1n acesteorganizatii nu exista, practic, un climat etic, dezbateri etice interne, totul fiind subordonat obsesiei profitului(+publicitatea+). @u exista nici un fel de element de management etic, nici macar coduri de etica seriosconcepute. 6n asemenea model rudimentar de pseudo-management etic si are riscurile sale. #storia a aratatca, la un moment dat, consecintele financiare ale imoralitatii pot deveni fatale. aci odata ce publicul si-apierdut ncrederea ntr-un furnizor de servicii, este practic imposibil sa-l mai recstigi. Apoi, poate aparea o

ruptura ntre cultura amorala a organizatiei si preferintele etice ale unei parti a personalului - ceea ce poategenera migratia acestuia sau ramnerea lui ntr-o stare de insatisfactie mocnita. %ar insatisfactia aceastalatenta poate exploda cu prilejul primului scandal public. %upa care urmeaza prabusirea. 2iscul de scandal norganizatiile +imorale+ e extrem de mare. 2elatiile cu beneficiarii nselati pot sa se deterioreze si ele treptatpna la un nivel la care sunt neremediabile, provocnd colapsul organizatiei. Experienta arata ca ignorareasistematica a aspectelor etice ale unei organizatii poate duce treptat la dificultati manageriale majore, c"iar lafalimentul societatii, cum a fost cazul Enron. %ar oare tirajele infime ale ziarelor romnesti nu-si au radacinatot aici5 (Autorul acestei carti nu mai cumpara presa romneasca din momentul n care a avut impresia ca


6/10

e batjocoritde felul incompetent si sfidator n care e scrisa. 1ntr-o zi, doar prima pagina a unui ziar aveaarticole, restul erau reclame. 1n alt ziar, pretins +independent+, se practicau forme indecente de propagandapolitica partizana8 de pilda, redactorul sef si permitea sa scrie: +onventia democrata esteprindefinitiedemocrata+8 din acel moment, un cititor romn care cumpara zilnic respectivele ziare nu le maicumpara si e greu de crezut ca le va mai cumpara vreodata.)

6n stadiu superior al managementului etic este cel reactiv. 1n acest stadiu, managerii si dau seama catrebuie facut ceva pentru a evita riscurile unui comportament neetic. Pentru ei, aceste riscuri sunt reale. %arcompetenta lor etica lipseste total. +Asemenea organizatii au convingerea naiva ca o etalare a angajamentuluimoral (prezenta unui set de valori morale) va crea un context adecvat pentru comportamentul etic. Acesteorganizatii pretind ca sunt etice fara a asigura nsa conformitatea managementului lor la setul stabilit destandarde etice+. Ele au adoptat formal coduri etice dar nu fac nimic cu ele. Aceasta e, n realitate, o probadeincapacitatede a face management etic si de aceea comportamentele imorale prevaleaza n acesteorganizatii. %ar asemenea comportamente ramn de regula nepedepsite pentru ca nu exista o cultura a rauluireprezentat de ele8 e mult mai comod si mai profitabil (n sens egoist) sa le treci cu vederea (+de ce sa-mi facdusmani5+). i se pare ca universitatile romnesti, si n general organizatiile din tara noastra care au adoptatformal coduri etice, se afla n acest stadiu de evolutie manageriala. !rganizatiile aflate n acest stadiu sunt

aparent sensibile la amenintarile venite din partea comportamentelor neetice si si formuleaza, pentru a lepara, standared de comportament, coduri morale. ?otusi, acestea sunt mai degraba formale si ramn doar o"rtie n sertar. @u exista nici o tentativa de a dubla standardele etice cu proceduri de aplicare8 nici nu suntdezvoltate forme de management etic propriu-zis - administratia substituindu-se comitetelor etice, care ramnastfel niste structuri nefunctionale. #ata ce se ntmpla n fapt: obligata de autoritati, conducerea firmeicomanda unei persoane scrierea unui cod etic fara a fi interesata (si fara a sti) sa-l aplice si sa-l dezvolte. Aceapersoana l copiaza, de regula, de la alte organizatii fara a consulta membrii propriei organizatiei saubeneficiarii acesteia. @efiind antrenati n realizarea codului, angajatii nu sunt la curent cu el sau l privescdrept un corp strain, impus arbitrar de conducere. ?entatia de a-l sfida e de aceea mare. !data adoptat, coduletic ar trebui sa fie dezvoltatodata cu acumularea unor experiente noi dar, din pacate, dezvoltarea lui nu semai face (din lipsa de interes si de metode), ea fiind, n cel mai bun caz, un eveniment rar, nicidecum unproces continuu,profesionalizat. @eexistnd oameni cu competente etice n firma, nu exista nici specialistin metode de decizie etica- acele instrumente care ar putea g"ida procesul de modificare a codului ori derezolvare a unor dileme morale ale profesiei respective. anagementul etic n stadiul reactiv avanseazarareori dincolo de crearea codurilor etice, adoptate formal, el fiind n realitate unul de tipul laissez-faire. !bligate sa adopte coduri etice cu care nu stiu ce sa faca, foarte multe organizatii din 2omnia se aflaastazi ntr-un asemenea stadiu incert de evolutie. !rganizatiile reactive sunt minate de obicei de existentaunei prapastii ntre vorbe si fapte. Asta duce treptat la o criza de credibilitate n rndul beneficiarilor. >ipsasigurantei si predictibilitatii genereaza aceeasi lipsa de ncredere (vezi atitudinea publicului larg fata decalitatea nvatamntului romnesc, n ciuda lozincilor oficiale care exalta succesele si +olimpicii+). a siorganizatiile aflate n stadiul imoral, cele aflate n stadiul reactiv sunt foarte sensibile la scandal - usor de

