Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
Directorate-General for Communication
PUBLIC OPINION MONITORING UNIT
Brussels, October 2014
Studiu postelectoral 2014
ALEGERILE EUROPENE DIN 2014
SINTEZĂ ANALITICĂ
Aria de acoperire: UE-28
Populație: 27 331 de europeni având vârsta legală pentru a se
prezenta la vot (minimum 18 ani/minimum 16 ani în
Austria)
Metodologie: față în față (CAPI)
Ancheta de teren: 30 mai-27 iunie 2014, efectuată de TNS opinion
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3
I. PARTICIPAREA LA VOT .......................................................................................... 18
II. VOTAREA ................................................................................................................... 21
III. ABŢINEREA DE LA VOT .......................................................................................... 31
IV. ATITUDINI PRIVIND EUROPA ................................................................................ 38
V. INTERES PENTRU ALEGERILE EUROPENE ŞI POLITICĂ ÎN GENERAL ........ 63
VI. INFORMAȚII ȘI EXPUNEREA LA O CAMPANIE ................................................. 75
Unitatea de monitorizare a opiniei publice
Jacques Nancy +32 2 284 24 85
mailto:[email protected]
2
Aviz cititorilor
Prezentul sondaj a fost realizat în cadrul contractului privind seara electorală din 2014 (pe
baza metodologiei utilizate într-un sondaj tradițional efectuat față în față, cum ar fi sondajul
postelectoral din 2009).
Criteriile de ponderare pentru acest sondaj postelectoral sunt sexul, vârsta, regiunea de
reședință, precum și reconstituirea participării la alegerile europene și reconstituirea
voturilor exprimate.
3
INTRODUCERE
Context
Prezentul sondaj a fost efectuat pe teren de către societatea TNS opinion în urma alegerilor
europene din luna mai 2014. Scopul său este de a permite o mai bună înțelegere a motivelor
care i-au determinat pe alegătorii europeni să participe sau să se abțină de la vot cu ocazia
acestor alegeri.
Ca de fiecare dată în acest tip de sondaj, este necesar să se aibă în vedere conjunctura creată
de contextele naționale, europene și internaționale în momentul anchetei de teren.
La fel ca în ultimii șase ani, contextul european în care s-a efectuat acest sondaj al
Parlamentului European este marcat în principal de consecințele crizei monetare, financiare,
economice și sociale.
În plus, în comparație cu alegerile europene din 2009, situația politică din UE a fost marcată
de schimbări politice importante:
Uniunea Europeană are un nou stat membru, Croația.
În urma noutăților introduse de Tratatul de la Lisabona, numărul deputaților în
Parlamentul European a trecut de la 766 la 751.
Pentru prima dată, candidatul la președinția Comisiei Europene a fost propus de către
Consiliul European, în lumina rezultatelor alegerilor europene. Exercitându-și noile
competențe, Parlamentul European l-a ales pe Jean-Claude Juncker la conducerea
Comisiei, la 15 iulie 2014.
În plus, în mai multe state membre, cetățenii au fost, de asemenea, invitați să voteze la
nivel național: au avut loc alegeri simultane în Belgia (alegeri federale și regionale), în
Lituania (alegeri prezidențiale), în Grecia (alegeri locale), în Germania (alegeri locale),
în Irlanda (alegeri locale), în Italia (alegeri provinciale și municipale), în Malta (alegeri
locale) și în Regatul Unit (alegeri locale).
4
CONCLUZIILE PRINCIPALE
1. Participarea la vot:
Rata de participare la alegerile europene din 2014 se ridică la 42,54% (43% în 2009).
Această medie maschează diferențe importante între cele 28 de state membre, care
pot atinge 76,5 puncte procentuale între Belgia (89,6%) și Slovacia (13,1%). Astfel,
se constată o creștere semnificativă a participării în șapte țări, o stabilitate relativă în
șase țări și o scădere a participării în alte 15 țări (în special în majoritatea țărilor care
au aderat la UE în 2004, 2007 și 2013).