declansat atta vreme ct exista o prapastie ntre standardele etice si comportamentul real.


7/10

standardul n raport cu care compania si masoara propriile performante etice+. odul e aplicat prin masuridisciplinare si penalizari care sunt urmarite de administratie. 9copul managerial e aici acela de a prevenicomportamentul neetic si a elimina costurile legate de el, adica acele comportamente care afecteaza reputatiaorganizatiei cum ar fi scandalurile sau fraudele. 9e stie ca o buna reputatie etica atrage investitorii, atrage siconsumatorii - care sunt tot mai atenti la detaliile etice (de pilda la etic"etarea corecta, caci doresc sa fierespectati) - si i tine n organizatie pe angajatii talentati. !rganizatiile aflate n stadiul de conformitate etica

se angajeaza explicitn reglementarea vietii etice si n eradicarea comportementului neetic. Ele si revizuiescperiodic codul etic pentru a-l adapta la circumstante. Pentru a fi eficace, acest cod trebuie sa fie completat deexistenta unei functii manageriale care sa dirijeze procesul de respectare a lui. Aceasta poate fi asigurata deun +birou etic+ sau +birou de conformitate+ (compliance office). Procesul managerial poate fi c"iar maicomplex si sa includa auditarea eticasi raportarea publicaperiodica a performantei etice a organizatiei.%ezavantajul e ca standardele etice ale organizatiei sunt impuse din exterior, ceea ce diminueaza autonomiamorala si responsabilitatea personalului. Acest tip de management prezinta riscul birocratizarii(nmultiriiartificiale a regulilor si obsesia impunerii lor prin penalizari). Asa se face ca n asemenea coduri etice gasimun capitol substantial de sanctiuni administrative, c"iar penale, iar functiile comitetelor etice sunt reduse launa singura: rezolvarea litigiilor (vezi legile romnesti care reglementeaza aceasta materie). Pasul urmator artrebui sa depaseasca aceasta heteronomie.

9tadiul integritatiietice e acela care asigura tocmai o internalizare a valorilor si standardelor etice. 1nloc sa se urmareasca impunerea lor din afara, se urmareste angajarea subiectiva a personalului n raport cu omultime de valori care sunt specifice organizatiei si ajung sa o defineasca (+integritatea+ organizatiei). !datacu aceasta se intra n domeniul special - care cere o competenta manageriala aparte - a +formarii valorilor siangajarii valorice+ ntr-o organizatie. 9copul acesteia e acum nu numai profitul, ci si ridicarea niveluluiperformantei etice, dar nu att prin penalizarea comportamentului neetic, ct prin ncurajareacomportamentului etic. !rganizatiile se angajeaza pe acest drum atunci cnd realizeaza ca +performanta eticaare o importanta strategica si e un factor favorizant n competitie+. 9trategia manageriala specifica acestuistadiu este una care +faciliteaza internalizarea standardelor etice n toti membrii organizatiei+. ! asemeneastrategie ncepe cu o diagnoza cuprinzatoare a culturii etice a organizatiei8 ea promoveaza discutareaaspectelor etice ale vietii organizatiei si considera ca modelul pe care-l ofera liderii morali este "otartor.$ormarea de oameni capabili sa ia decizii etice n cunostinta de cauza (trainingul lor pe +metode de decizieetica+) precum si accentul pus pe recompensa, nu pe penalizare, sunt de asemenea caracteristici aleorganizatiilor aflate n acest stadiu de evolutie. #nternalizarea valorilor are ca efect faptul ca angajatii ausarcina si capacitatea de a face management etic la locul fiecaruia de munca. 1n timp, are astfel loc o profundatransformare n cultura organizationala - semn a ceea ce autorii numesc un +management transformational+.