2. Motive pentru participare sau neparticipare la vot:
Principalele motivații ale cetățenilor care s-au prezentat la urne sunt, ca în 2009:
pentru a-și îndeplini datoria civică, deoarece votează în mod sistematic, pentru a
susține un partid politic față de care au afinități.
Aceste motive „tradiționale“ sunt urmate imediat de motive specific europene: pentru
a-și demonstra sprijinul față de UE, pentru că „vă simțiți european/ă sau
cetățean/ă al/a UE“, pentru că „puteți schimba lucrurile votând la alegerile
europene“.
În urma intrării în vigoare a dispozițiilor instituționale ale Tratatului de la Lisabona, s-
a introdus un nou punct pe lista propusă respondenților care au votat la 25 mai 2014:
„pentru a influența alegerea președintelui Comisiei Europene“.
În medie, 5% dintre votanți au ales acest punct dintre cele trei răspunsuri pe care le
puteau da ca motiv pentru a se prezenta la vot. Este interesant de observat faptul că în
trei țări această cifră a atins sau a depășit pragul de 10%: în Austria (12%), în
Germania (10%) și în Luxemburg (10%).
În ceea ce privește motivele cel mai des menționate de către abstenționiști, acestea au
drept cauză, ca în 2009, neîncrederea și dezinteresul față de politică în general:
„neîncrederea sau nemulțumirea față de politică în general“, „nu sunt interesat
de politică“, „votul nu are nicio consecință sau votul nu schimbă nimic“.
Trebuie subliniat faptul că dintre motivele de abținere, cele legate de reticența față
de UE nu figurează printre primele răspunsuri: dezinteresul pentru afacerile
europene, nemulțumirea față de PE, absența cunoștințelor privind UE, împotrivirea
față de UE și absența dezbaterilor publice.
5
3. Mizele votului:
Șomajul reprezintă principala miză a votului pentru cetățenii care s-au prezentat la
urne cu ocazia alegerilor europene.
În opinia cetățenilor, a doua miză este creșterea economică.
Imigrația, care se situează pe locul al treilea, înregistrează o creștere semnificativă
la nivelul UE, în comparație cu 2009.
4. Atitudinea față de Uniunea Europeană:
Majoritatea absolută a respondenților consideră că apartenența la UE este un „lucru
bun“.
Continuă să predomine sentimentul de atașament față de aceasta, exprimat de
cetățenii europeni, votanți sau nu.
În plus, majoritatea absolută a cetățenilor europeni se simt „cetățeni ai UE“, cu toate
că acest sentiment a înregistrat o scădere considerabilă în țările cele mai afectate
de criză.
În schimb, se constată că majoritatea cetățenilor europeni consideră că Parlamentul
European nu ia în considerare în mod corespunzător preocupările lor, procent
aflat în creștere în comparație cu 2009.
Încrederea pe care aceștia o manifestă față de instituțiile europene este în
scădere. Ea a scăzut în 15 state membre în comparație cu 2009. Acesta este în mod
deosebit cazul în unele din țările cele mai afectate de criză, cum ar fi Grecia, Spania,
Portugalia și, de asemenea, Franța.
5. Interesul pentru alegerile europene:
Majoritatea absolută a respondenților consideră că „au avut la dispoziție toate
informațiile necesare“ pentru a-și exprima votul la alegeri.
6
6. Expunerea la o campanie:
La fel ca în 2009, amintirea unei „campanii care a încurajat cetățenii să participe
la vot “ a fost testată în rândul cetățenilor europeni. Peste șase cetățeni europeni din
zece își amintesc de ea.
Această medie europeană maschează, totuși, diferențe importante la nivel național,
având în vedere că se constată, în privința acestui aspect, diferențe care pot ajunge la
45 de puncte procentuale între cele 28 de state ale UE (între Suedia: 89% și Belgia:
44%).
7. Tendințele sociodemografice:
Cititorul poate găsi o anexă la această sinteză care conține o analiză sociodemografică
detaliată a câtorva întrebări din sondaj.
Printre principalele tendințe se observă că:
Diferența între prezența la vot a bărbaților și a femeilor crește și atinge 4 puncte.
Aceasta era de 2 puncte în 2009.
La fel ca în 2009, persoanele cu funcție de conducere și lucrătorii independenți
sunt cei mai mobilizați. Se constată, totuși, o creștere a mobilizării studenților și
șomerilor.
Din nou, cea mai ridicată rată de abținere la alegerile europene a fost în rândul
tinerilor (18-24), cu toate că aceștia au atitudinea cea mai pozitivă față de UE.
În ceea ce privește expunerea la o campanie electorală, amintirea acesteia este mai
puțin pregnantă în rândul femeilor, al persoanelor mai puțin educate și al
bărbaților/femeilor casnici/casnice.
7
I. PARTICIPAREA LA VOT
A. Participarea la vot se stabilizează la nivelul UE-28
În final, rata de participare la alegerile europene din 2014 se ridică la 42,54%.
B. La nivel național, participarea este eterogenă1
Diferența observată între țara cu cea mai ridicată rată de participare (Belgia 89,6%, vot obligatoriu și alegeri legislative simultane) și țara cu cea mai redusă rată de
participare (Slovacia 13,1%) este de 76,5 puncte procentuale.
C. Evoluția participării la nivel național2
În comparație cu 2009, se observă o creștere semnificativă a ratei de participare în șapte țări: Lituania (47,3%; +26,3), Grecia (60%; +7,4), Suedia (51,1%; +5,6),
Germania (48,1%; +4,8), România (32,4%; +4,7), Croația (25,24%; +4,43) și Franța
(42,4% + 1,8).
Participarea este stabilă (+/- 1 punct) în șase state membre: Belgia, Austria, Finlanda, Țările de Jos, Regatul Unit și Polonia.
Participarea scade în celelalte state membre, scăderea cea mai acută înregistrându-se în Letonia, cu -23,5 puncte (la 30,2%).
1 Votul este obligatoriu în Belgia, în Luxemburg, în Grecia și în Cipru.
2 În momentul efectuării calculelor, cifrele definitive pentru Finlanda și Regatul Unit nu erau încă finalizate.
3 În comparație cu 2013, în cazul Croației.
8
II. PROFILUL VOTANȚILOR
A. Votanții iau decizia de a se prezenta la urne mai târziu decât în 2009
Momentul în care o persoană ia decizia de a se prezenta la vot se apropie de data
alegerilor.
Majoritatea votanților (45%) declară că întotdeauna au votat astfel. Totuși, acest răspuns înregistrează o scădere de 5 puncte (50% în 2009) în favoarea unei date în
apropierea alegerilor.
Se constată o creștere foarte ușoară a numărului de votanți care declară că s-au decis în lunile (23%, +2), săptămânile (14%, +1), zilele (10%, +1) care au precedat
alegerile, sau în ziua alegerilor (7%, +1).
La nivel național:
Votanții care iau decizia cu câteva luni sau săptămâni înaintea alegerilor sunt cei mai numeroși în Grecia (48%), în Italia (47%), în Irlanda și în Suedia (ambele
43%).
Votanții care iau decizia cu câteva zile înaintea alegerilor sunt cei mai numeroși în Republica Cehă (19%), în Danemarca și în Țările de Jos (ambele 18%), precum și
în Suedia (17%).
B. Motivele votului
Ordinea motivelor invocate rămâne stabilă în comparație cu ceea ce s-a putut
observa în 2009.
Primele motive menționate de votanți sunt „este datoria mea de cetățean“ (41%, -6) și „votez în mod sistematic“ (41%, +1). Următorul este „pentru a susține un partid
politic față de care am afinități“ (22, -2%).
După aceea, sunt menționate trei motive strict europene, și anume:
„sunteți favorabil UE“ (14%, -2); „vă simțiți european/ă“ (13%, =); „puteți schimba lucrurile votând la alegerile europene“ (12%, -7).