1n fine, stadiul alinierii totalee caracterizat printr-o integrare a eticii n scopul, misiunea si telurileparticulare ale organizatiei. +Etica nu mai e privita ca unul dintre aspectele organizatiei care trebuie si elcondus, ci ca o parte integranta a organizatiei fara de care aceasta nu poate sa-si ndeplineasca scopul si

misiunea+. omportementul etic e considerat ca avnd o importanta strategica iar comportamentul neetic eprivit nu doar ca o amenintare la succesul afacerilor, ci ca o subminare a c"iar ratiunii ei de a fi. 9copulmanagementului etic e de a consolida morala ca parteesentialaa culturii si scopului organizatiei. %e pilda,etica e recunoscuta n acest stadiu ca parte esentiala a lumii afacerilor. !rganizatia si va crea, desigur, si ofunctie manageriala specifica (un director cu probleme de etica), precum si un comitet de etica, dar specificulei consta n aceea ca totimanagerii organizatiei trebuie sa joace un rol n acest proces, adica trebuie saintegreze etica n structura propriului lor management. 2esponsibilitatea manageriala pentru etica nu mai elimitata la o functie etica speciala, ci e dispersata n ntreaga organizatie si la toate nivelurile ei manageriale.

/


8/10

omunicarea devine un instrument managerial important att n interior ct si n raport cu beneficiarii externifata de care organizatia e responsabila. ! asemenea organizatie nu se va concentra pe pedepsireacomportamentelor neetice, nici pe recompensarea celor etice, ci pe celebrarea eroilororganizatiei, acelepersonalitati ale domeniului care ntrupeaza viziunea, scopul si angajamentele morale ale organizatiei.Angajarea etica devine o a doua natura a membrilor ei.

Aceasta descriere a celor cinci stadii ale evolutiei managementului etic de catre 2ossou= si van&uuren poate reprezenta un instrument euristic util n efortul de constientizare a diferentelor care exista ntremanagementul etic din diverse organizatii si n ncercarea de a sc"ita o directie n evolutia acestuia. 1n felulacesta ne putem localiza mai usor si putem banui ce ne asteapta. #ata si o sinteza tabelara facuta de cei doiautori:

Stadiul

imoral

Stadiul

reactiv

Stadiul de

conformitat

e

Stadiul

integritatii

Stadiul alinierii totale

Natura

acestor

fae

onduitaneetica e o

buna afacere.

9copulafacerii eafacerea, nuetica.


9/10

etice.

Strategia

de

managem

ent etic

! orientaremac"iavelicanegndnevoiadeciziiloretice.

@ici opreocuparepentrubeneficiari.

@ici ostrategie demanagementetic.

anagementetic detip laissez-faire.

#ncapacitateade a facemanagementetic autentic.

&alorile eticealeorganizatieisunt simplevorbe pe"rtie.

anagementetic de tiptranzactional(comportamentul neetic e un costce trebuieredus).

od etic clar sicuprinzator.

9e folosescsisteme demanagementetic.

9e pedepsestecomportamentulneetic.

anagementetic de tiptransformational.

#mplicareabeneficiarilor.

Prevaleaza+discutiile+etice.

$unctii sisisteme demanagementetic de nalt

nivel.

anagerii aucompetentaetica.

?oti suntresponsabilidemanagementul etic.

$unctiaeticaC birouleticactioneazaca o+crma+.

9untcelebratieroii etici si

suntpovestitepovestimorale.

Eliminareadiscrepantelor dintrevalorilemorale sicomportament.

"rovocari

si riscuri

viitoare

onsecintelefinanciare aleimoralitatiidevin denesuportat.

%iscrepantatot mai marentre valorile

personale siceleorganizationale.

lientii au unsentiment de

9ensibilitatela scandaluletic.

2eputatiaetica scazutaaorganizatiei.

Probleme decredibilitatecu clientii.

entalitatea+ceea ce nu einterzis, epermis+.

9ufocarea prinreguli impusedin afara aautonomiei si

responsabilitatiipersonale.

Proliferarearegulilor etice,birocratizarea.

Autonomiamorala duce ladizidentamorala.

>iderii puternicisubmineazamecanismuletic.

>ipsa uneiidentitati eticecare afecteazafaza integritatii.

AutomultumireC

arogantaetica.

>axitatemorala.

@eglijareaformariietice a noilorangajati.

>ipsa decoordonaren


10/10

alienare. managementul etic.

?oate temele cursului de fata sunt teme specifice acestei noi discipline - managementul etic. Evident, maiexista si alte teme interesante iar structura unui asemenea curs va varia dupa autor. %ar mi se pare sigur ca ne

aflam n fata aparitiei unei noi discipline care va crea o profesie noua si atragatoare, aceea de director cuproblemele eticeale unei organizatii, profesie ce va presupune nu numai pricepere manageriala, ci sicompetente speciale n domeniul moral. Acesta va coordona, cu ajutorul unui omitet de etica format dinoameni dublu-specializati,programele eticeale organizatiei.

D

Documents

Dimensiunea Etica a Managementului