Printre răspunsurile care urmează, trebuie subliniate trei evoluții semnificative: scade
numărul persoanelor care consideră că votează pentru „a schimba lucrurile“ (12%, -
7), în timp ce crește numărul persoanele care vizează să-și „exprime dezacordul
față de UE“ (7%, +5) și să-și „exprime dezacordul față de guvernul național“
(10%, +5).
9
C. Mizele votului
În contextul crizei actuale, șomajul (45%, +8) este considerat a fi principala miză a votului.
După aceea, creșterea economică este menționată cel mai des (40%, -1).
Trebuie observat faptul că aceste două puncte se situau pe primul loc și în 2009, însă
ordinea lor s-a inversat în comparație cu 2009.
Imigrația (23%, +7) crește puternic față de 2009.
Viitorul pensiilor rămâne stabil la 22%.
Rolul UE pe scena internațională înregistrează o ușoară scădere (20%, -2).
De remarcat faptul că răspunsurile referitoare la moneda unică cresc cu 5 puncte, la 17%.
Răspunsurile care înregistrează o scădere mai accentuată în comparație cu 2009 sunt: terorismul (7%, - 4) și combaterea schimbărilor climatice (12%, - 4).
La nivel național:
Șomajul este punctul cel mai des menționat în Grecia (73%, +13), în Cipru (67%,
+28), în Spania (66%, +1) și în Italia (65%, +29), țările cele mai afectate de criză.
Creșterea economică este cel mai des menționată în Portugalia (55%, +12),
Letonia (50%, -7) și în Lituania (49% + -5).
Miza privind „imigrația“ crește în 19 state membre, rezultatele dublându-se, de
exemplu în Regatul Unit (42%, +21 în comparație cu 2009), precum și în Franța
(21%, +11).
10
III. PROFILUL ABSTENȚIONIȘTILOR
În final, rata de abținere la alegerile europene din 2014 se ridică la 57,46%.
A. Profilul abstenționiștilor se confirmă în comparație cu 2009
Prezentul studiu evidențiază faptul că aproape un abstenționist din cinci a luat decizia de a se abține în ziua alegerilor.
Pentru a analiza răspunsurile la această întrebare am utilizat clasificarea care rezultă
dintr-o cercetare documentară efectuată în urma alegerilor din 2009. Comparația cu
profilul abstenționiștilor din 2009 arată că există diferențe minore.
1. Abstenționiștii „din principiu”
Aceștia nu votează niciodată. Ei reprezintă 24% dintre abstenționiști și înregistrează
o creștere de două puncte în comparație cu 2009.
2. Abstenționiștii „raționali”
Sunt cei care au luat decizia de a se abține în lunile (18%, ca în 2009), sau în
săptămânile (13%, -2) dinaintea alegerilor. În total, aceștia constituie 31% dintre
abstenționiști (-2).
3. Abstenționiștii„impulsivi”
În total, aceștia reprezintă 34% dintre abstenționiști: cei care iau decizia de a nu vota
în zilele care precedă alegerile (15%, -1) sau în ziua alegerilor (19%, +3).
4. Abstenționiștii „nehotărâți”
Acești neparticipanți la vot reprezintă 11% (-2) dintre abstenționiști și nu știu în ce
moment au luat decizia de a nu vota la alegerile europene. Această cifră înregistrează
o scădere de două puncte față de 2009.
La nivel național:
Abstenționiștii impulsivi sunt cei mai numeroși în Danemarca (57%, +15),Țările de Jos (56%, +12) și în Suedia (43%, -1).
De remarcat faptul că cei mai numeroși abstenționiști nehotărâți se află în Regatul Unit (23%, +6).
11
B. Motive de a nu participa la vot
„Neîncrederea în politică, în general“ reprezintă, ca în 2009, motivul cel mai des menționat de către abstenționiști, totuși, acest răspuns este în scădere (23%, -5).
La nivel național, răspunsul este cel mai des menționat în Cipru, (56%, +12), în
Spania (41%, +17) și în Bulgaria (38%, -7). În schimb, acesta este foarte rar
menționat în Danemarca (7%), în Belgia (8%) și în Luxemburg (9%).
Al doilea motiv menționat este faptul de a nu fi interesat de politică, cu 19% (+2).
La nivel național, acest motiv este cel mai des menționat în Ungaria, (32%, +3), în
Spania (30%, +4) și în Portugalia (27%, +4).
Motivul menționat după aceea este „votul nu are nicio consecință/nu schimbă
nimic“ (14%, -3).
La nivel național, se constată că „votul nu are nicio consecință“ este motivul cel mai
des menționat în Bulgaria (29%, -2), în Cipru (25%, +4) și în Letonia (22%,
-16). În schimb, acesta este cel mai rar menționat în Danemarca și în Regatul Unit
(ambele la 6%), precum și în Irlanda (8%).
Este important de remarcat faptul că motivul referitor la absența cunoștințelor privind UE, Parlamentul European sau alegerile parlamentare ajunge doar pe
locul 9 cu 7% (-3).
La nivel național, acest răspuns este cel mai des menționat în Suedia (22%) și în
Țările de Jos (15%).
12
IV. ATITUDINEA CETĂȚENILOR EUROPENI FAȚĂ DE ALEGERI
1. Apartenența la UE
Chestiunea apartenenței nu figura în sondajul postelectoral din 2009. Comparația s-a
efectuat pe baza diferitelor sondaje Eurobarometru realizate începând cu primăvara
anului 2009.
Răspunsurile confirmă stabilitatea sentimentului apartenenței: majoritatea
absolută a respondenților consideră că apartenența la UE este un „lucru bun“ (51%).
Există, totuși, diferențe între votanți și abstenționiști: 63% dintre votanți și 42%
dintre abstenționiști consideră că apartenența la UE este un „lucru bun“.
Trebuie remarcat faptul că 29% dintre cetățenii europeni consideră că apartenența la
UE este „un lucru nici bun nici rău“: 22% dintre votanți, comparativ cu 34% dintre
abstenționiști.
La nivel național:
Ideea că apartenența la UE este un „lucru bun“ este exprimată cel mai pregnant în
Luxemburg (78%), în Belgia (69%) și în Malta (68%).
În schimb, aceasta este mai puțin evidentă în Republica Cehă (27%), Italia (35%,)
și în Cipru (37%).
2. Atașamentul față de țara sa, de Europa
Nouă respondenți din zece se simt atașați de țara lor (90%, -1 în comparație cu
2009).
În același timp, 62% (-2) dintre ei se simt atașați de Europa.
Este important de subliniat că majoritatea votanților și a abstenționiștilor se simt
atașați de Europa, deși în proporții destul de diferite (72%, respectiv 56%)
La nivel național:
Țările în care sentimentul atașamentului față de Europa este cel mai redus sunt
Grecia (41%, -12), Cipru (41%, -15) și Italia (45%, -14).
13
Regatul Unit (47%) figurează, de asemenea, printre țările în care sentimentul
atașamentului față de Europa este cel mai redus. Se observă, totuși, că acesta
înregistrează o creștere de 13 puncte în comparație cu 2009.
3. Sentimentul cetățeniei europene
63% (-1) dintre respondenți se simt „cetățeni ai UE“.
Acest sentiment este majoritar, deși în proporții destul de diferite, atât în rândul
votanților (72%) cât și al abstenționiștilor (56%).
La nivel național:
În 24 de state membre, majoritatea absolută a respondenților se simt „cetățeni
ai UE“.
Din nou, scăderea cea mai semnificativă se înregistrează în țările cele mai
afectate de criză: Cipru (52%, -19), Grecia (46%, -17) și Italia (45%, -16).
4. Încrederea în instituțiile europene
În ceea ce privește încrederea, se constată, de asemenea, aceeași tendință descendentă
observată în sondajele Eurobarometru din ultimii ani.
Astfel, 43% dintre respondenți își exprimă încrederea în instituții. Acest procent se
ridica la 50% în sondajul postelectoral din 2009.
Nota de încredere este de 55% în rândul votanților, comparativ cu 35% în rândul
abstenționiștilor.
52% (+12) dintre cetățenii europeni nu au încredere în instituțiile europene.
La nivel național:
Încrederea în instituțiile europene scade în 15 state membre din 274, în
comparație cu 2009. Scăderea încrederii este deosebit de marcată în unele din
țările cele mai afectate de criză: în Italia (35%, -25), în Portugalia (34%, -24), în
Spania (38 %, -21), în Cipru (48%, -18), în Grecia (39%, -12), precum și în
Franța (36%, -10).
4 În 2009, Croația nu făcea parte din Uniunea Europeană.
14
Este interesant de remarcat faptul că un procent semnificativ de cetățeni răspund
„nu știu“ în Polonia (13%), Regatul Unit (10%) și în Estonia (9%).
5. Luarea în considerare a preocupărilor cetățenilor europeni de către Parlamentul
European
Preocupările cetățenilor, accentuate cu siguranță de contextul de criză, sunt atât de
puternice încât par să se repercuteze, prin răspunsurile lor, asupra instituțiilor.
54% dintre respondenți consideră că Parlamentul European nu ia „în considerare
în mod corespunzător preocupările cetățenilor europeni“. Acest procent se ridica
la 41% în 2009.
47% dintre votanți consideră că Parlamentul European nu ia în considerare în mod
corespunzător preocupările lor. 59% dintre abstenționiști sunt de această părere.
Dimpotrivă, 38% dintre respondenți consideră că Parlamentul European ia în
considerare în mod corespunzător preocupările lor: 48% dintre votanți și 31%
dintre abstenționiști.
La nivel național:
Sentimentul că Parlamentul European ia în considerare preocupările cetățenilor
este în scădere în 19 state membre. În comparație cu 2009, cea mai importantă
scădere se înregistrează în Spania (27%, -26), în Cipru (35%, -25) și în Slovacia
(35%, -22).
Acest sentiment este în creștere în opt state membre, în special în Malta (63%,
+5), în Germania (48%, +5) și în Bulgaria (39%, +4).
15
V. INTERESUL FAȚĂ DE POLITICĂ ÎN GENERAL
În prezent, majoritatea absolută a cetățenilor UE declară că nu sunt „interesați de
politică“ (54%), însă există diferențe foarte puternice între statele membre, care
ating 43 de puncte procentuale.
Totuși, trebuie remarcat faptul că lipsa interesului este de 37% în rândul votanților,
comparativ cu 68% în rândul abstenționiștilor.
La nivel național:
Dezinteresul față de politică este cel mai puternic în Croația (75%), Republica
Cehă și Portugalia (ambele la 71%), precum și în România (70%).
Acesta este mai puțin marcat în Danemarca (32%), Luxembourg și Germania
(ambele la 33%).
16
VI. INFORMAREA ȘI EXPUNEREA LA O CAMPANIE
A. Informații suficiente pentru a vota
57% (+4) dintre cetățenii europeni consideră că „au avut la dispoziție toate
informațiile necesare“ pentru a face alegerea pentru cine să voteze cu ocazia
alegerilor europene.
75% dintre votanți și 44% dintre abstenționiști fac această constatare.
La nivel național:
În 26 de țări din 28, majoritatea absolută a cetățenilor au declarat că au avut
la dispoziție toate informațiile necesare pentru a vota.
16 țări înregistrează o evoluție pozitivă, printre primele fiind Bulgaria (65%,
+16), Lituania (71%, +14) și Regatul Unit (55%, +13).
Doar în două țări majoritatea absolută a respondenților consideră că nu au avut
la dispoziție toate informațiile necesare: Portugalia (54%, +4) și Republica
Cehă (53%, +5).
B. Amintirea unei campanii
Intervievați cu privire la amintirea unei „campanii care a încurajat cetățenii să
participe la vot“ cu ocazia alegerilor europene, 65% (-2) dintre respondenți au
răspuns afirmativ.
Această amintire a obținut majoritatea absolută atât a votanților (73%), cât și a
absenționiștilor (58%).
La nivel național:
Această medie europeană maschează, totuși, diferențe importante la nivel
național, având în vedere că se constată, în privința acestui aspect, un decalaj
care poate ajunge la 45 de puncte procentuale între prima țară, Suedia (cu 89%)
și ultima, Belgia (cu 44%).
17
18
I. PARTICIPAREA LA VOT
1. Participarea la vot
1) Media europeană
Participarea la alegerile europene (%UE)
19
2) Rezultatele naţionale
Participarea la alegerile europene din 22 - 25 Mai 2014 în cele 28 state membre
20
3) Evoluţia la nivel naţional
Participarea la alegerile europene din 22 - 25 Mai 2014 în cele 28 state membre – Comparaţia cu alegerile precedente (%)
Rezultatele privind alegerile europene în Croaţia se referă la anul 2013
21
II. VOTAREA
1. Momentul decisiv pentru a merge la vot
1) Media europeană
Bază: respondenţii care au votat
22
Bază: respondenţii care au votat
23
2) Rezultatele naţionale
Bază: respondenţii care au votat
24
3) Evoluţia la nivel naţional
Bază: respondenţii care au votat
25
2. Motivele pentru a merge la vot
1) Media europeană
Bază: respondenţii care au votat
26
2) Rezultatele naţionale
Bază: respondenţii care au votat
27
3) Evoluţia la nivel naţional
Bază: respondenţii care au votat
28
3. Mizele votului
1) Media europeană
Bază: respondenţii care au votat
29
2) Rezultatele naţionale
Bază: respondenţii care au votat
30
3) Evoluţia la nivel naţional
Bază: respondenţii care au votat
31
III. ABŢINEREA DE LA VOT
1. Momentul decisiv pentru abţinere
1) Media europeană
Bază: respondenţii care nu au votat
32
Bază: respondenţii care nu au votat
33
2) Rezultatele naţionale
Bază: respondenţii care nu au votat
34
3) Evoluţia la nivel naţional
Bază: respondenţii care nu au votat
35
2. Motivele pentru abţinerea de la vot
1) Media europeană
Bază: respondenţii care nu au votat
36
2) Rezultatele naţionale
Bază: respondenţii care nu au votat
37
3) Evoluţia la nivel naţional
Bază: respondenţii care nu au votat
38
IV. ATITUDINI PRIVIND EUROPA
1. Aderarea la UE: un lucru bun sau rău?
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
39
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
40
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
41
Bază: toţi respondenţii
42
2. Ataşamentul pentru Europa
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
43
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
44
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
45
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii
46
3. Ataşamentul pentru ţară
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
47
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
48
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
49
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii
50
4. Sentimentul de a fi un cetăţean european
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
51
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
52
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
53
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii
54
5. Încrederea în instituţiile UE
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
55
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
56
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
57
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii
58
6. Considerarea îngrijorărilor cetăţenilor europeni de către Parlamentul European
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
59
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
60
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
61
Bază: toţi respondenţii
62
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii
63
V. INTERES PENTRU ALEGERILE EUROPENE ŞI POLITICĂ ÎN GENERAL
1. Interes pentru politică
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
64
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
65
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
66
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii
67
2. Importanţa cunoaşterii candidaţilor care au fost aleşi în calitate de MPE
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
68
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
69
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
70
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii
71
3. Importanţa cunoaşterii partidului politic cu cei mai mulţi MPE aleşi în cadrul alegerilor europene
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
72
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
73
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
74
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii
75
VI. INFORMAȚII ȘI EXPUNEREA LA O CAMPANIE
1. Nivelul de informare înainte de ziua alegerilor
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
76
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
77
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
78
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii
79
2. Reamintirea unei campanii care încurajează persoanele să meargă la vot
1) Media europeană
Bază: toţi respondenţii
80
2) Persoanele care au votat / s-au abţinut în cadrul alegerilor europene
Bază: toţi respondenţii
81
3) Rezultatele naţionale
Bază: toţi respondenţii
82
4) Evoluţia la nivel naţional
Bază: toţi respondenţii